Universul, octombrie 1915 (Anul 33, nr. 271-299)

1915-10-26 / nr. 296

r'­ •4 Cele două măsuri Ciudat, și din ce în ce mai ciudat, trebue să apară ori­cui așa zisul cuvînt de ordi­ne, cu care s’ar fi pornit și cu care s’ar duce înainte, războiul acesta din partea Germaniei. Nu vorbim de Austria, căci intenția ei dela început n’ar fi f­ost alta de­cît „pedepsirea” neastîmpă­­ratului mic vecin dela sud, căruia i se atribuiau uneltiri, mergînd pînă la puneri la cale de asasinate, — iar da­că a fost tîrîtă mai departe în învălmășală, nu mai a­­vea alt scop și altă ținta mărturisită, decît d’a-și apă­ra acuma propria piele șii propria existență. Dar Ger­mania! Ea a intrat în luptă cu mari planuri și cu mărețe de\ize. Nu acel „Deutsch­land über Alles”, a cărui ur­mărire i se bănuiește de că­tre adversari și de care ea se apără în înțelesul ce vor să i-i atribue aceștia,­­ ci libe­rarea și a Germanieii și a lu­mii întregi, de sub domina­­t­iunea britanică, care aca­­parînd mările, ar fi urmă­rind să încercuiască și sta­tele, spre a le reduce, pe toate, la o vasalitate imestri­­cabilă. Cuvîntul de ordine ar fi fost clar liberarea popoare­lor, asigurarea desvoltării neîmpiedicate a fiecăruia și a tuturora, — și așa maii de­parte... Dar cum se vor fi potri­vind, oare devizele cu fap­tele? Fără a mai aminti de­spre subjugarea Belgiei — trecătoare, după credința obștească, dar permanentă, se pare, după intenția ger­mană, — sau de mai­ mult decît îndoelnica liberare a Poloniei, — dar ce trebue să creadă lumea despre a­­cest din urmă ajutor dat Au­striei spre desăvîrșirea sco­pului ei, acum cu tărie pro­clamat, de a zdrobi cu to­tul, și pentru totdeauna nu numai statul de astăzi al Serbiei, dar însuși poporul acesta, atît de nenorocit și atît de sfîșiat și pînă a­­cuma? Să fie car două măsuri, după concepția de dreptate și libertate a Germaniei, pentru diferite popoare? Li­bertate și chiar creștere e­­ste el însuși pentru poporul bulgar, și lanțuri, apăsare și nimicire pentru acela sîrb? — iar între acestea două: încercuire și înăbușire, con­damnare la asfi­xia lentă, pentru altele? Dar poporul sîrb, numeri­­cește, e mult superior popo­rului bulgar, el numără pe suprafața pămîntului îndoit atîtea suflete ca acesta,­­ ilar în privința calităților și a dispozițiilor lui sufletești cul­turale, de­sigur că nu stă cu nimica mai prejos de vecinul și tovarășul său de sufe­rințe de atîtea veacuri. Un­de este mintea omenească, să conceapă tăgada dreptu­lui de existență a poporului sîrbesc, alăturea de afirma­rea și chiar exaltarea ace­stui drept pentru poporul bulgar? Pe noii, pe Români, o ast­fel de concepție’ trebue să ne revolte cu atît mai mult, cu cît am pătimit și noi ca neam șii pătimim încă, de zi­na asemănătoare. Și nouă ni s’a tăgăduit acelaș drept de existență, care s’a hărăzit cu asupra de măsură Maghiari­lor, în paguba noastră. Să aibă dreptul Bulgarii, Ma­ghiarii, sau alții ca dînșii să fie copiii răsfățații ai Euro­pei în detrimentul altor po­poare întru nimica inferioare lor din nici un punct de ve­dere, ba chiar dimpotrivă?... Deocamdată, ei ne apar ca niște copii răsfățați ai Germaniei. Din fericire, Ger­mania nu este încă Europa, și iată încă un motiv pentru care ar fi o adevărată neno­rocire și un adevărat deza­stru, ca să devie. h. Criza din Grecia — O ședință furtunoasă a Camerei. — Cabinetul Zaimis pus in minoritate. — Iminenta demisie a guvernului. —­ ­o­ Roma, 4 (sosită 5)­ — Se te­legraf­iază din Atena că, situa­­țiunea cabinetului Zaimis a devenit în ultimul timp din zi în zi mai grea. S'a observat că în aceste din urmă zile d V e­­nzelos s'a sfătuit în continuu cu capii partidului său din provincie și se asigură că el a avut ocazia să-și dea seama că partidul se men­ține compact în jurul său, credincios direc­tivelor sale mai ales în ce pri­vește politica externă. S’a mai observat în ultime­le zile în Capitală O mare a­­fluență de fruntași venizeliști­ In Creta­ și în celelalte insule au avut loc manifestațiuni în favoarea politicei externe a d-lui Venizelos. Se crede că răgazul ce dl Venizelos a acordat guvernu­lui Zaimis ar fi ajuns la sca­dență și că de îndată ce gu­vernul va cere un vot de în­credere, se va găsi în minori­tate. (A. T. L­.* — Prin telegrafia fără fir — Londra, 5.— Se anunță că ministerul Zaimis a suferit o înfrîngere, prnind chestiu­nea de încredere după o discuțitune dintre ministrul de război și partidul venize­­list. Din numărul total de 264 membri, au fost 3 abțineri ; 147 de membri au fost con­tra guvernului, deci numai 114 pentru. Se așteaptă demisiunea guvernului. Infer­mațiun­ea a sosit aci cu însrriere, fară alte deta­lii. Pestávu­area ulterioară este foar­te importantă, se poate si v’e la putere Veni- 2t* * *v»s a cări­i politică se ștle v­t­e in­­ favoarea acțiu­­­­u­i alaturi de aliați, ajutînd­u £, de altă parte, o s­­timă din Atena, rin vîslsn alij­iră, a­­nunță c­u Joi a avut loc o lungă și furtu­noasă discuție în Ca­mera grecească, cu prilejul prezentărei unei legi cu caracter militar. D. F­enixelos, luînd atitudine contra mi­nistrului de război, a expus din nou, cu ve­hemență, vederile sale politice externe, fără a menaja Coroana. Guvernul a răspuns, luînd, apărarea politi­cei sale. Spre sfîrșitul ședin­ței, care a durat pînă la orele 4 dimineața, d. Zaimis a pus chesti­unea de încredere. Rezultatul votului a fost 114 pentru, 147 contra. Acest rezultat, care pune guvernul grec în minoritate, a fost pri­mit în mod zgomotos de către partizanii d-lui Venizelos. Primului ministru Zaimis nu-i rămîne, în urma acestui vot, de­cît două alternative : demisia guvernului, sau disolvarea Came­rei. * Atena. 4 (sosită 5)­ — Rege­le a chemat pe șefii partidelor spre a se concerta cu dînșii cu privire la situație. Este proba­bil că criza ministerială va lua sfîrșit mîine. (Agenția din A­­tena). Starea Hegelui Angliei — Prin telegrafia fără fir — Londra. 5. — Maiestatea Sa Regele a petrecut o noapte cam neliniștită, dar se simte mai bine și se poate mișca cu mai puțină greutate. RĂZBOIUL EUROPEAN SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC ------Datele telegramelor­ sunt în stil nou---------1 0 victorie rusă pe frontul Sem­kovice Petrograd, 3 (sosită 5). — Pe frontul occidental, în regiunea Siok, Germanii au atacat fără succes trupele noastre lîngă Rag­­gatz și în­spre Kemmer. Am res­pins acest atac. In regiunea Dvinsk, printrun atac impetuos am isbutit să cucerim două înăl­țimi puternic organizate și satul Platonovka, la sud de lacul Sver­­ten. Am făcut numeroși prizo­nieri. Am luat mitraliere. Am fă­cut pînă acum 4 ofițeri și 500 soldați germani prizonieri. In cursul zilei de ieri am respins atacurile inamice contra satelor Gatalisovskaia, Kamenukha, Rud­­ka, Komarovo, făcînd 100 prizo­nieri. Austriacii, cari au isbutit să treacă apa Putilovka, la sud de satul Bașl­iri, la vest de Deranjo, au fost respinși, podurile lor au fost distruse. Trupele noastra s au apropiat pînă în dreptul Re­țelelor de sîrmă din sectorul de la vest de Novoalexinaț și au nă­vălit în tranșeele inamice go­nind pe adversar și făcînd pri­zonieri 2 ofițeri și 42 soldați. « Inamicul, luînd ofensiva la 3a­­tul Sosnova, sub apărarea unui foc de artilerie de o violență ex­tremă, a năvălit la Semikovice , la rîndul nostru, deschizînd un foc tot atît de puternic asupra inamicului care înainta și asu­pra bateriilor sale, am atacat pa adversar. Astfel atacul nostru a reușit pe deplin și toate trupele de pe frontul Semikovice, apro­ximativ 5000 oameni germani și austrani, au fost făcuți przo­­nieri. Puțin în urmă inamicul a pornt la contraatac or?""•an. Lupta cnu MuT,,* înc» (Westnik), Industria italiană și războiul Roma, 4 (sosită 5).­­ Presa italiană constată că ultimele chemări sub arme au dat un rezultat și mai bun de­cât se așteaptă. Presa aduce elogii guvernului pentru a fi orga­­nizzat gradat aceste chemări, permițind astfel industriilor să se reorganizeze așa fel, în­cât să nu se resimtă de numeroa­sele chemări sub arme ale ti­nerilor. Producția industrială a Ita­liei nu a avut nici­odată o dez­voltare atât de mare ca în timpul din urmă­ Industriile care din pricina războiului și-au m­cșorat producția, au fost înlocuite cu industria pentru producția proectilelor. Bărbații au fost înlocuiți — acolo und­e necesitățile mili­tare au cerut o — cu femei. Producția armelor și muni­­țiunilor pe lângă că satisface pe deplin nevoile Italiei, dar mai dă și loc unei însemnate mișcări de export in statele a­­liate. Războiul actual a dovedit marele avantaj pe care îl con­­stitue pentru Italia emigrația brațelor sale de muncă, în ca­zul unui războiu. Intr’adev­­ăr emigrații reîntorcîndu-se în patrie, permit națiunei să facă față nevoilor sale militare, fă­ră să-și încetinească mișcarea sa industrială, contrar celor ce se petrec în alte țări unde nu numai că lipsesc brațele locale, dar și cele italiene, re­patriate. (A. T- I.) D-niul Standra la cartierul general Roma, 4 (sosită 5). — D. Sa­­landra, președintele Consiliu­lui, de două zile se află la car­tierul general. (A. T. 1.). Barosul simumo răspunde d-lui Unand Roma, 4 (sosită 5). — La tele­grama prin care d. Briand i-a a­­nunțat baronului Sidney­ Sonni­­no venirea sa la putere, făcîn­ u­­ări ca din rodnica conlucrare ntre guvernele Statelor aliate să răsară biruința dreptului asu­pra asuprirei forței, ministrul de externe italian a răspuns: „Italia și Franța, unite iarăși într'un­­ gînd, urmăresc astăzi aceiași țin­­tă ideală care le-a legat una de a Pa în decursul vremurilor și o urmăresc prin forța armelor lor și prin intima conlucrare a ope­rei lor politice“. (A. T. L). SB PE FRONTUL BALCANIC O divizie bulgară la Niș Sofia. 5. — O DIVIZIE BUL­GARA A INTRAT IN NIS. (A­­genția bulgară).# Sofia, 5. — Comunicat asupra operațiunilor din 4 . In direcția Aiesdnal trupele noastre au a­­juns localitatea Sokobania. In fața Nișului, după lupte crîncene am ocupat pozițiunile înaintate de pe frontul septentrional și o­­riental al fortăreței, luînd 2 tu­nuri, 2 chesoane și făcînd 400 prizonieri. Pe linia ferată Kniajevăț-Svt­­îiș am luat o locomotivă, 300 de vagoane cu o mare cantitate de material și instrumente pentru trupele de geniu.* La sud de Strumița trupele noastre au fost atacate de forțe anglo-franceze superioare nume­ricește, dar cari fiind viguros contra-atacate cu baioneta au fost respinse, suferind pierderi considerabile. Lupte cari se desfășoară favo­rabil pentru noi au loc cu Fran­cezii pe frontul Krivolak-Souici­­kaglava. (Agenția bulgară). Sîrbii se apără cu eroism. - Perderile Bulgarilor la Pirot Roma, 4 (sosită 5). — Se afla din Zurich că ziarele din Ber­lin admit că Bulgarii și Germa­nii până acum nu au putut să vatăme structura comnactă a armatei sîrbești. Eroismul cu care s’au apărat Sârbii a con­­strîns pe generalul Makensen să ceară întăriri din Bavaria. * Ziarul „Times“ este informat că, după ocuparea Pirotului, Bulgarii nu au mai putut înain­ta, fiindcă Sârbii, ocupînd po­­zițiuni puternice, au putut să-i respingă ușor. După știri din Amsterdam, pierderile Bulgarilor la Pirot ar fi foarte grave. (A. T. I.) Mișcări de trupe In Bulgaria Roma. 4 (sosită 5). — Se a­­nunță din Geneva că, după știri de izvor oficial, în urma sosi­­rei Anglo-Francezilor pe fron­tul sîrb, Statul major bulgar a trebuit să distragă Un număr ins­emnat de forte spre a se o­­pune noului adversar. Aceste întăriri au fost preluate mai ales din trupele de acoperire în­șirate dealungul graniței dobro­gene. (A. T. I.). In ajutorul Serbiei Atena, 2 (sosită 5, via Odessa).­­ In sectorul Gumenița, înain­tarea Bulgarilor spre Sud a fost întreruptă, în urma sosirei de a­­jutoare franceze la aripa dreaptă sârbă. Cavaleria engleză a sosit la Ride. Un general francez a luat comanda trupelor ce operează în acest sector și a căror situație e cu mult îmbunătățită. Izvor se află încă în mâinile sîrbilor. Pericolul ocupărei Mo­nastirului a dispărut; cu toate acestea populația din Monastir continuă să părăsească orașul. * Bande albano-bulgare și-au făcut apariția la Kertzovo și Kal­­kandele (la nord-est de Ves­­kneb). S-au trimis trupe sîrbești contra lor. O bandă de 150 de oameni a fost complet distrusă. (J. de B.) * Atena, 8 (sosită 5). — Divizia 21 franceză a fost debarcată la Salonic. Noni forțe vor părăsi imediat acest oraș, pentru a în­tări frontul sîrbesc. (J. de B.) Stindardul austriac la Belgrad Roma, 4 (sosită 5). — Ziarul „Berliner Tageblatt“ scrie că pe conacul din Belgrad flutură stindardul lui Franz Josef, care printre multele sale titluri mai are și pe acela de Voevod al Sîr­bilor. (A. T. I.). Armata sârbească învingă­toare între Monastir și Prilep Poldhy. 6 . Legațiunea­ sir­bă din Atena anunță succesul complect al armatelor sîrbești în­­tre Monastir și Prilep. • Importante contingente brita­nice au sosit la Strumița pentru a întări operațiunea franceză în Macedonia. * Bombardarea portului Dedea­­gaci continuă. Austro-germanii înaintează­­< Berlin. 6 — Teatrul balcanic. In valea rîului Moravica, înălți­mile situate în apropiere de A­­k­îje au fost ocupate. La sud de munții Cacak, vii­­ful muntelui Jedica a fost tre­cut. In regiunea muntoasă Rod­e­­i­sk, trupele noastre au alungat pe dușman, ajungînd în urmă­rirea lor pînă la malul nordic al Moravei occidentale. In acea­­stă regiune am capturat 1200 de sirbi. La est de rîul Gruza, armata generalului Gallwitz, a respins pe dușman dincolo de linia Go­­dacica-Santarovac, luînd cu a­­salt înălțimile situate la sud de Lugomi și, în valea Moravei, o­­rașele Duprija, Tresnjevica și Pa­­raci n; 1500 prizonieri au fost capturați. (Wolfsbureau), luptele cu muntenegrenii.— Ocuparea orașului Para din Viena, 5 (sosită 6). — Ori în urma unui atac de învălui­­re pe muntele Micimotika, la vest de Granovo, am risipit garnizoana muntenegreană, capturînd mulți prizonieri. De asemenea, la est de Trebinje, mai multe înălțimi de lîngă graniță au fost cucerite­­. La sud de Avtec, mai multe din detașamentele noastre îna­intate au trebuit să părăsească pozițiunile lor în fața unui­­ dușman superior; aceste pozi­­țiuni se găseau pe teritoriul străin. Armata generalului Koe­­wess a respins pe Sîrbi în munții lor de lîngă Arik­ și la sud de Cacak.* Trupele germane din aceas­tă armată se apropie de Kral­­jevo. Forțele Austro-Ungare înaintînd prin înălțimile la est de valea Gura, au alungat ariera-garda dușmanului. * Armata generalului Gallwitz a intrat­ în Parac­a. * Ofensiva primei armate bul­gară progresează și ea. (K. B.)­ și stăpânirea Adriaticei Roma, 4 (sosită 5). — „Corriere d Italia“ punînd în legătură îna­intarea Bulgarilor cu svonul u­­nei înțelegeri cu Grecia și Au­­stro-Germania în jurul împărți­­rei ținuturilor albaneze, zice că nu este cu putință în nici un chip ca Italia, care a fost silită să ducă acest războiu mai ales pentru stăpînirea Adriaticei, să îngăduie, pe cînd ea jertfește pe fiii săi și miliardele sale, ca ac­țiunea nesocotită a unui al trei­lea Stat (Bulgaria) să primejdui­­ască cîtuși de puțin ținta pe ca­re dfnsa o urmărește. E absolut imposibil — scrie zisul’ ziar, — că pe cînd noi ne luptăm spre a alunga pe Austro-Ungari din A­­driatica, suveranul ambițios al unui Stat mic să încerce a ajun­ge pe țărmul Adriaticei. Fiindcă rațiunile supreme ale războiului nostru nu trebue ca să fie în nici un chip vătămate,—închee „Cor­riere d'Italia“ — noi cerem ca guvernul să apere prin toate mij­loacele interesele țărei în Alba­nia. In acest războiu,­ trebue ca Adriatica să fie curățită de toți dușmanii Italiei, oricare ar fi ei. fA. T. I). ' Arestarea valoru­lii „Hock­ng“ — Prin telegrafia fără fir — Berlin, G. — ,,International New Service“ din Washington comunică că arestarea vaporu­lui american „Hocking“ de că­tre un vapor de război englez în fața coastei americane, e con­siderată mai serios ca oricare alt­ caz. De la isbucnirea războiu­lui. „Hocking“ nu a purtat nici­odată pavilion german. Cercu­rile de marfă americane din New­ York văd în acest caz mo­tivul crizei comerțului ameri­can pentru că „Hocking“ se gă­sea în cursă între porturile a­­mericane. Guvernul va cere să s_ pună odată sfîrșit blocărei portului New­ York de către en­glezi- Pe frontul austro-italian Atacuri austriaca respinse — Sub ploi și zapadă — Prin telegrafia fără fir — Coliano, 6. — Au fost respinse atacurile inamice din valea Bienz. In valea Torrentu­lui Pontebbana de pe povîrnișurile muntelui Valvan­o, în nord est de Merizia și în Carso, am luat de la inamic 64 prizonieri și o mi­tralieră. Timpul urît s’a deslănțuit asu­­pra teatrului de operațiuni cu zăpezi abundente, în regiunea înaltă și cu ploi persistente în regiunile joase. CADORNA înverșunate atacuri italiene Viena 5, (sosită 6).­­ Ziua de a zi a fost mai liniștită, chiar în sectorul Gorice; totuși, mai multe sectoare din capul de punte de la Gorice ,și partea de nord al platoului Doberdo au fost ținta unui foc violent de artilerie din partea dușmanului. * Ș­ase atacuri italiene au fost oprite de focul nostru. Alte șease atacuri de noapte ale ita­­lieii H­­or în contra localității Zagora au fost respinse.­­ Un balon cu cîrmă italian a mai aruncat bombe asupra pa­latului de la Miramar. Tonteff la Berlin Berlin, 5. — Ministrul de fi­nanțe al Bulgariei Tonceff și di­recto­rul administrațiun­ei­ dato­riei publice Stojanoff, a­u sosit aci. (K. B.). Pe frontul occidental Luptele de la Mesnil și Massiges — Prin telegrafia fără fir — Nauen (Berlin), 6.—Mica tran­șee ocupată încă de francezi și situată la nord-est de Mesnil a fost evacuată astă-noapte. * Un contra­atac dat asupra tran­­șeelor luate cu asalt de trupele nostre la nord de Massiges a fost respins sângeros. La marginea estică a tranșeei lupta continuă cu granate de mină. Numărul prizonierilor se ridică la 3 ofițeri și 90 soldați și s-a capturat 8 mi­traliere și 12 asvîrlitoare de mine m­ici. Desmințire — Prin telegrafia fără fir — Berlin, 6. — Comandantul en­glez Feldmareșal French a susți­nut într-o telegramă oficială ur­mătoarele : „Din lista pierderilor a celor șapte batalioane germa­ne cari au luat parte la luptele dela Loos reese că pierderile lor se ridică la 80 la sută din forțele lor. Această afirmațiune este o pură invențiune. Lupte de tranșee între Fran­cezi și Germani. Dărîmarea unui block-baus german — Prin telegrafia fără fir — Paris. 6 Noembrie. — Acțiuni de artilerie sau urmat în cursul zilei, în Artois, mai cu seamă în sectorul Loos. In Champagne, luptele se dau cu aceiași violență în regiunea de la nord de Massiges. In cursul noilor atacări, duse cu aceleași procedeuri și cu e­­fective importante, Germanii au putut să pătrundă cîtva în tran­șeele franceze din prima linie, la cota 199. Pretutindeni în alte părți au fost ținuți pe loc sau respinși cu totul de contraatacu­rile franceze­ la Vosgi, una din minele fran­ceze a dărâmat, la Chapelotte, la est de Badonviller, un bockhaus german. Noul guvernator al Adrianopolului Constantinopol, S (sosită G).­ Fostul guvernator al orașului Rodosto, Zekelia Effendi, a fost numit guvernator general al o­­rașului Adrianopole. (K. B.) i«i Franța e sigură de victorie ----------------­ — Declarația guvernului francez — Paris. 3 (sosită 5).— Guvernul a dat citire azi după amiazi la parlament unei declarațiuni ministeriale, Incepind prin afir­­mațiunea că toate resorturile guvernului trebuesc îndreptate spre acțiune, hotărîrile ce se iau fiind curățite de formalități zadarnice, lipsite de ezitări și incertitudini. Sarcina esențială a guvernului este de a grupa­, în vederea războiului, toate forțele vH ale națiunei ascultând de impulsiunea energică a guver­nului cu un spirit de strictă dis­ciplină. Guvernul formează imaginea­ națiunei care din instinct a re­alizat între toți cetățenii uniu­nea ce­a mai complectă în fața inamicului. Preocuparea unică a apărărei naționale și singura ei ținută­ este victoria. Nici o dată Franța nu a avut o ar­mată m­ai demnă de a învinge. Guvernul, cu ajutorul oameni­­lor, trebue să dea mijlocu­l de învingere eroilor soldați și șefi­lor în­tr­uniți printr'o mutuală încredere și rivalizînd­ de cura­­giu și abnegațiune, ceea ce este cea mai înaltă calitate a rasei noastre. Pînă Ce ținta dată vredniciei lor să fie atinsă, vom lupta pe deplin încrezători in marele șef care ne conduce și împărtășind încrederea sa lini­ștită în succesul final. Cu o ast­fel de armată și cu­ astfel de șei și o astfel de marină, rari ajută atît de eficace, toate speranțele sunt permise. De aceea și țara, sigură de felul cum se va ispră­vi acest războiu, îi urmărește peripețiile cu seninătate și singe rece nesdruncinat. Acestă înaltă atitudine mo­rală, observată de 15 luni, chea­mă guvernul să cerceteze ches­tiunea censurei și solutiunea o va găsi In colaborarea presei atît de îngrijorată de interesul național, in conciliarea necesară a regimului democratic între li­bertate și autoritate. «• D. Briand face apel la încre­derea parlamentului care este izvorul autorităței și face apel la concursul său, pentru a se­cunda acțiunea guvernului care va socoti c­a o datorie să înles­nească parlamentului controlul actelor sale, folosindu-se de ori­c­e prilej pentru a lumina oa­­merile< printr'o colaborare re­gulată cu reprezentațiunea­ na­țională, afirmînd astfel coope­rarea națiunei cu guvernul. Grație acestei uniri vom­ putea duce războiul pînă la capăt, ceea­ ce înseninează, pînă la victorie, care va­ goni pe dușman din toate teritoriile, invadate, din cele ce suferă de invazie de mai m­ulte luni, ca și din teritoriile care o suferă de at­ íeia ani. • Franța nu a tulburat pacea. Rezentînd tuturor provocațiuni­­lor, ea a făcut totul pentru a o menține. Numai o agresiune pre­meditată, pe care nici un sofism nu va putea vre­odată să o jus­tifice. F-a impus răsboiul. Va prim­it fără frică și va opri lupta numai atunci cînd dușmanul va fi redus la neputință. Franța nu va semna pacea decît după restaurarea dreptului prin vic­torie, cînd se va fi obținut toate garanțiile de o pace durabilă. Acest­ scop se va atinge de aliați printr'o strânsă solidaritate. In fiecare zi uniunea aceasta se restringe mai tare și ea a fost­­ în­tărită acum prin adeziunea Ja­poniei la acordul din 11 Septem­brie 1914, prin care puterile s-au angajat solemn­a au încheia­t pace separată. Coordonarea sfor­țărilor aliaților poate și trebue să se facă și mai complată și mai promptă. Or cît de greu ar fi să se obțină, cînd lupta se dă pe teatre atît de variate și atît de depărtate, sîntem hotărîți a o realiza printr'un contact mai intim. Călătoriile făcute de ge­neralisimul Joffre în Italia și Anglia, primirea făcută și ho­­tăririle luate de statele majore au permis puterilor aliate să ho­tărască m­ai clar acțiunea lor prezentă și proximă. * Răspunzînd apelului Serbiei, Franța, din prima oră s’a dut într ajutorul ei. Ne-am pus de­plin de acord cu Anglia asupra operațiunilor militare în Bal­cani. Franța și aliații nu vor pă­răsi nici odată eroica Serbie, a cărei rezistență face admirațiu­­nea Iumei. D. Briand încheie zicînd : în­cercarea actuală a Germaniei în Balcani atestă insuccesul sforță­rilor sale pe teatrele principale de ostilitate. Numai pentru că o­­fensiva ei este frîntă pe frontu­rile franco-rus, încearcă această diversiune. Ea încearcă prin a­­ceasta să intereseze încă opinia mondială care după atîtea luni trecute fără rezultate anunțate de o propagandă deșănțată, arată dovada slăbiciunei sub aparența de forță. Imperiile Centrale vor putea întîrzia înfrîngerea lor, dar nu o vor putea împiedica. Cît despre noi suntem hotărîți a merge pînă la capăt. Inamicii nu vor avea de escumptat de partea noastră nici o oboseală, nici slă­biciune. Avem voința de a în­vinge și vom învinge ! Camera acordă încredere guvernului După citirea declarațiunei ministeriale, Camera discută mai multe interpelări asupra politicei guvernului. D. Briand răspunde inter­­pelatorilor decla­rînd că va vorbi fără­ reticențe. Franța care a­ trecut, cu fruntea sus, ceasurile cele mai crude, nu se teme să se desbată public in­teresele sale cele m­ai mari- D. Briand aduce omagii celor can în ceasuri tragice nu s'au te­mut să asume responsabilități­le. Astăzi trebue o prom­ptă i­­nițiativă și o repede executa­re. Aceasta va fi și lipsa guver­nului. . D. Briand cere încrederea unanimă care este necesară spre a guverna util. Adaugă: nu pot fi discuțiuni între noi. Pentru chestiunea păcei, doar victoria completă ne poate sa­tisface- Franța nu-și va pune sabia în teacă decît cînd pro­vinciile ce i s’au rupt îi vor fi restituite; cînd Belgia și Serbia vor fi restabilite în integrali­tatea lor. Franța este în acest războiu șampionul lumei în­tregi, ea se bate pentru liber­tate. Pacea franceză va resta­bili dreptul, nu numai pentru Franța dar pentru toată lumea civilizată. Camera a votat afișarea dis­cursului d-lui Briand, apoi a­­doptă prin 515 voturi contra 1 ordinea de zi de încredere în guvern. (Havas). PE FRONTAL ORIENTAL , luptă care a durat patru zile și patru nopți Viena, 5 (sosită 6). — Comu­nicat oficial. Luptele pentru stă­pînirea localitătei Siomkowco, au mai continuat și ele și s’au ter­minat prin izgonirea rușilor de pe malul apusean al râului Stry­­pa, dușmanul a lăsat în miinile noastre 2000 de prizonieri. * O divizie de honvezi din Tran­silvania, care a luptat pe acest front timp de patru zile și patru nopți, a luat partea cea mai în­semnată în recucerirea pozițiu­­nilor noastre. « La nord de Komarow, pe râul Styr de jos, am luat cîteva tran­șee rușilor. La vest de Rafalowka, dușma­nul a pătruns în pozițiunile noa­stre; un contraatac l’a izgonit, totuși lupta nu e încă terminată. In numeroase sectoare de pe frontul nostru din nord-est­ ac­tivitatea artileriei dușmane e foarte mare.. Ofensiva germană — Prin telegrafia fără fir — Berlin 6­ — Armata Hinden­­burg. Fără să țină seamă de pierderile lor neobișnuit de mari. Rușii și-au continuat a­­tacurile lor zadarnice între la­curile Swenten și Issens, pre­cum și la Gateni. La Gateni s-au prăbușit alte patru atacuri puternice, în fața pozițiunilor noastre. In armata prințului de Bavaria nimic însemnat de relevat. * Armata generalului von Lin­­singen . La nord-vest de Czar­­torisk Rușii au fost din nou respinși în pozițiunile lor peste Koscinchnowka spre Wola­­cek, după un scurt atac. La est de Butka atacurile noastre au progresat. Mai multe contra­atacuri rusești la nord de Komarek au fost respinse. In Armata generalului Both­­mer- Atacul nostru asupra u­­nei părți din Syemnikowce care se mai află în stăpînirea Ru­șilor, a avut succes. Din nou au căzut în miinile noastre 2000 prizonieri.

Next