Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)
1919-10-09 / nr. 316
SCOALELI ÎNCHISE S’ar crede că anul școlar a început. In realitate ne găsim în fata unei triste parodii. S’au deschis câteva scoale — ne ocupăm in special de cele primare din Capitală — ca să se arunce praf în ochi -urnei și să nu se vază că celelalte l istau închise. S’au făcut comisii — suntem «doar țara eclusiilor — ca din vreme să avizeze la mijloacele prin cari s’ar putea pune în stare de funcțiune localurile dărăpănate prin ocupația germană și rămase fără mobilier, fi’a fi dat sau nu avizul, interesează mai puțin; esențiaul, este că rezultatul a fost «noi, localurile au rămas în aceeași stare« tui număr imens de copii suiți, fie puși în neputința de a muta cursurile, fie nevoiți sa facă drumul până în partea opusă a orașului, la școalele unde au putut găsi jocuri.Mărturisim că nu ne surprinde faptul. Așa au ajuns lucrurile« încât nu trebue să ne mai mire nimic- Prin urmare» atunci când primărița oferă spectacolul acesta, e pur și simplu consecveniă cu ea însăși. Contrariul ar fi fost de mirat. Pe ce nu s’a făcut mobilierul la timp? Dar după plecarea nemților, în goana după lichidarea rămășițelor, primăria a vândut, desigur fără sa știe, chiar din mobilele e îunele cu eticheta municipală! Cum era deci sa ia precauțiuni ca să refacă lipsurile? Ceva mai urnit, chiar scoafele ce se vor deschide, vor fi silite să închidă porțile odată cu frigul căci au s’au luat măsurile necesare spre a se asiura combustibilul din vreme. Se va repeta situația din iarna trecută, când școalele au fost închise, după ce mulți copii răciseră și moartea făcuse destule victime-Faptul e cu atât mai grav, cu cât, din cauza scumperii vieții, pe de o parte prea puțini părinți au mijloace să-și dea copiii la școli particulare, pe de altă parte chiar dacă numărul acestora ar fi mai mare, școalele particulare, din aceleași cauze de scumpete, s’au împuținat și nu ar putea primi pe toți elevii rămași pe din afară. Am spus-o și altă dată, civilizația unei societăți se măsoară după grija pusă pentru învățământ. Se va recunoaște cu această unitate de măsură prnve într’o mediocră postură pe autoritățile noastre însărcinate cu luminarea generației noi. E adevărat că în același timp când învățământul zace sub această eclipsă, diferitele biurouri statistice publică date care constată analfabetismul român și concluziile care ne ar mântui de el. Dar e tot atât de adevărat, că singura corectiv eficace ar fi mai puține statistici Și mai mult lucru. O singură școală în plus peste cele în funcțiune valorează mai mult decât toate statisticele la un loc. Am voi să vedem sosind ziua când acei cari ne comunică săptămânal prețul fixat pentru zarzavat, ne vor înștiința că școalele s’au redeschis, părinții s’au liniștit, elevii vor avea căldură la iarnă.Deocamdată suntem înicio așteptare lipsită de iluzii. 0 Martie PENTRU M. S. REGINA Dem. 0 Bungereanu, director, Lucreția I Pailan, institutoare, Ion Gh. Popescu, institutor, Ion Gh. Petcu, institutor și elevii școalei Nr. 1 de hăeți „Regele Carol” din Teverin, an subscris lei 150.— Suma din urmă lei 26323-20 Total general lei 2M73.20 Presa franceza «fssspr» noul guvern român Ocupându-se de constituirea guvernului militar, ziarele franceze văd în el un minister de tranziție, care va cere, probabil, Conferinței s’amâne chestia semnării tratatului până după alegerea parlaméristului. iniitat SE PREVEDE O SOLUȚIE PAȘNICA Lyon. 7. — Din Roma se anunțăi Știrile din Fiume relative la posibilitatea unui atac din partea iugoslavilor sunt contradictorii. In cercurile de obicei bine informate, se crede că este exclusă orice complicație. De altfel se pare că este iminentă o soluție în această chestie, soluție care va face imposibilă orice contestare ulterioară. Nu se știa până acum precis care a fost caracterul misiunii încredințată ducelui de Aosta ți generalului Grazian cari au ținut o întrevedere la Abbazia cu delegatul lui d'Annunzio. Os ce au scăpat gugunit pripitî cu psui înea română Orori Stífgsroz Stoar ©. — Spâsti urati Si ss^asa» erați •— Oriile «alăilor — Si sttrtei sasc laptele — Printre călăii lui Béla Kun. ..tsci fineau fruntea ororilor: Corni, Corvin și Samueli. > Cel mai odios, Cerni, când angina ajutoare, îi întreba: Ești gata să omori pe orice burghez? După răspunsul afirmativ angajamentul era încheiat. Grupul de bandiți avea cartierul general in palatul Bathing, transformat in fortăreață, cu toate, camerele pline de arme și muniții, cu mitraliere la ferestre, cu camere obscure Aghiotanții lor erau numai foști pușcăriași condamnați în pedepse grele de executați de cele mai multe ori nu erau interogați. Intre două partide de cărți sau între două pahare. Cerni dedea ordin. — Executați-i și pe domnul..... Celee mai adevărate amănunte în această priință se găsesc chiar în procesele-verbale încheiate cu prilejul interogatoriilor luate lui Cerni. El declară la început că nu și I poate aminti numele tuturor acelora pe cari i-a ucis, căci nu în senna unei odată numele contrarevoluționarilor ce-1 treceau prin mină, întrebat despre dispariția fraților Holla, unul secretar de stat, nelalt consilier de stat, a răspuns: — Eu am dat ordin să fie arestați, însă oamenii însărcinați cu asta i-au înjunghiat și aruncat la Dunăre. Despre un locotenent Dobsa, Cerni a spus: — Cum a sosit la palatul Batiany, a fost omorât de aghiotantul meu Nyace cu un glonte de revolver, apoi asvârlit în Dunăre. . In ce privește asasinarea generalului Ferry și a șefului său de stat major Berky, iată ce explicații dă : — Eu ordonasem să nu fie executați până nu vor fi întrebați. Dar oamenii mei vrând să-i execute noaptea, nu m’au mai deșteptat din somn, și au procedat. MV*.m dus în pivniță unde fuseseră spânzurați și văzând sânge ara întrebat, ce-i este. Mi s’a răspuns că Borky nu voia să moară și a trebuit să i se dea câteva lovituri de cuțit în inimă. Cadavrele au fost aruncate tot în Dunăre. Fostul deputat Pecar, care a fost închis în palatul Battany, spune ea mai înnainte de a fi uciși, unora li se bateau cue sub unghii — sistemul lui, Samuely. El a arătat în pivniță pe jos, unechi, nasuri și alte resturi ale nenorocitelor victime. Unul, Kictor Gruenfeld, a recunoscut că numai el a ucis 68 persoane și că a adus de prin mănăstiri călugărițe pe cari le-au violat Cu toții. Și e vorba numai de o parte din erori ! ’ Catastrofa din Spania — inundațiile au luat proporții imense — In regiunile Valencia, Cartagena, Mureia inundațiile au atins proporțiile unei mari catastrofe. lutrime!« Jocuri apele au ajuns la 12 metri înălțime- Cadavrele plutesc peste tot- Autoritățile cer ajutor prin telegrafia fără fir. Tenurile nu mai circulă O mulțime de localități -nu se pot aproviziona. 205 gssrali germani pân l în retragere într’un discurs ținut la adunarea socialiștilor din Berlin, ministrul de război. Noske a spus: ,,In timpul tulburărilor revoluționare foștii ofițeri și funcționari mi-au adus cele mai mari servicii On pericolul vieții sale, contele Bismarck a scos din cazărmi puștile și munițiile, ca să amuieze primii noștri voluntari. Nu voi uita niciodată ce au făcut ofițerii ca să fie ordinea de care. Germania «avea mare nevoe. Acum ofițerii sunt licențiați în proporție de câteva mii pe zi, și în special am scos până acum 208 general”. Aceasta, în executarea tratatului de pace- Știri din străinătate Marele Sfat al Serbiei a fost cor,ment și se « decide cu privire la chestia Fiume. Guvernul cehoslovic a dat autorizația înființărei unei camere de comerț franceze în Praga . Social-democrații independenți din Lipsca au refuzat, să facă grevă de simpatie cu berlinezii, sub motiv că timpurile pentru răscoale comuniste au trecut.În America grevele sunt la ordinea zilei-lată o statistică a grevelor dina Ianuarie-August a. c.: Ianuarie 105; Februarie 110; Martie 102; Aprilie 134; Mai 219; Iunie 245; Iulie 364; August 308. Față de numărul grevelor din 1918, se constată o dublare a tot în 1919.La afacerea Lenoir, a fost convocat fostul prim-ministru Callaux și i s-a cerut o confruntare cu Lenoir. Acesta a refuzat, sub motivul ca o confruntare ar fi penibilă j pentru Lenoir și umilitoare pentru dânsul. Frankfurter Zeitung” publica părți din memoriile a ®[rațiului Tirpitz. ■—ha o întrunire sovietistă ținută la Moscova la 26 Septembrie, agenții demnitești au aruncat în mulțime 2 bombe, omorînd 9 persoane și rănind 17. TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE POTjONEZIT se aliaza CU DENIKIN Parts 7. — Din Varșovia se anunță: Trupele poloneze, urmând să opereze de acord cu Denikin, acesta a dat ordin ca polonezii să fie considerați ca filială. NOUL GUVERN TURC Lyon« 7. — Noul cabinet turc se va constitui precum urmează: mane vizir, generaliul AUliba pașa; externele: Mu* jitefa Beeid.peș a; războiul* stemaî pașa; justiția, Mustafa bey; marina, Sefeili pașa; internire, Ilaanad Stemi pașa; finanțele Tevfic î>ev; lucrări publice: Abuk pașă; agricultura, Hadi pașa; instrucția publică, Said bey, consiliul de stat. Abdurahman Șerif bey-Un decret imperial însărcinează noul guvern să procedeze în nouă alegeri- REFORMELE FINANCIARE PIN Í1HO-SLOVACIA Paris, 7. — Guvernul celui slovac prepara noul proecte financiare cari prevăd între altele impozit asupra cărbunilor. Six’îabișriiHrenioarați reclamă reforme asupra sistemului •imspozitelor directe. Fi insistă A să se preceadă la confiscarea beneficiilor de război și să se introducă in legislație obligația generală a munei.. ( BIZA MINISTERIA SA DIN SERBIA Paria, 7. — 1). Marin Trcoviei, însărcinat de prințul regent cu Mmarea noului venit, cu toate demersurile făcute pe lângă [UNK] Protiei,i l-a fost puponibil sa împace elemen■tele sârbe cu rele croate. Thcoviei caută să formeze un guvern de concentrare. ÎNTINDEREA MIȘCARII NAȚIONALISTE In ASIA MICĂ Lyon, 7. — Guvernul tere Damad Ferid ,pașa s’a retras din cauza întinderei mișcării naționaliste din Agjra mică, ■mișcare provocată de Mustafa Kemal și de care nu este străin Enver pașa- Mustafa Kemal dispune acum de o armată de peste 300 tari. intinzându-și acțiunea de la Smirna până în Armenia. Săptămâna trecută a ocupat orașul Roma, în apropierea căruia se află 2 batalioane italiene. RELAȚIUNILE ITALO-AU Lyon. 7. — Din Viena se anunță: Noul ambasador al Italiei la Viena, marchizul de Torretta, a vizitat Duminică, pentru prima oară, pe cancelarul Renner-Ambas ...dar ntl a declarat cancelarului oi est« Însărcinat să restabilească relațiunile normate intre Italia si Austria, exprimândui-și speranța că aceste rasbiiteri vor fi din cele mai amijcate. RATIFICAREA TRATATULUI DE ANGLIA. ȘI JAPONIA Lyon, 7.. ..Le Temps’’ consideră ca probabilă notificarea, in curând, din partea Angliei a tratatului de pace de la Versailles. Tratatul a fost într’adevăr ratificat de parlament și dominioane, afară de India, unde nu se cere aprobarea parlamentului, nu va rămâne decât să fie semmit de rege, lucru ca se va face probabil săptămâna aceasta. In cercurile Conferinței se crede că Japonia va ratifica tratatul pe la 15 Octombrie. Constituția japoneză prevede că tratatul nu trebue aprobat de parlament, ajunge numai semnătura împăratului, după avizul consiliuli priț-i al celui dipomatic. STRIACE USA psras SSISip Primim următoarea scrisoare: București 6 Octombrie 1919 Dominte director» O turburație adâncă a fost adusă țarei prin lovitura de stat care a instituit o dietetură militară în preziua primelor alegeri cu vot universal și în folosul vădit al unei faciíimi care urmărește pe lângă multe alte monopoluri, și pe acela an guvernării în statul român. , Am fost, el e sigur, toată viața med, omi de luptă reală. N’aș fi bănuit însă, domnule director, că după înfăptuirea visului de aur al neantului meu bătrânețele îmi vor rezerva durerea de a vedea după victoria asupra bordelor dușmane, națiunea română despoiată de ordieea constituțională de către omul care a compromis-o în destui in afară. Am considerat ca o consolare cerească, după o mare durere intima, fericirea ce am vvut să pot închega la Paris, în vreme ce jumătate din țară era sub călcâiul dușmanului, falanga de români, care timp de tur an și jumătate a ținut sus, sub ochii marilor noștri Aliați, steagul rni țâței noastre naționale și a putut vedea opera ei încoronată de succes prin recunoașterea oficială a acestei unități de către toate statele aliate. Ce vm’a ajutat acolo, în nadejdite inele de român, au fost nu slabele mele puteri, ci încrederea pe care mi-au arătat-o banji mei compatrioți fără deosebire de partid. O știum toții că, citea intrarea în război, «u n’am voit să mai cunosc nici partide» nnei rivalități. Mi se pare, domnule" director, "di acum « încă odată nevo« de o mâna de oameni, liberali, conservatori, democrați, sociali și își mai cu seamă cetățenii neinregimentați in partid« să-și dea mâna cu un singur scop. Restabilirea ordinei constituționale, unica garanție a unor alegeri libere. Numai o Ligă constituțională de buni români, fără deosebire de credințe politice, va putea pune capăt crizei constituționale, care ne sfâșie înnăuntru și ne slăbește în afară. Necunosc însă că nu e loc în această liga nici pentru vânătorii de situatiuni, nici pentru pescuitorii în apă turbure. Cine vrea o Românie Mare» liberă și democrată mă va înțelege. Dv.» domnule director, dați-mi a mânat de ajutor prin presa care devine acum sentinela instanță a jertfei cetățenești, ca chemarea mea să fie auzită până la colibele cele mai umile. La lupte, contra loviturei de Stat și pentru restabilirea constituției. La lupta, conservatorii, liberalii, democrații, socialiștii, sa nu depunem armele până nu vom vedea ordinea legală restatedtă. Dacă zitele ce-mi mai rămân pot fi folositoare biruinței acestui scop, eu le pun un cuget curat și cu inima caldă în slujba lui Primiți, vă rog, domnule dir’color, expresiunea sentimentelor mele cele mai distinse. Paul Brătășanu. - Tratatul cu Uigama Gări vor fi numie frontiere Paris. 7.— Guvernul maghiar si pregătește să trimită delegați la Conferința Păcii ți se speră, că'n cursul acestei luni textul tratatului va gata și chiar va f semnat de delegații ungarci~ Acest tratat Intre altele va fixa nouile frontiere ale Ungariei, căreia, i se vor lua teritoriile hăcuite de diferitele naționalități ce le anexase cu forța în decurgerea ultimelor secole și cari vor fi redate vechilor patru can. vor forna noul state. Prin acest tratat, Ungaria va lua forma unui dreptunglău a cărui lungime va fi de 400 klm. și lățimea, la mijloc de 250 Idm. Suprafața Ungariei va fi de 140 mii klm. pătrați, cu o populație de 10 milioane. Ungaria, va pierde mai mult din jumătatea teritoriului și peste 10 milioane :■>uilori. FILME Tare rai a fost drag omul vesel ! Viața e scurtă, meșteșugul « să știi s’o trăești, „Cârpe diem”— profită de fiece zi— spunea Horațiu. Nu știa dacă l-a citit d Vladimir din Craiova, dar știu că l-a înțeles. In adevăr, am p aoerea să fac cunoștința unui manifest cu portretul autorului — amfitrion, cu titlul: „Pentru cei ce mă iubesc! !’’ și sub cele două semne de mira:« sau — mai potrivit — de exclamare, următoarea explicație: „Invita de pentru ziua de Sâmbătă ” (18) Octombrie din partea d-lui „Costică Vladimir, zis Muneaiu, către onor, socierito care a luat parte la nunta sa, săvârșită in ziua de 11 Septembrie a. «. în Țarcul Bibescu, la Terasa Florilor, cu d-na Consuelia, născută Hudișteanu, nași fiind d-na și d. Migu N. Popp, fost deputat,, directeni], ziarului ^Democratul” Urmează patruzeci, de versuri ale lui nenea Costică Vladimir. Liz începe așa : " Pentru Sâmbăta eu vînc Am onoare, să vestesc Pe toți cari au fost la nuntă-mi .Și pe Cei ce mă iubesc Cum că ara să fac serba.Ș Ca în basmele cu dor Să se sgudue de cântec» Chiar Terasa Fiorilorî Am să fotografiez pe toți .Cu Terasa împreună Și în loc sa stea mirată Sus în cer și sfânta lună * N’aveț, ca să dați vr’o plata, NL* Ca să plătiți vre un bir, Aster, nu sunt în menirea Lui Costică Vladimir . . f ■ După descrierea serbărilor i .ceva extra — nea Gestică continuă *. . Am ca sa invit pe Nașa ! In nadin s în acest scop Să petreacă ! Cu noi toții s Democratul Mișu, Poppî El în omul zilei usturi, Nu poți a-î găsi rivalul 2 Când acuma dânsul este : Nașu lui Costică Muscalul."reși poezia îi dă înainte pe nota aceasta exuberanta Din moment ce invitația e pe gratis — căci a cere bir nu e în menirea lui Costică Vladimir — n’ar fi elegant să constatăm că prozodia cam suferă, unele versuri șchioapăte, gramatica a luat apă la galeși. Esențialul este sentimentul generos. Mea Costică nu face nunta numai odată, de hatârul musafirilor o repetă cu tot dichisul, iar campania electorală a fericitului naș o slujește minunat Poate să zică lumea.ce o zice: ei aplaud. Și când mă iră ia portretul sau, rotund și vio, îmi vine s’adaog două versuri vechi în cele noi din invitația craioveană: Drag nei-a fost omul frumos Și călare și pe jos. Doc Jose Conflictul dintre cele două direcțiuni de cale ferată — Un laborîs interesant. — —Dovada incapacității d-LuS Psiieteanu — Conflictul dintre (). Al Periețeanm, directorul general al c. f. r. și d- Buhățel, directorul general al c- f. ardelene, 1- Instrează bahul în care a fost adusă administrația căilor ferate din vechiul regat, grație desăvârșitei Incapacități a d-lui Periețeanu. Pornirea nesăbuită a direct omnlui general din București împotriva direcțiunei c- f din Ardeal, are un istoric, deci o explicație. Nu este vorba numai de conflictul isbucnit la 1 Octombrie &. c. S’a mai intâmplat ceva acum câtva timp, care merită să fie reamintit In primul decret-lege, relativ la reorganizarea c- f- r-a d. Al. Periețeanu creiasp 4 direcții regionale: prima direcție cu centrala Ia București; a doua direcție cu centrala în Iași; a treia direcție cu centrala la Sibiu și a patra direcție cu centrala în Arad. Grăbit, ca întotdeauna,,d. AI- Periețeanu, înainte de a fi studiat reforma sa, cu o îndoită caracteristică — unificarea și in acelaș timp descentralizarea tif- r. — a trimis un reprezentant din direcția generală, în Ardeal» ca misiunea să reorganizeze administrația c. f. de acolo. Așa de bine a reorganizat e. f din Ardeal, trimisul d-lui A.- Periețeaim, încât o perfectă anarhie s’a manifestat acolo, după câteva zile. .Trenurile aveau mari întârzieri; ordinele se bäteau cap în cap; circulația nu mai era sigură etc. Consiliul dirigent, alarmat de situația creiată în administrația c. f. ardelene de echipa de funcționari superiori, toți desemnați de d- Plu-jețeanu, a luat măsuri urgente, ca să înlăture cangrena. Consiliul dirigent a cerut și obținut trimiterea la București a funcționarilor din vechiul regat ft d. Leo Buhățel, inginer din Ardeal, a fost numit apoi director al c-f. din Transilvania. Prin lecretul-lege Nr. 294 apărut în „Monitorul Oficial”, c- f. ardelene au fost scoase de sub nesocotită, administrație a d-lui Periețeanu, maestru ne întrecut al dezorganizării. Acest certificat de incapacitate, de incompetență ș i rea, administrație» »*a răsfrânt direct asupra d-lui Periețeanu Un al director general ar fi tras singur consecințele, luând măsurile dictate de împrejurări, ca să salveze buna meputație a administrației d. #* din vechiul regat. D-sa nu a făcut-o. Sub directoratul d-lui Buhățel circulația trenurilor militare, de persoane și de mărfuri in Transilvania s'a făcut, in condițiuni mulțumitoare, in timpul marei bătălii de la Tisza, când comandamentul nostru superior avea nevoie ca trupele să fie expediate repede pe teatrul de operațiuni, direcțiunea c. f. ardelene a desfășurat o lăudabilă activitate și trenurile militare au circulat cu rapiditate și regularitate, fără să fi suferit circulația celorlalte trenuri de persoane și de mărfuri. D. Al. Periețeanu, înființând apoi trenurile accelerate cu legături in Ardeal, nu a voit să ia în serioasă considerație observațiunile direcțiunei c. f. din Cluj. D-sa a găsit de cuviință să procedeze,în așa mod, ca și când d. Buhățel ar fi fost subordonatul său, ca și când direcțiunea c. f. din Cluj, ar fi o direcție regională. S-a întâmplat, din cauza recalcitranței d-lui Periețeanu, neorânduiala de la 1 Octombrie încoace, absența de legături a trenurilor din vechiul regat cu cele din teritoriile alipite, abandonarea a mii de pasageri în fostele stațiuni de frontieră, elc. Eșirea d-lui Periețeanu împotriva direcțiunei c. f. ardelene este, datorită temperamentelui său impulsiv, faptului că s-a făcut dovada evidentă , vinovăție ți incapacității sale. Regina României la Fiume ? L'Belle de Paris publică următoarea telegramă din București: „Regina României, întovărășită de principesa Maria a părăsit Bucureștii pentru Italia. Se afirmă că ea se va opri la Fiume și va avea o întrevedere cu Gabriele d'Annunzio. "" După informațiile noastre, Regină României nu a avut o întrevedere cu d'Annunzio. Incidentele din Camera îftalena înainte de dizolvarea Camerei italiene s’au întâmplat violente incidente între deputați, ca ști între ziariști și deputați- Ziarele italiene sunt pline de amănunte. Deputații aparținând ’ „mănunchiului parlamentar’’ au cerut o declarație guvernului asupra amândirei sine die a discutării tratatuilui de pace și au căutat să înspedece votul prin apel nominal a ordinei de zi, propusă de Bianchi, în această chestiune-O bătaie s’a meiis intre deputații socialiști și deputații din grupul parlamentar. In momentul ridicării ședinței, socialiștii au cântat impul lucrătorilor, pe când ceilalți deputați au intonat mimtul lui Mame Ii. Alt incident s’a întâmplat intre un grup de deputați și ziariști. Un deputat a apostrofat pe ziariști cu expresii violente. De la Societatea de Gatare Macedoromână Societatea de cultură macedoromâna, constatând trista situație, în care se află șcvalele și bisericele din Macedonia precum ?î restul de profesori și institutori rămași acolo, a întocmit un lung memoriu, rugând stăruitor guvernul să ia de urgență măsuri spre a se curma răul care amenință existența institutelor noastre naționale. Prin acest memoriu se mai cere asimilarea corpului dinaetic și clerical din Macedonia cu cel din țară, singurul mijloc de încurajare a profesorilor și institutorilor de acolo, pentru ca acești apostoli să rămâie pe loc. D. Grâdișteanu, prezidentul societate va f.mâna celor în drept, în persoană, memoriol în cuestiune. Senatul american și incidentul din Fium. Când primul cablogram a sosit tei Washington, anunțând intrarea lui d’Annunzio în Fiume, Daniels, secretar de stat, a refuzat să creadă exactitatea știrei Senatul a cerut imediat explicațiuni guvernatei. Adversarii Ligei națiunilor au profitat de incidentul de la Fiume, ca să combată politica d-tei Wilson, care și-a luat prea multe angajamente (Estonia, Siria, Armenia, Adriatica). Senatorii americani susțin că Wilson nu vrea să publice acele angajamente, deoarece publicarea lor ar ridica nouă obstacole ratificării tratatului. SCULPTORII TINERI In atelierul lui Otte@d ©r Burcă Un marș avânt spre activitate mai intensă se manifestă astăzi între sculptorii noștri tineri și bătrâni. Din această pricină sunt și resentimente intre artiștii simpatici dar se naitivi ca unele femei. Unii merg peste limita posibilităților de realizare personală și cred că puterea de muncă n o egalează decât talentul lor. Și astfel ei, cari ar trebu să se simtă legați mai mult , ««finitul estetic al cerului albastru, se agața uneori de pământ ca o obstinațiune de care ar trebui să dea dovada aasaai la tar să și creațiunea lor de artiști. Se poate ca contactul lor cu pământul argilos din care-și făuresc nemurirea, să-i îndepărteze oarecum da la înalta lor misiune de esteți. Noi nu ne gândim însă să generalisam. Sunt și artiști pe cari atmosfera de psiho-cliză din jurul lor îi lasă nepăsători Aceștia erau mereu la țărmul Castaliei și-și leagănă sufletul în ispita dulce a maselor inspiratoare. Printre aceștia» dintre sculptorii toatre a tî»’; 641 socotesc pe meșterul Theodor Burcă despre care auzisem mult bine dar pe care abia în anul acesta l am cunoscut. L-am cercetat în atelierul său din str. Romană Nr. 1i —, re departe de centru! _ și P am găsit în fața unui bloc de argilă. «Șutând să aprindă scânteea di•U’i yuffi, îrs de ptâtpâ [ âi 111161 teciciase. Cine te a privit pe un artist în crizele creațiunei, chinuit de gândul perfecțiunei estetice, acela nu, poate pricepe transele adevăraților inspirați Un mare gânditor al lumei a spus odată că blocul de marmoră poartă în sine vinișoarele ideale pe care artistul le să ia o parte ca să scoată la lumină capodopera statuară. Cu alte cuvinte, orice vioară poartă pe strunele ei un cer de armonii dar se așteaptă inima, artistul iscusit care să știe să te cheme la viață. Numai astfel țâșnește dintr-o marmoră moartă sau dintr-o vioară părăsită adevăratul efluviu de rugăciuni către cer. Cu aceste impresii am pătuuns eu totdeauna imnun atelier de artist. Emoția unuia care pătrunese întrun sanctuar e tot ca poate cristaliza proces psihic care se petrece într-un suflet Îndrăgostit de artă.In atelierul lui Burcă... un gips interesant, cu patină de bronz, o hiamuă sufletească, un proces de conștiință, o temă filosofică în expresiune sculpturală Un tânăr robust — ai simți adolescența după încordarea mușchilor — fuge aiurit și o stâncă stă parcă să se prăvale peste el — ca un simbol. Tânărul privește în urmă o nălucă grozavă care stă să-l prindă în mrejele ei , vedenia răscolitoare de patimi care te pune față în față cu conștiința ta. E acel imnorativ categoric care-ți smulge ipocrizia de pe chip și te chinuaște pe rugul adevărului, care nu se poate să nu ijiă biruitor. O altă lucrare , care ar putea fi privită ca un simbol al României noastre de azi e. Vom învinge! O, idee .— forță sintetic interpretată într-un gips enorm. Simți procesul mintal care sbuciuma un crest omenesc și jocul mușchilor frunții — care denotă un puternic spirit cercetător la artist — îți accentuiază tot mai mult această realitate. Poete e desăvârșit de contracția vinelor gâtului și de molestarea nervos decisivă a pumnilor cari se strâng parcă in fața unei lovituri fatale. Un admirabil simbol al energiei celor cari luptă pe fronturile de azi ale lumei, ca ostași sau ca slujitori ai muncă. Dar din trura tocmai în umbră mă privește un bfturA» sceptic, cu un zâmbet de compătimire, cu mușchii feții astfel potriviți că vezi aievea un cap de expresie sculptural, un bizar amestec de sceptică ironie și de batjocoritoare te împătimire pe chipul ciudatului bătrân. Nu departe de el, râde zgomotoasă nevinovăția unui copil care te privește cu ochi mari și expresivi, cu candoarea unui suflet ceresc. Realități firești alături de abstracțiuni filosofice, toate țâșnesc cu setea lor de viață din blbcuriie is form« da marmoră sau gips,fâcându-te să bănuești taina prin puterea căreia sculptura știe să-ți redea intensitatea vieții în piatră sau lut .Din acest punct de vedere, pictura e mai fericită pentru că perspectivele acestei arte sunt mai largi și dimensiunile mai ample. De aceea gi meșteșugul sculptoricesc e insî gr« iar j«rtî» ar fi slub un sevSpiciv mai mare. Tinerii sculptori trăiesc insă vremuri când arta lor e căutată de toată lumea. Pretutindeni, în România Mare, urmașii vitejilor cari au jertfit o primăvară de vieți pe altarul unui ideal, caută să prăznuiască amintirea celor duși. Plăci comemorative, monumente simbolice, grupuri statuare vor imortalisa faptele idealiștiilor cari au căzut cu avânt iar opera acesta o vor făuri-o, desigur, artiștii noștri sculptori, tineri și bătrâni. Iată dar și ce compensație în viață a muncei acestor artiști pe cari, de multe ori lumea, preocupată de mărunțișurele zilei. Și uită chiar dinaintea morții lor. Să sperăm însă că spiritul nou al vremei va face ca si se dea și artelor cinstirea ce ii se survin«. O educație a masselor în «ceastă direcțiune ar înălța capetel* din Proza cearbădă e actualităței bogate totuși în mă»reții de viitor. Un atelier artistic , cum e acela al sculptorului Teodor Burca — e o recreațiune estetică pentru orice suflet fin. Ne propunem să înfățișăm publicului câte un interior artistic din când în când, cu speranța că facem operă și educativă și estetică în același timp. Leontin Iliescu Cititi „VESELIA cel mai răspândit și Da! amuzai r—rr» ziar Umoristic din țară