Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)
1919-10-26 / nr. 333
I Partidul conservator-nationalist, odată cu adoptarea numelui de partid democrat, a anunțat noul său program. Partidul national de peste munți și-a publicat cu prilejul alegerilor programul, în care s’au introdus câteva puncte cerute de împrejurări. In congresul socialist s’a insistat din nou asupra tendințelor principale ale partidului. In campania electorală partidul liberal promite realizarea programului său. Liga Poporului și-a expus la timp crezul politic. In modul acesta, formațiunile mai mari își cristalizează ideile, din înfăptuirea cărora speră consolidarea țării mărite și prosperarea generală. Neapărat că un program nu poate îmbrățișa toate problemele existente și nu poate să prevadă pe toate cele viitoare. El este, de obicei, o sinteză a mincipalelor mari necesități dîntr’un stat și o înșiruire de rețete practice pentru satisfacerea sau ușurarea lor* Cu atât mai bine’ când în cadrul acestor puncte cardinale intră și fericite măsuri de prevenire sau atenuare a unor greutăți viitoare, căci după cum s’a spus întotdeauna, a guverna este a prevedea Rămâne apoi Ca principiile enunțate și soluțiunile preconizate să fie amănunțite, spre a putea corespunde în întregime necesităților. Programele publicate se deosebesc în numeroase puncte, din cauza diferitelor concepții ale asociațiilor polite, despre mersul organismului statului, despre libertățile publice, despre drepturile și datoriile cetățenești, despre forma pe care societatea trebue s'o aibă, spre a asigura maximum de bine cetățenilor, însă toate au un punct de contact; progresul democratiei, rezumată în guvernarea națiunei prin ea însăși. Ideea aceasta formează substratul tuturor» și diferențele se ireae numai atunci când se trag liniiile generale de conduită politică pentru ajungerea scopului. Dacă principiile largi democratice mai găseau adversari cu autoritate înainte d de război, diecă unele partide încă păstrau rezerve în vederile și tendințele lor» ferindu-se să recunoască în întregime biruința democrației» în înțelesul înalt al cuvântului — solidaritatea generală cu împărțirea egală a drepturilor și oblgațiunilor în stat — astăzi sacrificiile făcute în comun exclud orice putință de diferențiare în societatea eșită din cele mai mari frământări prin cari a trecut omenirea.. . Aspectul pe care-1 înfățișează programele politice este semnul cel mai vădit că vremea își urmează cursul și își impune voința cu o irezistibilă autoritate. Programele politice Cmmtea externă expedițiile militare din Rusia ,,Comunicatul“ s’a refugiat în stepă. El nu mai are prestigiul de odinioară, partea emotivă îi lipsește. Caracteristica comunicatului slav este repetițiunea, confuzia, misterul. Și este confuz comunicatul, deoarece frontul rus e efemer, iar acțiunile generalilor ruși sunt în funcțiune de o serie de consideratiuni politice și economice. In Ukraina, Kievul ,a fost in mai multe rânduri cucerit și evacuat de trupele lui Petliura, de trupele roșii, de trupele lui Denikin. In regiunea Retrogradului operează de câtva timp armata lui Iudenici. După ultimul comunicat Iudenici a tabără la Tsarskoe- Selo, adică la porțile Petrogradului. De altă parte, s’a anunțat că o armată bolșevică are intențiunea să asedieze Retrogradul. In forma aceasta știrea n’are nici un rost, deoarece dacă ar exista o armată roșie în imediata apropiere ,a Retrogradatei, pentru ce nu ar atala de Pe acum armata lui Iudenici, care nu a reușit încă ea pună stăpânire pe oraș? I Prudenta dictează sa Primim cu rezervele cuvenite toate știrile relative la evenimentele militare și politice din Rusia Presupunând că Retrogradul ar intra în domnn națiunea contrarevoluționarilor, chestiunea care se pune este următoarea: ce influență va avea evenimentul acesta asupra organizației bolșeviste ? Aproape nici una, deoarece, de mult bolșevicii au prevăzut pierderea Retrogradului. Prin pozițiunea lui excentrică, orașul înființat de Petru cel mare, nu poate fi apărat bine. Retrași la Moscova, bolșevicii dominează o pozițiune centrală, având complicitatea spațiului și rețeaua de căi ferate. Toate liniile ferate pornesc din Moscova. Atâta vreme cât conducătorii bolșevici vor avea cărbuni, locomotive și hrană, ei vor fi în măsură să prelungească domnia lor nefastă, anulând succesele trecătoare ale contrarevoluționarilor. Numai în cazul când ster organiza o expedițiune fbrmidabilă europeană în Rusia, când mai multe armate, bine organizate, vor înainta spre Moscova, luând cu asalt cuibarul roșilor, numai atunci se va Produce evenimentul mult dorit. Dar a venit iarna _si_ iarna este dușmanul expedițiilor în Rusia.... Abonamentele la ziarele• orard costă. Lei 69 Pe 12 luni lai 20 pe 6 luni Lei 15 pe 3 luni Veselia tei 26 pe an. Universul Literar lei 10 prin. Banii pot fi expediați prin mandat poștal Bănci sau spițd in pilcuri resmaaijdaț§ Declarațiile contelui Andrássy Contele Andrassy a făcut unui ziarist următoarele declarații : „Tendința Ungariei nu a fost niciodată ca să fie republică , nici pe timpul lui Kossuth, care îndată ce a proclamat republica, și-a îndreptat privirile după un rege. Chiar și lui Napoleon III i-a oferit coroana Ungariei“. Referitor la evrei, contele Andrassy a declarat: Părerea mea e, că evreii nu sunt deloc comuniști. La noi, comunismul nu a fost altceva decât ambiția celor oprimați, lupta evreilor mici împotriva evreilor mari. La noi de acum înainte clasa de mijloc va trebui să-și schimbe atitudinea. Va trebui să-și trimită băieții la școli comerciale și industriale, ceea ce până acum era considerat rușinos și înjositor“. Referitor la politica externă, a declarat: „Nu trebue să oferim prietenia noastră oricui, de ne-o cere sau nu. N'avem nevoie ca să ni se pue imediat botniță, in orice caz, cu vecinii trebuie să trăim în pace și prietenie“« . Telegrame din Străinătate POPORUL GERMAN CONTRA RĂZBOIULUI SFANT IN RUSIA Nauon, 21. — Declarațiunoile generalului von Kluck, reproduse de ziarul Matin din Paris, care face propagandă pentru o înțelegere intre Germania, Franța și Anglia, in vederea unei acțiuni comune contra bolșevismului, întâmpină rezistență din partea presei berlineze. Marea majoritate a poporului german dorește o înțelegere economică cu Antanta privitor la tratamentul Rusiei, ceea ce ar fi in interesul general; nu dorește insă răsboiul sfânt recomandat de Kluck. APLICAREA TRATATULUI DE PACE Lyon. 24 — Consiliu] suprem s’a întrunit Joi’ sub preșidenția d-lui Prehon, ocupându-se de măsurile ce trebuesc luate în vederea aplicării tratatului. Mareșalul Foeb a arătat, în mod general, condițiile în care se prepară aplicarea tratatului din punctul de vedere militar. Se crede că toate măsurile vor fi luate până la 1 Noembrie, iar tratatul va intra în aplicare la aceea dată. TROTKI SPERA IN RESIS TENTA PETROGRAD!JlATI Noven> 24 — Troțki a lansat o proclamație în eâxC spu M ___„11 _ Ply ir . xxt* oct cuxA»i$iiiunT $eana unui nou în Pericol. Nu va cădea totuși, deoarece se găsesc, destule forța în țară pentru apărarea lui. Trupele pentru apărarea Capitalei sunt pe drum. Trofkci ar fi cerut sovietului din Moscova să disolve toate sovietele soldățești de pe front și să introducă un comandament comun pentru rea ...■... •• Aliații trimit o nouă notă României — Frontiera de Vest rămâne neschimbata. — Aliații îți mențin principiile cu privire la protecția minorităților — Lyon. 21. — După ce consiliul suprem a discutat raportul lui George Clerk, a adresat României o nouă notă: Consiliul suprem al aliaților își exprimă prin această notă mai întâi satisfacția față de asigurările date de România ca rămâne în alianță. Antanta regretă că nu poate să diacurg cererilor României privitoare la frontiera le Vest. C. Brătianu insistase ca România să obțină cele două maluri ale râului Mureș până la Tisa, orașul Bichiș Csaba și ca frontiera cu Ungaria să fie strămutată la 20 km. vest de linia ferată care leagă Aradul cn Satmar. Consiliul suprem nu poate reveni asupra unor clauze cari au fost notificate tuturor aliaților, clauze cari trebuesc considerate ca definitive. In ce privește protecția minorităților etnice, Puterile alnnte sunt imnniate în a menține principiul general, care este baza păcii Nnonteidecum însă vorba să se aducă atingere independenței României. Usc cere, pur și simplu să se supună, ca și celelalte, statutelor Ligii națiunilor, în care a cerut să intre. Parlamentul la Ateneu Consecințele — Bucurați,vă intelectuali și oameni de treabă ai Capitalei! Dacă nu veți mai asculta, ia anul acesta și în cei viitori, conferințele mai mult sau mai puțin interesante ale ateneiștilor noștri, aceasta nu va fi o pagubă care nu s’ar mai putea îndrepta. Dacă nu vor mai fi producțiuni școlare și diferite festivaluri la Ateneau acestea vor putea fi organizata la teatrul național. Cum ramâne însă cu simfoniile și concertele care delectau elita intelectuală a Bucureștilor ? Cum rămâne cu concerințele, celebritățile străine care desigur, ne-ar fi învățat multe din civilizația lumiei lor ? Hotărât lucru, trebue să rămânem niște sălbateci pe Care războiul ne-a rafinat mai mult în...s sălbăticie. La Ateneu, unde sălile nu sunt toate prielnice expozițiunior de artă, era totuși loc pentru pictorii și sculptorii noștri cari se prezentau publicului in acest sanctuar al luminei cu opere ieșite din lumina sufletului lor. Munceau un an de zile visând să își lege numele de o aureolă pentru ca odată pe an să-și expună lucrările să le vândă într’o lună pentru ca apoi să trăiască ca să muncească și să viseze, în domeniul artei, încă un an! Și acum, pe vremurile acestea cumplite, artiștii sunt isgoniți din casa pe care le obicinuise s’o creadă a lor. Ce bucurie mare pe speculatori! Vor închiria cu 5 mii de lei pe lună saloanele tot cu vitrină, tocmai bine ca să-i mai scoată datori pe artiști după ce și vor vinde și dacă își vor vinde toate lucrările. Bucurie mare și pe bieții oameni de serviciu ai Ateneului, vre-o șapte la număr, aminabili transți în aceste slujbe și ca copii cari le-au murit cu glorie, pentru țară, pe front. Câștigau salarii de nimic dar câștigau binișor și din programele ce le vindeau pe la simfonice, concerte la alte spectacole sau Conferințe celebre. Bucurie mare pe el acum când iarna se vestește timpurie și grea. Iată consecințele aducerea parlamentului la Ateneu. Ce câștigă Ateneul ? Câteva milioane în numai trei ani-rașa se spune. Și poate să fie adevărat dacă ne gândim că statul — pe lângă chiria anuală ce va plăti—va trebui să cedeze Ateneului și pinacoterea sa. Nu va mai fi deci o tere,a sa. Nu va mai fi deci o p... pinacotecă a statului. Dar statul renunță și la protecțiunea artelor pentru că salonul oficial, care se deschidea obicinuit în Mai — e de la sine desființat. Nu vor mai fi așadar nici premiile și medaliile, care distingeau pe artiștii abia îmbobociți.. Dar aceea ce se întâmplă, nu e de loc surprinzător. Poate să sar, prindă pe bănățeni, de o pildă, faptul că ziarul lor din Timișoara a deschis, mai zilele trecute, subscripție pentru înființarea unei 0ppere la. . București. — Cum ? N’aveți încă operă in capitala țarei. Dar noi o avem aici, de două trei ori pe săptămână... •Nu știu la mutră vor fi făcute confrații de acolo la ironia cu cari vor fi subscris bănățenii din Tiișoara la înființarea unei opere la... București Mai e nevoie să spunem că, în străinătatea civilizată, sunt galerii speciale pentru expoziții dearte plastice ? Mai trebue să spunem că acolo inițiativa statului, sprijinita de obolul particularilor, a înființat acele Case de arte căre stârnesc admirația întregei lumi de vizitatori ? Dar e de ajuns sa constatăm indiferența aproape disprețuitoare pe care puternicii zilei ,[ de eri le azi — au avut-o pentru monumentele noastre istorice și de artă pentru ca să ne resemnăm cu umilință în starea de barbarie în care ne găsim și.< tot spuna «fostifeii damnai cari ne privesc la început suprafața, — lustrul, dar se sperie dacă dau poleiala de o parte ca să vadă fondul. Voi scrie într’un viitor articol, pentru ce ar fi costat mai ieftin dacă ar fi rămas la locul ei Camura,făcându-se numai mici mplificări, și chiar ce ar fi fost de făcut ca Senatul să rămână tot la Universitate, unde a fost până acum. Nu trebue să desnădăjduim însă. E atâta vitalitate în acest Popor — care nu și-a dat încă toată expresiunea geniului său creator pentru că a fost împiedicat de către cei care au știut să-l țină în întuneric ca să-l poată stăpâni mai ușor — încă nu bucură perspectiva zilelor mari ce le trăim și avem convingerea în viitorul scântector al acestui neam de îndată ce prefacerile ipevitale depre care amână spiritul vremeî se vor fi înfăptuit. Dar atunci, țara românească va fi într’adevăr o „alma parens” și pentru aptiști, Ce a văzut un danez la boli«vii — Mizeria.— Piese comuniste.— Jaful.—Socializarea femeilor.— Excepțiile.Permise originale. — In Buletinul Uniunei Ruse Nr. 9, un medic danez sosit din Kiev își publică impresiile, cu următoarele concluziuni: Populația e terorizată cu perchiziții; rechiziții, jafuri neîncetate. Servitorii sunt cu toții membri a diferite organizațiuni. La cea mai mică observație a ® plâng gărzilor roșii și a ajun regulă că atunci când un servitor pie»«e de la stăpân să se facă perchiziții după indicațiile lui. Toate magazinele sunt închise. Numai prăvăliile cu alimente mai fac negoț, cafenelele și birturile, pline de garda roșie, care face chefuri Curățenia orașului este întreținută grație lucrărilor la cari sunt constrânși intelectualii. In teatru nu se joacă decât piese „comuniste’’, ca și în filmele cinematografice; invariabil, intelectualii și burghezimea sunt batjocoriți, bolșevismul glorificat, zilnic sunt meetinguri, în cari nu se poate zice nimic contra bolșevismului. La sate, țăranii sunt împovărați, rechizițiile fără plată, jefuirea produselor au exasperat poporul. Au ajuns așa de sătui de schimbările politice continui, că toți nu aspiră decât după nițică ordine, spre a se putea ocupa în liniște de agricultură. Starea semănăturilor e deplorabilă în Ucraina. Jumătate nu e semănat, nici chiar arat; turme de vite se plimbă în voe. Prețul pâinei variază la Kiev între 20 și 25 ruble livra, după făina de care dispune orașul La Guenier și la Rovno, costă între 5 și 8 ruble. Zahărul atinge prețuri fabuloase. Nu se pot pune mari speranțe pe cultura sfeclei căci nimeni nu se poate ocupa de ea. Socializarea femeilor este din nenorocire un fapt. A fost stabilită nu numai în Kiev, dar și la Gro ®ier. La început limita de vârstă se fixase de la 18 la 40 ani pe urmă a fost schimbată și fixată la 35 ani. Femeile măritate sunt scutite de a se prezenta, dar numai acelea ale căror bărbați se găsesc la mai puțin de 20 peștli Decretul specifică apoi că mai sunt scutite femeii ® însăcinate, doicii ® și cele într’o ureche. Toți bărbații fără excepția pot dispune de femeile socializate. Sovietul din Kiev are și o secție specială care dă permisiuni pentru casele de întâlnire. «♦M» Sabrania votează o moțiun contra evacuării Traciei — Lyon, ii. — Ali expiră termenul fixal delegației culgare ca să accepte sau să refuze condițiunile de pace impuse de aliați. După știri sosite din Sofia, Sobrania a votat o moțiune contra tratatului de pace în ce privește evacuarea Traciei și a regiunei Strumița. Totuși, evacuarea Traciei se urmează fără incidente.' ••• ' Ici j y taa armată france?! Lyon. 24. — Comisiunea senatorială a armatei a început disentin Oa nota d-lui Paui Donnier, cu privire la reorganizarea armatei franceze. Discuția s’a urmat asupra următoarelor 3 puncte.: 1) Efectivele viitoare și măsurile ce trebuesc luate ca să se obțină aceste efective cu un minim de durată ; 2) organizarea științifică a nouei armate și crearea unui corp de ingineri miliari și 3) formarea cadrelor de ofițeri subofițeri. Tr.tatBUIB.naru Dela Constanța la București.,... IN 30 ORE!! Un tren de persoane uitat 24 ore în gara Dâlga.Revolta pasagerilor. — Telegrama adresată ziarului „Universului.“ Anarhia și administrația c. f. r. a atins punctul culminant. Circulația trenurilor se face în condițiuni mizerabile. Trenurile nu mai au întârzieri de câteva ceasuri, ci de zile și nopți întregi. MiI de pasageri suferă chinuri grozave în vagoane neincălzite și neluminate. Să trecem însă la fapte. • Trenul de persoane Constanța- București, a plecat din Constanța, Mercur, 22 Octombrie, la ora 8.S0 dimineața. Trenul acesta cu peste 2.000 de pasageri, a ajuns în gara de Nord est, Joi, la ora ISO după amiază. Astfel, o distanță de 230 km. _ ddt este acea de la Constanța la București — a fost parcursă de acel tren de persoane IN 30 ORE!! Ce s-a întâmplat? Trenul sosit în gara Dollga, în ziua de Miercuri, ora 3.30 d. a., nu a putut porni, deoarece locomotiva s-a defectat. Cu toate telegramele trimise de șeful acelei stațiuni stației Strulești și direcțiunea mișcărei din București, prin care cerea să se trimeată de urgență o locomotivă la Dollga, s'a obținut răsune că se vor lua măsuri in consecință. Nu s'a trimes însă nici o locomotivă la Dollga, nici în ziua de Mercuri, nici în cursul nopței de Mereteni spre Joi. Nenorociții pasageri, au suferit chinuri grozave din cauza foamei și a frigului. Stația Dollga este în Ion Bărăgan și nu se găsește în împrejurimi alimente. Revoltați, pasagerii au năvălit în biuroul șefului de stație, protestând împotriva anarhiei ce domnește în administrația c. f. și a modului barbar cum tratează această administrație pe călători. Am primit, în această privință următoarea telegramă: UNIVERSUL „Trenul de Constanța, plecat, la 8, cu peste 2000 de pasageri se găsește de 24 ore în gara Dâlga. Murim de foame și de frig. Nu ne vine în ajutor nimeni. Rugăm intervenții telefante la direcțiunea generală pentru a ne aduce în Capitală“-1. Negulescu, Lieutenant Lasalle de Taviation de l’armée franțaise; Inginer V. Banciu; General Rășcanu; D-na Nathalia Opreanu; Colonel Theodorescul; Virgil Andronescu, primarul orașului Constanța; Maior Dr. Periețeanu; Ing. G. Călătorescu; D-nia Xenia Synadino, din Chișinău; Lt. Rădulescu Ion. D. Goldenberg, sublocot. D. Mendl. Iată faptele. Și acum întrebăm: ce așteaptă guvernul, ca pasagerii revoltați de vicuria ce domnește în administrația c. f. r., din cauza anarhiei introdusă de d. Al. Periețeanu, să'și facă singuri dreptate? București. |T!1I POLITICI D. general Coandă a fost numjit primul delegat al României la Conferința Păcei. D-sa va pleca Luni la Paris. * Miniștrii au întrunit Joi seară în consiliu, care a urmt până după orele 9. Obiectul principal al discuției a fost situația externă. După accea s-au expediat lucrările curente. D. Iuliu Maniu, președintele Consiliului dirigent din Ardeal chemat la Sinaia, urma să sosească ori acolo spre a se prezenta M. S. Regelui în audiență. • * . Joi dimineatia, d. Prim ministru general Văitoianu Și cîni general Rășcanu, ministru de război, și general Popescu, ministra de comerț,, au plecat la Sinaia. La Tg.Jiu s’a depus următoarea listă a grupului popular independent: Camera deputaților : Nika Petrescu, avocat; Nae Drăgoescu, profesr; Vasile Roșea, comerciant; Scarlat Moscu, propr. preotul Qh- Popescu-Frătești; Mih. Câlcescu, muncitor agricol; Gib. Propescu, Învățător-Magherrești. Senat: General Hepites; Nae Drăgulescu, profesor; dr I. Urbeanu.* In ultimele zile comitetele democrate pe culori s se întrunesc la club în fiecare seară, sub prezidentm rf-înul T«9k» Tonesc'.v FILAE In America hoții sunt mai gentili decât în Europa. Când își pun în cap să dea o lovitură, așteaptă să plece stăpânul de acasă. Sunt rare cazurile când se săvârșește un furt cu păgubașul înăuntru Precauțiunea sa din delicateță pentru cel furat ?■ Sau pentru înlăturarea Unei ciocniri care ar degenera în omor, atrăgând o pedeapsă prea grea ? Controversă. In cele mai multe cazuri, hoțul sună. Dacă apare cineva, fie vă întreabă de o persoană străină și pe urmă pleacă, fie că o șterge îndată ce aude pași. Dacă nu vine nimeni, e gemu că lipsesc toți fie acasă, și placul se pune în executare. Cunoscutul publicist specializat în imppresji, de călătorie. Hugues. Le Bour, este invitat odată la New York să țină conferințe și bogătașul James Hyde se oferă să-l ospitalizeze însă printr-o confuzie de date, el ajunge în New-York" tocmai când familia Hyde se afla în altă localitate,. Ca de obicei, servitorii profitaseră de ocazie și se duseseră la plimbare. Publicistul francez, flegmatic ea un american, intră în casa și obosit se cu]egioneria îl trezește din somn. Crezând că au sosit amfitrionii ca să nuJre în frigul iernii, se repede în cămașa de noapte și deschide ușa. Când îl văd, doi uși o iau la fugă. Le Roux își dă seama ce se întâmplase și-i urmărește până la poartă. Dar trăgând ușa după el, o închide. Clanța pe dinafară nu era. Ce sa se facă în centrul New Yorkului în cămașă de noapte și in toiul iernei ? își ia inima in dinți $' batei vecin;. Aceștia cred că a ® a face cu un tionit. Și i-a trebuit lungi patruamentări ca să fie înțeles și primit în halul în care se găsea iată deci că delicateța hoților se poate traduce uneori prin neplăceri mai mari decât, ce]e provocat ® de infractori ordinari. . Jobil José Cum ar trebui rezolvată problema Tureiei — O soluție engleză, — Constantinopolul nu treime să rămână Turciei.—Intrigile în Balcani.—Un discurs al lui Lloyd George — Un Spectator din Londra a apărut un articol cu atât mai important cu cât combate punctul de vedere all primului mintem Lloyd George în chestia Turciei. Singura soluție adevărată a problemei turcești — scrie publicația engleză —, este să se expulzeze guvernul turc din Europa, cu arme și calabalâcuri, și să fie surghiunit în Anatolia, unde se poate admite că, sub supravegherea Europei, va constitui un stat civilizat. Tot restu vechiului imperiu turc ar trebui înpărți în provincii autonome sub direcția puterilor europene.Armenia, Mesopotamia, Palestina, Siria și Cilicia. regiatul țările grecești din Asia mică occidentală lâncezesc de veacuri sub dominația turcului «11010, dar fertilitatea lor naturală e așa de mare, că li se poate prezice um vuitor de prosperitate de îndată ce li se va diai pacea și ordinea. Ni se pare tot așa de limpede că Constantinopolul trebue să fie pus sub un control internațional, pentru că nu poate fi dat Greciei. A pretinde că Constantinopolul este un „loc sfânt“ al Islamului, este o idee absurdă In ochii oricui se gândește la istoria Constantinopolului. Bizanțul era o cetate grecească foarte veche când Constantin îl făcu capitală la începutul veacului al patrulea. Timp de 1100 ani la centrul creștinătății din Orient, timp de veacuri jucă în lumea creștină un rol mai mare chiar dacât Roma. Nici un sofism, nici o amenințare nu ne-ar putea facă se admitem că ocupația turcească dela 1153 a transformat vechea cetate grecească într-un apendice inseparabil al Mecăi. Turcul pe Bosfor este un parvenit religios. Constantinopolul de fapt nu e decât capitala politică a Turcilor; putem, trebue să 141 luăm, după cum li-am luat Bagdadul, pentru că nu sunt vrednici să li se încredințeze posesiunea Iu!. A vorbi de credința musulmană și de turci ca și cum nu ar fi decât un singur și același lucru, este a comite cea mai rea și cea mai nesăbuită eroare politică. Știm bine că Lloyd George, într-un discurs nenorocit de la 5 ianuarie 1918, spusese că ,nu luptăm spre a răpi Turciei capitală, nici bogatele și vestitele teritorii din Asia Mică și Tracia, cari sunt esențialmente turcești ca rasă“. Dar această declarație,care era tot ce este mai inexact in ce privește Tracia, n‘a găsit ecou la turci. Dacă Turcia ar fi vrut în adevăr să facă pace în momentul acela, ea s-ar fi putut aștepta cu drept cuvânt să păstreze Constantinopolul. Cum,însă ,a preferat să continue lupta, acuma trebue să sufere .COjUfiCifihift. Nu putem concepe — conchide Spectator — ca durabilă o pace care a i lăsa Turcilor Constantinopolul, liberi să intrigeze in Balcani și să împiedice traficul Mării Negre, și să câștige partizani în Orient, făcând să se creadă că Aliaților victorioși le-a fost teamă să-i expulzeze din cetatea europeană în care jucaseră roluri de cuceritori. Regimul școlar International — Cât se cheltuește pentru invățământ.-Cum sunt plătiți profesorii — După un articol din ’’L’Ecole de la Federation“, din cifrele oficiate rezultă că în Franța se^ chheltuesc pentru învățământ 563 milioane, repartizate astfel: 34 jumătate pentru învățământul superior, 59 jumatete pentru secundar, 468 jumătate pentru primar, 060.006 Pentru opurile post-scolare. Or, în 1917 erau 20.415 studenti, 12S.223 Ijoceni, 3.588.284 în școalele primare, 345-447, auditori la cursurile de adulți. • Astfel statul plătește pentru un elev de școală secundară- ni je sau mare, 465 franci pe an și 136 pentru unul de școală primară. Cum școlaritatea mijlocie a unuia din școala secundară e de 22 ani, aceea, a unuia din școală primară n, trebue conchis că statul plătește de 7 ori mai mult pentru educația secundară, decât pentru cea primară . In Anglia bugetul instrucției publice depășește un miliard — adică un sfert din ce se cheltuește pe alcool. O statistică oficială engleză dă pentru 1916 cheltuelile angajate de cap de locuitor în câteva țări pentru școală: Franța 10 franci, Suedia 11, Prusia 13, Argentina 15, Anglia 16, Noua Zelandă 20, Cap 30, Manitoba 43. Gât primește un profesor în Franța și în Germania? In Germania: 7500 anuale fără rețineri de pensie, pensie egală cu două treimi din ser fă, 25 ore pe săptămână, lucrări post-școlare plante de 30 sebit. In Franța: 5600 anual ,5 la sută rețineri de pensie, pensie egală, cu jumătate seara, 45 ore pe săptămână, lucrări post școlare neretribuite — Cea mai mare nenorocire Pentru oameni și popoare este sâ-șî aducă aminte de re dv fost și nu mai Pot fi. ifimroL-