Universul, septembrie 1925 (Anul 43, nr. 200-225)

1925-09-01 / nr. 200

UNIVERSUL AUTOMOBILE CITROEN 5 H. P. ;i 10 H. P. DEDUCERE DE PRETURI 5 B.P. Torpedo 2 locuri Lei 145.003 5 H.P. Torpedo 3 locuri Lei 155.008 5 H.P. Ceb b­let l locuri Lei 160.000 13 H.P. Torpedo 5 locuri Lei 220.000 M oto o re o E U TI IflZIIL IAZ silit i DIESEL En depoziti Bucure LOCOMOTIVE DE BENZINA Marca de fabrică precum la diferite boale de plămâni şi a organelor respiratoare încercat de mulţi medici şi aflat eficace In numer­ase cazun­i b­aroane 370 lei de la Farmacia la Sf. M&aiA. Lugol Ho. 12 Bl IB PLUGURI D 6 MS şi D 7 MS lip Sack Preţuri foarte rodos© 825 UNIVERSALA S. A. Sutimir, Str. Puls 4 te. M0.o. EN OETAN­. * — “S&8 SA“ JACOO Strada Lipscani No. 21 fosain curtea Galeriei de Jogh­i ^xsmee. mu SIHRICATULUI AGRICOL ILFOV Aduce la cunoştinţa generală că şi-a transferat b­urourile în imobilul său propriu din Calea Victoriei colt ca Str. Regală In Piaţa Teatrului Naţional 28 cO I. FOT­I­NO - AVOCAT -Bucureşti, — Str. Cavafi-Vechi 9 in faţa Ofiţerului Starei Civile Grădina Sf. Gheorghe Telef. 3059. — Consult. 8»19 dim. Consultaţiuni Financiare 10-12,4-6 Tănăsescu, Romană 34 FRUCTIFIC TOATE AVERILE. Dau şi primesc bani toate branşele, împru­muturi, Ipoteci, Asociaţii, Cumpărări, Vânzări, Expertize. 8 • VIVM VUUCUICt Ulii«* iTFMij ir. Umil Mm din Geneva Specialist psicho- neurolog şi internist Fost medic-şef în clinicile Elveţiene Fost expertul Tribunalul Fribourg, este plecat până la 1 Sept 1925 când Işi va relua consultaţiile sale de la iu­­l şi 4-s luni la domiciliu său Str. Fru­moasă 49. Telef. 28­ 48 mm 105 AL VICTORIEI BUCUREŞTI DEUTZ - OBERURSEL General E. WOLFF Str Sf.C Dumitru 3 Peste 4000 Motoare fostalate în ţară La Târgul de Mostre Chişinău (15 August — 30 Septembrie 1925) Toţi vizitatorii se vor convinge că Igra SHÎpl 4®^ fi ■ Reprezentante TSfr 1 ^ WM m Ü *1 ßosnstHB st Reis: Bucureşti I f Str. Carol io este marca celor mal bunf GHETE din Ţară Fraţii Renner & Co. falii de Piele U C L U i. Adr. telegrafică „Dsrmafa“ Dr. cGAIcBlNA RlliOiiJESJU reintorcâdu-se în Capitală şi­ a reluat consultaţiunile de Boli de femei copii şi sifilis, între orele 8—10 a. m. si 2—5 p. m., in Bulevardul Alexandru L Cuza. 30 2824 Doctor L L. Russ reîntorcându se din străinătate a reluat consultaţiunile. Interne: Boli de piept, stom..c. Intesti­ne, dela 1— 6 p. m. str. Buzești 85 Telef. 25 1­55 2705 Dr. A. IsORA­SCH De a Facultatea d­e Paris Fost elev al PROF. FOURN­ER Gemite Urinare, de Piele și S­mitice — Boalele părului -îngrijirea fetei ( istrui, piete, negi, et .) Consult. 9 10 jumi si 2­5 106 Calea Victoriei 106 (fost 118.) 2406 Dr.Stefania I. Negrescu Boli de copii Specializată la Berlin Consu taţiuni 3-5 d. a. Bulevardul Umicu Golescu (colţ cu strada Crepusculului 7 bis) Telefon 3019S. 2784 Dr. W. KttîîT Splaiul Vasile A exandru No. 20 bis s’a Întors şi reia con­sul­atiLe la 1 Septembrie. 2825 MBMmnHHnMsa» Dr. IR. Popeşti I RSedica 9cEtîst îtr. Berzei 59 2721 I DOAMNĂ DOCTOR «LI» «ALLY PAŞTI» Memos, Boli de femei trada Alexandru Lahovary 29 (în apropierea Ateneului) Consult 3—6 d. a. Telefon 19/31 Sirop de PIEPT este compus conform sonilor pretenţii ale ştiinţei şi cu efect la i Sîătoim pe toată lumea Nu faceţi nici un pas şi nu luaţi nici o hotărâre în viaţă până ce nu consultaţi pe vestita chSr© a­mantă care prezice cu previziune in palmă şi cărţi Consultaţiuni zilnic la 9 dimi­neaţa până la 8 seara 9 Str. Buzeţti No. 38 Specialisat la Paris şi Bordeaux in boit şi operaltant de Nas, Gât Urechi Medic şef de serviciu de spital Consultaţii 4­ 7 p. m. exceptând Joia şi Dumineca B­dul Pache 28 — Telefon 4/72 SALVATOR cabsmet mmw&h landst io anul 1900 de Medici specialişti pentru boli VENSSICe 53 SIFILIS BOALE de FIELE Tratamentul blenoragiei cronice prin metoade electroterapeutice Electrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate liretroscopie ODicului Diagnosticului clinic prin Al.ALISA SAK&SLUK şi al lichidului cefalo-rachidian Microscopie, Uth­armeroscopie Pusnyului Roman­­p. 9 lângă Teatrul Naţionali.­­ Bucureşti i­ consult 11-1 şi H-9 Telefon 13-81 Dr. I. MIHALOVICI SIFILIS AEMI'i'd'SmKABS şi insuficienţa sexuală Diatherm.e Electroterapie pemtru tratamentul d­enoragiei ac cronice, prostatite, imdlam băşice­ stricturi. Consult 8-lii dlini şi .1-8 p.m . Strada BelvetS.ere. 3,­­policlinica VIA Ta Bucureşti, CALEA GRI­VIŢEI No. 107 Medici specialişti, vindeca radical Mirosul, N­ORVOH­EGIA şi alte boli la Bărbaţi şi Femei Ane­liza Sângelui, injectiuni ţâră durere Consult toată ziua, ‘99^5 O­r­­. Mi­­utescu Specialist in boale de piept anunţă Onor­­sa clientelă că i-a sosit noile aparate electrice pentru axa* I­minarea cu Razele Rönt­gen si da consultantini in Str. Uttu* (fosta Covaci) No. ro Et.­­ Consult. 10-12, afară de Dumi­nici. Telef. 21-25 2050 Doctor Reic­stan­t Boli Venerice Sifilis Cons. 9-12 și 5-8. 2820 Calea Victoriei 50. Pasaj Imobiliara siiMvali Boli de femei şi copii Sfr. Polonă, 127 Consultaţii 3—6 p. m. h­. MARTIN (M vechia specialist reintors la Capitală vindecă NEURASTENIA, HISTERIA,­­Ti­miditatea, Melancolia, Insomnia, somnolenţa, Paralisia, Tremură­­turi, Ticuri, Nevralgia, Reumatism, unghiţul, Vărsături, Impotenţa, incontinenţă de urină după syste­­mul Prof. Bernheim Nancy, Cum­bo S3 (Berne), Berillon (Paris), HIPNOTISM, reeducaţia voinţei a caracterului. Tratamentul. Co­piilor întârziaţi, impulsivi, vicioşi, EPISCTROTER­APIA.Tratamentul radical modern al SYPN­IISCLIN­ Gale Victoriei 33 (fost 45) Casa. Frascati Cons. 9— II și 2—7. 2240 DOCTOR Eraclie Sterian Vechi medic al Eforiei Spita­lelor civile Specialist în boala SSP.UTICE şi INTERNE Consu taţiuni dela 1—3 şi 6—8 2 Strada BibescuVoda. Te. 20,51 2136 A apărut: O călătorie în Suedia de Stelian Poposea Se găseşte de vânzare la toţi depozitarii de ziare din ţară. ­ezastru! dela Horeai continuă Un vant puternic provoacă nod incendii Ploeni. & August Dezastrul dela Morero conti­nui. Astăzi s'au împlinit 35 de zile de când sonda soc „Romă•­no-Americană“ arde continuu zi fi noapte. Sonda erupe ţiţei şi gaze nu contîtăt­ enorme $î cu o presiune variind intre 60—70 atmosfere. De eri insă se observă o scă­dere In violenta focului. Coloana de flăcări s'a îngro­şat la bază şi a scăzut in înălţi­me, fapt pe care specialiştii o arată că a provenit din cauza micşorărei erupţiei de gaze. UN NOU PERICOL De 3 zile întreaga regiune a morenilor es­e bântuită de un vânt puternic, flăcările dela sondă sunt împrăştiate In toate Părţile ceea ce face ca lucrările în jurul ei să se înfăptuiască cu cea m­ai mare greutate. Câ­­te­odată flăcările se întind pâ­nă la o distantă de peste 23 me­tri In lături, din care cauză "se produc Incetidieri la sondele din jur. Aceasta a determinat societa­tea să organizeze un serviciu special pentru stingerea ime­diată a unor astfel de Incendii şi prevenirea oricăror nenoro­ciri care ar putea întinde fo­cul la pădurea ce se găseşte In apropierea sondei şi in care se găsesc numeroase exploatări pe­trolifere. ALTA NENOROCIRE Incendierea anei batal.— Doi lucrători răniţi Din cauza vântului violent care împrăştia flăcările, ori noapte pe la orele 12 a luat foc un batal, plin cu ţiţei, care se găsea în apropierea sondei. Ba­talul care avea o mare cantita­te de titel a fost cuprins de. toate Pările de flăcări astfel că orice mijloc de salvare era de prisos. Flăcările dela sondă, mările cu cele ale batalului au mărit de­zastrul, care a înspăimântat lu­mea ce se afla tn apropiere, în­trucât dela flăcările batalului s’aprinseseră pomii dimprejur. S'a dat alarma. Doi lucrători, treziţi din somn fi speriați de grozăvia focului au voit să urce dealul pentru a se adăposti in pădure Un pom din cei incen­diaţi care se găsea in drumul­­ Iar s'a rupt fi a căzut peste ei­­ rănindu-i. Sosind ajutoare fo-­­ cul din pădure a Putut fi stins.­­ Batalul a continuat să ardă pâ­nă s’a terminat tot ţiţeiul din eL ÎNCERCĂRI DE STINGERE Concomitent cu lucrările tu­nelului al doilea, după trei zile, s'a început să se arunce torente de apă şi pământ asupra sondei incendiate. Apa amestecată cu pământ este aruncată cu ajuto­rul aburilor de mare presiune peste sondă, insă presiunea co­loanei de foc find mal mare, apa nu ajunge la sondă fi este aruncată înapoi întocmai cum s'ar îsbi de un perete. Prin aceasta se urmăreşte ca pământul ce se aruncă cu apa să /» aşeze tn jurul sondei şi să diminueze tăria focului LUCRĂRILE TUNELULUI AL DOILEA MERG GREU Construirea noului tunel mer­ge greu. S'a ajuns la jumătatea lui. Greutatea rezidă că s’a dat de un teren foarte pietros astfel ca săparea se face cu greutate. In tunel de altfel, se lucrează In bune condițiuni nesîmțin­­d­u-se de loc căldura dela sondă, se simt în schimb zguduituri puternice. Nu se poate şti când va putea fi terminat. O NOUA PROPUNERE D. locat.-colonel Docsache, din Galaţi, a trimis prin scrisoare recomandată direcţiunea secret. ,,Româno-Americană“ din Plo­eşti o propunere asupra unui mijloc de stingere a sondei. C. Popovici Agitaţiunile bolşevice la Paris Paris. Aug est 1925 Indulgenţa şi cochetărîile d-lui Herriot faţă de soviete In tim­pul ministerului său au avut ca efect invadarea Parisului de un extraordinar număr de agital­ton bolşevici adunaţi dîn lu­mea întreagă. Cea mai mare parte dintr'aceşti musafiri, ne­poftiţi sunt oameni tineri, stu­denti sau lucrători, care fără excepţie pot fi consideraţi ca adepţi şi emisari ai Internaţio­nale­ IlI-a. Tot prin acelaş mij­loc, prin care ţarismul întreţi­nea spionagiul in toate ţările, prin aur, a reuşit şi Zinoview să corupă o parte a tineretului georgian, din care un gmp im­portant a fost trimis la Paris. In prima săptămână a aces­tei luni comuniştii georgieni s’au adunat în sala vechiului şi istoricului Café Voltaire, din faţa teatrului Odeon, spre a sărbători înfiinţarea organiza­ţiei lor la Paris Festivitatea însă fu tulburată şi împiedi­cată de un grup de tineri pa­trioţi georgieni, care invadase sala. Bătăii furioase care se pro­dusese numai intervenţia rapi­dă a poliţiei reuşi să-i pună ca­păt. Aproape 20 „combatanţi“ din ambele tabere fură arestaţi, dar numaii doi dintre ei au fost expulzaţi din Franţa; ceilalţi fură puşi in libertate. Dar d. Krassin, ambasadorul Rusiei sovietice la Paris, nu înţelegea ca lucrurile să se o­­prească aci, el nu admitea ca protestul tinerilor patrioţi geor­gieni la serbarea dela Café Voltaire să rămână nepedepsît Şi d. Krajssin s'a răzbunat. F.î a trimis guvernului sovietic la Moscova un raport lămurit a­­supra incidentului şi a adău­gat şi numele „turburătorilor" festivităţii bolşevice, cerând ca această listă să fie comunicată „Cehei“ din Tiflis, spre a se lua măsuri de represalii împo­triva familiilor tinerilor pa­trioţi din Paris. Lumea­ îşi poate imagina teroarea produsă de acest denunţ al ambasado­rului printre sărmanele fami­lii georgiene. Şi aceasta nu e o invenţie a presei antibolşevi­­ce. Ştirea infamului procedeu a lui Krassin e publicată şi con­firmată de însuşi organul am­basadei sovietice din Paris numit Parijski Veatnik’‘ sau „Mesagerul din Paris“. D. Kra­ssin a cerut pedepsirea inocen­telor familii ale tinerilor geor­gieni de la Paris şi e ştiut ce însemnează o „pedepsire“ pen­tru „antibolşevism” în Georgia! Dar faptul cel mai revoltător este că în fruntea organizaţiei tineretului bolşevic georgian la Paris se află un membru al ambasadei sovietice, numit Go­­goberideze funcţionar oficial, în­sărcinat cu dirijarea biroului de propagandă comunistă anti­­georgiană. Acest renegat a a­­vut o carieră demnă de postul său actual El a fost întâi „cekist“ la Baku şi pe urmă vicepreşedin­­tele „Comisarilor poporului** din Tiflis şi şeful Cekei. In această nulitate el a ordonat şî dirijat execuţiunea a peste 7000 geor­gieni acuzaţi de revoltă împo­triva dîctaturei moscovite Drept recompensă pentru energia sa el a fost numit la ambasada din Paris. Se împlinesc patru luni de când primul secretar al amba­sadei sovietice. Volîne a fost obligat să părăsească Parisul pentru faptul că participase la serbarea comuniștilor chinezi in memoria lui Sunpatsen. Vo­­line a fost revocat in urma protestului energic a guvernu­lui Painlevé. Opinia publică franceză aşteaptă de la guvern o acţiune asemănătoare şi faţă de fostul şef al „Celtei“ din Tiflis, Georges Val­lion? -------XXX --------­ Evenimentele din China CORPUL DIPLOMATIC VA TRIMITE O NOUA NOTA DI­PLOMATICA Berlin, 29 (Rador). — Corpul diplomatic din Peking, a ho­­tărit trimiterea unei note co­lective către guvernul din Chi­na în care puterile declară că sunt dispuse să execute progra­mul conferinţei tarifare convo­cată pentru 26 octombrie şi că aprobă constituirea unei comi­­siuni care să delibereze asupra dreptului de ex-teritorialitate. Nota mai accentuiază şi răs­punderea Chinei pentru menţi­nerea ordinei. lira! flr. 2f0 L. .amisf 1925 g­itisfice-Culturale „Bizanţ“ la Teatrul National Astă seară se va reprezenta la Teatrul National „Byzanţ“ pie­sa originală a d-lui Mircea Ră­­dulescu, care a repurtat in stagiunea trecută un succes deplin şi durabil. Roml principal — împără­teasa Theophana — va fi in­­ terpretat de d-na Maria Filott. Eminenta noastră artistă are in rolul Theophanei o creatiu­­ne dramatică de primul ordin. In rolurile principale vor a­­pare d-nii Ion Petrescu, G. Ci­­prian, Atanasescu, Duţulescu, Ba­dovin, etc. isiSera­miana JMagional „CEZAR ŞI CLEOPATRA“ Vineri 4 Septembrie, Teatrul Naţional ne va da cea dintâi premieră, Cesar şi Cleopatra, de genia­lul autor englez Bernard Schaw, supranumit Shakespeare al tim­pului şi poate cel mai jucat au­­tor dramatic al secolului. Cesar şi Cleopatra este o co­medie istorică, în 5 acte şi 9 ta­blouri, de un umor neobişnuit şi de o bogăţie dramatică cu a­­devărat Sh­akespeareană. Spectaculoasa şi geniala ope­ră a lui Schaw va fi poate cel mai măreţ spectacol pe care l-a văzut publicul românesc. Tea­­trul Naţional a făcut sacrificii uriaşe montând această come­die istorică. Premiera de Vi­neri 4 Septembrie va fi un spec­tacol la fel cu cele mai grandi­oase reprezentaţii din Occident. Piesa se va reprezenta în şir de Vineri 4 Septembrie până Marţi 8 Septembrie, cu aceiaşi artişti şi aceleaşi preţuri. Rolul lui Cesar va fi interpretat de maestrul Aristid Demetriad, iar Cleopatra, copila zburdalni­­că şi drăcoasă de 16 ani, va fi jucată de d-na Toto Ionescu, D-NA MARIA PILOŢI care va interpreta astăseară rolul Împărătesei Theophana din „Byzanţ“ CONCEPTE ■ Concertul tenorului N. Ra­­bega, care urma să se dea azi, în sala Teatrului Popular, se a­­mână pe Duminică 13 Sept. in sala Teatrului Vlaicu la aceeaş oră. ARTISTICE ■ Membrii corului soc. „Cân­tarea României" sunt rugaţi să se prezinte neapărat la sediu. Marti 1 Sept. ora 5 jum., in ve­derea plecărei la Chișinău și în Polonia. ■ubiuihtjMi UiMii wînmHmim m Asi­versarea lustitatulni „Si­hula Cantoruin” din Iarig­ ­ In toamna acestui an se îm­plinesc 25 de ani de la instala­rea in actualul local, din Rue Saint Jacques 269, Paris, a Scoa­­lai suparioaza de muzică .Scholă Cantorum“ Cu această ocazie, directorul ei, celebrul compozitor muzical Vincent domîy, unu­l dintre cei trei fondatori ai ei, şi singurul care trăeşte, a luat hotărârea de a alcătui o „Carte da nai“ în care vor fi trecuţi toţi elevii .coalei. Românii cari au studiat în această înaltă instituţie sunt rugaţi să-şi trimită — până la 10 Septembrie cel mai târziu fie d-lui S. Popescu, profesor la Conservator şi inspector al corurilor bisericeşti — 36 Calea Moşilor, Bucureşti —, fie direct la „Schola Cantorum“, adresa, numele technic şi data compo­ziţiilor, funcţiunea ce ocupă precum şi orice fel de informa­ţii relative la activitatea lor, pentru a fi trecuţi in „Cartea de aur". TEATRALE ■ Miercuri, 2 Septembrie va avea loc la Teatrul Mic, deschi­derea stagiunei cu piesa „Tra­tatul de la Auteuil“, comedie în 3 acte de Louie Verneuîl, cu d-nii I. Iancovescu, M. Fotino, G. Charnel, L. Lefter, G. Aure­lian, R. Lăzărescu etc­., şi d-nele Dorina Heller, Army Capustin, Ecaterina Vasiliu şi Nadia Nă­dejde. Hi­ dezastru IB­­U, Satu Mare Satu Mare 27 August. A­seară pe la orele 9, «un ciclon puternic s’a abătut asupra ju­deţului nostru Centru acestui fenomen a fost Nordul judeţu­lui. După un sfert de oră o ploai torenţială însoţită de grindină de mărime neobişnuită, a spart geamurile şi a distrus mai aleg viile care se mai îndreptaseră­­ de pe urma celuilalt uragan­­ din luna iulie. In comunele Apa, Mediaş şi Bixad au fost desvelite casele şi ucise multe animale. Pomii fructiferi au fost desrădăcinaţi sau unde nu s’a întâmplat acea­­sta toată ronda a fost scutu­rată. Acoperişul mănăstirii .Un BL sat a fost in întregime luat de vănt şi purtat până departe. Se vorbeşte că in cea din urmă co­mună o casă prăbuşită a aco­perit tub dărâmături două fe­mei, soacra şi nora. Până in momentul când scrim aceste rânduri Pretura n’a primit con­­firmarea acestei ştiri fiindcă fi­rele telefonice au fost rupte. Grădina şi uraganul a făcut mari pagube şi in oraşul Satu- Mare, spărgând geamuri şi descoperind case. La direcţia expoziurei de ca­le ferată luminatorul s'a prăbu­şit. Dacă s'ar fi întâmplat la timpul orelor de serviciu, căruţ funcţionarii sunt la birou, am fi avut de înregistrat și victime. ----------- XXX ----------­ Reintroducerea robelor pentru magistraţii şi avocaţii legeni Ministerul justiţiei a comuni­cat autorităţilor judiciare din Iaşi ca, odată cu strămutarea instanţelor judiciare in palatul administrativ, să fie reintroduse robele pentru magistraţi şi avo­caţi. Aceasta in mod obligatoriu. Azi Duminică, a apărut Universal Literar de supt conducerea d-lui N. lorgga cu următorul cuprins: loan Slavici n. lorga Pascal** (versuri) Dem Gilman Balzac l. Sân-Gio­giu Sonet Luiz de Camoens trad. de Al. Iacobescu Sărăcuţa de la loan Slavici Vremuri fi oameni l. Agîrbiceanu Moartea lui Balzac Victor Hugo Expoziţ­a de artă romanească Henri Focillon Vară (versuri) V. Ci­logea Cronica Xnnstraftamul: Ioan Slavici, Honoré io Balzac 63 Louis DUMua Traducere de A. P. N. Cum se poate ușor închipui, Ka­serkopf nu aş­eptase sâ se termine acest inventariu ca sâ i p­eţuească importanţa. De la p mele tighiţtun se lămurise şi nu-i mai păsa de numele lor. , — Famosf.. famosl pi s­ăiâ el. Schlapps, care se nsâ ci tas a nume cu căratul lichidelor. Incepu prin a-şi turna pe gâ dm­r’o răsuflâtură, o sticlă Intreag de Co­ton. Mai r­afinat, Schimmel incepu cu un Borde­aux a b ce Barsa, pe care îl căptuş ca n s­e tartine de ficat şi-1 cont­iuă cu un Romane?. Imi ,urnă şi me a n acesta din urmă. Il găsii grozav şi îmi făcui o idee despre bogăţii Franţei. . 21După zece sau douăsprezece pahare, Kaiserkopf, fiare pi insecte bine la chef, macpfi să cheme pe fereastră pe ofi *S«*r ■*£ ,­ţerii şi pana chiar şi ce subofiţe­ri cari treceau, ca să vină şi ei la petrecer . V nn ă BieitDrapel Q­uarck, Schma’ ser lemuth Wacht am Rhein, apoi doi pcotenenii din c­om pania Me­ster, tn sfârşit paronul Hi­debrand vo i­n­ Id­le dzenbach , al său „khr. kh.r® de mulţumire. Chiar şi pr Ionelul von Seinitz ne tacu­­ir.stea ă vină şi să zboare dopurile câtorva sticle Impr u ă tu no.. Hoteli rul de la Licoma şi personalul său urca nure alte sticle. — Câte ave i din a^tea? tl InLebă. — De vinuri bune, Excelența Voastră, avem sa Ia vre-o cinei sute, răspunse ho­el­erm, tremurând și lndoindu-se până la pământ. — Ie^u parni mie pentru mine, cari se vor Im­acheta cu grije la iaz. Va las o suta, li spuse el acoi lui Kuis rk_,p — Vor fi băute, fâra a mai ieși de aci, fi încredința că­pitanul. — In sănătatea d-voastră, domnilor! O să bem altele la Paris. Ne lăsa la ehe ui nostr­u. Dar 'na nte d a pârăs hoîe'ul, luă de o ptrte pe leldwebel-ul S.h.apps e* sâ sch mbe cu el câteva vorbe în tin3. Nu știu dacă se băură toate cele o sută de sticle sau d-acâ mai rătiserâ ş’ pentru soldaţi. Oriş cum, t mp de un ceas, fu o k ieipâ ameţ 'oare. Buchetele vir­urilor vech franţuzeşti şi spume,saşim­ane aetâceau în creieriie noa­stre germane o f­ee bere extraordinară, cu totul deo­ebită de beţia noastră naţională, totd odată mai uşoară, dar mai ameţitoare. Dar cu toate că ne îmbătăm cu vinuri fran u* zeşti, rămâneam Ins3 tot g­rmani. Apuns la fa ă. af.mat A pornit de tot, KaGerkopt pier­iea orice simt de dem i­rate — Viro «.Ici, S hlapps, sughi a tâ te ncoa scârb osule şi arată*.] scârbo en al... Ce i-ai făgăduit, anemie scârbos tur­cului ăsta de colonel? Pun prispa e S­hi­pps, câ ți-a ce­rut să-i fac rost de vreun bâte aș fraged ct sâ-i Inlocuiesti pe drâgttui său von BO klnigL voi BQ:kl ngî... PotzscHramentt.. I­.ta unu care a fost osnt u totdeaur a Pgs de ra iit la frgareL. Frumoasă moarte!.» U ma lui după Donnerwetter! a to t S-* tie o lipă de‘upre mă mul­ţumire.. de rd-n ă plâ ere, dacă î drănesc a sp­une as fe metru Herren!.. Ah! Potztausend! nu o tâ moală toţi cât aşa de plăcu !... Dar no, demn lor, n’o să alune ăm m viţiul acesta, voi ăştia, ssu eu, cei puţin... Ci ne lipseşte.« Sacrament... sunt femele, femeile şi iarăşi femeile... femei de orl.e var-ta, de orice p­ r... Ai femei bchapps?... Te-ai gândit să ne fia rost ds f mei?... Vă pr­ zi.ii d­in or, p. cei mai mare sme h r d n Ger­mania... der grösste Louis... Ce ne-am fac no tără el? ce s' r face Lmnea? ce s’ar fa.e căpitanul vo­stru?... Ade. Schlapp, mei!.« 1 a lu­r !». ia s­ă veden ! I ntele... Trâiasca Schlappsl.« Hoch SchlappsI dreimal hoch !­.­Feidwchtlul asai­ltâ oate aceste­a urări cu o bucure ca­raghioasă cu schimonosiri de maimuță și sărnuri de clown. — Aide, Schlapps, asta-î tot ce ştii şi ne poţi da? rft* gâi - căpitanul stuacându-şi ochii pe cele două croitoare de la Licorn­a, cari, speri::e, destupau la sticle de nu mai pu* teau. Ei, bine ne vom mulţumi şi au a ât, aştep­ând altcev mai bu­n... A d­a, fetelor, la piele!... Schlap­s şi W th’­am Rhein, se renez,r? pe fetre şi tncepun să le de poaie u toate ţipe ele lor. Douâ fo ri de revolver ir.se in tavan le fâc.ră în-'atâ blânde ca nişte mnelu ele. In câteva clipe, goa e de tot şi cu pârul despluit tre eau din ma ă la mână ca să le ciupeascâ tot, să le gâdile, sâ le pâlpâie şi si le stropească cu vin. — Ei, tu de acolo! urle Kaiserk^pt la n vasta hotelieru­lui, care se uita 1. scena această pr­esă de spaima. — Oh!... oh!... oh!... domnilor... eu sunt . rea băt­ână— — Ce vârsta ai ? —­ Patruzeci și patru de ani. — Nu tace nimic. La piele și tu! — Domnilor... domnilor... — La piele, pemru numele lui Dumnezeu!... De data asta mai mult mort decât viu, hotelierul o ajută ca sâ se dezbrace. Ii văzurăm atârnându-i sânii, rostogolindu-i-se nişte şu­viţe de pâr cărunt, scofâlcindu-i-se un pântec încreţ­­ pe ni­şte coapse fleşcăite. Un locotenent se aşe­zase la pian şi izbia cu putere in el nişte valsun de Lehar. Un bat scâr­bos începu. La uşi se ingrămădise soldaţi şi Insoţiau cu râsetele lor zgomotoase petrecu ea noastră. Deodată Kaiserkopf strigă­(Va urma*)

Next