Universul, august 1921 (Anul 39, nr. 176)
1921-08-06 / nr. 176
f Vânzarea a început TOȚI CETĂȚENII, POT Sl Oficil, MARE ECONOMIE Stofe, F’osta'yisa's Incalț ăminte Țesături de Búmba, etc. cu fabricile,vând DIRECT consumatorilor PRIN Marea Casă „STOCK“ In STRADA BUZEȘTI Mo. 9 (Cinema „Voita“) Vizitați Expoziția de Mărfuri din Vitrina Cinematograful »i „SIECT“ Calea Victoriei », cump^^nd MINISTERUL JUSTIȚIEI ©*rscțiunea Afacerilor Judiciare Domnul Rudolf Tam»« zis Daner, domiciliat în București, * făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe infilaele său patronimic de Tamașin acela de Daner spre a se numi Rudolf Daner. Ministerul publică, aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune In termenul prevăzut de alineatul TI al zisului articol. 2837 Lei 350 ■mi» d« kgr de lemne tăiat«ț M tramperMi prunipt ia Lignit bulgari ai preț redus; la Depozitele Oboristaal EnsRfasta 13 și Calea Vicoriei 351 la înlesnirea VrSn2c«anii. j PiM-lmr 21.4 ® r. P* Nou Be vS.narg»"«'« mut #nani «lunari Strada Venerei No. 3 2980 Ocaziune km 35.® pe Au*j-Calmonete *e DIOM-SOOTON 3$ K. vizibil* Garajul 1 Christea & îs., informatiuni interiilar 3ff. 1 3218 Publicațiune Vansitorii de meserie sunt rugați de a prezenta până in 10 August 1921 oferte indhh pentru vopsitul în două stritui cu alb de zinc ia podu Brcea, numai luciul. Birecțiunea Strv. Focurilor C.F.v Str.G-rat Bodisteanu No. L — București — 96 O Turbină de apă de 108—120 H. P. uz tta, in perfectă stare de funcțiune de vânzare la fabrica de postav Buhuși (Neamț) la preț de ocazie 2970 Petrolist proprietar fabrică de petrol caută asociat capitalist eventual Bancă. Oferte la „Universul*: Căsuța 18 G. 3204 J^ctltoarstfa »etitra limbii romăv ț meed!« și gentan». nise retriojita se caută 1» ^UmbKci ALA*, SA. strad » re> îs > »Ls ’“lfc Sa caută o huai CAStiKA știind ceas și arj intaiéa in frane*7.LA s* adresa la H. «• Br*US«« Sto’da Du bal 93227 I ül fetal I de $6° se virtóe ia jSseiet. JE CANS" Str. Justiției 23 cu LE! 9 LITRUL ■29«' a Isle fe risst InlsnitciT 800 pogoane »■‘abile, neexpropriabilă, pimânt prima «ablitte, siliiHlä în sudul Jud. Olt, ecarete, afectată la Creditul Kiírat. Proprietarul in strada General Anghelescu 42. Imobilul din fund. București.3708 domiciliu 28 , k i| Numiri și înaintării la direcția Casei centrale a cooperației și împroprietariei t D. Ionn M. Duiculescu, inspector general el**« I, și fost numit, director clasa I, păstrând gradul de inspector clasa I. D. Dumitru Gh. Chițoiu, consilier inspector clasa I, a fost înaintat inspector general clasa III. D. George I. Savin, consilier agricol, a fost înaintat consilier, inspector clasa I. D-nii: Ioan Anastasiu și Andrel Mihăescu, șefi de serviciu, au fost malritați sub direccori clasa III. D. Constantin Orescu, șef de biurou clasa I, șef de biureu principal clasa I. D. Petre Ionescu, șef de biurou clasa II, a fost înaintat șef de biurou clasa I. La centrala obștilor sătești și exploatărilor apricale D. G. Ionescu-Stoești director, general clasa II. D. Victor Roman, subdirector agronom inspector general clasa I. D. Teodor Mândru, subdirector agronom inspector general , clasa II. D. Victor Georgecu inpector agronom class. I. D. Radu Calciu, șef de serviciu clasa III. Problema inhțământului primar In România avem azi 80 la sută analfabeți. Suntem una din țările înapoiate în cultură. Multe cauze au contribuit la aceasta. Una insă, pe care o strigă nuiți, ar fi că învățătorul nu și-a făcut datoria. E fapt constatat, că țara noastră n’avut și nu are numărul suficient de învățători, au lipsit școlile normale, cari să dea elementele pregătite. Azi acest rău s-a remediat, înființându-se școli normale. Așa stând lucrurile, întrucât este vinovat învățătorul de contigentul, de tapta sută al neștiutorilor de carte, dacă au fost sate unde n‘au existat școli și în acele sate unde s‘au găsit, n‘a fost decât numai un singur învățător? E lucru cert că un singur dascăl nu poate face o cultură și educație rațională — și spre acest lucru se tinde azi — decât numai la 50 de copii deodată. Cu toate astea au fost timpuri, când un învățător avea și câte 150—290 elevi, iată dar un devotament pedagogic și un fel de muncă peste puteri. Dacă unii învățători aveau în clasă până la 200 de elevi, au fost însă și învățători, cari nu puteau pregăti nici 50 de copii. De ce? Din cauza lipsei de localuri încăpătoare. S-a văzut și aceasta și vom avea treptat, treptat localuri. Cu toată această lipsă „Dascălii români, atât de vitreg tratați în toate privințele, au avut rolul suprem al acelei armate nemuritoare, in istorie, care, fără haine, fără cisme și fără hrană, a câștigat biruință peste biruință și a întărit furea și ciisca patriei“ (La mura). Afară de insuficiența localurilor și a învățătorilor, la noi mai este o cauză care se repercutează dureros asupra învățământului. Este refractarismul țăranului român față de cultură. Ca dovadă este amenda prevăzută de legea școlară, pentru cei ce nu-și trimit copiii la învățătură. Azi și acest obstacol pare a fi fost înlăturat, căci se constată pe zi ce trece, că românul a început să fie mai dornic de lumină, trimițându-și cu mai multă convingere copilul la școală. Cu timpul amenda va deveni literă moartă, și e îmbucurător că e așa. Dacă învățământul nu e azi ceea ce ar trebui să fie, după mai bine o jumătate de secol, cei 3 au fost inamicii lui : insuficiența localurilor, a învățătorilor și refractarismul; altfel norul ignoranței i ar mai fi plutit pe cerul României. tocmai când credeam că am scăpat bolnavul de la moarte, tocmai când cu toții începusem să ne bucurăm de zorii luminei ce se ivește, o nouă cauză intervine, pentru ca nori și mai grozavi să întunece atmosfera minților , plecarea învățătorilor dela posturile lor, e răsplata insuficientă a muncii lor, e chestiunea demisiilor. i E o crimă, se strigă, ceea jti iar învățătorii. Să vedem : I învățătorul mergând înainte pe putea apostolatului său, cu piedicile de mai sus înlăturate, n‘ar fi comis o greșeală de neertat, n‘ar fi făcut un rău patriei lui, dacă el știind că încă o cauză există, încă un rău complicătiv.!.ierna învățământului, nu ar fi făcut o crimă, zic, de nu l-ar fi demascat, invățăr-av-<.i frevrând iarăși șchiopătând? Greșesc cei ce strigă azi ca e o crimă ceea ce fac învățatorii demisionând. Nu o crimă fac, ci ei demască o crimă. Și iată de ce : Problema Învățământului e strâns legată și de remunerația învățătorului. Insuficiența recompensei materiale, îl face să-și câștige existența aiurea, lăsând școala pe planul al doilea. Va face o școală de mântuială, și copiii poate ar aduce mai mult folos patriei, ajutând pe părinți la munca câmpului sau altele, decât să piardă timpul la școală, în nelucrare, înșelând totdeodată și Statul. Aceasta e crima pe care ar comite-o învățătorii, aceste e dezastrul național. Demisionând, învățătorii fac aceasta, ne mai putând fi la înălțimea rn'sii'io’ lor, așa cum sunt rempunerați azi. Nu plecarea învățăiri pot să ne îngrozească, ci șederea lor în școală, unde nu mai pot face nimic. Până când învățătorului nu î se va înlătura grija de ziua de mâine, că nu va mai avea ce să mănânce sau ce să îmbrace, până când nu i se va da posibilitatea de a nu mai avea „Copturi curșnne“ deschise, până când nu i se va reda liniștea sufletească, îmbunătățindu-i-se sfics area materială, până atunci învățământul va merge șovăind. Ioan Mareș, învățător Ghimpați-Vlașca i—«»» — ■ UNIVERSUL tfia £a la T. Măgurele Călduri, călduri caniculare! Orașul zace intr’o ceata de praf, in căi de multe ori om cu om nu se mai vede. De ferestre desenise in cursul unei i-a ferit Dumnezeu pe turura, căci praful e gata sa le strice și cele câteva lucruri ce le-au putut cumpăra, după devastarea inamică. Turbinele orașului nu mai sunt in stare de funcționare de cinci ani de zile, doar În istoricul orașului de se va pemarți de binefacerile lor. Tretuare nu mai sunt decât in strada principală și a doua, în celelalte in zadar un vizitator le va căuta că nu le va găsi. Dar credeți că, calvarul tumenilor este sfârșit ? Nu ! Din grația lui Dumnezeu ,și a guvernului, de când ține comuna cu surogați de primari, uzina electrică este în plină reparație și orașul zace în cel mai teribil întuneric. Barem,nu s’au gândit s’o repare când era luna ! Să rămâi noaptea in oraș "după afaceri, înseamnă să vii sau cu piciorul scrântit sau cu capul spart sau, Doamna ferește, să nu mai vii deloc! Băile județului sunt închise până se vor inventaria și vor trece căldurile. Nu se poate spune că turnenii nu se bucură de solicitudinea guvernanților. . In schimb orașul e la modă cu cârciumile, bodegile și chiar cu o grădină de vară cu pomposul nume de „Trianon Palace Cu politica nu stăm mai prost. Căldurile politice au ajuns la 41 gr „Unirea” liberală a pornit, campanie pentru răsturnarea guvernului. D viuraverescană luptă pe două fronturi atât cu liberalii cât și cu țărăniștii, cu toate că „Secerea” acestora din urmă nu mai apare de aproape o lună. Ultimul număr din „Steaua” publică necrologul partidului țărănist, sucombat -zice ea—în urma votării legii agrare. „Victoria”, independentă, dă la iveală anumite greșeli făcute de actualul președinte al comisiei interimare, cu banii comunei, strânși cu multă sudoare, de alții cu multă dragoste de comună. C. Ch. M Inapoierea coloniilor școlare Comitetul coloniilor școlare, de vacanță aduce la cunoștința părinților, corespondenților, că întoarcerea coloniilor în București se va face după cum urmează: r-Umporîp fețe din Pietroșița- M.,»veu; sosește în gara de Nord mâine -Vineri, ora 8 seara. Coloniile de băieți și fete din Slănic-Prahova sosesc Duminică, 7 August c. și la ora 12 dim. Sosirea celorlalte 2 colonii din Pucioasa și Călinești se va anunța ulterior. Părinții copiilor sunt rugați să le iasă în întâmpinare la gară P fm SSmhifta 6 A«ffus> ■?2i Camere de revizuire Caracterul actualelor adunări legiuitoare a fost în diverse rânduri pus in discuțiune publică, fie de la tribunai parlamentului, fie prin presă .Este,în special, convena!ul tendinței politice pe care le au unele grupări politice”să afirme că Constituția Regattului ar fi, ăătăzi caducă, și, prin urmare, să se procedeze la întocmirea unui nou corp legiuitor, care sub formă de constituantă să dea țării o Constituție potrivită. Din seest de vedere politic tema poate fi susținută, întrucât numitele grupări urmăresc a se reface prin puterea la care aspiră. Nu se poate susține însa din punct de vedere juridic și din punctul de vedere al intereselor noastre naționale. Constat de asemenea că‘ numai prián'ő ‘superficială examinari, eminent, d rsor și vechiul meu prieten d. .Consta Dissescu a putut insera în ziare anul trecut că Regatul mării nu are o Constituție. A fost posibil să se subordone știința intereselor partidului în care s’a înscris. Cu toate acestea Constitiția Patriei mame este perfect și legal introdusă și în noile regiuni din momentul anexiunii lor voluntare, spontane și liber, determinate. A 'susține' altfel ar fi să ajungem In. ipnppsihila hipotiză că regiunile alipite sunt. In a, fără de Constituție, că nouii noștri, cetățeni sunt lipsiți de (irep tabile ‘ politice, garantate prin Constituție, că ei nu au sibputătie .constituționale stabilite în pactul fundamental. • Ar fi să ajungem la concluzia că în Ardeal, în Bucovina și în Basarabia s’ar putea înființa pedeapsa cu moarte,prohibita, de constituție, sau dispozițiuni restabilind castele nobiliare, de pildă [UNK]Constituția vechiului Regat este una din Constituțiile cele mai liberale din lume, mai liberală chiar decât Constituția Belgiei, care i-a servit ca prototip. O asemenea Constituție prevăzută cu «leclarațias”.« ie Areytini, cu,libertăți infinite și egalități absolute — este o binefacere pentru Basarabia mântuită, din autocratismul rusesc, pentru Ardealul îngenunchiat în teroarea praghiară. Vorbesc de Constituția bine și drept aplicată, prin legi chibzuite și mai ales, de oameni integri. Este adevărat că în actele de unire s’ar fi putut însera clauze prin care se mențin legile locale O asemenea, clauză a fost stipulata numai în actul Unirii cu Basarabia din 28 Martie 1918, dar a fost abrogată prin votul Sfatului țării din 27 Noembrie, același an. Astfel încât și Basarabia, ca și celelalte țări surori, prin unirea necondiționată, a acceptat implicit dacă nu toate legile țării, cel puțin, Constituția. Acest principiu a fost desbătut de jurisdicțiunile basarăbene, care au stabilit că Constituția se introduce în țară anexată, fie voluntar, fie în mod violent din momentul anexiunii fără condiții Dar Casația franceză în posesiunea mai multor elemente decizive a hotârît că dreptul țării de origină se aplică ipse facto, din momentul unirii necondiționate, „în măsura în care o permit circumstanțele locale, fără a fi nevoie măcar de promulgare“ Mai departe „o promulgare nu devine necesară decât atunci când guvernul înțelege să vă-i strângă dreptul general sau să-l modifice“. Și mai departe: „legile având un interes general de poliție și de siguranță sunt executorii prin simplul fapt al unirii (Cassi Fehr 1863, Idem Siey 13 I. 226).. .Era vorba de reunirea teritoriilor încorpurate de prima republică și primul imperiu. O singură controversă am avut, dacă, pentru aplicarea legilor țării și a Constituției în regiunile unite este nevoie de promulgare. Am susținut altă dată această teză, dar, instanțele judiciare s’au pronunțat negativ Mențin părerea că în ce privește legile ordinare, nu pot fi aplicate decât numai în urma promulgării și publicării lor Dar în ce privește Constituția, fiind o lege politica, adoptată odată cu unirea fără rezerve, ea reprezintă suveranitatea. Fie in vechiul Regat,, fie în provinciile unite se cere să mîdeim Constituția și să se facă alegeri pentru Constituantă, ar fi să intrăm în stare revoluționară. O Constituție care ne garantează regimul monarhic nu poate fi sfâșiată și dată pe mâna unei Constituante care ar avea pretenția poște, căci ar deveni omnipotentă, să schimbe,și regimul monarhic, de pildă, sub care trăim. Concepția unei asemenea Adunări constituante este una numai greșită, dar este și foarte vinovată. Cel mult se poate vorbi de revizuirea aportată a Constituției în punctele care nu mai corespund cu starea de fapt creiată de tratatele interpaBopale — cum ar fi art. 7 — și rămâne de văzut dacă actualul parlament, are aceste puteri. Este incontestabil că față de modul cum a fost convocat, are aceste puteri. dar puteri limitate. Forma de guvernământ nu ar putea să o schimbe, cum ar putea, în ipoteza unei revolution', o presupusă Adunare constituantă, care să refacă integral edificiul nostru politic. Iaux Draci «mirese«. Senator I niMI utils .•$»' ‘^aaamwMfpr— Chițicăt. tli B» U PW ț și împrspuriiurire  tercuri s’au întrunit într’o orpire la casa centrală a cooperației toți consilierii agricoli din vechiul regat, sub președinția d-lui Cipăianu S'a discutat chestiunea amenzilor și s’a hotărît ca ele să fie încasate prin băncile populare. Asupra chestiunei grâului se sămânță ce s’a dat acum un an agricultorilor pentru însămânțare, câțiva consileri agricoli au raportat caea mai mare parte din argilultori împrumutați refuză să restitue grâul în natură, ci voesc sa-i plătească în sâni. In discuția ce a urmat toți au fost de părere ca să se facă tot posibilul ca să nu se ?sudeze legea cu nici un chip. S’a mai discutat chestia accelerării lucrărilor pentru isprăvitul împroprietărire!. eîa IVM. R Vaporul „Principesa Maria“a pleca la 8 August din Gaați la Constanța—Constantinopol—Pireu cu călători. Vaporul „România a plecata 1 August din Galați la Neapole cu călători și mărfuri. Vaporul „Regele Carol“ sosește la 4 August din Neapele a Galați cu călători și mituri. * " „Durostor“ face curse regulate cu pasageri între Constanța- 8alcic via Mangalia. . saleÍul mmm METEOROLOGIC CEMTIAL 3 August IN ȚARA . Ultimile 24 de ore au fost caracterizate, în general printr’un timp foarte călduros care s’a accentuat mai mult în vestul țării 36 gr. Severin, și cu ploi parțiale care au căzut tot prin aceste regiuni, măsurându-se până la 15 mm. apă la Pitești. Presiunea atmosferică a rămas aproape staționară și a oscilat între 761 mm. la Bistrița (Transite.) și 764 mm. la T.-Severin. , Temperaturile maxime au fost cuprinse între 36 gr. la T.-Severin și 28 gr. la Cernăuți, iar cele minime Între 11 gr la Gheorgheni în Transilvania și 21 gr. la Craiova. .Vântul în toată țara a suflat potrivit, mai mult din direcțiunile nord și nord-vest. La Sulina și Constanța marea a fost liniștită, cerul senin și vântul a suflat ceva mai tare dela nord. LA BUCUREȘTI. — Observațiunile din 3, ora 8 a. 1m. Presiunea atmosferică 763 mm. temp. aer. 25 gr. umezeală 45 la sută, cerul puțin Poros și vântul a suflat dela est-nord-est cu 3 metri pe secundă. Temp. maximă 33 gr. temp minimă 18 gr. ■ [UNK] Carusso a murit Cel mai mare tenor din lume a murit. â. Caruso, fără să fi posedat un joc scenic remarcabil, poseda o puternică și frumoasă voce de tenor, un timbru agreabil, o artă a cantului recharcabila. Descoperit de un it&gi ®*ario oarecare, intro vna de etai(localitate din Italia. Carusaht a fost repede lansat ca un bilo<cântăret de operă. țef.. Cu timpul renumele^nu a ajuns mondial. Cele mitmiri organizațiuni de openasr^ira u sâ angajeze pe faimoaui ,r«ge“ ai tenorilor. Mit. Cum era de așteptatei impresarii americani, oferimi condițiuni extrem de avantajoase, acaparate pe Caruso. Cu toată experiența sa, Carusoteuferea puternice emoțiuni în apropierea momentului când el trebuia să-și facă intrarea pe scenă. Nervos, el sta în cabirattt»ajutând țigaretă după țigaretă. Acolo, aștepta el cu o vădită emoție semnalul intrării sale în scenă. Ajuns in apropieiige culiselor, Caruso aprindea,ultima țigaretă, pe care o arunca apoi repede, cu un gest disperat, în nasul pompierului de serviciu. Cu toate că fumatul este interzis, pompierii toleraui, accesele de fumător ale favoritului tenor și Caruso recompensa această toleranță ca prinț. F.lasvârlea, totdeauna,ffampieniloi de serviciu, un plimi» de dolari. Cu câțiva ani înaintt’1 de isbucnirea războiului mondial, Caruso Și-a făcut „ scurt ș i apariție la Paris, unde a cântat câteva arii la două tiffe d concerte. Pentru reprezentațiile da operă Caruso era platit Cu aur 1« fantastice. " "km. De asemenea mii iarifarele americane aveau obiceiuli să invite pe Caruso în palat,étte lor, spre a le cânta, în crimele dor sentimentale, câteva, rotugjițe italiene. ’ Hi!® Romanța favorită a lui Caruso era : „La fonestrftilincive“. In ultimul timu Caruso era urmărit de bandiții americanii. El primea multe scrisori de ameninția’e din partea unei societăți de apași new-yorkezi, precum și multe...,bilețele dulci din partea fetițelor ,de pe la marile magazine și a văduvelor sentimentale, -ț c. Moartea prematură .«î- lui Caruspi este adânc !»pi^f*ță de toți «cei cari au «vu^^erfestul prilej.. să-l audă cântarade CUM A MVR Și‘ MARELE TENOR ! "Nx ■, Roma, 4. — Carusp*- in tors din America, se dusești la biserica Pompei să facă po^frăndă. Ele însă chemă pe d^c^prin pare constatară o -revenir^-trâm boalei. Medicii îl consiliară să..se ducă la Roma, unde să-si .fa.pe o operațiune. Sosit la Neapoli. a trebuit!.. să ț^e oprealst că. . fiindc^S îl copleșiră durerile. Cu. .rogîe ingrijirile Safe. Carusoă' imiat *sișiaț de/ i.Șirâna lui .ipa.fha. Toate,, ziarele publica articole evocând.. .dă-rtera ’ni sijțiMicâ. Se pare, că medicii americani •sap... însfiiăt asupra Kțj||j bji. Am based om 1 amorifäfii a trimes /lui yArtlM jbdühdo* lean tele - ‘ gr ■''ArtiuTnf. ’ '■** y lP4ridt*rri4ntarea se /vâ -face I« Neftpdti. G ;■ * • Uf-y .......flwiegggi * Spfäi si Ä u ser nr*vifoare ia castor« in Bucovina S‘a promulgat 1evemi »privitoare la sncrimecea si modificarea ■unor dispozițiuni din codul civil venerat, în vigoare în Bucovina. Tată. textili amiculiiii artică din această lece : Paragrafele 64, 111 și 116 din codul civil austriac,,, precum și decretele imperiale , 'din* 6 August 1814 si din 17 iulie 1835, privitoare la desfacerea / câsătoriei' dintre catolici suprimi. Art. 115 din codul civiil: sms>triac se modifică astfel)/Legea admite deaifacarea câsătoriilor din pauze berbesnice. Aceste cauze simt: dacă soțul s'a făcut vinovat de adulter, sau de o crimă care a avut drept urmare con a.r-a r•»» »a sa ’ Va pedeapsa temniței de cel oiVHn 5 arii. dacă un soț a.nS^SSu curea voință nefelății.H *1H- cazul când domiciliul să i' osfș ■ a«cunoscut nu s'a înfățișa FH n • de cursul unui an la dhenlces .publică judecătorească: tismii ,v.rimejdioase sau peUyu1rip.se' vieții sau .sănătății; 'plajjte'te.ă.ri grave și renotate; o.ajt'rs+ie neinvincibilă fabse’'.'tăi.î din care cauză ambii soți cer disolvarea căsătoriei; totuși în cazul din urmă disolvarea . cS.sătoriei nu se va încuviința iipexilat, ci 3.' v.ș cere mai întâi sepa'r a'țiunea de corn Și anume dună înprejurări și fonotice prirTn toate aceste cazuri se va proceda după dispozițiunile prevăzute pentru cer..proA și ’’’deCarea unei căsătorii pevalabile. . B9»9«igBg»!W.|g^WSÜBS! FOITA ZIARULUI „UNIVERSUL maim in PARTEA II-a VRĂJITOAREA DIN BOLOTO Intr’o odăiță, cu pereții acoperiți de o vopsea simplă vstră, de-a lungul cărora pindea o laviță de lemn o»*, după cum obișnuesc sa aibă țăranii ruși, era o masă de lemn, pe care o lumânare, arzând într’un sfeșnic de fier, lumina niște cărți de joc și niște cești de cafea murdare, amestecate de-a Arsima. In zadar ar fi căutat cineva în această camei-s țoana lui Christos, așa de nelipsită .. .»zice casa ruseacf și pe care ochiul e obișnuit s’o vsî în coltul de cinste al casei. O tentata hăUână fără grijă de furtuna ce vâjâia afară, ședea în fața unei sobe de zid, în care ardea câteva surcele, de-asupra cărora cafeaua,, clocotind într’o oală de fier alb, pusă pe o pirostrie, «sbârnăiat»n cântec »»esel. Din când în când ea ațâța focul cu surcele, și figura-iluminată de flacără lua atunci o expresie cu adevărat drăcească, ce făcea încă și mai îngrozitor portul ei fantastic, căci avea în cap o cealma roșie, pe când pe un părul drept atârna un șal galben cu un chenar lat roșu, împresurându-i talia în cute lungi. Tipori ea se scula repede după scaun și se învârtia de mai multe ori prin odaie, cântând cu o voce adâncă un cântec ciudat și sălbatec, ale cărui vorbe erau cam acestea : „Tu gemi, cerbule, pasărea mea frumoasă ; dar mângâete, căci spânzurătoarea e-aci, și ea va avea grijă să-ți dea de mâncare. „Iar voi, bufnițe, sătule de sânge, ce miresme mulei mirosiți ? Căci ospățul fericit se pregătește, la care moartea își poftește oaspeții: „Iar vei, vulturi, lua-veți oare parte la ospățul acesta ? Sângele va curge în borcane, și oasele cărnoase ale celor spânzurați bune bucăți vă vor da !“ Apoi iar se așeza dinaintea focului, și se pierdea în gânduri, privind cum fierbe cafeaua, in sfârșit ca ținute cu băgare de seamă cafeaa Intre ceașcă, punând dr dia într’o altă ceașcă, pe <>e o spălase de mai ’»einte, b• bind apoi cafeaua încet, eve uita cu luare aminte la o»1 die și, cu cât se uita, cu șters, expresia feței sale deraia mai drăcească , apoii*.’*te odată ea izbucni într’un hohot de râs nebun, aruncă drojdia într’un colț, cu ceașca ce se sparse într’o mie de bucățele, se scula repede și, asemenea unei tigroaice căreia îi miroase a sânge, ea și Începu un «ou jocu-i smintit, cântând cu un glas și mai răsunător decât înainte : „Cornii croncănesc, vijelia urlă, ceasul »’apropie, ha, ha, ha, ha ! „Clopotul bate cea din urmă lovitură ; sunetul jalnic în suflet răsună. Ceasul s’apropie, ha, ha, ha, ha ! .„Peste câteva ceasuri veiu fi încetat de a mai trăi, dar în mormânt, mă va urma ! Ha. ha. ha, ha !“ . Această femeie, aproape ihidtita, care se învârtia ttenând prin odaie, era Lei ormanda Sfânt-Petersburgu 1 i. renumita țiganca cunosttă în «onor sub numele de vs.jțlogrea din Boloto“. Bogați și săraci, bătrâni și s.n.eri, toate clasele societății veniau cu grămada ’a dânsam a să-și afle viitorul din căruțci de joc ori din drojdiile-i de cafea. Nimeni nu știa cine era ori de unde venia. Intr’o bună dimineață, erau de atunci cam vreo doisprezece ani, se răspândi în partea de miazănoapte a orașului Țarilor, vestea că’n Boloto trăia o țigancă ce citia ca intr’o carte deschisă nu numai în trecuți oricarui om, dar și în viitorul lui, și începând din ziua aceea ea ajunse renumită, mai ales când in salonul prințesei Voronțkoîi Pașkov se vorbi despre Mariușa ca de-o a opta minune- Talentul Mariușei era intr’adevăr minunat. Ea disprețuia teatr sclomachia obișnuita a șarlataniss- ului și din darurile ce i se oferiau cu îmblșugare nu, lua decât ceea ce -i era neapărat necesar pentru traiu. Când vedea aurl, o apuca un atac de tiutoare histerică, și nu numai că respingea, monadele de aur ce i se dedeau, dar, chiar se arunca pe fereastră. Cel între sceptic,se înfiora când venia ca să-și rază de feșne-crederea oamenilor, și când acea femee, ale cărei minciuni venia să i le dea pe față, îi spunea nu numai tot trecutul lui, ci’i mai destăinuia și gândurile cele nasn ascunse, pe cari el ar fi vrut să le ascunzâ lumii, și când ea’i înșiră, cu o bucurie drăcească, nenorocirile ce-l mai așteptau. ' Ea un pi'prostia niciodată fericirea, atunci tăcea și-și invocea fața căscând , dar ochii ei străluciau, ca un foc sinistru când . în cărțile ori în drojdia ei de cafea citia ne.- norocirea, și. când ea număra încet, apăsând pe fiece silabă, toate durerile, desamăgirile și ungdbete ce- a așteptau pe aceea care o consulta. In timpul cântecului ,el s..l.fearg.c. ș.al.-săriturilor ei nebüritel îem«o intrase, fără să fie »brută. în odaie,și, uimită ■»'■lateă neînțeleasă a fi» rămăsese in ușă. Era o frumoasă. încă, tâoă•,ră...».am de douăzeci și patru de ani : hainele ei, simple dar alese, fuseseră mototolite de vijelie ; picioarele-i erau ude, și cu toate că era învelită, cu un șal călduros, părea să-i fie frig, căci tremura adesea cuprinsă de friguri. Fața-i frumoasă era searbădă , frumoșii-i ochi negri străluciau printre lacrimile ce încă n’avuseseră vreme să se usuce , din când în când buzele i se strângeau de durere. Desigur că nu o simplă curiozitate o hotărîse să înfrunte vijelia ce urla pe strade, ci venise să își găsească mângâiere lângă vrăjitoare și poate chiar vra un mijloc de scăpare. Mariușa își urma cântecul, învârtindu-se prin cameră fără să vadă pe noua sosită, până când, îură întâmplare, Iov» cu> cotul ne străină. Fără să se mire, fără să zică vr’tm cuvânt de tertare, Vârf o «a privi cu ațintire pe vizitatoarea ei. „Vii să-ți afli ursita ?—zisero. — V’am nevoi» să mai întind cărțile- soarta ți-e scrisă pe față" Dă-mi mâna !“ Vorbind astfel, ea trase pe străină în odaie, lângâ masa pe care ardea lumânarea, căreia îi luă mucul cu degețel«, aruncând feștila appinișă pe podeală ; apoi se uita» îndelung, mai întâiu la» mâna străinei, ca și cum i-ar»M. studiat liniile ; apoi o p5**oui cu ochii așa că femeea abbia putu să-i înfrunte mri^rea, și iar îi cercetă mâna, care i-o amoniă de lumâ păre ca să vază mai bine; i-o lăsă apoi de-odată să cadău și, respingând pe străină, strigă: „îndrăznești să vii^Ta mine ? îndrăznești să fii să plângi aici ? Fi bine. ^Veria! Ce-i cu Siberia ? Desigur că n’o fi mai vie ! Totușt’o să fie spânzurat! N’ai. ..să vezi din depărtare, ea e desnădăjduită, nunându-i-se ștreangul de gât ; n’ai «ă vezi pământul scufundându-se sub niCÎORopți »ni . n’ai să-l vezi atârnând ?n aer țirre<?i vat. de corbii crontKpiferi!. E,șiîn fericită, căci n’ai să-l vezi murind... . (Va urma). (Vt, t