Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)
1919-10-28 / nr. 335
Descordare necesară Dacă anul 1918 a fost pentru fior încărcat de daruri, dacă lanțul evenimentelor a împlinit visul cel mai scump al Românior, în schimb anul curgător Pare că a fost sortit, să ne copleșească cu amărăciuni. Nu e vorba de greutățile, lipsurile și necazurile ce trebuiau fatalmente să urmeze unui războiu așa de mare și atât de îndelungat. Toată lumea se aștepta la acestea, toată lumea le înțelege și ,le suportă cu bărbăție; până și copiii, maturizați de restriște înainte de vreme, se acomodează nevoilor. Dar în afară de aceste greutăți, lipsuri și necazuri fatale și ca și cum ele n’ar fi fost prea de ajuns, ne-am mai făcut și noi altele și stăruim Pe calea asta nenorocită. In ordinea materială, in loc să muncim din răsputeri la refacerea economică, pentru ca astfel să ușurăm traiul poporului și să înlăturăm specula brăpăreață ce sărăcește sute de mii și milioane de oameni spre a îmbogăți pe câțiva, nu s’a făcut mai nimic in direcțiunea aceasta ; dimpotrivă, s’au făcut fraude nerușinate, abuzuri fără de număr și specula brăpăreață a fost încurajată. Urmarea a fost că, neușurându-se traiul, Statul a trebuit să urce salariile și întreprinderile particulare au fost silite să urmeze pe aceeași cale. Se plătesc salarii ne maipomenite și totuși salariații au să lupte cu enorme greutăți. Nimeni nu se poate da o seamă astăzi de situația finanțelor publice , dar simțim, toți că grele, foarte grele sarcini avem să purtăm noi și urmașii noștri imediați» pentru restabilirea echilibrului zdruncinat. In ordinea intelectuală morală, nici măcar pe tărâmul învățământului public n'avem de înregistrat o muncă rodnică. Deși e înaintat timpul, foarte multe școli. Eu sunt incă în stare să funcționeze. Nu măi insistin' asupra inÎP'tp*inelor de destrăbălare ce prin ivirea lor au umplut de îngrijorare pe toți cei care au toate ziuc jumările prezentului, nu pierd din vedere viitorul. La toate acestea se adaugă reaua situație politică. Dificultăți în afară, nemulțumiri înlăuntru , și fiecare zi ce trece nu face decât să înăsprească și să îngreuneze. E prea grea starea aceasta de lucruri ca să mai poată continua. E imperios necesară o descordare-Bărbații, cari au răspunderea conducerea Statului, sunt datori să înlăture dificultățile și nemulțumirile, cel puțin pe acele ce atârnă de voința și puterea noastră. TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE SĂRBĂTORIREA GENERALULUI DIAZ LA LONDRA . Ceremonia de la Guildhasl — Horsea. 23 —■ In Guildhasl a avut loc remiterea cetățeniei a orașului Londra, către generalul Diaz, comandantul șef armatelor italene. Printr-o fericită circumstanță această ceremonie a căzut în ziua celei dintâi aniversări a bravurei din Vittorio Veneto, unde generalul Diaz a înfrânt armatele austriace, capturând 300 mii prizonieri și nenumărate tunuri, silind Austria de a cere imediat armistițiul. Ambasadorii precum și mulți italieni distinși aflători în Londra au asistat la această ceremonie. In discursul său generalul «Altta jrs.UA 11 LUfz vu WOY Cluth faptele curagioase ale trupelor britanice care formau o parte din victorioasa aramată a 10-a. Odată cu conferirea cetățeniei i s-a predat generalului Diaz spada de onoare. Generalul a fost aclamat cu entusasm. IUDENICI INAINTEAZA SPRE PSKOFF SI LUGA Horseni 25. — Estonji comunică că în direcțiunea Kransnaygorka spre sud-vest de Kronstadt a început ofensiva, care se desfășoară cu succes. Miercuri de dimineață trupele albe au ajuns la un punct îndepărtat în trei mile de la fort Raportul oficial de la Iudenici al armatei nord-vestice spune: înaintarea victorioasă continuă în direcțiunea Psedî și in direcțiunea Luga, dușmanul fugind în panică. Dincolo de Țarskoeselo, diferite localități au fost capturate ca rezultat al atacurilor cu tancuri. CALATORIA AERIANA IN AUSTRALIA Horsea» 25 — S’au primit astăzi știri din Londra că aparatul aerian Wallaby cu care căpitanul Matthews încearcă a călători la Australia în 30 de zile, spre a obține premiul de 10.000 pfunzi, a sost la Godogne Miercuri după amiază. Asta este Prima știre de la plecarea din Huastof, care a avut loc Marți de dimineață* O FEMEI IN CAMERA COMUNELOR Horsea. 25. — Vicontesa Astor va fi prima femee în Camera Comunelor după ce legea de reformă a dat femeilor acest drept. TRATATUL CU BULGARIA Lyon, 26.—Consiliul suprem a luat Sâmbătă cunoștință de observațiunile delegației bulgare. Contrapropunerile bulgare au iumânate comisiunilor competente, cari trebuiesc să trimită raportul lor în termen de o săptămână, după care Consiliul surrem va hotărâ. . Hotărârile acestea ale Consiliului vor fi transmise delegației bulgare care va trebui să le accepte fără aWă d'iquitume. ! ! " f*"1 1 CHEMIA FIUME Lyon. 26. — Din Roma : „Popolo Romano” spune că într’o întrevedere dintre primul ministru Nitti și d. Barrere, chestiunea Fiume a fost discutată în raport cu ultimele negocieri pentru adoptarea propunerei lui Tritoni. Se pare că această chestie a intrat, în faza decisivă. GENERALUL MANGIN LA CONSTANTINOPOL Lyon 26. Generalul Mangin, însărcinat cu o misiune pe lângă Denikin, a sosit la Constantinopol, împreună cu d. Maklakof, care de asemenea se duce la Denikin. NOUA ARMATA GERMANA Lyon, 26.—Din Berlin . ..Lokalanzeiger“ scrie că în ședin-1- o-miPio-IaÍ o’o vtl VU.I UZWOI CAL -* lV. t ot«i IUU.Arat că, cheltuelile pentru menținerea unei armate de 200 mii oameni se ridică la un miliard 100 milioane Noua, armată germană, se va compune din 63 batalioane de infanterie, 7 batalioane de Pionieri și 79 escadroane cavalerie. Artileria diftimre complet. Consiliul Economiei — NATIONAL! - Au fost numiți membri în consiliul superior al economiei nationale pe termeni de 5 ani din : Const. Garoflid, ca reprezentant al agricultorilor; Dr. St- Cerchez și D. D. Bragadiru, ca reprezentanți ai industriașilor. N. N. Zane, președintele Camerei de comerț București, și Vasile Andreescu, președintele Camerei de comerț Craiova, ca, reprezentanți ai comercianților, N. P. Ștefănescu și C- Neamțu, ca, dârjeitori de bănci românești. Inginer Al. Periețeanu, directorul general al C. P. E. Gh. Ciprianu, directorul general al împroprietăririlor și cooperației sătești. Dr I. N. Angelegen, directorul general al comerțului. Leonida Colescu, directorul general a statisticei. G. Danelopolu, delegatul Băncei Naționale a României-A. C. Cuza și dr. Gr. D. Creangă, economiști. Vintilă I. C. Brătianu și Areghel Saligny, ingineri. G. Nicoileanuu și Gh. Sandu- Aldea, agronomi. Gh. Buzdugan, președinte la Înalta Curte de casație și justiție, jurist. Presa prinară și declarațiile contelui Bernsdorff Lyon, 26. (Din Berlin). Presa constata că noua dispoziție a contelui Bernsdorff lasă sa subsiste numeroase obscuritați. Separația completă intre acțiunea atașațîlor militari și reprezentantul diplomatic, provoacă mirarea presei de la stânga. Afirmat:'uncii în rumlă. relativă la realitatea intențiilor lui jJpjiL sqaj* judjus o reală Situația politică Memoriul Ardelenilor.—Se cere un guvern national* In moi iduile consfătuiri, care s'au ținut la Cluj si la caff, au participat toți membrii Consiliului diligent si a examnat situația politică generală și in special atitudinea ce urmează să o aibă conducătorii din Ardeal, față de unele orientări și carențe politice din vechiul regat. Dezbaterile au fost interesante ți ele au luat sfârșit prin luarea următoarei hotărâri, pe care o redăm, în substanță. Fruntașii români din Ardeal nu înțeleg că interesele generate ale țării pot permite facerea alegerilor generale pentru Constituantă, sub un guvern militarist ți prin abținerea partidelor de opoziție, dela dânsele. Consultarea, țarei legale, de astă dată, trebue făcută cu o deplină sinceritate și intro atmosferă senină, care să ofere toate garanțiile necesare că parlamentul ce va eți din această consultare, va fi expresiunea voinței tuturor românilor. Aceasta se va putea îndeplini numai de un GUVERN NAȚIONAL, SINGURUL INDICAT SA PREZIDEZE ALEGERILE GENERALE SI SA INSPIRE O PERFECTA ÎNCREDERE IN TOATE STRATURILE SOCIALE. UN MEMORIU A FOST REDACTAT IN ACEST SENS. AUDIENTA DLUI MANIU Cluiu Maniu, președintele Consiliului <liment, a fost primit ori, la Sinaia, într’o lungă audiența de M. S. Regele D. I. Maniu a înmânat Suveranului memoriul în chestiune și cu acest prilej d s- a informat pe M. S. ca în actualele împrejurări reprezentanții tinuturilor liberale se vor vedea nevoiți să se retragă din guvern CRIZA DE GUVERN! D- Maniu a sosit ori in Capitală. După diferite versiuni, d-sa ar fi fost insărcinat de M. S Regele cu formarea cabinetului. NOTELE ALIAȚILOR In nota Aliaților, remisă României, nu se atinge chestiunea Basarabiei și România este obligată sa predea Ungariei armamentul necesar pentru organizarea jandarmeriei maghiare. " • Eri, guvernul nostru a primit, din partea Conferinței de pace, o nouă notă, prin care Aliații pretind ca în cel mai scurt termen să ratificăm tratatul cu Germania, fie chiar și pe calea unui decret-lege. RĂSPUNSUL GUVERNULUI După informațiunile ce ar veni din cercurile guvernamentale, răspunsul guvernului român la cele două note pare a fi redactat în sens afirmativ. D. general Coandă, non prim-delegat al României, care pleacă miine cu Simplonul la Paris, a Primit instrucțiuni în această privință. Va semna România. Viitorul ocupându-se de ultima notă a Consiliului Suprem, constată că în urma raportului lui Clerk ni s-a dat dreptate în chestia ocupației noastre din Ungaria și urmează: Dacă avem cuvinte să fim pe deplin mulțumit de felul cum a fost rezolvat litigiul cu Budapesta, nu tot astfel putem spune de dezacordul pe chestia clauzelor privitoare la minorități, tranzit și comerț, față de care Consiliul își repetă punctul de vedere. „PREȘEDINTELE DE REPUBLICA V — Un articol al ziarului ,,Românimea“ — Ziarul Romănîmea de ori, publică următorul articol de polemică, care tratează însă o chestiune interesantă: dacă România ar fi republică, și ce părere are d. Take Ionescu, șeful partidului democrat, asupra acestui subiect. D. Take Ioftescu este prea inteligent, ca să nu știe că chiar dacă România ar fi republică, dânsul nari uniei odată președinte, iar dacă hazardul Țan face președinte, n'ar ține nici două săpâmăni în fața coalițiunei patimilor. Fără să fi fost nici măcar președinte de consiliu atâți Aurelieni, Teodor Rosetti, Generali Coandă ori Văitoianu, Marghilomani ori Cornelii, Mapoîești, d. Take Ionescu a văzut in lunga lui cariera, al tea coaliții în contra, lui, începînd din vârful piramidei până jos, încât ar trebui să fie un imbecil ca să-și inchipuiască că o republi,că română Par face președinte-Sâmbătă au plecat la Sf.’a.a si au fost Primiți in audiență, de Suveran [ mni] miniștri Mișu și general 1’opovh‘i. Sâmbătă a sosit, in Capitală d. Bani Brătășanu, șeful ,,Ligei Constituționale"‘. Dfia, a fost primit, Vineri, în audioul« de Rege, iar mâine la ora 3 d. a., la iubini-i ", ce se va ține in sala „Dacia*", va face o dare de seamă, asupra rezultatului demersului și a comunicărilor făcute Suveranului. * . . Partidul țărănesc din Argeș a trimis primului ministru, d. general Văitoianu, urmatDai C.) telegramă : „Prefeurtul județului Argeș, d. Casa Pancea, ,a convocat azi pe administrafții plășilor cu cari a avut două ședințe la el ri au luat parte și candidații fruntași ai Partidului liberal din Argeș. Punând la fale mijloacele de reușită electorală a listei acestui Partid. Dacă aceasta se cheamă imparțialitate vă felicităm pentru alegerea prefectului județului nostru, alegere datorită după cât se bate recomandații liberalilor. Pentru opiniunea exterimiate de magistratul Gara Panteea că nu înțelege și nu admite partidul lui-finesc.. 1 . Noi Protestăm contra, apucăturilor acestui prefect, agent electoral al Partidului liberal“. 4. Asupra ultimei note a Aliaților, Românimea afirmă, că nu cuprinde : 1) Imediata evacuare a Ungariei, care nu mai poate hrăni trupele, de ocupațiune. 1) Reprezentarea României in Comisiunea interaliată trh UA la Ttvdapesta, pentru a cerceta plângerile celor cari au suferit de pe urna rechizițiunlor ideale de armata româna. România va numi in această comisiune un delegat cu depline puteri. 3) Această consiune ca avea dreptul de a cerceta toate trenările care trec din Ungaria In România și a impedica pe acele, care ar conține obiecte ce nu pot fi rechiziționate. i) România va înapoia imediat Ungariei, armamentul si munițiunile ce-i sunt necesare pentru organizarea Jandarmeriei. De asemenea suntem in măsură să afirmăm că'Aliații, prin aceeaș notă-răspuns, cer României ratificarea cât mai neîntârziată — chiar prin decreție fie__ a tratatului de pace cu Germania. * ♦ Glubu democrat din' Oltenița a trimis d-lui Take Ionescu următoarea telegramă: •.Membrii clubului Oltenița luând cunoștință de noul program Precum și de dispozitil inea «a partidul să poarte în Viitor numele de democrat, vă roagă să contați pe concursul lor, necondiționat, spre a duce la bun sfârșit opera începută pentru urmărirea și pedepsirea nepatrioților, stârpirea »ccinstei, întronarea dreptății și ridicarea țărei acolo unde merită față de jertfele făcute“. (ss) Dumitru Muxăescu, Nicolae Deculescu, Ion Stoenescu, Gheorghe Untescu- Gheorghe Deculescu, Alex. Neagu, Ștefan Chioseaua, Dumitru Decu hnu, Ion Nanculescu, Nicolae Teodoru, Vasile I. Turda, Ionel Decu'escu, Ștefan Mirescu, Mihail Chirțulescu, Antomnelie M. Tonesec, Petre M. lonescu întrunirea socialistă de la „Dacia“ Muncitorii cer amânarea alegerilor, — Libertatea alegerilor — Anagnoste, astă seară Prezideaza Oare spune: Entuziasmul de dovedește o nouă putere a HÎUîJiCitorilor. Nu mai putem suporte jugul stăpânitorilor. Nu mai vrem ca constituția să fie aplicată altfel decât in spiritul ei D. Pătruțescu. De ii zile de când congresul socialist a hotărât abținerea dela alegeri ne-am făcut datoria făcând cunoscută hotărârea noastră. Răspunzând afirmațiunilor liberale că socialiștii ar fi hotărât abținerea în acord cu țakiștii și averescanii, arată că partidul socialist nu ia parte la alegeri, pentru că nu vrea să îa parte la înfometarea de mâine a poporului. D. Oprescu: Nu vom mai erta clasei stăpâni toate să fim călcați în pictate. Trebue sfărâmat conflictul care este astăzi între clasa muncitoare și conducătoare prin condamnarea definitivă a acesteia. Dacă nu veți dovedi Prin fapte, lupta voastră, dictatura de astăzi ne va sdrobi. D. C-tin Popovici. Partidul socia este cel mai bine organizat. Ni s'au făcut propuneri de către partidul liberal, spunându-ie că suntem un partid de guvernământ. Asemenea Propuneri ni s-au făcut și de către alte organizații politice, insă Partidul socialist a refuzat această colaborare, fiind conștient de forța noastră. Bazați pe interesele proletariatului am dus propaganda in toate împrejurările contra partidelor oligarhice și a nedreptăților cari le-au făcut in contra, clasei muncitoare. Am protestat contra războiului din 1916 pe care l-am prevăzut că nu va aduce nici un bine proletariatului. Face istoricul celor întâmplate la 13 Decembrie, și arată suferințele și bătăile la cari au fost supuși muncitorii de către Partidul liberal, și în urma cărora Și'a găsit moartea socialistul Frimu. Taxează de criminal guvernul lui Brătianu. Spune că România cu adevărat națională de până ori, s-a transibent într'o țară poliglotă luând lacul Austro- Ungariei și al Rusiei, fapt care a făcut Conferința de Pace să ia măsuri cu privire la UnifioTități. Cere pentru alegerile Constuantei să se tuturor mobilizaților ca să-și spue cuvântul. Const. Marin, țăran socialist din Vlașca, aduce saluri fi Tt.. n. »»îl /V«. În 1 — ; «»»* diuimocrație. Cere ajutorul muncitorimei spre a îi se înfăptui promisiunile făcute de guvernanți. D. Al. Dobrogeanu (Ploești) arată suferințele pe cari le-a îndurat muncitorii din comunele din Prahova, în toate mișcările socialiste. Vorbește de înscenările ce s’au făcut Partidului socialist de Prahova și de procesele deschise pe la Curțile Marțiale. Spune că mișcarea socialistă este singura luptă cinstită ce se duce în această țară. D. Mi], dar se vorbește de datoria muncitorilor de a păstra legea legilor : Constituția. .i'." D. Gh. Christescu, Am venit lu o lumânare ca s’o a* Prindem la capul burgheziei care trage să moară. (Râsete). Dar lumânarea e cam mare și până își va da sufletul burghezia va încerca să ne lovească. Acestor lovituri noi va trebui să le răspundem cu toată tăria. Nu jertfele omenești vor trebui *st a ® de a înlături, deja hotărârea de a lupta. . j». Vorbește de socialiștii morți: Dimitre Marinescu, Frimu, dr. Ottov, Ștefan Gheorghiu, Max Wexler, etc.. Dar ideea socialistă trăește și va trăi până la izbânda mântuirii omenești. Explică apoi motivele pentru cari socialiștii se abțin de la alegeri. La încheere comnui se intorrnează din nou imnurii spera-ÎNTRUNIRILE IN In acelaș timp sie CURTE ținut o mare întrunire in curtea sălii Dacia în faița atfiilor de mare esteri cari n’au putut pătrunde în sală. , A prezidat țî. Gh. Cristescu și au vorbit dan' Uie" Petroseni, la nou Hieecu etc Inmirabile.te’au terminat In liniște după'i orele 10 seara.. ÎNTRUNIREA partidulului Nationalist democrat și țărănesc din dimineață membrii .,Uniunei democrației naționale“ s'au întrunit in sala ..Dacia“ sub președinția d-lui general Frunză. Ta cuvântul .1. generali Frunză, arătând că, scopul adună rii este , clarificarea programului .,Uitimei democrației naționaliste“, partid rezultat din partidele naționalist-democrat și țărănesc. Face o expunere a programului, spunând că nu are nici o asemănare, cu celelalte partide istorice. D. nchior C. BRARSCU: Atacă liga constituțională. Ordinea și legalitatea, nu pot fi introduse de partidele care au în vedere întotdeauna, pricopsirea partizanilor. Nu sper că partidul nostru va dm puterea, dar intrând în parlament vom putea fi de mai mult folos. D. REMUS CARACAS. Paretidele politice vechi nu mai sunt suficiente pentru conducerea acestei țări și este nevoe de cât mai multe partide spre a lupta și supraveghea interesele României Mari. D. N. Iorga care reprezintă el însuși un program și un simbol, a constituit partidul nostru, în scopul de a lupta și a chema în viața politică pe toți democrații adevărați. Se vorbește de uniii că d. N. Iorga ar face politică alături de liberali. Citește mai multe articole din ziarul „Neamul Românesc“ spre a dovedi și risipi aceste bănuili, protestând contra învinuirilor ce i se aduc. O. POSTELNICU, avocat : Partidul nostru reprezintă o garanție morală, pe care nici unul din adversarii noștri nu o are. Programul nostru reprezintă adevărata democrație. Face apel la alegători spre a ajuta acest partid de ordine. D. MOCERNIȚ(, industriaș). Este greu ca in țara românească să se poată face astăzi, o politică, cinstită și de principii, din cauza tiraniei și a opresiunei, exercitate de partidele actuale politice. Țărenii trebuiesc adevărați reprezentanți ai maselor, și aceștia sunt candidații noștri. D. N. IORGA, e saluat cu mari ovațiuni. (E primit cu mari ovațiuni). La noi există două măști împrumutate, în dosul cărora se ascund acele două partide politice așa zise conservator și liberal. Explică existența actualului guvern. Neși face o iluzie despre aparatul administrativ și a alegerilor cari se vor face. Ne prezintăm singuri în alegeri. N-am cerut colaborația și nu am oferit-o nimănui. Știu că nu voi trăi să văd îndreptată această țară, dar sper s,‘o vadă urmașii mei. Nu am nimic comun cu liberalii, ei nu mă, atrag prin doctrina lor și nici prin opera lor socială, care nu există la acest partid. In ce privește partidul d-lui general Averescu, spune că este înconjurat de boari, cari au adus un decor țărănesc și că se face mult rău, că se joacă cu cinstea sufletească a țăranilor, a doua zi după cea mai mare jertfă. Sunt pentru socialismul rațional al iubirei, pentru că socializare fără iubire nu se poate. Și asta nu o văd decât, atunci când ogorul va fi al țăranilor și fabricile ale meseriașilor. In chestia naționalităților din România Nouă este loc pentru orice străin care are convingeri cinstite politice. Turceanu QISOAZnICUL ACCIDENT DE CALE FERATA din Silesia —»*50 de morți, peste 150 răniți. Arderea vagoanelor— Nauen. 26. — In Silesia superioară ăa întâmplat un groaznic accident de cale ferată, datorit ciocnirei între trenul de persoane cu trenul de marfă. Știrile sosite succesiv, lasă să se recunoască, că întinderea acestei nenorociri este mult mai mare de cum părea la început. Până acum s au constatat W morți, 30 greu răniți și 100 mai ușor. Nenorocirea a fost mărită încă prin faptul că vagoanele au, început, să ardă. Numeroși pasageri aveau la dânșii cantități mari de spirt pe care voiau să le treacă din străinătate de contrabandă, in Spezia superioară. Astfel focul a fost bine alimentat. Din această cauză, cadavrele sunt în parte așa de carbonizate că multe nu, au putut fi încă identificate. Misiunea americană Părăsește Armenia Lyon. 26. •— Generalul Herbard, șeful misiunei americane, trimis în Armenia în luna August, a sosit la Paris. El a fost primit de d. Folk, șeful delegațiunei americane, căruia i-a făcut un raport verbal, Äapoy, scris, făcut de generalul Herbard va fi trimis prezidentului Wilson din inițiativa căruia a fost trimoasă misiunea în Armenia. In acel raport Herbard se pronunță împotriva acceptării de America a unui mandat în Armenia, dar este mai puțin ostil pentru un mandat general in Turcia. De altă parte, Khatîssîan, șeful guvernului armean a cerut să fie trimise contingente aliate în Armenia,in urma evacuarei de trupele engleze a Transcaucaziei (afară de Batum). Dominația tătară se întinde in regiunea Chasur-Kalcheyan. desființarea Cartierului general francez Lyon. 26. — Marele cartier general francez a fost desființat. Cu prilejul acesta, mareșalul Pétain a reunit, la Chantilly, pe ofițerii tuturor biutourilor și serviciilor și le-a adresat câteva cuvinte:... . După ce a reamintit orele mare.« ale succesului, aducând omagiul cuvenit celor mai credincioși din colaboratorii săi, mareșalul a mulțumit statutul major pentru participarea. la Opera comună: „ni, ne risipim, a sfârșit cu. *.-Iatare» la mareșalul Pétain, dar eu tțțrt noaste?, militara, au s’a sfârișt*. f,'.' ■ , ,rv i ’Abonamentele 1* ziarele Universul cost«: Lei 60 pe 12 Jani Itel 30 pe 0 luni Lei 15 pe 3 Juni Vesel în Tei 26 pe ăsl. -V*» 'UP" ' i-'v'c!..*/ v: umTörmr) Literar lel *“ ' r*rti i » — i' ' an. ț v - y, v r * ^ ■' ,T. * *£ i -C v. - instiția Kustulol In oarianeni Hî garau Discursul Ministrului Buli înainte de a intra la ordinul zilei, ministrul Bell, amintește groaznicul accident de cale ferată din Silezia, exprimând în numele ministrului de lucrări publice prusian, părerea de rău din partea administrației căilor ferate și a guvernului imperiului, tuturor care au suferit din cauza acestui accident. Continuând discuția bugetului, ministrul Bell vorbește de noua organizare a căilor ferate spunând: Completa organizare a noului minister de comunicație va ființa de abia atunci când direcțiunea căilor statului va trece la imperiu. Până la 1 Aprilie 1921 cercul de activitate al administrației căilor ferate va fi limitat. Cea mai importantă însărcinare a ministerului comunicațiilor este predarea căilor ferate ale statului către imperiu. Ministrul menționează tendințele de unificare a căilor ferate germane. Ministrul anunță proiectul de lege pentru dreptul aerian al imperiului. Privitor la criza comunicațiilor, ministrul observă că această problemă are mai întâi de toata un caracter înalt politic. Nereudu-se de a pune capăt cât de curând crizei de comunicație, atunci trebuie să contăm cu siguranță în prăbușirea vieței noastre economice. Cabinetele imperiului m-au însărcinat, împreună cu ministrul imperiului și ministrul prusian de resort a executa regularea comunicațiilor luând măsurile necesare. Rezervele de calea ferată sunt de mult epuizate- Toate măsurile eficace vor fi executate energic și neîntârziat- Președintele Fehrenbach comunică cum că dacă ar surveni zile e astea o pauză, afacerile ministerului de comunicație trebuiesc rezolvate astăzi începând de la 18 Noembrie mari proiecte de impozite vor fî discutate. Social -democratul Kozujup spune: Căile ferate se află într-o stare deplorabilă. In vest se constată mare ebrupțiune; trenuri întregi sunt oprite in loc. Administrația căilor ferate trebuie să fie inspirată de spiritul comercial. Reforma remunerațiilor trebuie să sosească. Când lefurile vor fi în conformitate cu situația actuală, va reveni și vechiul spirit activ. Ședința continuă. „VESELIA“ cel mai răspândit și mai amuzeu ziar,umoristic din țară V; V >