Universul, noiembrie 1923 (Anul 41, nr. 280-304)
1923-11-01 / nr. 280
Preturi extrem de reduse la toate mărfurile | „AU BON GOUT“ Iull I Vânzare En-Gros şi En- Detail -----------------MARE ASORTIMENT -------- ” 11 --------------Stofs p. costume bărbăteşti 150 m. Lei 200 b.§ Rochi şi mantouri p. dame dela 2500 1 I* de lână pură p. mantouri 140 „ „ 105 1 Paltonaşe, rochiţe şi costumaşe p. copii 400 Crepe marocain lână toate culorile „ 260 „8 încălţăminte p. copii 175 I Charmelle „ „ „ 250 „8 Ciorap şi chaussette negre marron 35 Captuselissafinate p. mantouri „ 80 „ 8 Bonetărie de lâna ultimele noutăţi § velour Anglais 110 cm. „ 525„Bevonul mătăsurilor preturi reduse Lingerie pentru tisme, Bonetérie, l^anteBe* Garnituri, Mânuşi, Voillette Pssrfumerie, Pălării pentru Dame, Articole Bărbăteşti 1 — PREŢURI EXCEPŢIONALE || H Rin ra—in" i 1 ....................m «mi PI i iui !■ iiii «111111 iii IMII ii ai i■ in i mi i mim —■■■■■ii 111 i n ■ ■■nr n mwiTr^TiTmii HAINE DE LUX Lacal Fix Bucureşti. 112 Calea Orivitei, 112 (Sub Hotel Franaeite) care vinde produsele renumitei fabrici de haine bărbăteşti şi de copii dfh ,P R O S N E T W — V cu încălţăminte, pălării şi crolonterie —Balone speciale MANSFELD’SCHER METALLHUNDMI Fabricate de aramă, alamă, aluminiu, Tablă, funduri bare, ţevi, sârmă, plăci şi focare complecte pentru locomotive, etc. DEPOZIT PERMANENT la Reprezentanţa Generală pentru România „W EXTERN“ Birou Technic Soc. Io Corn. Bucureşti, Str Sfinţilor 33 Tel. Ontr. 2-a No. 46 . BERLIN AVIZ Comercianţii de la sale cari au luat parte la Congresul Sfatului Negustoresc din Bucureşti, sunt încunoştiinţaţi a face cumpărături convenabile In mărfuri de Mărunţişuri şi Anilin (Vopsele pentru lână şi bumbac) numai de la firma de încredere de en gros 5943 STANOIU & BUCUREŞTI— Strada Gabroveni 20 Gabriel Nasbach & Fiu FURNIZOL CURŢII REGALE - BUCUREŞTI.— 12 Strada Negru-Vodă 12, Etaj — cel mai bine asortaţi cu: Lămpi electrice, Vaze, Bomboniere, Jardiniere etc. de GALLE, DAUME, DE.WEZ, WALTER,etc Obiecte orientale. Chinezeşti şi Japoneze. Mai ieftin ca oriunde 6 UNWCIT strein, superior LIGNIT bolovani COCI ţinitru sobe şi forge BRICHETE streine pentru sobe teracotă cu greutate garantată la Hepoziful FELDMAN Caisa Privitei 24.—(lângă şcoala de Artilerie) N. B. Până la 1 Decembrie. Dnil funcţionari şi văduve, vor avea reducere lei 100, la tonă, 8 Preţ curentul despre vife altoite, pomi rc* d.loti, trandafiri, sparanghel A apărut: lihni Fisciior , [dl îl. jud. Jud. Alba de Jos Depozitul de GEAMURI al Primei Fabrici de Sticle cu gaz metan S. A. din Media, la Firma Siegmund Deutsch & Comp. Srap Livrează în conţinu toate soiurile de geamuri înconuițiu ___________oile cele mai ?v ^7H Persecuţiile romanilor din Macedonia greceasca — Un protest al ptudepţilor macedo-români — Din partea soc. studenţilor macedo-români, primim următorul protest: Societatea studenţilor macedoromâni a fost înştiinţată despre persecuţiile suferite de fraţii noştri din Macedonia. După ce autorităţile de acolo ie-au închis toate locaşurile de cultură şi de rugăciune, după ce au expulzat peste graniţă pe intelectuali, după ce prin tot felul de persecuţii organizate au îndepărtat deja căminurile lor pe toţi fruntaşii neamului mai cu dare de mână, după ce au înăbuşit prin sânge şi exil orice încercare de manifestare naţională, după ce au deslănţuit contra elementului românesc de acolo o adevărată teroare pentru exterminarea lui ca neam, guvernul şi autorităţile greceşti au dat voe la cei aproape un militim de refugiaţi greci din Asia Mică şi Tracia să dea năvală asupra satelor româneşti din Macedonia grecească, gonind cu dea sila pe stăpânii caselor şi pământurilor româneşti. In furia lor nebună ca şi In setea lor nesăţioasă de refugiaţi trecuţi prin foc şi sânge, alimentată şi de sprijinul făţiş al guvernului şi autorităţilor greceşti, ei stropesc în drumul lor cu sânge românesc mai toate satele care încearcă să opună o rezistenţă de legitimă apărare contra acestui puhoi copleşitor ce serveşte de instrument orb veşnic mascaţilor şi nepedepsiţilor asasini ai neamurilor balcanice. Familii nenumărate sunt asvărlite fără milă pe drumuri acum în ajunul iernei, iar în casele lor se instalează nouii proprietari învestiţi cu puteri discreţionare de autorităţile greceşti. Avutul şi gospodăria proverbială a fraţilor noştri trec direct în mâna refugiaţilor cotropitori, iar bătaia până la sânge şi moartea este singura lege care îi guvernează. In zilele din urmă câtiva dintre colegii noştri au primit de acolo dureroasa veste a morţii părinţilor şi rudelor lor, căzuţi victime furiei acestor ucigaşi de meserie. Jalea şi doliul s'a lăsat peste regiunile aromâneşti ale Megleniei, Veriei, Vodenei, etc... mii de glasuri sfâşietoare se îndreaptă din acele părţi spre noi, cei de aici. Ei cer doar atât: să-i mângâem ca oameni, dacă nu ca români, pe cari i-am uitat de mult... Noi, studenţimea macedo română, alături de colegii noştri de la cele patru Universităţi ale , României Mari, interpreţi fideli ai fraţilor noştri de peste hotare, cu sufletele pline de revoltă şi durere ridicăm cei dintâi glasul nostru energic de pro^^^kn..31 mod sistematic atrn^^^V la şcoala, biserica, avutul^^Bna fraţilor noştri, cu sperai^Bţ, la glasul nostru tremurător se vor alătura şi glasurile celor 18 milioane de cetăţeni români ai României Mari, răzbătând măcar până în samavolnicii Balcani, veşnic stropiţi de sânge românesc. REMDICIMI IARĂŞI DIPLOME FALSE Pe baza unui denunţ, s’au pornit cercetări împotriva tânărului Ilie Hirschorn, din Capitală (str. Bărăţiei) şi s’a aflat că el reuşise, graţie unei diplome de absolvire a şcoalei de comerţ superioare, falsificate, să facă serviciul militar cu termen redus. Plecând în Franţa acum doi ani, Hirschorn echivalase diploma cu bacalaureatul francez şi se înscrisese la Sorbona. Cu instrucţia cazului fiind însărcinat de judecător Papadopol de la cap. 5, d-sa a luat Luni un , interogator falsului student şi faţă cu mărturisirea acestuia că în adevăr a obţinut diploma fără a fi absolvit şcoala de comerţ, l-a arestat, sub acuzaţiunea de a se fi servit cu bună ştiinţă de un act public falsificat. Mandatul de arestare va fi supus astăzi tribunalului spre confirmare. Instrucţia urmează să stabilească în ce condiţiuni s’a operat falsificarea diplomei şi cari sunt vinovaţii principali cât şi complicii. RECLAMAŢIA D-LUI I. FERMO Colegul nostru d. I. Fermo a depus plângere la parchet împotriva ziarului „Timpul”, care l’a învinuit că ar fi luat bani dela o legaţie străină. Primul procuror a repartizat afacerea, ale cărei cercetări au și început luni. __1 IN BUCOVINA 1 RĂDĂUŢI Isprăvile unor evadaţi, — Pricopie Andrişan din Satul-Mare, jud. Rădăuţi şi Dumitru Creţu din Coţmani, cunoscuţi spărgători, au evadat din închisoarea centrală Cernăuţi in ziua de 13 Oct. a. c. Sosiţi în localitate în ziua de 18 Oct. a. c. şi găzduiţi la cojocarul Dumitru HâncU, de la data sosirii aci şi până în ziua de 25 Oct. a. c., când au fost prinşi, au făcut mai multe spargeri, între care la avocaţii Reichenberg şi Menkes, judecătoria iocala, cismarul , Franz Pscheil şi la, cojocarul Maniu Honig I de unde au furat lucruri de ma- I re valoare. Intre altele, au furat o maşină de scris de la avocatul Reichenberg, cu care maşină au plăsmuit acte false şi au scris mai multe scrisori pe care le-au trimis recomandate prin poştă d-lor Brătianu, Nistor’ şi Jean Th. Florescu. De la judecătoria locală au furat ştampile de cauciuc, pe care le-au transformat în stampila, comunei Satul-Mare, care ştampilă le-au servit la facerea actelor lor de identitate. Datorită măsurilor energice de urmărire, întreprinse de comisarul Romanescu şi d-l Semaca, şeful biroului de populaţie, numiţii au putut fi descoperiţi şi prinşi în ziua de 25 Oct., când sau putut găsi şi toate lucrurile furate. Pricopie a fost condamnat şi pentru profanare de morminte. Asupra lor s’au găsit, afară de documente false, şi mai multe instrumente pentru spargeri. Incendiul dela Herghelia Statului din Frătăuţii-noui. — In ziua de 26 Opt. a. c. — ziua de fax maroc la Rădăuţi — s’a bătut toba pe piaţă, spunându se că arde. Frătăuţii-noui şi îndemnând populaţia din acea comună să plece imediat acasă. In cursul dimineţei s’a zvonit că au şi ars 15 gospodării. In realitate au ars 2 cirezi de ovăz îmblătit şi paiete precumşi maşina de îmblătit la herghelia Statului. Au ars vreo 8 vagoane ovăz. Pagubele sunt considerabile. Cauza incendiului nu se cunoaşte. „Universul“ în ţară BRAILA Dela comisia interimară. — Arestări. — Condamnări.—Numire. — Diverse. Consiliul comunal a ţinut aseară şedinţă sub preşidenţia d-lui Radu Portocală, primarul oraşului. S’a discutat modificarea preţurilor maximale la restaurante, carne şi zarzavaturi. S’a decis să rămână tot preţurile vechi, afară de untură la care s’a admis majorarea până la 76 lei de kgr. S’au clasificat hotelurile in două categorii. Preturile pentru o cameră nu vor fi mai mari de 40 lei, inclusiv încălzitul şi lumina. Consiliul a aprobat să se cumpere diferite aparate in valoare de 180.000 lei. S-a discutat oferta casei Poli Vacas care se oferă să furnizeze o pompă motor cu automobil remorcă pentru secţia de pompieri, care va costa 260.000 lei, adică motorul, iar automobilul remorcă 390.000 lei. Forţa motorului pompă va fi de 10 cai putere, cu 40.000 litri, asvârlind apa la o înălţime de 25 metri. S-a aprobat cumpărarea lor. Consiliul, în urma raportului d-lui C. Toneanu, directorul trupei de teatru de la teatrul comunal, văzând starea materială precară a companiei, a admis să subvenţioneze teatrul local cu suma de 100.000 lei pe lună, rămânând ca mai târziu să se majoreze până la 1.000.000. S-a răspuns adresei d-lui Lichiardopulos prin care arată că bufetul gradinei publice i-a fost cesionat de Avram Nicolae. A rămas în suspensie oferta d-nei Mărgărit. Pretinde suma de 6000 lei ca să vânză imobilul din str. Militară, unde urmează să fie instalat dispensarul prostituatelor. Consiliul după ce a rezolvat alte chestiuni a luat sfârșit la ora 8 luni seara. — Comisarul Apostolescu a arestat pe Spiru Georgescu semnalat ca un spărgător abil, care a comis excrocherii. — A fost arestat Stan Pietraru care a furat mai multe dinamuri de la soc. Forestieră Română. — Organele poliţieneşti au arestat aseară pe femeia Rebeca Dumitrescu în vârstă de 24 ani, care dădea semne de alienaţie mintală. Demenţa va fi înaintată la un ospiciu. — A fost arestat aseară Nicu Dmitrescu zis „Preoteasă" aulrul mai multor furturi și, spargeri. — Trib. local a confirmat mandatul de arestare al lui Stan Rădulescu acuzat pentru tâlhărie. — Radu Stoian a fost condamnat la 5 luni închisoare pentru spargere. — D. comisar Casasovici a fost numit șeful biroului de circulaţie de pe lângă prefectura poliţiei locale. — A fost respinsă cererea lui Paul Iambobardi, antreprenorul lui Trocadero, ca să fie localul deschis până la ora 4 dimineaţa. — Atragem atenţia celor în drept asupra tripourilor ce funcţinează aproape la toate cafenele!» din localitate. — Atragem atenţia autorităţilor poliţieneşti să impună şoferilor să respecte regulamentul circulaţiei, care limitează viteza automobilelor pe străzile oraşului GALAŢI întrunire. — Omor. — Mort prin asfixie. — Noul comandant al pieţei. — Sinucidere. — Sosirea yahtului regal dela Belgrad. — Convocare. Aseară s’au întrunit la sindicatul muncitoresc, lucrătorii din port. S’a ales o delegaţie care va lua parte la desbaterîie muncitorilor din port tori, carie se vor ţine în zilele de 4, 5 şi 6 Noembrie. — In urna unei certe, individul Gheorghe Lazăr din Vereşti a omorât cu lovituri de cuţit pe consăteanul său Niculae Bălăci. El a fost arestat. — Intr’un vagon în care îşi adusese efectele de strămutare de la Ghidiceni Galaţi impiegatul de mişcare Aurel Moraru, a fosit găsit mort copilul Gheorghe al femeei Maria Garabet dîn serviciul numitului funcţionar. Se crede că copilul a murit asfixiat. —■ D. maior Bogza a fost numit comandantul pieţei Galaţi. — Vasile Dima Ghiculiţă din satul Comăneştii s’a sinucis strangulânduse— Azi a sosit în localitate yahtul regal, care despărţindu-se de escadra de Dunăre a rămas la Belgrad pentru a aduce în ţară pe M. S. Regina Maria. — Sâmbătă 27 col’, în localul Camerei de Comerţ s’a convocat comitetul oraşului Galaţi sub preşidenţia d-lui Drăgănescu. S’au discutat diferite măsuri ce trebuesc luate pentru operaţiunile de pe piaţă. CONSTANŢA Arestare. — 6 cazuri de scarlatină. — Din ceartă la crimă. — Diverse. In urma cercetărilor Întreprinse de către organele poliţieneşti a fost arestat individul Enache Dorian originar din Bucureşti şi cunoscut ca fiind cel mai temut pungaş de buzunare. — Epidemia de scarlatină care a făcut multe victime în oraşul nostru, s’a întins în satul Anadolchioi. Cu toate măsurile luate de serviciul sanitar al judeţului, totuşi pe ziua de ieri s’au înregistrat are 16 cazuri. — Azi dimineaţă la ora 12 s’a ivit o ceartă între lăcătuşul Zamof Constantin şi fochistul Năstase. Secundul la un moment dat a luat o ţeava de fer cu care a lovit în cap pe primul. Acesta în stare gravă a fost transportat la spital, iar criminalul arestat. — Intre Baleia şi Constanţa s-au observat flăcăii urmate de explozii repetate. Cerându-se informaţiuni la căpitănia portului, ni s’au dat 2 ipoteze : că ar fi xplodat vasul „City Deau“ plecat ieri din portul nostru, sau vasul „Letourneau“. CALARAŞI Culturale. — Sâmbătă 27 Oct. ora 4 da. s’a ţinut, în sala de festivităţi a liceului de băeţi, a doua producţie a societăţii Ştirbei-Vodă. Şezătoarea a fost deschisă de corul soc., condus de Gh. Ţopescu din cl. 7-a. D. profesor de limba franceză Rigobert Pauly a vorbit, în franţuzeşte despre „Contribuţia Franţei la războiul mondial D-sa, timp ,de o oră a ţinut încordată atenţiunea numerosului auditoriu, care l-a aplaudat frenetic. Sâmbăta viitoare va sfârşi partea doua a interesantei d-sale conferinţe. 1 • Au urmat: citiri, recitări, cântece din vioară, mandolină. In azistenţă cităm pe: d. G. Constantinescu, prefectul judeţului, toţi profesorii in frunte cu d. V. Marineanu, directorul liceului d-ra directoare a şc. profesionale cu profesoarele, elevele liceului de fete cursul superior, elevele şcoalei profesionale şi elevii de curs superior ai liceului. Şezătoarea s-a sfârşit la ora 6. — Incurând „Cercul cultural” local îşi va începe activitatea. Pentru acest scop s’a ţinut Sâmbătă seara, în cancelaria liceului, o consfătuire a membrilor acelui cerc, când s’a hotărât data începerii şi s’a făcut înscrieri de conferenţiari. Pentru refacerea laboratorului de la liceu, distrus de armatele de ocupaţie, prefectura a donat 15 mii lei. Lipseşte, petrolul. De mai bine de 3 săptămâni lipseşte petrolul. Populaţia mărginaşe şi cei care n’au lumină electrică sunt nevoiţi să plătească 8—10 lei litrul, la speculanţi. Rugăm pe cei în drept să ia măsuri ca depozitele să nu mai dea ocazii la asemenea lipsui’i. Consfătuire. — Funcţionarii lipsiţi de case s’au adunat a doua oară, de data aceasta spre a asculta răspunsul dat de d. primar al oraşului comisiunii însărcinată în acest scop. D. medic primar Buda, după ce arată spusele d-lui primar, roagă pe funcţionari să aştepte până ce va sosi delegatul ministerului de război, care, a spus primar, va da pe seama comunii pământurile, azi în litigiu. Din port. — Din cauza secetii, apele Borcii scăzuseră neobişnuit. întreaga mişcare din port încetase de câteva zile apa venind simţitor, toată întinderea portului s’a populat cu zeci deIepuri şi zilnic sosesc altele spre încărcare cu cereale, cari s’au făcut din belşug anul acesta. Tot In port se lucrează la refacerea cheiului, care ajunsese in ruină. Explozia din jud. Dorohoi Un om ucis. — Se impun măsuri grabnice pentru curăţirea terenului de explozibile. Dorohoi, 28 Octombrie In cei doi ani de neutralitate, adică în 1914 şi 1915, s’au dat lupte crâncene între ruşi şi austriaci, după cum îşi amintesc cititorii „Universului”, pe frontul bucovinean, chiar la hotarul jud. Dorohoi. Foarte adeseori tirul de artilerie fiind greşit dirijat, au căzut obuze pe teritoriul judeţului nostru, omorând oameni şi vite, devastând şi ruinând gospodării întregi. . Ei bine, nici după trecere de 8 ani, terenul de la noi n’a fost curăţit de ghiulele căzute atunci. Din această cauză , avem de semnalat din când în când nenorociri. Oamenii găsesc pe câmp obuze şi şrapnele, încărcate cu explozibile şi, fără a-şi da seamă de primejdie, demontează ghiulelele, cari fac explozie imediat şi omoară pe toţi cei dimprejur. O nenorocire de acest fel avem de înregistrat pe ziua de azi. Guardul Ion Scripa, de fel din satul Văleni, pendinte de corn. Buda a găsit pe câmp un obuz. Luându-l în mână, Scripa a învârtit atât de mult obuzul, încât a făcut explozie, rănindu-l mortal. In agonie bietul guard a fost transportat la spitalul din Cernăuţi. Atragem atenţia celor în drept asupra pericolului permanent ce-l prezintă aceste explozibile aflate în abundenţă în apropierea fostei frontiere dintre Bucovina şi jud. Dorohoi, spre a se lua cuvenitele măsuri de curăţirea terenului şi strângerea obuzelor lin automobil surprins de tren — 2 MORŢI ŞI TREI RĂNIŢI — Alba-Iulia, 29 Octombrie Azi dimineaţă un tren de persoane a surprins pe linie în apropierea Cugirului, la o rampă deschisă, un automobil în care erau 5 persoane, zdrobind complet automobailul. Au murit îe loc dna Mesaroş de Turda şi încă o domnişoară, a cărei identitate încă nu s’a putut constata, se prada că este d-şcara V. Mesardş, şefcontabila băncii Izvorul din Alba-Iulia, fiica primei vistrina. Ceilalţi au fost aduşi la Alba- India şi internaţi în spital, grozav mutilaţi. Cu mare greutate s’a putut constata că sunt: comisarul de poliţie Alexandru Kedeseteş, d-sora Zoe Mesaroş şi şoferul. Nenorociţii veneau dela o nuntă din Cugir. Accidentul acesta a produs adâncă impresie în oraşul nostru. Autorităţile cercetează spre a stabili asupra cui cade răspunderea nenorocirii. inaugurarea căminului şi cantinei şcoalei comerciale din Galaţi De mult se simţea nevoia uinui cămin şi a unei cantine la şcoala comercială elementară, din oraşul nostru. Astăzi, datorită energiei corpului profesoral, in frunte cu d-nii Calmuschi, Anastasiu şi Paulescu, această operă a fost înfăptuită. Duminică 28 oct. în localul şcoalei, s-a inaugurat noul cămin şi cantina. Au luat parte întregul corp profesoral, primarul oraşului, reprezentanţii Camerei de comerţ, elevii, etc. O slujbă religioasă a fost oficiată de părintele Ştefănescu, secondat de corul liceului ,,V. Alexandri“ sub conducerea elevului Ticulescu. A luat cuvântul d-l Anastasiu, directorul şcoaei I, care a arătat importanţa acestui cămin, astăzi când se ştie de toţi, cum se face îngrijirea copiilor la aşa zisele gazde. D-sa arată numărul mai’e de elevi — fii de săteni — cari s’au înscris la cursurile şcoalei comecriale, şi în vederea aceasta, s'a gândit la înfiinţarea acestui cămin. D. prof. Calmuschi, preşedintele efor’iei şcoalei, vorbeşte despre starea mizerabilă în care trăiesc elevii la gazdele particulare. ..Mulţumeşte corpului profesoral, , care a putut, pune bazele acestui mic cămin, de o mare importanţă. D. Prodrom,, primarul oraşuilui, arată elevilor importanţa şcoalelor comerciale, în special astăzi. Mai vorbesc, d-nii Munteanu, fost director al şcoalei superioare, şi Apostol Popa, reprezentantul Camerei de Comerț. Puternic incendiu le Luncaviţa Constanţa, 30 Oct. lin puternic incendiu a izbucnit în pădurea de lângă Luncaviţa. S’au distrus peste 150 ha. pădure. Pagubele se ridică la 5 milioane lei. Se crede că la mijloc ar fi o mână criminală. I „1111“ fir. 11 I CUPON I Spentru asigurarea iazului dry / invaliditate permanentă, pro- › › venită din accidente de tren, ? › tramvaie, vapoare fi automo- S c bile cu suma de: î 130.000 lei (treizeci mii: ‡ [Numele şi pronumele › Ocupaţitinea şi adresa › N. B.~ Acest cupon destinat › a fi trimis împreună cu suma de 5 lei. Soc. T,ounând. de asi- milări STEAUA ROMANIE 1,ltr. Carol No. 19, asigură pes cutitorul expeditor contra inva- i lidităţii, până la 1 Decembrie 1923, cu condiţia de a avea ins orice moment cele din urmă 100 nopoane. 5 I DECOLTEUL Când este de rigoare, tre-.j bue să aibă albeaţă şi xnatitatea impecabilă a marmorei. j Există un singur mijloc in- j ilibil pentru obţinerea du- VICTOR HUGO 84) Nouăzeci şi trei Partea treia IM V1N3EEA In fundul sălii de jos, pe o scândură lungă, se găsea de mâncare ca într’o cavernă americă, farfurii mari cu orez, friptură de viţel, un amestec de făină şi fructe, fierte în apă, oale pline cu cidru. Bea şi mânca cine vrea. Bubuitura de tun puse capăt la toate. Nu mai aveau decât o jumătate de ceas. Imanus, din vârful turnului, supraveghea apropierea vrăjmaşului. Laurenac dăduse poruncă să nu se tragă ci să fie lăsaţi să se apropie. Spusese : . — Sunt patru mii cinci sute. Să-i omoram afară e în zadar. Nu ucideţi decât înăuntru. Căci aci egalitatea e refăcută. Şi adăugase râzând: — Egalitate, fraternitate. Se înţelesese că, atunci când inamicul îşi va începe mişcarea, Imanus, eu cornului, să le dea de veste. Toţi, în linişte, ascunşi după metereze, pe treptele scărilor, aşteptau, cu o mână pe puşcă, cu alta pe mătănii. Starea de lucruri se hotărî şi iată cum sta: Pentru cei de afară o spărtură de învins, un meterez de înlăturat, trei săli suprapuse de cucerit prin luptă, una după alta, două scări în spirală de urcat în primejdie la fietreaptă, sub un nor de Impușcături; celor dinnăuntru nu le rămânea decât să moară. VII Pregătiri Gauvain, la rându-i, orânduia atacul. El dădea cele din urmă lămuriri lui Cimourdain, care, ne aducem aminte, trebuia, fără să ia parte la desfăşurarea luptelor, să rămâe pe podiş, şi lui Guechamp care trebuia să rămâe în supraveghere cu grosul armatei în tabăra din pădure. Se înţeleseseră ca nici ba eria din pădure, nici cea de pe podiş să nu tragă decât atunci când dușmanul era pe cale de a ieşi, ori încerca să iasă. Gauvain luase asupra-şi comanda coloanei d la spărtură. Dici această pricină se cutremura Cimourdain. Soarele apusese. Un turn pe câmp deschis pare o corabie în mijlocul mării. El trebue luat cu asalt în acelaş fel. E mai mult o ciocnire decât un asalt. Fără tunuri. Fără nimic ce n’ar aduce folos. La ce bun să baţi cu tunul un zid gros de cincisprezece picioare ? Un loc de trecere printr’o spărtură, unii cătând să înlăture piedici, alţii punându-le securi, cuţite, pistoale, pumni şi dinţi. Iată lupta. Gauvain simţea că n’ar fi alt mijloc de cucerit fortăreaţa Tourque. Un atac dat In seama unui om care cunoaşte locul... Şi cunoştea interiorul turnului; fusese aci*ca copil. Rămase pe gânduri. La câţiva paşi de el, locotenentul lui, Guechamp, cu un telescop în mână, privea orizontul dinspre Parigue. Deodată strigă: — Ah, în sfârșit! Strigătul lui trezi din gânduri pe Gauvain. — Ce s’a întâmpalt, Guechamp ? — D-le comandant, iată scara. — Scara de scăpare ? — Da. — Cum n’am avut-o până acum ? — Nu. Și eram neliniştiţi din această pricină. Trimisul de la Javené s’a reîntors. — Știu. — Ne-a dat de veste că a găsit intr’o lemnărie, din Javené scara, așa cum am voit, că a rechiziționat-o, că a pus scara într’o căruță, că a pregătit o escortă de doisprezece cavaleri și că a văzut căruța pornind către Parigue, cu scara și escorta. Astfel că n’a întârziat cu nimic. — Ne-a spus într’adevăr toate acestea. A mai adăogat că a pornit Căruţa pe la ceasui’ile două de dimineaţă, bine înhămată, şi că va fi aci înainte de apusul soarelui. Ştiu toate astea. Ei bine? — Ei Bine, d-le comandant, soarele a apus şi căruța care trebuia să aducă scara n’a venit încă. — E cu putință? Cu toate astea trebue să dăm, atacul. Vremea se apropie. Dacă întârziem, cei din tum vor crede că ne temem, . — D-le comandant, atacul se poate da. — Dar scara de scăpare e de trebuință. — .Fără îndoială. — Și n’o avem. — O avem. — Cum? — Asta m’a făcut să strig: Ah, în sfârșit!Căruța nu venea ; mi-am luat telescopul ,și am crecetat drumul de la Parigue la Tourque și, d-le comandant, sunt mulțumit. Căruța se vede venind cu escorta; coboară la vale. O puteți vedea. Gauvain luă telescopul și privi. — Intr’adevăr, iat-o. Nu e nevoe de lumină ca să deosibești totul. Escorta se vede, așa e. Dar îmi pare mult mai numeroasă de cum mi-ai spus, Guechamp. — Și mie. — Sunt aproape la un sfert, de leghe. — D-le comandant, scara de scăpare va fi aci într’un sfert de ceas. — Atunci, putem da atacul. Intr’adevăr, se apropia o căruţă, dar nu era aceea pe care o așteptau. Gauvain, reîntorcându-se, văzu în spatele lui pe sergentul Radoub, drept, cu ochii plecați, salutând milităreşte. — Ce este, sergentule Radoub ? — Cetățene comandant, noi, oamenii din batalionul Bonetului roşu, avem să vă cerem un lucru. — Anume ? — Omorâţi-ne. — Ah, zise Gauvain. — Veţi avea această bunătate. — Dar... lămureşte-mă, zise Gauvain. — Iată, d-le comandant. Di când cu afacerea de la Doi, nu mai suntem luaţi în seamă. Suntem încă doisprezece. — Ei bine? — Sunte umiliţi. Sunteți in rezervă. -- Voim mai bine să fim avantgardă. ( ^ (Va urma)