Universul, iulie 1916 (Anul 34, nr. 180-210)
1916-07-22 / nr. 201
r V < t Mobilizarea sufletească de OCTAVIAN GOGA Potrivit zicatoarei din bătrîni: „nu este început făra sfîrșit“,—iar părea că și puțin glorioasa noastră neutralitate e pe isprăvite. Continentul însângerat serbează acum a doua aniversare a celei mai fioroase epopei din cîte a văzut pămîntul chinuit al Europei. Inelul de fier și foc se strînge tot mai tare în jurul blocului austro-german și începutul sfîrșitului se apropie. Toate îndrumările logice ale situației ne prevestesc deci că în curînd, dîndu-ne seama că suntem în ajunul prăvălirii austromaghiare, ne vom urni și noi, ca să împlinim vorbele scripturii: „Cei din urmă fivor cei dinții“. Simțim în aceste clipe palpitante cum se țese istoria neamului și cum din sufletul unui popor țîșnește o flacără dospită veacuri dea rîndul sub cenușa răbdării. Nu peste mult vor amuți și aici, ca și în alte părți, toate națiunile mărunte, pentru ca în schimb tunul sa strige dealungul munților adevărurile rasei noastre. Ne găsim deci în pragul jertfei supreme și înainte de a avea mobilizarea armatei, trebue să ne gîndim măcar acum în ceasul din urmă la mobilizarea sufletească. * . Ideia unității de acțiune cu toate consecințele ei care e la baza tuturor succeselor militare, trebue să nie călăuzească și pe noi în lumea morală, facîndu-ne să ținem seama de unitatea de simțire, singura formulă de salvare a popoarelor luptătoare. După doi ani de zbucium intern opera de convingere este astăzi un capitol încheiat și pulsul gîndirii românești bate limpede. Ceea ce e important însă, este închegarea tuturor elementelor de aceeași credință întro singură unitate militantă. Sub puterea de presiune pe care o exercită momentul cu îndatoririle lui, noi trebue săne apropiem. Nu mai e pentru zilele noastre decit o singură problemă, care tulbură inima țării și al cărei obiectiv e peste hotare. Mobilizarea noastră sufletească deci, săvârșită în vederea acestui obiectiv, trebue să închege toate categoriile cari s’au înjghebat aici în vederea chestiunilor de ordin lăuntric. Asupra concepției de partid primează în acest chip concepția națională, care are unul și acelaș catechism. Acest catechism al rasei purcede dintru un rigorism moral superior alcătuirilor trecătoare, fiindcă se întemeiază pe adevărurile fundamentale ale existenții naționale, cari nu pot fi primejduite. Popoarele îl invoacă totdeauna în zile de grea cumpănă și poruncile lui lapidare trebue păzite cu sfințenie. Punctul de căpetenie al acestui crez este exaltarea sentimentului național, încrederea neștirbită în dreptatea și biruința cauzei. O nemărginită conștiință a puterii trebue deci să radieze astăzi din toate mințile limpezi asupra masselor românești. Un sănătos șovinism trebue să ne stringa într'un înănunchiu, să ne dea senzația desăvârșitei vigori și credința superiorități asupra dușmanului. Instinctele mindriei de rasă pe cari poporul nostru le păstrează și în fazele cele mai primitive de viață culturală, noi suntem datori să le propagăm și să le întărim. Ascultînd glasul lor noi vom propovădui evanghelia sîngelui, vom ridica bariere între noi și străini, vom semăna ura împotriva dușmanului și vom cere pedepsirea lui. Deodată cu acest catechism însă se creiază și o stare sufletească nouă. Mobilizarea sufletelor, răscolirea tuturor energiilor în jurul unei idei, angajează cele mai intime resorturi de simțire și în locul preceptelor curente de viață normală, pune logica aspră a zilelor mari. E firesc deci ca în asemeni momente, stăpîniți de-o susceptibilitate morală mai vie să ne pătrundem de austeritatea vremilor deosebite și să proclamăm,—cum am zice, — starea morală de asediu a țării românești. Limitele îngăduinței vor fi reduse de-acum înainte în fața păcatului și evanghelia sîngelui nemiloasă și plină de sănătate va domni pe deantregul. Principiul retorsiunei cu toate urmările lui drastice trebue întronat în societatea noastră. Crima, astăzi, nu mai e o încălcare a unui interes de ordin particularism este secarea izvorului de energie națională, care trebue să-și conserve toată plenitudinea lui. După o nouă ierarhie a valorilor morale trebue judecată astăzi bogata eflorescență a păcatului în cei doi ani de neutralitate. Zilele de aur ale vinovaților s’au încheiat, mișunarea străinilor răi de înger, opera contrabandiștilor și a altor iubitori de argint se va lovi de-acum înainte de această nouă interpretare a crimei care intră în conștiința populară. In vremuri cînd o societate își proclamă starea morală de asediu pedepsește ea însuși aspru și fără putere de apel. .5 < . Sufletul omenesc are pretutindeni aceleași reflexe ale instructurii de conservare. Războiul actual prezintă o unitate a mijloacelor de apărare și o unitate de formule de luptă împotriva dușmanului. Valul nostru de energie din mijlocul unui vast ocean de forțe, nu se poate izola cu morala lui de curentul universal de simțire care străbate continentul. Urmînd deci pilda altor neamuri, cari strălucesc în, aureola unui eroism necunoscut încă și rîvnind la setea lor de mărire, acum în pragul goarnelor cari așteaptă să sune, cerem mobilizarea sufletească a neamului românesc, cu toate binefacerile ei. Scrisorile lui Frantz Iosef către Sturgkh și Tisza Viena, 19(1). — Monitorul Oficial austro-ungar a publicat azi scrisorile imperiale autografe adresate președinților de consiliu, d-nii Sturgkh și Tisza, spunînd: „Sunt doai ani de cînd sentimentele neîmpăcatele ale vrăjmașilor noștri ne-au silit să intrăm în războiu. „îmi pare râu de prelungirea acestei încercări impuse umanităței; totuși simt o înaltă satisfacție cînd mă gîndesc la luptele de pînă acum cari îndreptățesc mereu încrederea mea în puterea neînfrîntă a monarhiei. „Popoarele mele mult iubite, demne de fii lor viteji cari într'o unire strînsă cu armatele aliaților noștri glorioși cari rezistă eroic atacurilor mereu reinoite, ale forțelor superioare dușmane, desfășură și ei la vetrele lor datoriile cerute de aceste timpuri încordate. „Unite într’o voință puternică de a birui, popoarele mele consimt cu o bărbătească hotărîre la toate jertfele cerute de necesitatea de a asigura o pace onorabilă și trainică, „Cu popoarele mele credincioase cari primesc cu resemnare toate restricțiunile impuse de războiu vieței economice și înlătură intrigile perfide ale dușmanilor, grija părintească împărtășește toate temerile și toată anxietatea lor, dar sprijinit pe o experiență de doui ani de războiu, privesc cu o încredere senină viitorul apropiat. „Popoarele mele viteze merită să fie victorioase; am încrederea în dreptatea Providenței, care nu ne poate refuza victoria. „In aceste zile comemorative pline de speranțe, împăratul exprimă din nou recunoștința sa întreagă pentru atitudinea vitează a populațiunei, care garantează succesul definitiv.“ (KB.). RĂZBOIUL EUROPEAN Pe fronul oriental Transportul trupelor turcești continuă Nauen. 19 Ti). — Artilerie de munte și numeroși ofițeri turci sosesc în partea sudică a frontului de est. Pretutindeni manifestațiuni de simpatie spontanee. Transportul trupelor turcești in Wolhinist și Galiția s’a efectuat pe deplin, cu material de prima clasă și cu soldați perfect echipați. Spiritele sunt excelente. Comumraft austriac Viena, 18 (31). — Oficial din 18 (31). ,— Pe înălțimile la est de Cîrlibaba, in noaptea de alaltă eri, trupele generalului Pflanzer BȘtin, au respins o ofensivă rusească. in Galiția de sud-est, ziua de azi a trecut în liniște. Spre vest și sud-vest de Ruches, dușmanul continu', sta-urile sale cu înverșunare și o mare tenacitate. Eri luptele au fost foarte crucene, dar trupele aliate au menținut toate pozițiunile lor. La vest de Brody, în apropiere de acest oraș, mai multe atacuri de noapte date de inamic au eșuat. De asemenea în Volhinia, vrăjmașul a jertfit mai multe mii de soldați fără nici un rezultat. Lângă Zwimacz, precum și la vest și nord-vest de Lutzkc, la dreapta și la stingă căei ferate de la Sarny la Kowel, coloanele ruse de asalt s-au prăbușit pretutindeni. La sud de Stcrgysa unde inamicul a putut pune picior pentru un moment, pe malul stîng al Stobodului, el a fost alungat. Trupele aliate care luptă în Volhinia au capturat un număr de prizonieri și trei mitraliere. (K. B). Mari pierderi suferite de austriac! Paris. 1831)—Corespondentul ziarului ."Petit Parisien“ la Petrograd telegrafiază următoarele: ,"Caracteristica cea mai interesantă a ofensivei rusești e continuitatea sa. "Trupele lui Brussiloff nu încetează de a hărțui vrăjmașul oprite pa Styrele trec Lipa. Dacă dușmanul rezista în Bacovina, ele înaintează pe Skypa. Astfel, vidtjmașul manevrat fără răgaz, nu e uinde să aștepte și să răspundă nouilor lovituri care-i amenință. Succesul rusesc în editura de la Lutsk amenință două puncte sensibile: Kovel' care ar putea fi atacat' din trei părți, și Lemberg. Trebue însemnat de asemenea că luptele au reînceput cu vioiciune in regiunea Bela Baranovich și ca cel mai mic succes în acest punct ar avea cele mai grave consecințe.Numărul prizonierilor făcuți de ruși, de șase săptămîni, atinge cifra de 360.000 de oameni, ceea ce împreună cu uciși și răniți permite să se evalueze pierderile dușmanului la 900.000 de oameni. Ce va mai rămîne oare din armată austriacă la sfirșitul războiului?“ Contingentele sîrbe care luptă cu trupele rusești, sunt compuse de sîrbi cari locuiau în Trusia înainte de război. (Agenția Radio )• SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC PE FRONTUL AUSTRO-ITALIAN Atacuri austriace respinse Radioaramul Coltano, 19 (1)—Comunicator oficial de război din 1S (31): îvalea Adige, în noaptea de 17 (30) dușmanu; a atacat pozițiunile noastre de Pe Cattllene Zagna, dar a fost repede respins. În artileria vrăjmașe a fost foarte activă în întreaga regiune dintre Adige și Pastiio. In valea Assico a continuat presiunea noastră contra muntelui Cimone. Artileria grea inamica a bombardat eri Arsiero, pricinuind citeva stricăciuni și rănind cîteva persoane. In valea Travignale, Avision vrăjmașul, după ce a primit trupe de întărire a atacat novile noastre pozițiuni, dar a fost cu succes respins ori de de ori a încercat să ne atace- la valea Brava artileria noastră a fost activă contra stației de cale ferată Schlon. * pe restul frontului nu au fost evenimente mai însemnate. Portele acricii dușmane au aruncat bombe pe Alla și Fiera din prhniere, fără sa fi cauzat nici o pierdere. (Cadorna). Artileria italiană bombardează capetele de punte de la Tolmino și Gorizia Viena, 1831). — In munții Dolomiți și în regiunea Tofana, un atac dat de mai multe batalioane de vînători alpini a fost respinseri. 135 Italieni, printre cari 9 ofițeri și două mitraliere au fost capturate. Pe frontul de la Isonzo, artileria dușmană a bombardat cu un foc violent capetele de punte de la Tolmino și Gorizia, precum și pozițiunile noastre de pe muntele San Michele. (K. B.). Importanța vizitei d-lui Boselli la cartierul general Roma. 18 (31)—Ziarele italiene dau o mare importanta vizitei d-lui Boselli la cartierul general. "Massaggero" scrie ca urmările ei se vor vedea în curînd. Ziarele naționale lasa chiar să se creadă că această întrevedere ar privi raporturile politice cu Germania. (A, T- l.) Rostul ajutorului turcesc pe frontul german Roma, 18.(31). — Giornale ditalia, examinează știrea că Turcia va trimite soldați în ajutorul austro-ungarilor, bătuți pe frontul oriental. Poate fi vorba — spune ziarul — de cel mult 100 mii de oameni. Sunt însă motive să se creadă, că în fața nenorocirilor cari o așteaptă, Turcia ar fi trădat intenția de a părăsi lupta. Ar fi chiar și oarecari încercări în acest sens. Berlinul și Viena sunt adinc îngrijorate de această stare de spirit a guvernului și poporului otoman, deoarece se crede că îndată ce situația balcanică s-ar schimba în așa măsură încît să rupă comunicația dintre Ungaria, Sofia și Constantinopol, Turcia s-ar sustrage pentru totdeauna sistemului austro-ungarogerman. De aceea cei 100 de mii de oameni, cari au fost ceruți, ar trebui să fie un zălog că Stambulul va rămîne credincios Puterilor ceitrale. (A. T. I.). Stingerea farurilor de pe coasta Greciei “"**** Paris, 18 (31).—Ministrul marinei din Grecia a hotărît stingerea mai multor fore de pe litoralul grec, din cauza lipsei de petrol. (Agenția RadioB Pe frontul balcanic Bulgarii se întăresc pentru defensivă Nausa, 19 (1).Pozițiunile de defensivă bulgaro-germane sunt aproape terminate și anume defileul Demir-Klissar. Dintre armatele înțelegerei numai francezii sunt gata, pe cind englezii nu iar sîrbii mai puțin. M11 «gațiile, animalele de povară, vehiculele ușoare pentru o țară lipsită de drumuri, oameni și materiale lipsesc. Vigoarea armatei sârbești Paris, 18 (31)— S-a remarcat entuziasmul cu care soldații sîrbi au atacat trupele bulgare. ])- Guillemin, ministrul Franței în Grecia, care a vizitat armata, sírba la Salonic, a făcut cunoscut adinea impresie pe care i-a făcut'o trupele sîrbe. El a găsit soldați bine echipați, bine armați, avînd o sănâtate excelentă și foarte hotărîți-Ziarul unguresc ,,Magyar Hírlap“ scrie: Trebue să recunoaștem ca soldații sîrbi se bat în contra soldaților noștri ca și cum ar voi să-i nimicească și că preferă sa fie uciși mai bine decit să se predea. Pretutindeni populația maghiara a fugit înspăimîntată din fața lor. Acești oameni nu zid, nu vorbesc, nu si, poartă ca ceilalți oameni, ci știu numai sa se bată. (Agenția Radio) mentele din Egipt Resmintire Londra, 18 (31). _ TVar Office comunică următorul mesaj al comandantului șef al trupelor din Egipt: O radiotelegramă germană anunță că, cavaleria noastră a fost respinsă din Romania și din Palia. Cavaleria noastră nu a fost „ "„* .vdf.ț îU respinsă, ca ocupă Palia și a mai cîștigat avantagii asupra inamicului, grație numeroaselor recunoașteri, sau mici atacuri contra trupelor turcești de acoperire.Inamicul nu încearcă nici un fel de recunoaștere în direcțiunea noastră; trupele turcești de la Aghratina nu au curajul de a se mișca din retranșamentele lor și nici un soldat nu a putut parveni la Romania. (Reuter). Pierderile în marină ale beligeranților Comunicat german — Radiotelegramă — Naueu, 19 (1 August). — Anglia și aliații ei, au pierdut în războiu 49 vapoare de războiu. Cu un tonagiu de 562.250- Puterile Centrale au pierdut numai 30 cu un tonagiu de 191.580- Singură Anglia a pierdtu 40 vapoare de războiu cu un tonagiu de 485.220. Germania, a pierdut 25 cu un tonagiu de 162.676. In al doilea an de războiu, prin măsurile luate de Puterile Centrale s-a pierdut 879 de vapoare de comerț inamice cu un tonagiu de 1,816-782. De la începutul războiului 1303 vapoare comerciale inamice cu un tenagiu de 2,57420g. Vapoarele de comerț inamice în primul an de război au violat de 20 de ori dreptul popoarelor, iar în al doilea an de războiu de 38 de ori, în total de 58 de ori, atacînd submarinele germane. Vapoarele de război inamice au violat de 3 ori dreptul popoarelor, deosebit de greu în cazul vaselor Kaiser Wilhelm, Dresden și Albatros. Nu numai că au atacat dreptul popoarelor și au comis chiar o crimă ordinară în cazul vaselor Baralong și Kingstephen. Rezultatul total din ambi ani de războiu pentru flota Angliei și a Aliaților a fost o pierdere ireparabilă de material și prestigiu. Adversari Germaniei de trei ori mai puternici decit Puterile Centrale au avut pierderi de trei ori mai mari, printre vapoarele de războiul decit Puteri]« Centrale. 1 — Pe front turcesc Constantinopol, 19 (1). — Comunicat oficial din 16 (29). —Nici o știre însemnată pe diferitele fronturi de luptă. Comunicat oficial din 17 (30).— Pe frontul Irakului nici un eveniment important. In sectorul fluviului Eufrat, am capturat un vas cu motor dușman care a luat foc în urma tirului nostru de artilerie. Pe frontul Persiei, lupta care s-a desfășurat între detașamentele noastre și forțele rusești alungate din Revenduz, au fost izgonite spre graniță. Luptele continuă să fie în favoarea noastră forțele rusești silite de a fugi din localitatea Sakiz, în direcția de nord-est, sunt urmărite de forțele noastre. Pe frontul Caucazului, in sectorul Bitlis, situația e neschimbată: muntele Antouck, la 20 de kilometri spre sud-vest de Muș și care se găsea între mîinile dușmanului, a fost reluat de noi în urma unui atac dat de trupele noastre. Atacurile violente întreprinse de inamic în contra pozițiunilor noastre din sectorul Ognot, la 30 kilometri spre sud-est de Bașkeny, au fost complet respinse în urma unui contraatac cu baioneta dat de trupele noastre. In cursul acestui atac zadarnic pentru dușman, acesta din urmă a încercat niște pierderi grele; numărul morților întrece o mie. Trupele noastre care s’au menținut la 10 kilometri spre vest de Erzindjan, prin contraatacurile lor violente au oprit încercările de înaintare ale vrăjmașului. Trupele dușmane care se găsesc la 149 kilometri de Gumușkan, au fost atacate de forțele noastre care le-au izgonit din pozițiunile lor respingîndu-le spre est. Pe celelalte sectoare ale frontului au fost ciocniri, neînsemnate. Pe frontul Egiptului, în apropiere de Ivatia, detașamentele noastre înaintate respingînd companiile de recunoaștere ale inamicului, au cîștigat ceva teren spre vest. Intr’una din ultimile ciocniri dușmanul a avut 25 morți și un număr și mai mare de răniți, am capturat cîțiva prizonieri. (Depeșă comunicată de legațiunea otomană). Asasinarea căpitanului Fryatt Guvernul englez cere amănunte asupra asasinării Londra, 18 31). După cum era de așteptat, asasinarea de către germani a căpitanului Fryatt de pe vasul „Brussels“, al companiei de căi ferate de est, ocupă în mod serios atenția cabinetului britanic, deoarece a scandalizat toate țările aliate și neutrale. Guvernul britanic a cerut ambasadorului Statelor Unite să facă un raport amănunțit cu privire la execuția de la Gand, care a fost aprobată, după rapoartele olandeze, de către însuși împăratul Germaniei. Corespondentul din Amsterdam al ziarului Morning Post spune că această crimă a produs o indignare generală în toată Olanda. Aproape întreaga presă protestează spunînd că acest asasinat mișelesc a fost făcut c. ură și din răzbunare.“ Ziarul Sunday Times, într-un articol de fond, spune: „Faptul care trebue relevat este că Germania a pierdut simțul ei de responsabilitate și de control moral. Ziarul New York Herald spune că sancțiunea acestei crime va veni și că printre crimele ce vor trebui să fie plătite prin fiesînge este asasinarea acestui brav militar model (A. T. E.). Coasta engleză nu a fost atacata de aeroplane germane Londra, 18 (31).Presshureau publică că raportul german asupra raidului aerian, al avioanelor germane, asupra coastelor engleze in noaptea de 11 (38) spre 16 (39) iulie, este inexact. (Reuter), Intre Suedia și Germania Londra, 1831). — Corespondentul din Stockholm al ziarului „Morning Post” spune că după o telegramă din Helsingborg un vas de o mărime considerabil încărcat cu cărbuni, a fost observat escortînd vasul .,Eskimo” către sud. In legătură cu capturarea acestuia din urmă de către un vas de război german, sub pavilion suedez, ziarul „Dagens Nyheter" spune că e de așteptat că legațiunea suedeză din Christiania va grăbi investigațiile din toate puterile sale deoarece dacă incidentul va fi probat, trebue considerat ca unul din cele mai severe violări ale neutralitatei deoarece este în măsură să compromită neutralitatea și să aducă vaselor suedeze nouă riscuri fără ca să se merite. (A. T. E.), Cum s’a Împărțit tabăr populației din T.-Severin Autoritatea polițienească, voind să... păstreze ordinea, lovește lumea cu ciomegele. O femee cade și moare; altă femee e în agonie T.-Severin. 19 Iulie Corespondentul nostru din T.Severin ne comunică corespondența de mai jos, cuprinzînd lucruri cu adevărat extraordinare, lucruri pe cari mintea omenească le credea posibile abia acum un veac. Publicăm, fără comentar, această corespondență. Aseară s'a început, în localul primăriei, impărțirea unui vagon cu zahăr destinat populației din Severin. îmbulzeala a fost atât de mare, vicit, spre a menține ordinea, agenții de poliție au recurs la ciomege lovind jși rănind grav mai multe persoane. Intre răniți se află și d. Fihman, comerciant din localitate care a primit mai multe lovituri de ciomag în cap. Ceea ce Se mai triste cu, cu această ocazie o femeie a fost omorîtă, iar alta se află în agonie la spitalul Grecescu din localitate. Prima a fost împinsă de pe treptele primăriei și căzind, i-a intrat colțul umbrelei în gir; cealaltă în urma loviturilor primite, a rămas în nesimțire și nu se știe, de va scăpa cu viață.Mulți pungași, profitând de îmbulzeală au furat celor de față mai multe ceasornice și bani. Orașul nostru a trebuit să aibă oameni morți sau stociți țn bătaie "pentru, un kilogram de zahăr. Giurgiu. Nici nu se terminase bine tancheta ce o începuseră autoritățile noastre militare cu privire la incidentul de la Flămînda petrecut în noaptea de? spre 18 cor. între grănicerii noștri și, soldații bulgari, la pichetul Orehova, și 1astă noapte s'a produs un nou incident în aceleași condițiuni. Ni se comunică cum că astă noapte o barcă minume cu 20 soldați bulgari a plecat de la pichetul Orehova și a venit pînă în dreptul insulei românești Corela, unde bulgarii au încercat să debarce.Fiind văzuți, grănincerii noștri au început iar un foc viu de arme, la care au răspuns soldații bulgari, din barcă și de pe malul bulgăresc. Soldații bulgari, vizînd că nu pot debarca și că focurile îi urmăresc, au fugit debarcînd la pichetul Orehova. Faptul că acest incident s’a petrecut în aceleași condițiuni într’un timp atît de scurt e viu comentat în toate cercurile și face să circule diferite versiuni. — Autoritățile militare au plecat din nou la fața locului ca, să facă cercetări. S’au avizat și autoritățile superioare de la București. România și războiul . Ne amenință și turcii. Ahmed Ilikmethey, consulul general al Turciei la Budapesta a fost intervievat de un ziarist de la Budapesti Hírlap crede despre situația de acum din Balcani și în legătură cu aceasta despre atitudinea României și despre zvonurile răspîndite în străinătate cu privire la o iminentă intervenție a noastră în războiu. Iată părerile diplomatului tarc: „Momentul actual în ce privește Balcanii și în special România, e fără îndoială critic. Nu însemnează însă că situația ar fi periculoasă; vreau să spun adică că trebue să așteptăm hotărirea României. Nu fac profeții și cu cît mai mult declaration politice, fiind împiedicat de situația mea- Pot să vă arat însă impresiile mele și sunt încredințat că opinia mea concordă cu cea germană, ungară,austriacă și bulgară. . Ce privește hotărîrea României, asta o poate ști numai ea, pe noi nu ne neliniștește. Turcia a trecut dejă peste partea critică a războiului balcanic, în ce privește chestiunile ei, și atitudinea României nu e un fapt important pentru noi. Ce privește punctul de vedere și situația alianței turco-bulgaro - austroungaro-germană față de România avem o Pildă clasică în recentul conflict dintre Germania și Italia. Se știe ca Italia a încercat să amenințe pe Germania cu ruperea a diferitelor tratate, ceea ce a dovedit că Italia îndruma lucrurile spre război.- Germania e tare însă. Și-a încordat pieptul, a strîns pumnii și conștientă de puterea ei a privit țintă pe dușmanul ei. Și Italia, precum vedem s-a îmblînzit. lepet, nici nu putem bănui măcar ce face România. Dar exemplul Germaniei ne arată cum trebuie să procedeze alianța noastei puternică, indisolubilă- Bulgaria . Pe deplin restabilită de oboselile războiului trecut și când vom intra la război, actual, nici odată nu a fost așa de tare ca acuma, nici odată n‘a avut atîta poftă de luptă și nici cînd n‘a dovedit în luptă atîta ardoare ca acum cînd s'ar ivi o nouă complicație. j Turcia e liniștită. Mari și puternice armate avem gata de luptă. Nici o noua combinație nu va neliniști patria mea. Sunt optimist, ca și toată Turcia, ca și oricare stat dintre aliatele noastre- Situația noastră e destul de solidă și dacă s-ar ridica un nou dușman în contra noastră îi vom veni de hac. Unul mai mult sau mai puțin în situația noastră de astăzi nu înseamnă nimic. Când vom intra în război ,Nazional-Zeitung din Berlin publică o declarație a conducătorului coloniei române din Petrograd. Acesta a dat diferite informațiuni despre reorganizarea armatei române, despre întărirea flotei de Dunăre și despre transportul munițiunilor cu sprijinul Rusiei. In România mulți sunt pentru războiu, dar Brătianu persevereanză. Cu toate acestea intrarea României în războiu nul e probabilă. Regele e foarte popular și el va avea să spună ultimul cuvînt, el care cunoaște perfect de bine armatele tuturor statelor în război. Ziarul rus Birșevija Viedomosd se zie că România vrea să-și asigure acuma o mai mare libertate de acțiune și în acelaș timp se străduește ca La conferința de pace să i se dea compensații pentru neutralitatea ei. Daca nu ar avea însă perspective pentru aceasta, va intra în război cu o jumătate de an înaintea sfîrșitei lui. Cînd se va întîmpla acest lucru, e chestie de timp. Războl naval Un vapor englez și unul german scufundate — Radiogramă — Nauen, 20(2).— La 18(31) Iulie căpitanul unui vas de pescuit anunță că în timp ce el se găsea la 54 grade și 16 minute longitudine și un grad și 25 minute latitudine, la oarecare depărtare de un vapor de pescuit englez, două submarine germane s’au apropiat și au deschis focuri. Echipagiul vaporului de pescuit s’a refugiat în bărci, după care vaporul s’a scufundat. Un submarin a luat luntrea vaporului la remorcă și a adus echipagiul la Leggend Marye. * Scrisorile recomandate de pe vaporul „Koenigin Wilhelmina“, care s-a scufundat lovindu-se de o mină în marea Nordului, au putut fi ridicate. Vapor italian scufundat — Radiogramă — Nauen, 20(2), — Vaporul italian „Dandola“, cu un tonagiu de 5000, a fost scufundat de un submarin Bancheri din Petrograd arestat! — Din isvor german — Nauen, 20(2). — Directorul băncei ruso-franceze din Petrograd, Lanskoi, directorul băncii de comerț. Rubinstein, cu soția sa, bancherul Junker și advocatul Wolfssohn au fost arestați și transportați la Pskov. S-a făcut percheziție la 48 persoane, printre care și artistei de operetă Dinina și altor artiste, cari aveau relațiuni cu cei arestați. Fabricantul de zahăr Babuschki de asemenea a fost arestat și transportat la Pskov, pentru că se presupune că au cumpărat hîrtii de valoare rusești de la o Putere străină inamică și le-au vîndut în Anglia și Franța și ca fac speculit cu zahar. Ungaria castă scăpare Roma, 19 (1). — înformații particulare sosite ziarului „Giornale d Italia" arată că Ungaria întreagă „ abătută din cauza întorsăturei pe care au luat avenimentele pe frontul răsăritean. Mari încercări s'au făcut și se mai fac, cu scopul de a se despărți răspunderea Ungariei de aceea a Austriei, în ce privește războiul de astăzi. Conducătorii maghiari speră că, cu chipul acesta, țara lor va putea scăpa*> urmările dezastrului. (AT. I