Universul, septembrie 1916 (Anul 34, nr. 242-271)

1916-09-19 / nr. 260

5 BAKI "EXEMPLARUL.—ANDI XXXIV.­­N-nil 260 6) SEPTEMBRIE 1916 LUPTE CRINCENE LA SUD DE SIBIIIâ_ S____I­Au­ Încercare de debarcare a inamicului respinsă la Corabia FL1M­ NU SE MAI ÎNTOARCE... de OCTAVIAN GOGA. !Pentru un popor e totdeauna util să aibă raporturi sufletești lămurite cu celelalte neamuri. Relațiile bine determinate, de prietenie sau de ură, creiază o atmosferă de stabilitate morală in societate și sunt o busolă de orientare pentru conștiința publi­că- Avînd raporturi limpezi, din ele se pot trage consecințe și se pot stabili norme de judecată, cari sunt bune călăuze la toate prilejurile. Istoria a vrut ca prin învățăm mintale ei seculare să fișeze defi­nitiv în mentalitatea noastră a­­numite formule de apreciere pe seama țărilor și popoarelor cu cari ne-am­ întâlnit în trecut. In­­ afară de impulsurile de rasă, lo­gica evenimentelor ne-a făurit astfel simpatii și antipatii, legă­turi de fraternitate sau uri ire­mediabile. Binele și răul cari ne- au urmărit fatal cu dualitatea lor, ne-au împărțit în două tabe­re, celelalte nații, dîndu-ne pu­tința să știm de unde să ne luăm, cînd vom avea ceva de împărțit. Aveam deci o ierarhie a valo­rilor sentimentale în sufletul no­stru în ce privește aprecierea străinătății. După­­ cum, de pildă dragostea noastră pentru Franța era totdeauna la noi o axiomă morală care dărîmă orice legă­mânt politic ostil, tot astfel și dușmănia istorică față de unguri își avea peceta ei milenară și nu mai suferea nici o desmințire* * Trecutul însă, pînă în vremu­­­rile cele mai cccente, n’a lămurit în mod absolut raporturile noa­stre sufletești cu germanii. Deși cu desavîrșire opuși psihologiei poporului românesc, care-i cunoș­tea din vecinătatea de veacuri cu Austria, totuși ne­ avînd o legătu­ră imediată cu ei în colțul nostru d de viață izolată, nu s’a putut în­chega aici o apreciere clară asu­pra lor. Abia în ultimele trei de­cenii au început să se strecoare în Regatul nostru întemeiat de la Dunăre, este tăcute de nemți, cari se răslețeau în largul țării- Lam cunoscut sub aspectul des­­agreabil al voiajorilor comerciali cari ne năvăleahi, al exploatatori­lor, diferiți cari ne băteau la ușe- Ne era antipatie utilitarismul lor îngust atît de nepotrivit cu firea noastră, egoiști și reci, greoi și tîrzii la minte, contrastau atît de evident cu însușirile de rasă ale Romanului. •. Toate aceste figuri răzlețe însă n'au putut cre­a o atmosferă defi­nitivă aici. Nemții, cum îi cuno­șteam noi, nu ne trezeau senti­mentele violente de repulsiune. Dimpotrivă, cu toată nuanța de ridicol care-i împrejmuia, toți a­­cești domni cu ochelari, orice ar fi fost, curelari, cerealiști, sau a­­tașați de legație, erau pretutin­deni tratați cu toleranța care se acordă străinilor indiferenți. In această stare sufletească, nelămurită încă, ne-a surprins războiul. El ne-a învățat să-i cu­noaștem mai bine­ Războirea lor de pe diferitele fronturi, cruzi­mile pe cari ne săvârșeau, pălmu­­i­rea celor mai simple îndatoriri de ordin umanitar, ne puneau tot mai mult pe gînduri. Marea ma­să însă nu avea intuiția imediată a acestor sălbătăcii și nu era in­fluențată de ele. De aceea popo­rul nostru a eliminat oarecum din aprecierile sale pe germani, con­­centrîndu-și toate resorturile su­­fletești în fața vecinilor săi. S’ar putea spune, că am intrat în răz­boi în contra lor, conștienți de prăpastia politică care ne des­parte, știind că ne vom bate cu ei, dar fără o reală dușmănie po­pulară împotriva neamului ger­man. Era atîta cavalerism și e­­chitate în lumea de-aici, că pe vremea mobilizare! publicul bu­­cureștean îi împărtășea de o blîn­­dețe excesivă pe toți membrii co­loniei nemțești, vechi și noi, pu­­nîndu-se în vedere prelungirea ospitalități după încheierea so­cotelilor. O lună de război a fost de a­­juns, ca să se facă o rectificare bruscă la aprecierea noastră-tată­l, în sfîrșite sufletul teu­ton gol în toată brutalitatea lui, coborît la București. Instinctele sanghuinare cari se dospeau în fi­ințele anoste ale nemților din ju­rul nostru, s’au deslănțuit în pli­nă putere- Spioni și tăciunari ne­­au dat acești intruși, copleșiți de o grăsime penibilă pe urma bogă­țiilor românești. , Iată­l și celebrul lor sistem de războire, mijlocul de a-și răspîn­­di faimoasa cultură în întuneci­mea Europei-Priviți străzile Bucureștilor, pline de singe de femei și copii, și spuneți dacă mai este cineva între noi, care să nu simtă că în cîteva zile un neam întreg și-a statornicit în mod irevocabil ju­decata lui fără putere de apel, fa­ță cu alt neam, s Da, noi cu nemții acum ne-am limpezit definitiv. Sălbătăcia cu care acești oa­meni, sfidînd cele mai elemen­tara impulsuri de aminatate s’au năpustit asupra Capitalei, a iz­butit să încresteze în războiul u­­rilor noastre de veacuri, o ură nouă, hotărîtoare pentru sufletul poporului nostru întreg, ura îm­potriva bestiei germane. Nu este un sentiment trecător care se zămislește acum, este o formulă implacabilă de psiholo­gie populară. Nu sîngele care se varsă pe fronturi prin ciocnirea vitează de forțe, ci sângele copii­lor de la București, sîngele văr­sat prin acte de banditism odios, ne va pecetlui în viitor aprecie­rile la adresa Berlinului. Acest singe va trage mult în cumpăna politică de mîine și se­ va ivi totdeauna în viitor, de câte ori un nou­ voiajor comercial neamț își va prezenta pașaportul la va­ma românească­,. Spunea cineva deunăzi, că îna­inte de mobilizare, chiriașul său neamț, un fel de Franț oarecare, vechi locatar al Bucureștilor, un­­de făcea comerț de ani de zile, a venit la fin­­al și i-a spus în­­gîndurat dar plin de liniște: — Uite chjria casei pe un an înainte, ține-mi locuința, te rog, fiindcă negustorii mă știu aici și după război eu am să mă întorc din nou la București, să-mi văd de afaceri. •. Fii pe pace, Franța n’ai să te mai întorci niciodată! Nici un Franț nu se va mai întoarce aici să respire aerul iu care au rotit zeppelinurile kaizerului. Fiindcă, dacă s’ar întîmpla să Se întoarcă Franț, atunci pietrele din calda­­rimul stropit, astăzi cu singe de copii, s’ar porni singure și i-ar sparge capul lui Franț... — Nu, Franța nu sa mai în­toarce. .. Orfelinat pentru copiii mobilizaților din jud. Neamț Fabrica ele postav din Buhuși împreună cu d. L. Margulies, di­rectorul ei, au donat comitetului județean de Neamț a ,,Familiei Luptătorilor" cu începere de la­­ 15 August, suma de 4­500 lei lu­nar câ­ timp va fine războiul, pen­tru înființarea în orașul Piatra­ Neamț, a unui orfelinat pentru adăpostirea­ copiilor celor din ju­dețul Neamț, Plecați în războia și cari sunt absolut săraci. Acest orfelinat va purta numi­­rea de „Orfelinatul fabricei de postav din Buhuși" și va fi pus sub conducerea d-nei Elena N­ l­anțu. Comitetul­ județean aduce viile sale mulțumiri atît fabricei cit și personal d-lui L- Margulies pen­tru acest act filantropic și roagă persoanele caritabile din județul Neamț, să contribue cu haine, ru­­fării, etc. la instalarea orfelina­tului,■ Bombardarea Varnei Ziarul Odeschi Novosti anunță că flota rusă din marea Neagră a bombardat săptămîna trecută portul Varna. Bombardamentul a produs în­semnate stricăciuni, prorocind și cîteva incendii. S’au tras în total 50 de bombe incendiare de calibru mare. Acelaș ziar arată că comanda­­mentul militar rus consideră lup­ta ce se dă în jurul Silistrei ca una din cele­­ mai importante din perioada actuală a războiu­lui și de aceea respingerea ina­micului acolo, constitue un stră­lucit succes militar, cu care A­­liații trebue să se mîndrească. Nu răspândiți știri fal­se !. Nu vorbiți de chestii privitoare la oștire, căci spionii mișună în toate părțile și se folosesc de orice indiscreție! Efectele cuceririlor române asupra economiei ungare ROMA. 14.—Cu toată eu­femismele întrebuințate de presa germană spre a ascunde publicului importanța cuce­ririlor române în Transil­vania, totuși ziarele germane încep a desvâlui gravitatea situațiunei create Austro- Un­gariei de înaintarea armatei române pe teritoriul maghiar. „Frankfurter Zeitung“ o­­cupându-se de partea econo­mică a acestei probleme, scrie că, printre alte pierderi su­ferite de Ungaria, e și acea a cărbunilor: în adevăr in­­vaziunea armatelor române în Transilvania va face mult mai anevoioasă furnizarea cu cărbuni a centrelor indu­striale și a orașelor din Un­garia. (A. T. L] Geniul naval englez va face cu neputința raidu­rile­ zeppelinurilor Roma. 14. — Lloyd George, interviewst asupra apărărei aeriene a Angliei împotriva isprăvilor mișelești ale zepeli­­nurilor germane, a declarat ur­­mătoarele: Avînd în verste progresele făcute de apărar­ea noastră aeriană, ca și invențiile născocite de geniul nostru mi­litar, invenții care de curînd au fost încercate cu folos și sunt pe cale de a se aplica, suntem în­credințați că nu e departe ziua în care raidurile zepelinurilor vor înceta, căci aeroa­­sie duș­mane, odată ajunse deasupra teritoriului englez, nu vor mai putea să scape din mrejile noa­stre. (A. T. I.) Argentina pentru cauza Aliaților Roma. 14. — Se telegrafiază din Buenos A­yres că votul una­nim al Camerei Argentine prin care se acordă marelui poet et­nic al Americei latine Alroa­­fuerta o pensie viageră, este con­siderat de presa americană ca o mărturie de simpatie politică a marei republici latine din sudul Americei pentru Puterile Ințe­­legerei. In una din ultimele scrieri ale lui Almafuerta, intitulată „Apo­strofa“, Kaizerul este numit nă­vălitor fără simțire, ceea ce e tot una cu o brută distrugătoare numai din răutate, un individ condamnabil, un subiect morbid prin ereditate. In acelaș timp socialiștii argentineni au hotărit să trimită o adresă de încura­jare camarazilor italieni și fran­­cezi, prin care aprobă și recu­nosc dreptatea cauzei pentru care Aliații luptă împotriva Ger­maniei și exprimă speranța că in curînd germanii vor fi puși in condițiuni de a nu mai putea să continue opera lor distrugătoare. (A. T. I.) Rezoluțiunile patriotice ale consiliilor generale franceze Lyon. 16. — Relativ la rezo­­luțiunile patriotice votate de diferitele consilii generale, cu ocaziunea întrunirii lor în zilele acestea, ziarul Le Temps scrie: „Comunele din Franța au vor­bit prin gura consiliilor genera­le. Accentul nobil al celei mai mari părți a discursurilor pro­nunțate în acele adunări depar­tamentale, afirmă rezoluțiunea bărbătească a țării întregi. O singură temă au acele discur­suri, și anume pe aceea pe care a desvoltat-o la tribuna Camerei președintele consiliului, să ur­mărească, adică, pînă la capăt lupta incepută de imperiile cen­trale în contra libertății popoa­relor. „Astfel este voința bine deter­minată, nu numai a guvernan­ților cari vorbesc, ci și a celor guvernați. Asemănarea de lim­­bagiu a unora cu a celorlalți, atestă desăvârșita unitate morală a națiunii, ridicată în picioare pentru apărarea drepturilor ei". MARELE CARTIER GENERAL Comunicat oficial Ho. 34 Din 17 Sept. 1916, ora 7 dim. Frontul de Nord si Nord-Vest Lupte pe tot frontul, in cari, s’au luat 600 prizonieri. Trupele noastre dela Sibiu, cari au fost atacate din toate părțile le forțe supe­rioare inamice, după lupte cari au ținut 3 zile, și-au restabilit comunicația spre Sud, respingând inamicul care atașa din acea parte. Aceste trupe ale noastre s’au retras spre Sud. Frontul de Sud La Corabia, o mică în­cercare de debarcare a inamicului a fost ime­diat respinsă. 41 Ia Dobrogea, foc rar de artilerie. mmm&mm sin cremă Primul ministru bulgar des­pre evenimentele din Grecia Londra. 13. — Corespondentul din Budapesta al ziarului „Mor­ning Post” reproduce un inter­view al primului ministru bul­gar, care, a spus, relativ la eve­nimentele din Grecia, că din cauza totalei anarhii din Gre­cia este imposibil să calculeze ce se întîmplă acolo, cu toate că e mulțumit că regele și cabinetul sunt sincer în favoarea neutra­­lității Radoslavoff a adăugat: Anarhia este un lucru în a­­fară de prevederile noastre așa că nu știm ce soartă așteaptă pe rege și pe cetățenii rămași credincioși, și cari sunt azi în num­ele revoluționarilor. (Ag. T. E.). — Un guvern provizoriu.­­Cum a părăsit Venizelos Atena — Paris. 16.— La plecarea sa din Atena, d. Venizelos a făcut zia­rului Fatris declarațiunile ur­mătoare: „Mișcarea a cărei di­recțiune o iau eu cu Gundoliouis e pur națională. Suntem siliți să constituim un guvern provi­zoriu însărcinat de a aplica un program nu pentru a doborî un regim, ci pentru a pregăti apă­rarea Macedoniei. „Unitatea națională a fost ruptă prin predarea Macedoniei bulgarilor. Vom lupta pentru a o reconstitui. Situația la Atena va rămîne intactă, cu autorită­țile civile și militare. Dacă A­­tena perzistă în atitudinea sa, vom merge fără ea; dacă ea par­­ticipă la mișcarea noastră, sun­tem gata a-i da tot concursul politic și militar, deoarece in timpul acesta vom fi pregătit terenul diplomatic. Plec ca un soldat care după ce a cântat să convingă pe compatrioții săi, nu ia armele in contra lor, ci in contra vrăjmașilor lor.“ Ziarele venizeliste au publicat un apel adresat de Venizelos Re­gelui Constantin, invitindu-i să se­mue în capul poporului și să gonească pe bulgari. * Plecarea lui Venizelos a pro­dus mare senzație. Ea s’a efectu­at în condițiuni în cari comicul s’a amestecat cu tragicul. D. Ve­­nizelos și amicii săi au trebuit în adevăr să dejoace precauțiu­­nile guvernamentale luata pan­­tru a împiedica plecarea. în seara de 14, la orele 6 seara, a în­ceput îmbarcarea unui număr de ofițeri deghizați, cari se Întru­niră in portul Pireu lângă Iunul Orologiului și cari au profitat de mișcarea activă din port la acea­stă oră, spre a dispare fără a fi văzuți.­­ "”La orele 11 seara, a avut loc o nouă plecare în două­ grupuri: unul care s’a îmbarcat ca și ceilalți, și altul printre care se găseau notabilități liberale cuno­scute: amiralul Marusis, Negro­­pontes, Mekandanakis, cari s’au îmbarcat într'un foc neprevăzut, pe o luntre care se găsea lângă vasele de război grecești. Toți cei cari plecau au reușit să se urce pe vasul Hesperia, care a ridicat ancora și a încrucișat în portul Phalere.­­ Partea cea mai curioasă a fost plecarea chiar a lui Venizelos, care, la orele 6 seara, s’a dus în mod vizibil într’un landou in casa unui prieten. Puțin mai tîrziu, un om avînd aceeaș înfă­țișare ca și Venizelos, eșea din acea casă și se întorcea în casa fostului președinte al consiliului. Cîteva minute după aceea, o lu­mină se aprindea la ferestrele cabinetului de lucru al lui Veni­­zelos. (Agenția Radio) Ofițeri se unesc cu revolu­ționarii LONDRA. 14.—Corespon­dentul din Atena al ziarului „Morning Post“ spune că au­toritățile din Mitilene s’au pus la dispoziția guvernului național pe care la format Venizelos. O telegramă din Atena spune că se comunică, după o sursă demnă de toată încrederea, că aproape din toate garnizoanele Gre­ciei vechi diferiți ofițeri au plecat spre Salonic. Nu­mărul ofițerilor care au ple­cat vari­ază de la 5—15, de fiecare garnizoană. Zia­rul „Nea Helmi1 comunică cum că Matropukos, șeful garnizoanei din Patras îm­preună cu statul său major și cu un număr de ofițeri ai garnizoanei s’au asociat la mișcarea revoluționară. Zia­rul bulgăresc „Mir“ spune că revolte grave au loc la La­rissa, unde mișcarea revolu­ționară se întinde din ce în ce mai mult. (A. T, E-J Atașul aerian de azi dimineață Azi dimineață la orele 9, bandiții aerului ne-au vizi­tat din nou. O escadrilă de 6 aeroplane dușmane și-a fă­cut apariția venind prin sur­priză din­spre răsărit, nu ca de obicei de la Sud. Faptul că dușmanul n’a venit din direcția obișnuită și aeroplanele lor, vopsite ce­nușiu de astădată, au sosit deodată un grup, a făcut pe mulți să creadă că deasupra Capitalei se află aviatorii noștri. Alarma și bubuiturile antiaeriane au pus­ însă cu­rînd la adăpost populația, care s’a conformat prescrip­­țiunilor date. Uzând de acest truc și so­sind prin surprindere, duș­manii au putut arunca cutii cu bomboane otrăvite și câte­va bombe, ale căror rezultate nu se cunosc încă. Pirații aerului s’au risipit însă ca potârnichile, îndată după apariția a trei aeropla­ne de vînâtoare de ale noa­stre. COMISIUNEA de supraveghere a Industriei petrolului Se institue pe lîngă ministe­­rul industriei și comerțului o co­­misiune specială numită: ,,Comi­­siunea de supraveghiere a Statu­lui pentru industria petrolului". Această comisiune lucrînd sub președinția ministrului industriei și comerțului, se va compune din: 1) Directorul general al C­­F­­R­, putind fi reprezentat prin doi delegați ai săi (unul de la direc­ția conductei de petrol și altul de la direcția mișcărei); 2)­­ Directorul institutului geolo­­ffic; 3) Directorul serviciului mine­lor; 4)­­ Comandantul etapelor și al transporturilor, puțind fi repre­zentat prin un delegat al său. Această comisiune ara întreaga supraveghere a industriei de pe­trol (extracție, fabricare, trans­port și vânzare), cu cele­ mai largi drepturi.Comisiunile de petrol care au funcționat pînă azi pe lingă mi­nisterul de industriei și comerț rămîn desființate. Situatiunea politică din Germania In preajma discursului cancelarului Roma, 15.” Din Zürich. După telegrame din Berlin, discursul pe care îl va rosti cancelarul imperiului în redeschiderea Reichstagului va determina ati­tudinea diferitelor partide poli­tice, și aceasta în urma hotărî­­rilor luate de căpeteniile parla­mentare în conferințele ce le-au avut cu reprezentanții partide­lor lor respective. „Frankfurter Zeitung" crede că discursul lui Bethmann Hol­­weg nu va conține nimic senza­țional. Desigur că discuțiile vor fi foarte vii și că nu vor lipsi aspre mustrări la adresa guver­nului ; rezultatele însă — închee ziarul — vor fi nule pentru acei cari cer războiul cu submarinele. Reichstagul va rămîne deschis trei săptămîni. (A. T-­­•) EVACUAREA BELGIEI de femeile germane Roma, 15. — Se telegrafiază din Rotterdam că guvernatorul general­ al Belgiei a publicat o ordonanță prin care toți ofițerii, soldații și funcționarii germani din Belgia sunt înștiințați de a-și trimite soțiile în Germania cu începere dela 1 Octombrie st. n. (A. T. I ) Nou­l ambasador spaniol la Roma Roma, 15.— Din Madrid: Mar­chizul de Villa Urnita a fost nu­mit ambasador al Spaniei pe­ângă regele Italiei, (A. T.bV. • Ș"V*«C' Salariile m­obilizați­­ din întreprinderile­ particulare --- ,i I. .­­ Casa centrala a meseriilor a trimis tuturor patronilor urmă­toarea circulară: Dovinule patroni Consiliul de administrație al asociației patronale de pe lingă Casa centrală a meseriilor și asi­gurărilor muncitorești, ocupîn­­du-se cu toată solicitudinea de situația lucrătorilor industriali mobilizați acum în serviciul pa­triei, face un călduros apel către d-noi patroni pentru aplicarea a­­liniatului 10 dela art. 18 al legei măsurilor excepționale. Acest aliniat are următorul cuprins: „Comercianții și industriașii, întrebuințînd în serviciul între­­prinderolor lor, lucrători și func­ționari un număr mai mare de cinci și cari păstrează deschise stabilimentele lor pe timpul mo­­bilizărei, sunt obligați, dacă lu­crătorii și funcționarii au o ve­chime de doi ani în serviciul lor și sunt căsătoriți, sau au sarcini de familie, să le servească pe timpul ci­ stabilimentele func­ționează, în timpul mobilizării, jumătate din leafa lor, conform dispozițiunilor art. 18. Această sumă va servi ca ajutor familiei mobilizaților. După demobilizare totci func­ționarii civili și comerciali re­intră de drept în funcțiunile lor". E n­eamintindu-vă dispozițiunile din acest articol, pe care negre­șit le cunoașteți, vă rog stărui­* tot, domnule patron, ca să bine­voiți a vă conforma lor, dacă a­­veți mai­ mult de cinci lucră­tori, dacă aceștia au o vechime de cel putin doi ani în atelierul d-voastre și dacă sunt căsătoriți sau au sarcini de familie. Știm că îndemnul nostru este de prisos pentru marea majori­tate a patronilor, dar din neno­rocire au^ Plinit plîngeri din partea cîtorva lucrători, cărora unii patroni refuză de a le a­­­plica art. 18 al legei pe care po­menesc aci. Pentru ca orice nedumerire și orice neînțelegere să piară, am onoare a vă ruga, domnule pa­tron, ca, în aceste vremuri atît de grele pentru cei săraci și atît de mari pentru țară, să binevoit a avea toată solicitudinea pentru lucrătorii dv., cari cu prețul vie­­tei lor luptă pentru cinstea și pentru înălțarea României. Președintele consiliului de administrație al Casei cen­trale a meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești Un aeroplan doborât la Padeșul ’ — AMĂNUNTE — Comunicatul oficial Vineri anunță că un aeroplan dușman a fost doborît în județul­­ Mehe­dinți lângă comuna Padeșul• Suntem în măsură să dăm următoarele amănunte asupra acestei frumoase isprăvi a sol­daților noștri d­e Pe valea Mo­­trului-Aeroplanul dușman venea­­ din Transilvania și se pregătea să apuce drumul spre T-Severin, cinci lovit de gloanțele noastre vira de două ori în jurul său și apoi începu să se coboare preci­pitat drept în jos. Căzut în apropierea comunei Padeșul, aparatul se sfărîmă complet. Aviatorii însă reușiră să scape teferi și se făcură nevăzuțt. Se formară atunci imediat citeva patrule de infanteriști și după cîtva timp, cei doi fugari — un ofițer prusac și un meca­nic—fură prinși în comuna Clo­­șani pe unde își închipuiau de­sigur că ar fi putut trece neob­servați în Transilvania. Făcuți prizonieri de către un soldat de infanterie — al cărui nume ne scapă—cei­­ doi aviatori fură duși sub escortă și predați comandamentului. Populația orașului T.-Severin, entuziasmată de isprava infan­teristului român, înjghebă în grabă o colectă Și norocosul sol­da­­t se văzu deodată posesorul frumoasei sume de 11­00 lei. Pe frontandental Victoriile anglo-francezi pe Somme PARIS. 16. — Importanța­ considerabilă a victoriei an­­glo-franceze și cucerirea sa­telor Combles și Thiepval se dovedesc din ce în ce mai mult, cu cit aflăm sforțările făcute de germani spre a păstra pozițiunile și întă­ririle formidabile pe care le­ pregătiseră în acest scop. Nu­­­mărul prizonierilor făcut, de către englezi de 12 zile, a­tinge 16.000 Cucerirea satului Gueu­­decourt a înaintat frontu en­glez la kilometrii de Ba­­paume. Cucerirea satului Combles are o importanță morală considerabilă, ger­manii atribuind acestei po­­zițiuni o importanță com­parabilă aceleia de la Ver­dun. Infrîngerea contraata­curilor încercate eri, dove­dește slăbirea repede a pu­­terei ofensive și defensive a­ infanteriei germane. Ziarele germane nu indrăs­­neae să vorbească de căde­rea localităței Combles, dar mărturisesc pierderea satu­lui Thiepval, precum și suc­cesele anglo-franceze. „Frankfurter Zeitung“ seriei „Armata germană a făcut experiența orei celei mai te­ribile pe care i-a fost dat vreodată s-o trăiască. Am apărat pînă la ultimul mo­ment satele și pozițiunile de mare valoare, pe care le a­­veam, dar situația noastră din punctul de vedere gene­­­ral rămîne solidă“. (Ag. Radio). Crimele germano-bulgarilor Ministerul de interne a fost înștiințat de unele prefecturi că, în sborul lor, avioanele germano - bulgare aruncă printre bombe, bonboane și diferite alte lucruri, cari sunt sau otrăvite sau conțin ger­menii a diferite boale molip­sitoare. Asemenea bonboane au fost aruncate deasupra comune­lor de la Dunăre și în zona drumurilor către București. Față cu aceste nouă crime ale asasinilor germano-bul­­gari, publicul este dator să se ferească de asemenea bon­boane. Ministerul de interne a tri­mis o circulară in întreaga țară ca să se atragă aten­țiunea mai ales sătenilor să nu întrebuințeze asemenea lucruri, ci să le predea au­torităților , iar prin organele administrative polițienești și jandarmerie ele să fie adu­nate la autoritatea cea mai apropiată, care le va păstra sub strictă pază până la Îna­intarea lor. Preoți, învățători și oa­meni de bine, sfătuiți pe toți sătenii și fi­i lor ca, de vor găsi asemenea bom­boane sau lucruri arun­cate din aeroplanele duș­mane, nici măcar să nu le atingă cu mâna, căci viața lor și a altora e primejduită. Imediat să se anunțe rep­resentanții autorită­ților. ♦ Trierele importate de mini.*­tarul agriculturei pentru trebu­ințele agriculturii sunt sistemul Mayer. * Ele se găsesc depuse la ferma Herăstrău (București). Prețul lor este de: Lei 395, bani 55 pentru triorul n-rul­l­ jum. Lei 574 pentru triorul n-rul 2 jum. Lei 754 bani 90 pentru triorul 8 jum-Doritorii de a cumpăra din a­ casta mașini sunt rugați a *e #»­dresa pentru detalii ministerului , agriculture!, direcțiunea agricu­­­­­turii sau Uni­unei '

Next