Universul, septembrie 1916 (Anul 34, nr. 242-271)

1916-09-15 / nr. 254

Y 5 BANI EXEMPLARUL.—ANUL XXXIV. —N-mi 254 editia de seară MARELE­­ ARTIER GENERAL Comunicat oficial No. 2. Din 12 Sept. 1916, ora 7 dim. Frontul in Nord­ - Nord-Vest In Valea Jiului s'au respins mai unite atacuri ale inamicului. Pe restul frontului, lupte ste patrulă. Fron­t­ de IIS in Hobrogea Iinie­ de detașament. Masuri serica ® O aeronavă a venit astâ noapte până la București, de unde a fost alungata de tu­nurile noastre. Pe drumul său a aruncat trei bombe in­cendiare fară nici un efect.­­ ț f. Interview­i­i fi. Gostinescu Ministrul de iipanțs al Rimaaisi cere isplava economiei a Seim­­alei Londra 10.—Ziarul „Daily­ Telegraph“ publica un inter­view pe care corespondentul său la București d. I. Fermo Ta avut cu d. Emil Gostinescu, ministru de finanțe. După ce arată rolul important pe care d. Gostinescu l-a avut în politica intervenționistă a țărei sale și­ relevă meritele bătrânului om de Stat care a contribuit așa de mult ca din primul moment politica oficială a României, să se îndrepte spre realizarea aspirațiunilor ei seculare, numitul ziar publică următoarele importante declarațiuni făcute de d. Costi­­nescu: „In momentul când tunul bubuc și răniții noștri sosesc in spitale, gândul și recunoștința noastră trebue să meargă către toți aliații noștri și mai ales către englezi, francezi și­­ruși cari ne-au susținut cu încrederea lor și cu concursul lor efectiv , englezii ajutăndu-ne cu concursul lor financiar, francezii procurându-ne munițiunile de războiu cari ne li­pseau. Din parte-ne putem spune că am făcut treabă bu­nă pentru toată lumea. „Intrarea in războiu a României a fost lovitura cea mai sensibilă dată Germaniei pentr­u ce.I ea lovește direct proectele cele mai sincere, aspirațiunele germanice, adică extensiu­nea ei spre Orient care a fost preparată de multă vreme, către care comergea o serie întreagă de dispozițiuni pre­parate in mod, savant. Serbia și România erau poarta largă preparată Germaniei pentru al ei „Drang nach Os­ten“. Intrarea Bulgariei in complicitate, absorbțiunea eco­nomică și politică a Turciei, concesiuea liniei ferate Con­­stantinopol-Bagdad până la golful Persic, alcătuiau o com­­­bimt­aie grandioasă având de scop să întindă dominațiu­­nea economică și de fapt și politică pentru exploatarea în­­tregului Orient către care tind de un secol, aspirațiunii­­oamenilor de știință și politici ai Germaniei. „Dar, continuă d-l Gostinescu cu un accent de mân­drie, iată că România, care le părea un pion aparținân­­du-le, pe această cale, se pune de acurmezișul planului lor atât de vast și care părea că se și îndreaptă cu­ certitudine spre realizarea­ lui. Zdrobirea Serbiei părea că le curațise calea. Acum această cale este mai înfundată ca ori­când prin ridicarea unei națiuni, numeric ește cea mai puternică din Orientul Europei și care bazează acțiunea ei pe un principiu pus de Anglia ca bază, a nouei hărți politice europene . Principiul naționalităților. „O națiune care posedă azi pe picior de război mai mult de 7 sute de mii de baionete și care mâine când va fi contopită într’un singur stat va putea opune peste un milion de baionete are toate tendințele să substitue sa­tis­fa­cerii, intereselor germanice, interesele propriei ei prospe­rități și interesele aliaților ei. „In curând, continuă d-l Gostinescu cu un accent de adâncă certitudine, eroica Serbie va renaște din cenușa ei mai puternică decât a fost vreodată și odată unită cu noua Românie, este sigur că veleitățile teutonice de­ absorbire spre Orient vor fi in mod definitiv reduse la neant. „Dar, se grăbește să adauge distinsul om de stat, pentru ca rui­na vastului proect german să fie în mod definitiv consumată, va trebui ca Anglia și Franța să nu mai părăsească opera întreprinsă. Pacea care va urma războiului actual și pe care intrarea în ac­țiune a României va trebui să o grăbească, nu trebue să anihileze lupta economică, fără de care toate roadele marilor sacrificii fă­cute de Puterile occidentale vor fi pierdute. Dacă Puterile occi­dentale vor lăsa pe viitor câmp liber prodigioasei activități de care Germania s'a dovedit capabilă, exem­eni­a economică pe care această Putere o câștigase și pe care a pierdut-o prin sforțările ei pentru o­egemonie militară și politică la care nici­odată nu va putea ajunge vre­o Putere, se va putea restabili căci Germania va putea reîncepe din nou lucrul ei perseverent, grație căruia obți­nuse prestigiul pe care îl pierde astăzi. „Puterile occidentale vor găsi, la noi români, auxiliarii capabili să-i secondeze in mod eficace în sforțările ce vor face pentru a menține supremația lor în viața politică și economică a Orientului. Dar aceasta, cu condițiunea ca românii sa nu se mai împiedice, ca în trecut, de indiferența francezilor și englezilor față de tot ce interesează viața economică a unui popor ani să întrebuințeze toate mijloacele proprii să domine toate încălcările unei rase ab­sorbante. Dacă Puterile occidentale vor cădea din nou într’o ase­menea eroare, fără îndoială că atunci, germanii, prolifici, perse­verenți și întreprinzători, vor relua opera lor compromisă prin propria lor greșeală și, fără tunuri și fără gaze aprixiante, vor obține din nou egemonia pe care au pierdut-o. „Victoria armelor, conchide d. Gostinescu, este cu certitudine asigurată și apare chiar la scurtă vreme. Dar, triumful definitiv al popoarele în­­ numele principiilor generoase pe care aliații noș­tri, le-au arborat, nu va fi asigurat decât, dacă pe viitor nu se va mai lăsa câmp liber întreprinderilor germane.“ (Agenția teleg. engleză}­ De pe fronturile de luptă a telegramă a d-lui Taka Ionescm LONDRA, 10. - „Fondul Național Român“ din Sco­ția, a rugat pe d. take Io­­nescu să primească preziden­ția de onoare. D. Take Ionescu a primit, trimițând următoarea tele­gramă Aceste ajutoare vor fi binevenite, trebuințele fiind mari. Românii cunosc spiri­tul britanic care'își va înco­rona opera cu succes '-'-vr­.ă5) í (Reu­terj. Principele italien loh­e­cere pacea LONDRA. 9.— Corespon­dentul din Berna al ziarului „Morning Post“ spune că prințul german Alexandru Hohenlohe scrie in „ Neue Züricher Zeitung 11: Acum e evident că războiul nu se poate termina prin în­frângerea uneia din grupu­rile ele beligeranți, așa că tre­ime să fie adoptată nouă me­todă care se sfârșește prin o­­morirea in massă. El af­irmă că este cu totul imposibil că oricare din părți să-și asi­gure îndeplinirea planurilor și speranțelor lor fantastice. Arată apoi că, actualul răz­boi va fi­ dus la capăt sau prin mijlocul unui compro­mis sau prin completa și to­tata ruină a tuturor națiu­nilor beligerante. Prințul ob­servă că o pace onorabilă este dorită cu mare nerăbdare, de­ toate națiunile beligerante fără excepțiune, și pacea în­cheiată va fi o noribilă, de­oarece toate armatele au lup­tat cu, eroism incomparabil și au manifestat un eroism și o tenacitate fără exemplu in istorie. El întreabă dacă pacea va fi mai onorabilă, dacă s’ar mai sacrifică, alte milioane de oameni, alte te­ritorii s’ar transforma, in de­serturi și alte miliarde s’ar adăuga la datoria care va atârna, așa, de greu asupra generațiilor viitoare. El sugerează că Papa și președintele Wilson sunt in stare să­ previe cataclismul care amenința să copleșească Europa, unul având, destulă autoritate morală, iar celal­t destulă putere materială. Dacă vor aduce o pace, o­­nor­abilă, prințul spune: Ei vor fi scăpat, lumea de un vis urât, vor fi salvat civili­zația de o distrugere sigură și ar aduce servicii nemuri­toare omenirei. (Ag. T. Ej F§s*f ® Iș germane pe frontul oacifientai Londra. 8. __ Ziarul ..Morning Post” publică un articol dintr-o sursă demnă de toată încrederea spunînd că de la 1 Iulie pînâ la 8 Sept­­st. n. au fost angajate în contra Aliaților pe frontul d­e la Somme cincizeci și trai de divi­ziuni germane. In ziua de 8 Sep­tembrie, 28 din aceste divizii au fost retrase pentru alte cîmpuri de operațiuni într'o condiție la­mentabilă. Alte 11 au fost retra­se ca s­a se odihnească. S-a con­statat că focul de artilerie al A­­liaților și presiunea infanteriei acestora fac imposibilă rezisten­ța unei diviziuni germane pentru serviciul actual mai mult de­cît vreo 19 zile­ In fiecare săptămână de la sfîrșitul lui Iunie au fost aduse peate 2 diviziuni germane în mod regulat ca­ să înlocuiască cele sfărimate ?i sleite da putere. Cifrele arată în mod mult mai clar de­cit o face întinderea de teren câștigată. cu câta siguranță și cît de repede se îndreaptă A­­liații către îndeplinirea țintei principale și imediate și anume distrugerea forței, de lupte a­ ar­matelor inamicului pe cîm­p­, .Daily News” come­n­tind într’un articol de fond recunoașterea o­­ficialit germană a lipsei de tu­nuri și munițiuni, spune că este acum evident că problema pe ca­re Falkenheim a lăsat-o lui Hin­­denburg este mult mai grea de­cît s’ar putea presupune. O ar­mată într’un război modern poa­te să opun o rezistență vitejească în contra unui inamic superior în munițiuni sau să facă o re­tragere plină de succes. Aliații la vest, au făcut primul din a­­ceste lucruri și rușii la est au făcut al doilea în atuul trecut. Ambele aceste manevre însă pen­tru a avea o valoare, trebue să existe probabilitatea că­ șansele armelor vor fi repede îndreptate Or, nimic,nu îndreptățește să se creadă că acesta este cazul pen­tru Germania. Lipsa de proective și de materii prime este ceea­­ce a adus națiunea care era pregătită de luptă în modul cel mai științific în situația de azi. La aceasta au contribuit nu nu­mai blocada britanică și cheimne- Ii.Se folosnse pe tunuri­­ și madi­­țu­mi pe cari sforțările ei de la înersDUt ’o­­ au necesitat- dar și în parte, sleirea resurselor sale de război din care cauză a­ și fost nevoiții să renunțe la cele mai vitale industrii ca­­ să facă față nevo­l­or armate.(A. T- E.) Francozii au reluat patruzeci de sate făcând 58000 prizonieri PARIS,­­fără dată}.­­ Tru­pele franceze și-au înmulțit succesele la Combles, luând în stăpânire marginea târgului bine fortificat și transformat in fortăreață, păzit de o a­­devărată garnizoană, unde s’au acunula­t toate mijloa­cele de apărare. Cei o sută de prizonieri pe cari i-am făcut, arată în­semnătatea, de a atribue ger­manii acestui element de a­­părare. înaintarea noastră către li­­nia engleză strânge tot mai mult menghineaua in care e cuprins Combles. Ofensiva­ metodică de pe frontul Sommei e dusă, cu aceeași răbdare. Patruzeci de sate reluate și 56.000 prizonieri făcuți de noi arată valoarea acestor operațiuni strălucite. (Reuter) iiliSțiifil ® noului puUm­ prec Londra. 9­ . Corespondentul din Atena al ziarului Morning Post spu­ne că guvernul grec face sforțări disperate ca să fie in contact cu legațiunile Aliate. Se­ spune pe față în cercuri gu­vernamentale că d- Co­logerro­­pulos­, ca sa șteargă impresia nefavorabilă produsă asupra Ințelegerei prin compunerea ca­ hinduiul și a declarației lui ne­­ințelepte, este gata să facă ori­ce altă declarație pe care ar dori­ o înțelegerea, chiar să în­depărteze pe uniii din colegii săi cari nu convin Aliaților- Rar­ nu este posibilă nici o formațiune cu noui miniștri, deoarece nici un liberal nu ar consimți să co­laboreze, ia continuarea actualei politici care emana de la regele însuși- Aceasta este cauza pen­tru care regele face toate sfor­­țările, ca să cîștige timp nu­mind un cabinet in felul cehă care există acum. (A- T, E-) JUUI iS(28) SEPTEMBRIE !! ATACURI RESPINSE IN VALEA JIULU Ssristsiii unui «ii!» grec către regele Constantin Londra. 9. — Morning Post publică o scrisoare a unui ofițer grec adresată regelui Constan­­tin, care este prietenul său per­­sonal- El spune: t,Majestatea îmi permit res­pectuos sa supun opinia unui soldat, a cărui familia și-a vărsat sîngele pentru patrie• Reamintesc Majestăței Voastre cu respect, propria Majestăței Voastre expresie în ajunul răz­boiului cu bulgară — expresie spusă în prezenta m­ea — că sunteți :,Constantin Bulgarocto­­nul f Această expresiune a fost inspirată, de greutatea barba­riilor și masacrelor de necrezut comise de actualii noștri aliați, bulgarii, inamicii noștri eredi­­tari. Națiunea noastră este in pericol, dinastia, d-voastra pr a­­semenea- Este o imposibitate fizică pentru națiunea greacă să uite pentru un singur mo­ment obligațiunile, ei față de An­glia și f­ranța- poate că toi mai este timp spre a se sclup țara. Așteptăm chemarea M- V, ca să ne aruncăm, de partea fraților noștri prin alianță în contra a­­celei­ rase sălbatice­ (A- T- E-) Regatul Greciei nu mai ființează decât ci numele LONDRA (surâ dată)­ . Ziarul „Daily Mail“ scrie : Regatul Greciei nu mai există decît cu numele. Salo­­nic, Thasos, Lemnos, Chios, Samos, Mytileme nu mai sunt cîrmuite acum de Atena; Gre­ta și Cycladele sunt pe cale de a lua aceeaș atitudine;în Epir s-a proclamat indepen­dența. Larisa și regiunea îm­prejmuitoare stau în espec­­tativă. Singure Atena și Pe­­lopones au rămas credincioa­se regelui, căci Pocea și A­­­carnania șovăesc de aseme­­nea. În Atena zidurile sunt a­­coperite de apeluri la rege, oerindu-i intervenția sau ab­dicarea. Oamenii spun ce vor, au­toritatea și prestigiul regelui au dispărut. Forțele oficiale, întrupate în rege, și forțele naționale, în­trupate în Venizelos, care și-a păstrat, totuși, atitudi­nea respectuoasă, stau față in față. Dar d­acă V­eni­celos ar voi să se pue in capul unei mișcări revoluționare, nimeni nu­­ ar­ putea opri. Toată politica regală e do­minată de îndrăzneață făgă­duință pe care regele Con­stantin a­ făcut-o cumnatului său, Împăratul Germaniei, de a nu interveni­, făgăduință din care nu face deloc o tai­nă. (Reuter). O or*Sți și bombardată de austriaci Roma. 9. 1— Comunicat o­­f­ici­al din 9.­­— Pe întregul teatru de războiu italian, vremea rea care a conti­nuat a stînjenit ori activita­tea trupelor noastre; totuși se semnalează progresele simțitoare ale ofensivei noa­stre îndîrjite, mai ales în capul văii torentului Vanoi și pe Cismon. Acțiunile artileriei au fost mărginite, bateriile vrăjma­șe au tras asupra orașului Qoriția, însă fără a pricinui­­ vreo pagubă. (Ștefani) IP­ Ot­țCîlCÎ —A* de cari dispun Bulgarii — Isprăvile comitagîilor ROMA, ro. — „Cernere dela Puglia, află din Pireu că, după știri controlate din Salonic, for­­țel­e de cari ar dispune astăzi Bulgaria, ar fi următoarele: W.() batalioane, 44 escadroane 4440 mitraliere, 4008 tunuri de cîmp și 450 de artilerie grea. La a­­ceste forțe bulgărești, trebue, a­­d­ăugat un oarecare număr de regimente germane, cîteva ban­de de comitagii și puțini alba­­ne­zi, ademeniți , bulgari și de turci. Aceste forțe sunt împăr­țite între fronul macedonean și frontul dobrogean. Comitagiii lucrează mai ales in regiunea Gram­a, pe care au curațat o de toate zilele, aparți­­nînd grecilor- Sute de căruțe în­cărcate cu covoare, oglinzi, mo­­bile și obiecte de h'L, jefuite prin conacurile grecilor, au luat drumul spre Bulgaria­ (A. 7’* b) războiul balcanic Frontul Florinei Londra, 10. — Ward Price, co­respondent de război, pe lângă ar­­mata sîrbă, descrie bătălia de la Ostrovo și adaugă­ serviciul en­glez de aprovizionare a, contri­­bu­it, la succesul sîrbilor la Ostro­­vo. Generalul comandant al ar­­matei a lansat un ordin de zi anunțînd acest fapt. Oamenii de la acest serviciu au muncit timp de 48 de 070 fără întrerupere, aducînd, neîncetat muniții, transportindu-și furgon­­tele print­- o regiune foarte peri­­culoasa. (Reuter). Situația la Garan­a Paris, 11. —. Stalle de la Ca­ ralia sosite la Atena arată că si­tuația orașului e foarte tristă. Bulgarii au proclamat starea de asediu și au luat măsuri­­ aspre ș­ t contra locuitorilor de naționa­­litate grecească. Aceștia numai pot să părăsească orașul. Grecii încercat săă scape in cari au bărci, au milă. (Au­fost împușcați, Radio). fără m­­itH^e­v­A­ORDINEA DE ZI A«PII­EI Corfu, 8- Scupcina, după șapte ședințe secrete în care a ascultat expunerea amănunțită făcută de președintele consiliu­­lui, d- Basili, bazîndu-se pe docu­­mentele ministerului de externe,­­ documente care au fost puse la dispoziția deputaților dacă ar voi să le studieze­­,și-a terminat azi, la ora 1 după ami azi dezba­­terile în ședință publică. Sclipcina a adoptat în­­ unani­mitate expunerea guvernului Ser­biei, precum și linia de conduită în politica externă, arătată în expunerea, făcută de d. Pasici, și a trecut la ordinea zilei urmă­toa­­re : „După ce a ascultat declarația guvernului despre politica exter­nă urmată de Patria noastră, Scapcina consideră de datoria ei să afirme că, după toate suferin­țele sale, națiunea sîrbească ră­­sauna în mod neîndoios credin­cioasă exigențelor sale națio­nale. „Linia de conduită urmată de Serbia și pe care o urmează și azi, precum și prețioasele prie­tenii pe care le-a dobîndit în urma acestei politice, e singura care o poate priva la realizarea idealului ei național. " „Calea penibilă pe care am străbătut-o pînă acum ne-a ex­pus la pierderea multor comori naționale; dar comoara noa­stră cea mai scumpă, onoarea națiunei, a rămas nepătată. „Sfișiată de durere, dar păs«­strînd credința fermă în idealu­rile sale și in umanitate, Ser­bia, cu fruntea sus, privește cu certitudine spre viitor. „Adoptind declarațiunile fă­cute în espnisrea guvernului despre politica externă, trimi­­țînd sentimentele sale de spe­ranță și de dor de țară poporu­lui sîrb rămas In Patria cotro­pită, sentimentele sale de drago­ste pentru strălucita armată sîr­­bească și sentimentele de cre­dință și de încredere in iluștrii generali aliați șî în puternicele lor armate, Scupcina trece la ordinea zi­ii* înainte de votul pentru tre­­cerea la ordinea zilei, 8 deputați naționaliști au părăsit sala adu­­năre». (Biroul presei sîrbești). Acțiunea pe frontul treia Satmie - 0 groaznici luptă corp la corp -Lomir, 9.— Pe­troaial la Steama fiola britanică a bom­bardat pe i­aiai­ lingă Neccevi cu seralmate satisfăcătoare. Sîr­­feii în restimnsa răniri Brody au înaintat pînâ in suburbiile ora­șului Vrbeni luînd 100 de priso­­nieri. Francezii au învins grele atacuri date de inamic între Vardar și Cerna la nord de Flo­rina. Ei au cazurat tot terenul de la nord vest de Amencho. Coras­­so amănunte, pendentul special al presei bri­tanice aflat La Salonic spune că de a lungul frontului aliații cu sârbii la dreapta și franceais și rușii la stingă, au completat marea mișcare înconjurătoare către nord și sunt aerin iarăși în linia dreapă în fața văii lar­gi, la capătul căreia se află Ms­­nastir, primul oraș din Serbia care trebue să fie recucerit. Eri a fost un atac general în con­tra primei linii de tranșee bul­gărești, care barează drumul spre Monastir. Această mișcare înce­pe cu frontul întinsîndu-se pînă în vidul Kajmakalen care se ridică ca și Gibraltar deasu­pra crestei Sarbovgrav peste care bulgarii mai sunt­ stăpâni. Cel mai înalt vîrf din Kaima­­kalen a fost luat printr’un asalt dat de infanterie în urma unui bombardament serios, dar bul­garii tot mai țin o parte din munte care fiind dominată de celelalte vîrfraxi­mi se crede că va fi ținută multă vreme. Acea­stă este cea mai violentă luptă și pe o scară mai întinsă din cît s’au dat vre’odată în Balcani și cu totul altfel de luptă decît cele obișnuite în acest războiu— pentru noi cel puțin—de­oarece a fost apoape numai luptă corp la corp. Comandamentul general al armatei a publicat un ordin infamînd trupele sîrbești că da­torează o parte din succesul lor ajutorului nemărginit de­ mare dat de unitățile de transport englezești. (A. T. E.) înfrângerea priană pe frontul rusesc • Londra. 9. — Corespondentul din Petrograd al ziarului „Mor­ning Post“ spune că este aomna evident că lovitura dată de ger­mani avînd ca scop să salveze Hallis a eșuat întru­cît nici forțele germane eele mai alese nu au reușit să facă vreo impre­sia asupra rușilor în timpul săp­­tăm­înai în ca­re s’au dat lupte foarte crîncene. Sacrificiul de vieți germane în această luptă disperată a fost encrus și desi­gur că nu va putea să continue multă vreme. Forța care a dat lovitura a fost­ însărcinată de înaltul comandament german cu sarcina importantă de a salva flancul de la Halicz. Această forță a fost adusă în mare parte de pă frontul francez și pierde­rile nu mai pot fi înlocuite cu trupe de aceeași calitate. (A.­­ T. E.) BESBSm ®-# Marele duce de­ Hessa a căzut în luptă la Cara- Omer Ostini în „Odeșkia No­vo­sti“. Suntem­ informați din isvor autentic că la 1 Septembrie, pe frontul din Dobrogea, la Gara-Omer a fost uc­is mare­­le­ duce Fried­rich Wilhelm, de Hessa. hin ultim­ile lupte ele pe a­­cest front, armata sârba a desfășurat un curaj uimitor. Ea a nimicit 8 batalioane bulgare și a distrus două ba­terii.* In privința morții marelui duce de Hessa avem următoare­După terminarea luptei — ni se spune — oamenii noștri au găsit printre căzuți un ofițer cu înfățișarea distinsă și cu casca înfundată pe cap. La gît i s’a găsit un medalion al M. Sale împărăteasa Rusiei, vara marelui duce de Hessa. Generalul rus Zaiancikovsk­y a cerut acest medalion spre a’î trimite M. Sale împărăteasa Rusiei, — Saarn pe care autori­tățile noastre militare s’au gră­bit să-l încuviințeze. ncfierea flotei engleze Londra, 10. — După­ un comunicat oficial vasele en­gleze au bombardat pe ina­mic cu mare succes în îm­prejurimile localității Nee­­hom­. Pe frontul Doiran artile­ria a tras cu o activitate crescînda. (Reuter). Briff­il­zelplins for Paris, (data suprimată de cen­­sură)­ —Ziarul ,,Globe” din New­ York publică articolul următor al unuia din redactorii săi: ,Cînd e­­ram­ la Berlin în Februarie tre­cut, am citit o dare de seamă a raid­ urilor executate în Liver­pool, la Birmingham și Manches­ter. Statul major al marinei ger­mane anunța stricăciuni consi­derabile. Ambasadorul german la Washington a dat publicității a­­celaș comunicat. Dar cînd am vizitat eu însumi acesta orașe, am descoperit că zeppelinele nici măcar nu veniseră deasupra lor-Astfel, ziarul ..Hamburger Fremaemblatt” anunța și el dis­trugerea unui pod deasupra Ta­­misei. Comunicatele germane de la sfîrșitul lui Iulie și din Au­gust anunțaseră deasemenea dis­trugerea mai multor poduri. An­cheta mea a stabilit că în nop­țile indicate, zeppelinele nici măcar nu s’au apropiat de Lon­dra”. Pe de altă parte, coresponden­tul ziar ruskîi ..Kew-York Tribune” scrie. ..In vizitele făcuți într’un mare nomâr de orașe atacate de către Zeppeline» ara­m statut că comunicatele oficiale britanice nu­ făcuseră niciodată o dare, de seama inexactă de stricăciunile produse- care sunt foarte puțin importante”. (Ag. Radio). M Uit iaiOTiffin al regelui Constantin Paris (data suprimată de cea aujră)­ — O telegramă din Lon­­dra anunță că regele Constantin intr'un interview pe care l-a dat. ■reprezentantului biroului Asso­ciated Press, a făcut declarațiile următoare :,,ar ceia e gata de a se uni cu­ Aliații, de îndată ce ea ana în această hotărîre­­ avan­­­tagii sigure și bine hotărîe"­El a­ protestat, în contra in­for­mațiunilor vreji reprezintă ce­l angajat de a nu­ face război. El a insistat asupra soarta nenoro­cite care ar­e rezervarei popula­­­ției grecești din Turcia și din­ Asia Mică în cazul unei inter­­vențiuni a țarei sale-El a indicat diferența care există între situația Greciei și aceea a României­ Dar a admis cu sinceritate, că prezența &MÜ, gărilor în Macedonia greacă la intrarea in război a României complică foarte mult situația și constitue elemente noi <le natură a transforma politica­ greacă. Aceste noi elemente vor­ fi considerate și studiate.El­­­ a continuat, declarînd cu gravitate că nu e momentul de­ a discuta dacă el ar fi ca suve­ran, sau guvernul unui partid politic, care va trebui să hotă­rască de soarta Greciei. Regele, a­ adăugat: A sunat ceasul tri care trebue ca sufletul Eladd să dicteze viitorul țărei noastre­­(Agenția Radio). Din Mesopotamia Londra, 10. — Aeropla­nele noastre au bombardat cu success aerodromul duș­man de la Curbe Sharait, pe Tigru. Pe frontul Eufratului si­tuația calmă. Ultimele comunicate tur­cești cuprind declarații fan* tesiste. (Reuter). Mișcarea de resturnare din insulele grecești Roma, 10,—„Gorriere detalia” află din Malta că mișcarea din insulele grecești împotriva gu­vernului din Atena și regelui Constantin ia proporții îngriji­toare. Bogătașii greci string fonduri pentru o campanie de resturnare. Centrul acestei miș­cări est­e insula Creta. (A. T. I.) Vase turcești distruse de torpiloare rusești Petrograd. 10. — Pe Marea Neagră, torpiloarele au distrus în portul Eregli trei vapoare și mai multe corăbii încărcate cu cărbuni de piatră. (Westnik), Dezorganizările provo­cate în menajuri și ad­ministrații, din cauza e­­venimentelor se pot în­drepta ușor și repede printr’u­n anunț în MICA PUBLICITATE,*

Next