Universul, iulie 1916 (Anul 34, nr. 180-210)

1916-07-22 / nr. 201

r V < t Mobilizarea sufletească de OCTAVIAN GOGA Potrivit zicatoarei din bătrîni: „nu este început fă­ra sfîrșit“,—iar părea că și puțin glorioasa noastră neu­tralitate e pe isprăvite. Con­tinentul însângerat serbează acum a doua aniversare a celei mai fioroase epopei din cîte a văzut pămîntul chinuit al Europei. Inelul de fier și foc se strîn­ge tot mai tare în jurul blocului austro-ger­­man și începutul sfîrșitului se apropie. Toate îndrumă­rile logice ale situației ne prevestesc deci că în curînd, dîndu-ne seama că suntem în ajunul prăvălirii austro­­maghiare, ne vom urni și noi, ca să împlinim vorbele scripturii: „Cei din urmă fi­­vor cei dinții“. Simțim în aceste clipe pal­pitante cum se țese istoria neamului și cum din sufletul unui popor țîșnește o flacă­ră dospită veacuri dea rîndul sub cenușa răbdării. Nu pes­te mult vor amuți și aici, ca și în alte părți, toate națiu­nile mărunte, pentru­ ca în schimb tunul sa strige dea­­lungul munților adevărurile rasei noastre. Ne găsim deci în pragul jertfei supreme și înainte de­ a avea mobilizarea ar­matei, trebue să ne gîndim măcar acum în ceasul din urmă la mobilizarea sufle­­tească. * . Ideia unității de acțiune cu toate consecințele ei care e la baza tuturor succeselor militare, trebue să nie călău­zească și pe noi în lumea morală, facîndu-ne să ținem seama de unitatea de simți­re, singura formulă de sal­vare a popoarelor luptă­toare. După doi ani de zbucium intern opera de convingere este astăzi un capitol înche­iat și­ pulsul gîndirii româ­nești bate limpede. Ceea ce e important însă, este înche­garea tuturor elementelor de aceeași credință întro sin­gură unitate militantă. Sub puterea de presiune pe care o exercită momentul cu în­datoririle lui, noi trebue să­­ne apropiem. Nu mai e pentru zilele noa­stre decit o singură proble­mă, care tulbură inima țării și al cărei obiectiv e peste hotare. Mobilizarea noastră sufletească deci, săvârșită în vederea acestui obiectiv, trebue să închege toate ca­tegoriile cari s’au înjghebat aici în vederea chestiunilor de ordin lăuntric. Asupra concepției de partid primea­ză în acest chip concepția națională, care are unul și acelaș catechism. Acest catechism al rasei purcede dintru­ un rigorism moral superior alcătuirilor trecătoare, fiindcă se înte­meiază pe adevărurile fun­damentale ale existenții na­ționale, cari nu pot fi pri­mejduite. Popoarele îl in­­voacă totdeauna în zile de grea cumpănă și poruncile lui lapidare trebue păzite cu sfințenie. Punctul de căpetenie al a­­cestui crez este exaltarea sentimentului național, în­crederea neștirbită în drep­tatea și biruința cauzei. O nemărginită conștiință a pu­terii trebue deci să radieze astăzi din toate mințile lim­pezi asupra masselor româ­nești. Un sănătos șovinism trebue să ne stringa într'un înănunchiu, să ne dea senza­ția desăvârșitei vigori și credința superiorități asupra dușmanului. Instinctele min­­driei de rasă pe cari poporul nostru le păstrează și în fa­zele cele mai primitive de viață culturală, noi suntem datori să le propagăm și să le întărim. Ascultînd glasul lor noi vom propovădui e­­vanghelia sîngelui, vom ridi­ca bariere între noi și stră­ini, vom semăna ura împo­triva dușmanului și vom ce­re pedepsirea lui. Deodată cu acest cate­chism însă se creiază și­ o stare sufletească nouă. Mo­bilizarea sufletelor, răscoli­rea tuturor energiilor în ju­rul unei idei, angajează cele mai intime resorturi de sim­țire și în locul preceptelor curente de viață normală, pune logica aspră a zilelor mari. E firesc deci ca în asemeni momente, stăpîniți de-o su­sceptibilitate morală mai vie să ne pătrundem de austeri­tatea vremilor deosebite și să proclamăm,—cum am zi­ce, — starea morală­ de ase­diu a țării românești. Limitele îngăduinței vor fi reduse de-acum înainte în fața păcatului și evanghelia sîngelui nemiloasă și plină de sănătate va domni pe deantregul. Principiul retor­­siunei cu toate urmările lui drastice trebue întronat în societatea noastră. Crima, astăzi, nu mai e o încălcare a unui interes de ordin par­ticularism este secarea izvo­­rului de energie națională, care trebue să-și conserve toată plenitudinea lui. După o nouă ierarh­ie a valorilor morale trebue judecată astă­zi bogata eflorescență a pă­catului în cei doi ani de neu­tralitate. Zilele de aur ale vinovaților s’au încheiat, mi­­șunarea străinilor răi de în­ger, opera contrabandiștilor și a altor iubitori de argint se va lovi de-acum înainte de această nouă interpreta­re a crimei care intră în con­știința populară. In vremuri cînd o societa­te își proclamă starea mora­lă de asediu pedepsește ea însuși aspru și fără putere de apel. .5­­­ < . Sufletul omenesc are pre­tutindeni aceleași reflexe ale instructurii de conservare. Războiul actual prezintă o unitate a mijloacelor de a­­părare și o unitate de formu­le de luptă împotriva duș­manului. Valul nostru de e­­nergie din mijlocul unui vast ocean de forțe, nu se poate izola cu morala lui de curen­tul universal de simțire care străbate continentul. Urmînd deci pilda altor neamuri, cari strălucesc în, aureola unui eroism necu­noscut încă și rîvnind la se­tea lor de mărire, acum în pragul goarnelor cari aș­teaptă să sune, cerem mobi­lizarea sufletească a neamu­lui românesc, cu toate bine­facerile ei. Scrisorile lui Frantz Iosef către Sturgkh și Tisza Viena, 19(1). — Monitorul Ofi­cial austro-ungar a publicat azi scrisorile imperiale autografe a­­dresate președinților de consiliu, d-nii Sturgkh și Tisza, spunînd: „Sunt doai ani de cînd senti­mentele neîmpăcatele ale vrăjma­șilor noștri ne-au silit să intrăm în războiu. „îmi pare râu de prelungirea a­­cestei încercări impuse umanită­­ței; totuși simt o înaltă satisfac­ție cînd mă gîndesc la luptele de pînă acum cari îndreptățesc mereu încrederea mea în puterea neînfrîntă a monarhiei. „Popoarele mele m­ult iubite, demne de fii lor viteji cari într'o unire strînsă cu armatele aliați­lor noștri glorioși cari rezistă e­­roic atacurilor mereu reinoite, ale forțelor superioare dușmane, des­fășură și ei la vetrele lor datorii­le cerute de aceste timpuri încor­date. „Unite într’o voință puternică de a birui, popoarele mele con­simt cu o bărbătească hotărîre la toate jertfele cerute de necesi­­tatea de a asigura o pace onora­bilă și trainică, „Cu popoarele mele credincioase cari primesc cu resemnare toate restricțiunile impuse de războiu vieței economice și înlătură intri­gile perfide ale dușmanilor, grija părintească împărtășește toate te­merile și toată anxietatea lor, dar sprijinit pe o experiență de doui ani de războiu, privesc cu o încre­dere senină viitorul apropiat. „Popoarele mele viteze merită să fie victorioase; am încrederea în dreptatea Providenței, care nu ne poate refuza victoria. „In aceste zile comemorative pline de speranțe, împăratul ex­primă din nou recunoștința sa întreagă pentru atitudinea vitea­ză a populațiunei, care garantează succesul definitiv.“ (K­B.). RĂZBOIUL EUROPEAN Pe fronul oriental Transportul trupelor turcești continuă Nauen. 19 Ti). — Artilerie de munte și numeroși ofițeri turci sosesc în partea sudică a frontu­lui de est. Pretutindeni manife­­stațiuni de simpatie spontanee. Transportul trupelor turcești in Wolhinist și Galiția s’a efectuat pe deplin, cu material de prima clasă și cu soldați perfect echi­pați. Spiritele sunt excelente. Comumraft austriac Viena, 18 (31). — Oficial din 18 (31). ,— Pe înălțimile la est de Cîrlibaba, in noaptea de alal­­tă eri, trupele generalului Pflan­zer BȘtin, au respins o ofensivă rusească. in Galiția de sud-est, ziua de azi a trecut în liniște. Spre vest și sud-vest de Ruc­hes, dușmanul continu­', sta-urile sale cu înverșunare și o mare te­nacitate. Eri luptele au fost foar­te crucene, dar trupele aliate au menținut toate pozițiunile lor. La vest de Brody, în apropiere de acest oraș, m­ai multe atacuri de noapte date de inamic au eșuat. De asemenea în Volhinia, vrăj­mașul a jertfit mai multe mii de soldați fără nici un rezultat. Lângă Zwimacz, precum și la vest și nord-vest de Lutzkc, la dreapta și la stingă căei ferate de la Sarny la Kowel, coloanele ruse de asalt s-au prăbușit pre­tutindeni. La sud de Stcrgysa unde inamicul a putut­ pune pi­cior pentru un moment, pe ma­lul stîng al Stobodului, el a fost alungat. Trupele aliate care luptă în Volhinia au capturat un nu­măr de prizonieri și trei mitra­liere. (K. B). Mari pierderi suferite de austriac! Paris. 18­­31)—Coresponden­tul ziarului ."Petit Parisien“ la Petrograd telegrafiază următoa­rele: ,"Caracteristica cea mai inte­resantă a ofensivei rusești e con­tinuitatea sa. "Trupele lui Brussiloff nu în­cetează de a hărțui vrăjmașul­ oprite pa Styr­­ele trec Lipa. Dacă dușmanul rezista în Ba­­covina­, ele înaintează pe Sk­ypa. Astfel, vidtjmașul manevrat fă­ră răgaz, nu e uinde să aștep­te și să răspundă nouilor lovi­turi care-i amenință. Succesul rusesc în editura de la Lutsk a­­menință două puncte sensibile: Kovel' care ar putea fi atacat' din trei părți, și Lemberg. Tre­bue însemnat de asem­enea că luptele au reînceput cu vioiciu­ne in regiunea Bela Baranovich și ca cel mai mic succes în acest punct ar avea cele mai grave consecințe­.­Numărul prizonierilor făcuți de ruși, de șase săptămîni, atin­ge cifra d­e 360.000 de oameni, ceea ce împreună cu uciși și ră­niți permite să se evalueze pier­derile dușmanului la 9­00.000 de oameni. Ce va mai rămîne oare din armată austriacă la sfirși­­tul războiului?“ Contingentele sîrbe care luptă cu trupele rusești, sunt compuse de sîrbi cari locuiau în Trusia înainte de război. (Agenția R­a­­dio )• SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC PE FRONTUL AUSTRO-ITALIAN Atacuri austriace respinse Radioaramul Coltano, 19 (1)—Comunicator oficial de război din 1S (31): î­­valea Adige, în noaptea de 17 (30)­ dușm­anu; a atacat pozițiu­nile noastre de Pe Cattllene Zagna, dar a fost repede res­pins. În artileria vrăjmașe a fost foarte activă în întreaga regiune dintre Adige și Past­­­iio. In valea Assico a continuat presiunea noastră contra mun­telui Cimone. Artileria grea ina­mica a bombardat eri Arsiero, pricinuind citeva stricăciuni și rănind­­ cîteva persoane. In valea Travignale, Avision vrăjmașul, după ce a primit trupe de în­tărire a atacat novile noastre pozițiuni, dar a fost cu succes respins ori de­­ d­e ori a încercat să ne atace- la valea Brava ar­tileria noastră a fost activă con­tra stației de cale ferată Schlon. * pe restul frontului nu au fost eveniment­e mai însemnate. Por­tele acricii­ dușmane au arun­cat bombe pe Alla și Fiera di­n prhniere, fără sa fi cauzat nici o pierdere. (Cadorna). Artileria italiană bombar­dează capetele de punte de la Tolmino și Gorizia Viena, 18­31). — In mun­ții Dolomiți și în regiunea Tofana, un atac dat de mai multe batalioane de vînă­tori alpini a fost respins­eri. 135 Italieni, printre cari 9 ofi­țeri și două mitraliere au fost capturate. Pe frontul de la Isonzo, artileria dușmană a bom­bardat cu un foc violent ca­petele de punte de la Tolmi­no și Gorizia, precum și po­zițiunile noastre de pe mun­tele San­­ Michele. (K. B.). Importanța vizitei d-lui Bo­­selli la cartierul general Roma. 18 (31)—Ziarele italie­ne dau o mare importanta vizi­tei d-lui Boselli la cartierul ge­neral. "Massaggero" scrie ca urmă­rile ei se vor vedea în curînd. Ziarele naționale lasa chiar să se creadă că această întreve­dere­ ar privi raporturile politice cu Germania. (A, T- l.) Rostul ajutorului turcesc pe frontul german Roma, 18.(31). — Giornale di­­talia, examinează știrea că Turcia va trimite soldați în ajutorul au­­stro-ungarilor, bătuți pe frontul oriental. Poate fi vorba — spune ziarul — de cel mult 100 mii de oameni. Sunt însă motive să se creadă, că în fața nenorocirilor cari o așteaptă, Turcia ar fi trădat in­tenția de a părăsi lupta. Ar fi­­ chiar și oarecari încercări în acest sens. Berlinul și Viena sunt adinc îngrijorate de această stare de spirit a guvernului și po­porului otoman, de­oarece se cre­de că îndată ce situația balcanică s-ar schimba în așa măsură încît să rupă comunicația dintre Unga­ria, Sofia și Constantinopol, Tur­­cia s-ar sustrage pentru totdea­una sistemului austro-ungaro­­german. De aceea cei 100 de mii de oa­meni, cari au fost ceruți, ar tre­bui să fie un zălog că Stambu­­lul va rămîne credincios Puteri­lor ceitr­ale. (A. T. I.). Stingerea farurilor de pe coasta Greciei “"**** Paris, 18 (31).—Ministrul­­ ma­rinei din Grecia a hotărî­t stin­gerea mai multor fore de pe li­toralul grec, din cauza lipsei de petrol. (Agenția Rad­ioB Pe frontul balcanic Bulgarii se întăresc pentru defensivă Nausa, 19 (1).­Pozițiunile de defensivă bulgaro-germane sunt aproape terminate și anume de­fileul Demir-Klissar. Dintre ar­matele înțelegerei numai fran­cezii sunt gata, pe cind­ englezii nu­ iar sîrbii mai puțin. M11 «ga­țiile, animalele de povară, veh­i­culele ușoare pentru o țară lip­sită de drumuri, oameni și ma­teriale lipsesc. Vigoarea armatei sârbești Paris, 18 (31)— S-a remarcat entuziasmul cu care soldații sîrbi au atacat trupele bulgare. ])- Guillemin, ministrul Franței în Grecia, ca­re a vizitat arma­ta, sírba la Salonic, a făcut cunos­cut adinea impresie pe care i-a făcut'o trupele sîrbe. El a găsit soldați bine echipați, bine ar­mați, avînd­ o sănât­ate excelen­tă și foarte hotărîți-Ziarul unguresc ,,Magyar Hír­lap“ scrie: Trebue să recunoaș­tem ca soldații sîrbi se bat în contra soldaților noștri ca și cum ar voi să-i nimicească și că preferă sa fie uciși mai bine de­cit să se predea. Pretutindeni populația maghiara a fugit în­­spăimîntată din fața lor. Acești oameni nu zid, nu vorbesc, nu si, poartă ca ceilalți oameni, ci știu numai sa se bată. (Agenția Radio)­ mentele din Egipt Resmintire Londra, 18 (31). _ TV­ar Office comunică următorul mesaj al co­mandantului șef al trupelor din Egipt: O radiotelegramă germană a­­n­unță că, cavaleria noastră a fost respinsă din Romania și din Pa­lia. Cavaleria noastră nu a fost „ "„* .vdf.ț îU respinsă, ca ocupă Pa­lia și a mai cîștigat avantagii asupra inamicului, grație nume­roaselor recunoașteri, sau mici a­­tacuri contra trupelor turcești­­ de acoperire.­­Inamicul nu încearcă nici un fel de recunoaștere în direcțiunea noastră; trupele turcești de la Aghratina nu au curajul de a se mișca din retranșamentele lor și nici un soldat nu a putut parveni la Romania. (Reuter). Pierderile în marină ale beligeranților Comunicat german — Radiotelegramă —­ Naueu, 19 (1 August). — An­glia și aliații ei, au pierdut în războiu 49 vapoare de războiu. Cu un tonagiu de 562.250- Pute­rile­ Centrale au pierdut numai 30 cu un tonagiu de 191.580- Singură Anglia a pierdtu 40 va­poare de războiu cu un tonagiu de 485.220. Germania, a pierdut 25 cu un tonagiu de 162.676. In al doilea an de războiu, prin măsurile luate de Puterile Cen­trale s-a pierdut 879 de vapoare de comerț inamice cu un tona­giu de 1,816-782. De la începutul războiului 1303 vapoare comer­ciale inamice cu un tenagiu de 2,574­20g. Vapoarele de comerț inamice în primul an de război au violat de 20 de ori dreptul popoarelor, iar în al doilea an de războiu de 38 de ori, în total de 58 de ori, atacînd submari­nele germane. Vapoarele de răz­boi inamice au violat de 3 ori dreptul popoarelor, deosebit de greu în c­azul vaselor Kaiser Wilhelm, Dresden și Albatros. Nu numai că au atacat dreptul popoarelor­ și au comis chiar o crimă ordinară în cazul vaselor Baralong și Kingstephen. Rezul­tatul total din ambi ani de răz­boiu pentru flota Angliei și a Aliaților a fost o pierdere irepa­rabilă de material și prestigiu. Adversari Germaniei de trei ori mai puternici decit Puterile Centrale au avut pierderi de trei ori mai mari, printre vapoarele de­ războiul decit Puteri]«­ Cen­trale. 1 — Pe front turcesc Constantinopol, 19 (1). — Co­municat oficial din 16 (29). —Nici o știre însemnată pe diferitele fronturi de luptă. Comunicat oficial din 17 (30).— Pe frontul Irakului nici un eve­niment important. In sectorul fluviului Eufrat, am capturat un vas cu motor duș­man care a luat foc în urma ti­rului nostru de artilerie. Pe frontul Persiei, lupta care s-a desfășurat între detașamen­tele noastre și forțele rusești a­­lungate din Revenduz, au fost iz­gonite spre graniță. Luptele continuă să fie în favoarea noa­stră­­­ forțele rusești silite de a fugi din localitatea Sakiz, în di­recția de nord-est, sunt urmărite de forțele noastre. Pe frontul Caucazului, in sec­torul Bitlis, situația e neschim­bată: muntele Antouck, la 20 de ki­lometri spre sud-vest de Muș și care se găsea între mîinile duș­manului, a fost reluat de noi în urma unui atac dat de trupele noastre. Atacurile violente între­prinse de inamic în contra pozi­­țiunilor noastre din sectorul Og­­not, la 30 kilometri spre sud-est de Bașkeny, au fost complet res­pinse în urma unui contraatac cu baioneta dat de trupele noa­stre. In cursul acestui atac zadarnic pentru dușman, acesta din urmă a încercat niște pierderi grele; numărul morților întrece o mie. Trupele noastre care s’au men­ținut la 10 kilometri spre vest de Erzind­jan, prin contraatacu­rile lor violente au oprit încer­cările de înaintare ale vrăjmașu­lui. Trupele dușmane care se găsesc la­ 149 kilometri de­­ Gumușkan, au fost atacate de forțele noastre care le-au izgonit din pozițiunile lor respingîndu-le spre est. Pe celelalte sectoare ale fron­tului au fost ciocniri, neînsem­nate. Pe frontul Egiptului, în apro­piere de Ivatia, detașamentele noastre înaintate respingînd com­paniile de recunoaștere ale ina­micului, au cîștigat ceva teren spre vest. Intr’una din ultimile ciocniri dușmanul a avut 25 morți și un număr și mai mare de ră­niți, am capturat cîțiva prizo­nieri. (Depeșă comunicată de legațiu­­nea otomană). Asasinarea căpitanului Fryatt Guvernul englez cere amă­nunte asupra asasinării Londra, 18­­ 31). După cum era de așteptat, asasinarea de către ger­mani a căpitanului Fryatt de pe vasul „Brussels“, al companiei de căi ferate de est, ocupă în mod serios atenția cabinetului brita­nic, de­oarece a scandalizat toa­te țările aliate și neutrale. Gu­vernul britanic a cerut ambasa­dorului Statelor Unite să facă un raport amănunțit cu privire la execuția de la Gand, care a fost aprobată, după rapoartele olande­ze, de către însuși împăratul Germaniei. Corespondentul din Amsterdam al ziarului Morning Post spune că această crimă a produs o in­dignare generală în toată Olan­da. Aproape întreaga presă pro­testează spunînd că acest asa­sinat mișelesc a fost făcut c. ură și din răzbunare.“ Ziarul Sunday Times, într-un articol de fond, spune: „Faptul care trebue relevat este că Ger­mania a pierdut simțul ei de res­ponsabilitate și de control moral. Ziarul New York Herald spune că sancțiunea acestei crime va veni și că printre crimele ce vor trebui să fie plătite prin fie­­sînge este asasinarea acestui brav militar model (A. T. E.). Coasta engleză nu a fost atacata de aero­plane germane Londra, 18 (31).­Presshureau­ publică că raportul german asu­pra raidului aerian, al avioanelor germane, asupra coastelor engleze in noaptea de 1­1 (38) spre 16 (39) iulie, este inexact. (Reuter), Intre Suedia și Germania Londra, 18­­31). — Corespon­dentul din Stockholm al ziarului „Morning Post” spune că după o telegramă din Helsingborg un vas de o mărime considerabil încăr­cat cu cărbuni, a fost observat escortînd vasul .,Eskimo” către sud. In legătură cu capturarea acestuia din urmă de către un vas de război german, sub pavi­­lion suedez, ziarul „Dagens Ny­heter" spune că e de așteptat că legațiunea suedeză din Christia­nia va grăbi investigațiile din toate puterile sale de­oarece dacă incidentul va fi probat, trebue considerat ca unul din cele m­ai severe violări ale neutrali­tatei de­oarece este în măsură să com­promită neutralitatea și să aducă vaselor suedeze nouă riscuri fără ca să se merite. (A. T. E.), Cum s’a Împărțit tabăr populației din T.-Severin Autoritatea polițienească, voind să... păstreze ordinea, lovește lu­mea cu ciomegele. O femee cade și moare; altă femee e în agonie T.-Severin. 19 Iulie Corespondentul nostru din T.­­Severin ne comunică corespon­dența de mai jos, cuprinzînd lu­cruri cu adevărat extraordinare, lucruri pe cari mintea omenea­scă le credea posibile abia acum un veac. Publicăm, fără comentar, acea­stă corespondență. Aseară s'a început, în localul primăriei, impărțirea unui va­­gon cu zahăr destinat populați­ei din Severin. îmbulzeala a fost atât de mare, vicit, spre a menține ordinea, agenții de poliție au recurs la ciomege lo­vind jși rănind­ grav mai multe persoane. Intre răniți se află și d. Fihman, comerciant din lo­calitate care a primit­ mai multe lovituri de ciomag în cap. Ceea­­ c­e Se mai trist­e cu, cu această ocazie o femeie a fost omorîtă, iar alta se află în ago­nie la spitalul Grecescu din lo­calitate. Prima a fost împinsă de pe treptele primăriei și că­­zind, i-a intrat colțul umbrelei în gir; cealaltă în urma lovituri­lor primite, a rămas în nesimți­re și nu se știe, de va scăpa cu viață.Mulți­­ pungași, profitând de îmbulzeală a­u furat celor de fa­ță mai multe ceasornice și bani. Orașul nostru a­ trebuit să aibă oameni morți sau stociți țn bă­taie "pentru, un kilogram de za­hăr. Giurgiu. Nici n­u se terminase bine tancheta ce o în­cepuseră autoritățile noastre militare cu privire la incidentul de la Flămînda petre­cut în noaptea de­­? spre 18 cor. între gră­nicerii noștri și, solda­ții bulgari, la pichetul Oreh­ova, și 1astă noap­te s'a produs un nou incident în aceleași condițiuni. Ni se comunică cum că astă noapte o barcă minume cu 20 soldați bulgari a plecat de la pichetul Oreh­ova și a venit pînă în dreptul insulei românești Co­rela, unde bulgarii au încercat să debarce.­­Fiind văzuți, grănin­cerii noștri au început iar un foc viu de ar­me, la care au răspuns soldații bulgari, din barcă și de pe malul bulgăresc. Soldații bulgari, v­i­­zînd că nu pot debarca și că focurile îi urmă­resc, au fugit debar­­cînd la pichetul Ore­h­ova. Faptul că acest inci­dent s’a petrecut în­­ a­­celeași condițiuni în­­tr’un timp atît de scurt e viu comentat în toa­te cercurile și face să circule diferite versi­uni. — Autoritățile militare­­ a­u plecat din nou la fața locului ca, să facă cercetări. S’au avizat și­­ autoritățile superi­oare de la B­ucurești. România și războiul . Ne amenință și turcii. Ahmed Ilikmet­hey, consulul general al Turciei la Budapesta a fost intervievat de un ziarist de la Budapesti Hírlap crede despre situația d­e acum din Balcani și în legătu­ră cu acea­sta despr­e atitudinea României și despre zvonurile răspîndite în străinătate cu privire la o imi­nentă intervenție a noastră în războiu. Iată părerile diploma­tului tarc: „Momentul actual în ce prive­ște Balcanii și în special Româ­nia, e fără îndoială critic. Nu însemnează însă că situația ar fi periculoasă; vreau să spun adică că trebue să așteptăm h­o­­tărir­ea României. Nu fac profe­ții și cu cît m­ai mult declara­tion politice, fiind împiedicat de situația mea- Pot să vă arat însă impresiile mele și sunt în­credințat că opinia mea con­cor­­dă cu cea germ­ană, ungară,au­­striacă și bulgară. . Ce privește hotărîrea Româ­niei, asta o poat­e ști numai ea, pe noi nu ne neliniștește. Turcia a trecut dej­ă peste partea criti­­că a războiului balcanic, în ce privește chestiunile ei, și atitu­dinea României nu e un fapt important pentru noi. Ce prive­ște punctul de veder­e și situația alianței turco-bulgaro - austro­­ungaro-germană față de Româ­nia avem o Pildă clasică în re­centul conflict dintre Germania și Italia. Se știe ca Italia­­ a în­cercat să amenințe pe Germa­nia cu ruperea a diferitelor­­ tra­tate, ceea ce a dovedit că Italia îndruma lucrurile spre război.- Germania e tare însă. Și-a­ în­cordat pieptul, a strîns pumnii și conștientă de puterea ei a pri­vit țintă pe dușmanul ei. Și Ita­lia, precum vedem s-a îmblînzit. l­epet, nici nu putem bănui măcar ce face România. Dar e­­xemplul Germaniei ne arată cum trebuie să procedeze alianța noastei puternică, indisolubilă- Bulgaria . Pe deplin restabilită de oboselile războiului trecut și când vom intra la război, actual, nici odată nu a fost așa de t­are ca acuma, nici odată n‘a avut atîta poftă de luptă și nici cînd n‘a dovedit în luptă atîta ardoare ca acum cînd s'ar ivi o nouă complicație. j Turcia e liniștită. Mari și pu­ternice armate avem gata de luptă. Nici o noua combinație nu va neliniști patria mea. Sunt optimist, ca și toată Turcia, ca și oricare stat dintre aliatele noas­tre- Situația noastră e destul de solidă și dacă s-ar ridica un nou dușman în contra no­astră îi vom veni de hac. Unul mai mult sau mai puțin în situația noastră de astăzi nu înseamnă nimic. Când vom intra în război ,N­azional-Zeitung din Berlin publică o declarație a conducă­torului coloniei române din Pe­trograd. Acesta a dat diferite in­formațiuni despre reorgani­zarea armatei române, despre întărirea flotei de Dunăre și de­spre­ transportul munițiunilor cu sprijinul Rusiei. In România mulți sunt pentru războiu, dar Brătianu persevereanză. Cu toa­te­­ acestea intrarea României în războiu nul e probabilă. Regele e foarte popular și el va avea să­ spună ultimul cuvînt, el care cunoaște perfect de bine arma­tele tuturor statelor în război. Ziarul rus Birșevija Viedo­­mosd se z­ie că România vrea să-și asigure acuma o mai ma­re libertate de acțiune și în a­­celaș timp se străduește ca La conferința de pace să i se dea compensații pentru neutralita­tea ei. Daca nu ar­­ avea însă per­spective pentru aceasta, va in­tra în război cu o jumătate de an înaintea sfîrșitei lui. Cînd se va întîmpl­a acest lucru, e chestie de timp. Războ­l naval Un vapor englez și unul german scufundate — Radiogramă — Nauen, 20(2).— La 18(31) Iulie căpitanul unui vas de pescuit anunță că în timp ce el se găsea la 54 grade­­ și 16 minute longitudine și un grad și 25 minute latitudi­ne, la oarecare depărtare de un vapor de pescuit englez, două submarine germane s’au apropiat și au deschis focuri. Echipagiul vaporului de pescuit s’a refugiat în bărci, după care vaporul s’a scufundat. Un submarin a luat luntrea vaporului la re­morcă­ și a adus echipagiul la Leggend Marye. * Scrisorile recomandate de pe vaporul „Koenigin Wil­­helmina“, care s-a scufundat lovindu-se de o mină în ma­rea Nordului, au putut fi ri­dicate. Vapor italian scufundat — Radiogramă — Nauen, 20(2), — Vaporul italian „Dandola“, cu un to­­nagiu de 5000, a fost scufun­dat­ de un submarin Bancheri din Petrograd arestat! — Din isvor german — Nauen, 20(2). — Directorul băn­­cei ruso-franceze din Petrograd, Lanskoi, directorul băncii de co­merț. Rubinstein, cu soția sa, bancherul Junker și advocatul Wolfssohn au fost arestați și transportați la Pskov. S-a făcut percheziție la 48 persoane, prin­tre care și artistei de operetă Di­­nina și altor artiste, cari aveau relațiuni cu cei arestați. Fabrican­tul de zahăr Babuschki de ase­menea a fost arestat și transpor­tat la Pskov, pentru că se pre­supune că au cumpărat hîrtii de valoare rusești de la o Putere străină inamică și le-au vîndut în Anglia și Franța și ca fac speculit cu zahar. Ungaria castă scăpare Roma, 19 (1). — înformații particulare sosite ziarului „Gior­­nale d Italia" arată că Ungaria întreagă „ abătută din cauza în­­torsăturei pe care au luat a­­ve­­nimentele pe frontul răsăritean. Mari încercări s'au făcut și se mai fac, cu scopul de a se des­părți răspunderea Ungariei de a­­ceea a Austriei, în ce privește războiul de astăzi. Conducătorii maghiari speră că, cu chipul acesta, țara lor va putea scăpa­­*­> urmările dezas­trului. (A­T. I

Next