Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)

1919-10-28 / nr. 335

Descordare necesară Dacă anul 1918 a­ fost pentru fior încărcat de daruri, dacă lanțul evenimentelor a împli­nit visul cel mai scump al Ro­­mânior, în schimb anul curgă­tor Pare că a fost sortit, să ne copleșească cu amărăciuni. Nu e vorba d­e greutățile, lipsurile și necazurile ce tre­buiau fatalmente să urmeze u­­nui războiu așa de mare și a­­tât de îndelungat. Toată lu­mea se aștepta la acestea, toa­tă l­um­­ea le înțelege și ,le su­portă cu bărbăție; până și copiii, maturizați de restriște înainte de vreme, se acomo­dează nevoilor. Dar în afară de aceste greu­tăți, lipsuri și necazuri fatale și ca și cum ele n’ar fi fost prea de ajuns, ne-am mai fă­cut și noi altele și stăruim Pe calea asta nenorocită. In ordinea materială, in loc să muncim din răsputeri la re­facerea economică, pentru ca astfel să ușurăm traiul popo­rului și să înlăturăm specula brăpăreață ce sărăcește sute de mii și milioane de oameni spre a îmbogăți pe câțiva­, nu s’a făcut mai nimic in direc­țiunea aceasta ; dimpotrivă, s’au făcut fraude nerușinate, abuzuri fără de număr și spe­cula brăpăreață a fost încura­jată. Urmarea a fost că, neușu­­rându-se traiul, Statul a tre­buit să urce salariile și între­prinderile particulare au fost silite să urmeze pe aceeași cale. Se plătesc salarii ne mai­pomenite și totuși salariații au să lupte cu enorme greu­tăți. Nimeni nu se poate da o seamă astăzi de situația finan­țelor publice , dar simțim, toți că grele, foarte grele sarcini avem să purtăm noi și urmașii noștri imediați» pentru resta­bilirea echilibrului zdrunci­nat. In ordinea intelectuală­ m­o­­ra­lă, nici măcar pe tărâmul învățământului public n'avem de înregistrat o muncă rod­nică. Deși e înaintat timpul, foarte mu­lte școli. Eu sunt incă în­ stare să­ funcționeze. Nu măi insistin' asupra­­ inÎP'tp*­inelor de destrăbălare ce prin ivirea lor au umplut de îngri­jorare pe toți cei care­ au toa­te ziuc jumările prezentului, nu pierd din vedere viitorul. La toate acestea se adaugă reaua situație politică. Dificultăți în afară, nemul­țumiri înlăuntru , și fiecare zi ce trece nu face decât să înăs­prească și să îngreuneze. E prea­ grea starea aceasta de lucruri ca să mai poată con­tinua. E imperios necesară o des­­cordare-Bărbații, cari au răspunde­rea conducerea Statului, sunt datori să înlăture dificultățile și nemulțumirile, cel puțin pe acele ce atârnă de voința și puterea noastră. TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE SĂRBĂTORIREA GENERA­LULUI DIAZ LA LONDRA .­ Ceremonia de la Guildhasl — Horsea. 23­ —■ In Guildhasl a avut loc remiterea cetățeniei a orașului Londra, către gene­ralul Diaz, comandantul șef a­­rm­atelor italene. Printr-o fe­ricită circumstanță această ceremonie a căzut în ziua celei dintâi aniversări a bravurei din Vittorio Veneto, unde ge­neralul Diaz a înfrânt arma­­tele austria­­ce, capturând 300 mii prizonieri și nenumărate tunuri, silind Austria de a cere imediat armistițiul. Am­basadorii precum și mulți ita­lieni distinși aflători în Lon­dra au asistat la această cere­monie. In discursul său generalul «­Altta jrs.UA 11 LUfz v­u WOY Clu­th­ faptele curagioase ale trupe­lor britanice care formau o parte din victorioasa aramată a 10-a. Odată cu conferirea cetățe­niei i s-a predat generalului Diaz spada de onoare. Generalul a fost aclamat cu entus­asm. IUDENICI INAINTEAZA SPRE PSKOFF SI LUGA Horseni 25. — Estonji comu­nică că în direcțiunea Krans­­naygorka spre sud-vest de Kronstadt a început ofensi­va, care se desfășoară cu suc­ces. Miercuri de dimineață tru­pele albe au ajuns la un­ punct îndepărtat în trei mile de la fort Raportul oficial de la Iu­­denici al armatei nord-vestice spune: înaintarea victorioa­să continuă în direcțiunea Psed­î și in direcțiunea Luga, dușmanul fugind în panică. Dincolo de Țarskoeselo, dife­rite localități au fost captura­te ca rezultat al atacurilor cu tancuri. CALATORIA AERIANA IN AUSTRALIA Horsea» 25­ — S’au primit astăzi știri din Londra că apa­ratul aerian Wallaby cu care căpitanul Matthews încearcă a călători la Australia în 30 de zile, spre a obține premiul de 10.000 pfunzi, a sos­t la Go­­dogne Miercuri după amiază. Asta este Prima știre de la plecarea din Huastof, care a avut loc Marți de dimineață* O FEMEI IN CAMERA CO­MUNELOR Horsea. 25. — Vicontesa As­­tor va fi prima femee în Ca­mera Comunelor după ce le­gea de reformă a dat femeilor acest drept. TRATATUL CU BULGARIA Lyon, 26.—Consiliul suprem a luat Sâmbătă cunoștință de observa­țiunile delegației bul­ga­re. Contra­propunerile bulgare au iu­mânate comisiunilor competente, cari trebuiesc să trimită ra­portul lor în termen de o săptămână, după care Consiliul surrem va hotărâ. . Hotărârile acestea ale Con­siliului vor fi transmise dele­gației bulgare care va trebui să le accepte­ fără aW­ă d'iqu­­itu­me. ! ! " f*"1­ 1 CHEMI­A FIUME Lyon. 26. — Din Roma : „Po­­polo Romano” spune că într’o în­­trevedere dintre primul ministru Nit­ti și d. Barrere, chestiunea Fiume a fost discutată în raport cu ultimele negocieri pentru a­­doptarea propunerei lui Tritoni. Se pare că această­ chestie a intrat, în faza decisivă. GENERALUL MANGIN LA CON­STA­NT­IN­OPOL Lyon 26.­­ Generalul Man­­gin, însărcinat cu o misiune pe lângă Denikin, a sosit la Constan­­tinopol, împreună cu d. Maklakof, care de asemenea se duce l­a De­nikin. NOUA ARMATA GER­MANA Lyon, 26.—Din Berlin . ..Lo­kalanzeiger“ scrie că în ședin-1- o-miPio-IaÍ o’o vtl VU.I UZW­OI CA­L -* l­V. t o­t«i­­ IUU.A­rat că, cheltuelile pentru menținerea unei armate de 200 mii oameni se ridică la un mi­liard 100 milioane­ Noua, armată germană, se va compune din 63 batalioane de infanterie, 7 batalioane d­e Pio­nieri și 79 e­scad­roane cava­lerie. Artileria diftimre complet. Consiliul Economiei­ — NATIONAL! - Au fost numiți membri în consiliul superior al economiei nationale pe termeni de 5 ani din : Const. Garoflid, ca repre­zentant al agricultorilor; Dr. St- Cerchez și D. D. Bra­­gadiru, ca reprezentanți ai in­dustriașilor. N. N.­ Zane, președintele Ca­merei de comerț București, și Vasile Andreescu, președin­tele Camerei de comerț Craio­­va, ca, reprezentanți ai comer­­ci­an­ți­lor, N. P. Ștefănescu și C- Neam­­­țu, ca, dârjeitori de bănci ro­mânești. Inginer Al. Periețeanu, di­rectorul general al C. P. E. G­h. Ciprianu, directorul ge­neral al împroprietăririlor și cooperației sătești. Dr I. N. Angelegen, direc­torul general al comerțul­ui. Leonida Colescu, directorul general a statisticei. G. Dan­elopolu, delegatul Băncei Naționale a României-A. C. Cuza și dr. Gr. D. Creangă, economiști. Vi­ntilă I. C. Bră­tianu și Are­ghel Saligny, ingineri. G. Nicoileanuu și Gh. Sandu- Aldea, agronomi. Gh. Buzdugan, președinte la Înalta Curte de casație și jus­tiție, jurist. Presa prinară și declarațiile contelui Bernsdorff Lyon, 26. (Din Berlin).­­ Pre­sa constata că noua dispoziție a contelui Bernsdorff lasă sa sub­siste numeroase obscuritați. Sepa­rația completă intre acțiunea a­­tașațîlor militari și reprezentan­tul diplomatic, provoacă mirarea presei de la stânga. Afirmat:'uncii în rumlă. relativă la realitatea intențiilor lui jJpjiL sqaj* jud­jus o reală Situația politică Memoriul Ardelenilor.—Se cere un guvern national* In mo­i iduile consfătuiri, care s'au ținut la Cluj si la caff, au participat toți membrii Consi­­liului diligent si a examnat si­tuația politică generală și in special atitudinea c­e urmează să o aibă conducătorii din Ardeal, față de unele orientări și carențe politice di­n vechiul regat. Dezbaterile au fost interesante ți ele au luat sfârșit prin luarea următoarei hotărâri, pe care o redăm, în substanță. Fruntașii români din Ardeal nu înțeleg că interesele gene­­rate ale țării pot permite face­rea alegerilor generale pentru Constituantă, sub un guvern militarist ți prin abținerea par­tidelor de opoziție, dela dânsele. Consultarea, țarei legale, de astă dată, trebue făcută cu o de­plină sinceritate și intro atmos­feră senină, care să ofere toate garanțiile necesare că parla­mentul ce­ va eți din această consultare, va­ fi expresiunea voinței tuturor românilor. A­­ceasta se va putea îndeplini nu­mai de un GUVERN NAȚIO­NAL, SINGURUL INDICAT SA PREZIDEZE ALEGERILE GE­NERALE SI SA INSPIRE O PERFECTA ÎNCREDERE IN TOATE STRATURILE SO­CIALE. UN MEMORIU A FOST RE­DACTAT IN ACEST SENS. AUDIENTA DLUI MANIU C­lu­iu Maniu, președintele Consiliului <liment, a fost pri­mit ori, la Sinaia, într’o lungă audiența de M. S. Regele D. I. Maniu a înmânat Suve­ranului memoriul în chestiu­ne și cu acest prilej d s- a in­format pe M. S. ca în actualele împrejurări reprezentanții ti­­nuturilor liberale se vor vedea nevoiți să se retragă din gu­vern CRIZA DE GUVERN! D- Maniu a sosit ori in Ca­pitală. După diferite versiuni, d-sa ar fi fost insărcinat de M. S Regele cu formarea ca­binetului. NOTELE ALIAȚILOR In nota Aliaților, remisă Ro­mâniei, nu se atinge chestiunea Basarabiei și România este o­­bligată sa predea Ungariei armamentul necesar pentru organizarea jandarmeriei ma­ghiare. " • Eri, guvernul nostru a pri­mit, din partea Conferinței de pace, o nouă notă, prin care Aliații pretind ca în cel mai scurt termen să ratificăm tra­tatul cu Germania, fie chiar și pe calea unui decret-lege. RĂSPUNSUL GUVER­NULUI După informațiunile ce ar veni din cercurile guverna­mentale, răspunsul guvernului român la cele două note­­ pare a fi redactat în sens afir­mativ. D. general Coandă, non prim­-delegat al României, care pleacă miine cu Simplo­nul la Paris, a Primit ins­trucțiuni în această privință. Va semna România. Viitorul ocupându-se de ul­tima notă a Consiliului Suprem, constată că în ur­ma raportului lui Clerk ni s-a dat dreptate în chestia ocupației noastre din Ungaria și urmează: Dacă avem cuvinte să fim pe deplin mulțumit de felul cum a fost rezolvat litigiul cu Buda­pesta, nu tot astfel putem spune de dezacordul pe chestia clau­zelor privitoare la minorități, tranzit și comerț, față de care Consiliul își repetă punctul de vedere. „PREȘEDINTELE DE RE­PUBLICA V — Un articol al ziarului ,,Ro­­mânimea“ — Ziarul Rom­ănîmea de ori, pu­blică următorul articol­ de po­lemică, care tratează însă o chestiune interesantă: dacă Ro­mânia ar fi republică, și ce pă­rere are d. Take Ionescu, șeful partidului democrat, asupra a­­cestui subiect. D. Take Ioftescu este prea in­teligent, ca să nu știe că chiar dacă România ar fi republică, dânsul nar­i uniei odată pre­ședinte, iar dacă hazardul Ța­n face președinte, n'ar ține nici două săp­âmăni în fața coali­­țiunei patimilor. Fără să fi fost nici măcar pre­­­­ședinte de consiliu atâți Au­­relieni, Teodor Rosetti, Genera­li Coandă ori Văitoianu, Mar­­ghilomani ori Cornelii, Mapo­­îești, d. Take Ionescu a văzut in lunga lui cariera, al tea coa­liții în contra, lui, începînd din vârful piramidei până jos, în­cât ar trebui să fie un imbecil ca să-și­ inchipuiască că o republi­,­că română Par face președinte-Sâmbătă au plecat la Sf.’a.a si au fost Prim­­iți in audiență, de Suveran [ mni] miniștri Mișu și general 1’opovh‘i. Sâmbătă a sosit, in Capitală d. Bani Brătășanu, șeful ,,Li­­gei Constituț­ionale"‘. Dfia, a fost primit, Vineri, în audioul« de Rege, iar mâine la ora 3 d. a., la iub­ini-i ",­ ce se va ține in sala „Dacia*", va face o dare de seamă, asupra rezultatului demersului și a comunicărilor făcute Suvera­nului. * . . Partidul țărănesc din Argeș a trimis primului ministru, d. general Văitoianu, urma­­tDai­ C.) telegramă : „Prefeurtul județului Ar­geș, d. Casa Pancea, ,a convo­­­cat a­z­i pe administraf­ț­ii plășilor cu cari a avut două ședințe la el ri au luat parte și candidații fruntași ai Par­tidului liberal din Argeș. Pu­nând la f­ale mijloacele de reușită electorală a listei aces­tui Partid. Dacă aceasta­ se cheamă imparțialitate vă feli­cităm pentru alegerea prefec­tului județului nostru, alege­re datorită după cât se bate rec­omandații liberalilor. Pen­tru opiniun­ea exterimiate de magistratul Gara Panteea că nu înțelege și nu admite parti­dul lui-finesc.. 1 . Noi Protestăm contra, a­pu­­căturilor acestui prefect, a­­gent electoral al Partidului li­beral“. 4. Asupra ultimei note a­ Alia­ților, Românimea afirmă, că nu cuprinde : 1) Imediata evacuare a Ungar­­iei, care nu mai poate hrăni trupele, de ocupațiune. 1) Reprezentarea României in Comisiunea interaliată trh UA la Ttvdapesta, pentru a cerceta plângerile celor cari au suferit de pe­ urna rechizițiunlor id­eale de armata româna. Româ­nia va numi in această com­i­­siune un delegat cu depline pu­teri. 3) Această con­siune ca avea dreptul de a cerceta toate tre­nările care trec din Ungaria In România și a im­pedica pe acele, care ar conține obiecte ce nu pot fi rechiziționate. i) România va înapoia ime­diat Ungariei, armamentul si munițiunile ce-i sunt necesare pentru organizarea Jandarm­e­­riei. De asemenea suntem in mă­sură să afirmăm că'Aliații, prin aceeaș notă-răspun­s, cer Româ­niei ratificarea cât mai neîntâr­ziată —­ chiar prin decreț­ie fie__ a tratatului de pace­ cu Germ­­a­­n­ia. * ♦ Glubu­­ democrat din' Olte­nița a trimis d-lui Take Iones­cu următoarea telegramă: •.Membrii clubului Oltenița luând cunoștință de noul pro­gram Precum și de dispozitil i­nea «a partidul să poarte în Viitor num­ele de democrat, vă roagă să contați pe concursul lor, necondiționat, spre a duce la bun sfârșit opera începută pentru urmărirea și pedepsi­rea nepatrioților, stârpirea »c­­cinstei, întronarea dreptății și ridicarea țărei acolo unde me­rită față de jertfele făcute“. (ss) Dumitru Mu­xăescu, Ni­­colae Dec­ul­escu, Ion­­ Stoen­es­cu, Gheorghe Un­te­scu- Gheor­­gh­e Deculescu, Alex. Neagu, Ștefan Chioseaua, Dumitru­ Decu­ hnu, Ion Nanculescu, Nicolae Teodoru, Vasile I. Turda, Ionel Decu'­escu, Ște­­­fan Mirescu, Mihail Chirțu­­lescu, A­ntomnelie M. Tonesec, Petre M. lonescu întrunirea socialistă de la „Dacia“ Muncitorii cer amânarea alegerilor, — Li­bertatea alegerilor — Anagnoste, astă seară Prezideaza Oare spune: Entuziasmul de dovedește o nouă putere a HÎUîJiCitorilor. Nu­­ mai putem suporte ju­gul stăpânitorilor. Nu mai vrem ca constitu­ția să fie aplicată altfel de­cât in spiritul ei D. Pătruțescu. De ii zile de când congresul socialist a ho­tărât abținerea dela alegeri ne-am făcut datoria făcând cunoscută hotărârea noastră. Răspunzând afirm­ațiunilor liberale că socialiștii ar fi ho­tărât abținerea în acord cu țakiștii și averescanii, arată că partidul socialist nu ia parte la alegeri, pentru că nu vrea să îa parte la înfometa­rea de mâine a poporului. D. Oprescu: Nu vom mai erta clasei stăpâni toate să fim călcați în pictate. Tre­bue sfărâmat conflictul care este astăzi între clasa munci­toare și conducătoare prin condamnarea­ definitivă a a­­cesteia. Dacă nu veți dovedi Prin fapte, lupta voastră, dictatura de astăzi ne va sdrobi. D. C-tin Popovici. Partidul so­cia est­­­e cel mai bine org­a­­nizat. Ni s'au făcut propu­neri de către partidul liberal, spunându-i­e că suntem un partid de guvernământ. Asemenea Propuneri ni s-au făcut și de către alte organi­zații politice, insă Partidul socialist a refuzat această co­laborare, fiind conștient de forța noastră. Bazați pe interesele prole­­tariatului am dus propagan­da in toate împrejurările con­tra­ partidelor oligarhice și­­ a nedreptăților cari le-au făcut in contra, clasei muncitoare. Am protestat contra răz­boiului din 1916 pe care l-am­ prevăzut că nu va aduce nici un bine proletariatului. Face istoricul celor întâm­plate la 13 Decembrie, și ara­tă suferințele și bătăile la cari au fost supuși muncitorii de către Partidul liberal, și în urma cărora Și'a găsit moar­tea socialistul Frimu. Taxea­ză de criminal guvernul lui Brătianu. Spune că România cu ade­vărat­ națională de până ori, s-a transiben­t într'o țară poliglotă luând lacul Aust­ro- Ungariei și al Rusiei, fapt care a făcut Conferința de Pace să ia măsuri cu privire la UnifioT­ități. Cere pentru alegerile Con­­s­tuantei să se tuturor mobilizaților ca să-și spue cuvântul. Const. Marin, țăran socia­list din Vlașca, aduce salu­ri fi T­t.. n. »»îl /V«. În 1 — ; «»»* d­iui­mocrație. Cere ajutorul mun­­citorimei spre a îi se înfăptui promisiunile făcute de guver­nanți. D. Al. Dobrogean­u (Plo­ești) arată suferințele pe cari le-a îndurat muncitorii din comunele din Praho­­va, în toate mișcările socialiste. Vorbește de înscenările ce s’au făcut Partidului socialist de Prahova și de procesele deschise pe l­a Curțile Mar­țiale. Spune că mișcarea so­cialistă este singura luptă cinstită ce se duce în această țară. D. Mi], d­ar­ se vorbește de datoria muncitori­lor de­­ a păstra legea­ legilor : Consti­­­tuția. .i­­'." D. Gh. Christ­es­cu,­ Am ve­nit lu o lumânare ca s’o a* Prindem la capul burgheziei care trage să moară. (Râsete). Dar lumânarea e cam mare și până își va da sufletul bur­ghezia va încerca să ne lo­vească. Acestor lovituri noi va trebui să le răspundem­ cu toată tăria. Nu jertfele ome­nești vor trebui *st a ® de a în­lături, deja hotărârea de a lupta. . j­­». Vorbește de socialiștii morți: Dimitre Marinescu, Frimu, dr. Ottov, Ștefan Ghe­­orghiu, Max Wexler, etc.. Dar ideea­ soc­ialistă trăește și va trăi până la izbânda mân­tuirii omenești. Explică apoi motivele pen­tru cari socialiștii se abțin de la alegeri. La încheere comnui se intorr­­nează din nou imnurii spera-ÎNTRUNIRILE IN In acelaș timp sie CURTE ținut o mare întrunire in curtea sălii Dacia în faița atfiilor de mare esteri cari n’au putut pătrun­de în sală. , A prezidat țî. Gh. Cristescu și au vorbit dan­' Uie" Pe­­troseni, la nou Hieecu etc­ Inm­irab­ile.te’au term­inat In liniște după'i orele 10 seara.. ÎNTRUNIREA partidulului Nationalist democrat și țărănesc din dimineață membrii .,U­­niunei democrației naționale“ s'au întrunit in sala ..Dacia“ sub președinția d-lui general Frunză. Ta­­ cuvântul .1. generali Frun­ză, arătând că, scopul ad­ună­ rii este , clarificarea programului .,Uitim­ei democrației naționa­liste“, partid rezultat din parti­dele naționalist-democrat și ță­rănesc. Face o expunere a programu­lui, spunând că nu are nici o asemănare, cu celelalte partide istorice. D. nchior C. BRARSCU: Ata­­că liga constituțională. Ordinea și legalitatea, nu pot fi intro­duse de partidele care au în vedere în­totdeauna­, pricopsirea partizanilor. Nu sper că partidul nostru va dm puterea, dar intrând în par­lament vom putea fi de m­ai mult folos. D. REMUS CARACAS. Pare­tidele politice vechi nu mai sunt suficiente pentru conduce­rea acestei țări și este nevoe de cât mai multe partide spre a lupta și supraveghea interesele României­ Mari. D. N. Iorga care reprezintă­ el însuși un program și un simbol, a­ constituit parti­dul nostru, în scopul de a lupta și a chema în viața politică pe toți democrații adevărați. Se vorbește de uniii că d. N. Iorga ar face politică alături de liberali. Citește mai multe arti­cole din ziarul „Neamul Ro­mânesc“ spre a dovedi și risipi aceste bănu­ili, protestând con­tra învinuirilor ce i se aduc. O. POSTELNICU, avocat : Partidul nostru reprezintă o ga­ranție morală, pe care nici unul din adversarii noștri nu o are. Programul nostru reprezintă a­­devă­rata democrație. Face apel la alegători spre a­ ajuta acest partid de ordine. D. MOCERNIȚ(, industriaș). Este greu ca in țara românească­ să se poată face astăzi, o poli­tică, cinstită și de principii, din cauza tiraniei și a opresiunei, exercitate de partidele actuale politice. Țăren­ii trebuiesc adevărați re­prezentanți ai maselor, și aceș­tia sunt candidații noștri. D. N. IORGA, e salu­at cu mari ovațiuni. (E primit cu mari ovațiuni). La noi există­­ două măști îm­prumutate, în dosul cărora se­ ascund acele două partide poli­tice așa zise conservator și li­beral. Explică existența actualului guvern. N­eși face o iluzie des­pre aparatul administrativ și a alegerilor cari se vor face. Ne prezintăm singuri în ale­­geri. N-am cerut col­aborația și nu am oferit-o nimănui. Știu că nu voi trăi să văd îndreptată a­­ceastă țară, dar sper s,‘o vadă urmașii mei. Nu am nimic comun cu libe­ralii, ei nu mă, atrag prin doc­trina lor și nici prin opera lor socială, care nu există la acest partid. In ce privește partidul d-lui general Averescu, spune că este înconjurat de boari, cari au­ adus­­ un­ decor țărănesc și că se face mult rău, că se joacă cu cinstea sufletească a țăranilor, a doua zi după cea mai mare jertfă. Sunt pentru socialismul rațio­­nal al iubirei, pentru că sociali­zare fără iubire nu se poate. Și asta nu o văd decât, atunci când ogorul va fi al țăranilor și fa­­bricile ale meseriașilor. In chestia naționalităților din România­ Nouă este loc pentru­ orice străin care are convingeri cinstite politice. Turceanu QISOAZnICUL ACCIDENT DE CALE FERATA din Silesia —»*50 de morți, peste 150 ră­niți. Arderea vagoanelor— Nauen. 26. — In Silesia supe­rioară ăa întâmplat un groaz­nic accident de cale fe­rată, da­torit ciocnirei între trenul de persoane cu trenul­­ de marfă. Știrile sosite succesiv, lasă să se recunoască, că întinderea aces­tei nenorociri este mult mai mare de cum părea­ la început. Până acum s au constatat W morți, 30 greu răniți și 100 mai ușor. Nenorocirea a­ fost mărită încă prin faptul că vagoanele au, început, să ardă. Numeroși pasageri aveau la­­ dânșii cantități mari de spirt pe care voiau să le treacă din străi­nătate de contrabandă, in Spe­­zia superioară. Astfel focul a fost bine alimentat. Din această cauză, cadavrele sunt în parte așa de carbonizate că multe nu, au putut fi încă identificate. Misiunea americană Părăsește Armenia Lyon. 26. •— Generalul Herbard, șeful misiunei americane, trimis în Armenia în luna August, a so­sit la Paris. El a fost primit de d. Folk, șe­ful delegațiunei americane, căruia i-a făcut un raport verbal, Äapoy, scris, făcut de generalul Herbard va­ fi trimis prezidentului Wilson din inițiativa căruia a fost tri­­moasă misiunea în Armenia. In acel raport Herbard se pro­­nunță împotriva acceptă­rii de America a unui mandat în Ar­menia, dar este mai puțin ostil pentru un mandat general­­ in Turcia. De altă parte, Khatîssîan, șe­ful guvernului armean a cerut să fie trimise contingente aliate în Armenia,­­in urm­a evacua­rei de trupele engleze a Transcaucaziei (afară de Batum­). Dominația tătară se întinde in regiunea Chasur-Kalch­eyan. desființarea Cartierului general francez Lyon. 26. — Mar­ele cartier general francez a­ fost desființat. Cu­­ prilejul acesta, mareșalul Pé­­ta­in a reunit, la Chantilly, pe ofi­țerii tuturor biutourilor și servi­­cii­lor și le-a adresat câteva cu­­vinte:... . După­ ce a reamintit orele ma­re.« ale succesului, aducând oma­giul cuvenit celor mai credincioși din colaboratorii săi, mareșalul a mulțumit statutul­ major pentru participarea. la Opera comună: „ni­, ne risipim, a sfârșit cu. *.-Iatare» la mareșalul Pétain, dar eu tțțrt noaste?, militara, au s’a sfâ­rișt*. f,'.' ■ , ,rv i ’Abonamentele 1* ziarele Universul cost«: Lei 60 pe 12 Jani Itel 30 pe 0 luni Lei 15 pe 3 Juni Vesel în Tei 26 pe ăsl. -V*» 'UP" ' i-'v'c!..*/ v: umTörmr) Literar lel *“ ' r*rti i » — i' ' an. ț v - y, v r * ^ ■' ,T. * *£ i -C v. - in­stiția K­u­stulol In oarianeni Hî garau Discursul Ministrului Buli înainte de a intra la ordinul zilei, ministrul Bell, amintește groaznicul accident de cale fe­rată din Silezia, exprimând în numele ministrul­ui de lucrări publice prusian, părerea de rău­ din partea administrației căilor ferate și a guvernului imperiu­lui, tuturor care au suferit din cauza acestui accident. Continuând discuția bugetu­lui, ministrul Bell­ vorbește de­ noua­ organizare a căilor ferate spunând: Completa organizare a noului minister de comunicație va fiin­ța de abia atunci când direcțiu­nea căilor statului va trece la imperiu. Până l­a 1 Aprilie 1921 cercul de activitate al adminis­trației căilor ferate va fi limitat. Cea mai importantă însărci­nare a ministerului comunica­țiilor este predarea căilor ferate ale statului către imperiu. Ministrul­ menționează tendin­țele de unificare a căilor ferate germane. Ministrul anunță proiectul de lege pentru dreptul aerian al imperiului. Privitor la criza comunicații­­lor, ministrul observă că această problemă are mai întâi de toata un caracter înalt politic. Nereu­­du-se de a pune capăt cât de curând crizei de comunicație, atunci trebuie să contăm cu si­guranță în pr­ăbușirea vieței noastre economice. Cabinetele imperiului m-au însărcinat, împreună cu minis­trul imperiului și ministrul pru­sian de resort a executa regular­­ea comunicațiilor luând măsu­rile necesare. Rezervele de ca­lea ferată sunt de mult epuizate- Toate măsurile eficace vor fi executate energic și neîntârziat- Președintele Fehrenbach co­munică cum că dacă ar surveni zile e astea o pauză, afacerile ministerului de comunicație tre­buiesc rezolvate astăzi începând de la 18 Noembrie mari proiecte de impozite vor fî discutate. Social -democratul Kozujup spune: Căile ferate se află într-o stare deplorabilă. In vest se con­stată mare ebrupțiune; trenuri întregi sunt oprite in loc. Admi­nistrația­ căilor ferate trebuie să­ fie inspirată de spiritul comer­cial. Reforma remunerațiilor­ trebuie să sosească. Când lefu­­rile vor fi în conformitate cu­ situația actuală, va reveni și ve­chiul spirit activ. Ședința continuă. „VESELIA“ cel mai răspândit și mai amuzeu ziar,umoristic din țară V; V >

Next