Universul, decembrie 1926 (Anul 44, nr. 279-302)
1926-12-01 / nr. 279
Magazinul General de îmbrăcăminte al Corp. P. T.T. Bucureşti, Strada Poştei No. 2 Etaj I INCUNOSTIINŢARE Noua Direcţiune a Magazinului de îmbrăcăminte al Casei de Economie, Credit şi Ajutor al Corpului P. T. T., încunoştiinţează, că s’a deschis în PALATUL CASEI (Strada Poştei No. 2, Stafii Magazinul General de Îmbrăcăminte al Corpului P. T. T. de unde membrii îşi pot procura toate articolele necesare ca: Pânzeluri de tot felul, Zefiruri de cămăşi, Stofe de Haine Bărbăteşti 1 9 de Dame, Costume gata, Mantouri de Damă, Galanterie de tot felul, încălţăminte, Rufărie etc. etc. atelier special pentru confecţionat Haine Bărbăteşti sub conducerea unui Maestru bine reputat» Casa de Economie, Credit şi Ajutor al Corpului P. T. T. va face toate înlesnirile in acordarea Creditului necesar procurarei Mărfurilor de care va avea nevoe Corpul P. T. T. Se vinde cu aceleaşi preturi şi la Particulari Mgazinul deschis da la ora 8-1 şi 3-7 Serviciul special pentru efectuarea Comenzilor din Provincie 6901 s. fm mm C el mai bun purgativ, din lume ftMMAFfiâM Portativa Ultimeie perfecţiuni Plăci Noi de Dans Picador, Cecilia, Coldiaîn May Gondola Who, Valencia Collegiate Valentine, Alon Păris, etc. 90T Expediţiunî în Provincie “ţpgj • r Vechiul Magazin de Muzică JEAN FEDER Furnizorul Curţii Regale BUCUREŞTI, Calea Victoriei 44. ii min ii .ii uimii hii.iiii iii. ■ ii i——— OAKLAND“JJPONTIAC“ Automobile ultima creaţiune General Motors Două premii la concurs de eleganţă la Paris Premii de supleţă şi consumaţie H. C. #?. SI. Ultimele modele închise şi deschise au sosit Mare stoc de piese de rezervă. V. de VASSAL & Co. Calea Victoriei 175 Tel. 43 6904 Pox-Tret Tengo Gitana, Julian, Madre Tango Pervers, Tango Sentimental, ’ Florida, Buenos Aires, etc 668. I dastade dinţi Intrebuinţându-le inconftrnu veţi obţine dinii sănătoşi şi frumoşi ca pernele. De vânzare la drognerii, farmacii şi parfuumerii din întreaga ţară GS52 Marele Turneu al Companiei Cărăbuş 120 persoane Direcţiunea C. TABASE Cu începere dela 24 Septembrie Compania Cărăbuş va face un granatos turneu în toată ţara cu revistele. AŞA E VIAŢA de N. Kiriţescu ESTE DAR S’A ISPRĂVIT de Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu NOSTIMA ŞI CU PICĂŢELE de N. Vlădoianu şi Victor Rodan Personalul artistic: d-nele Nataliţa Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Zana Doljan ; d-nii Tănase, Codruţ, Gheorghiu, Şerbănescu, Anghelescu, Giovani, Petrescu, Dan, Dumitrescu. Mare montare: 50 Balerine; maestră de balet ROZI-ROZI şi celebra trună românească VELESCU orchestră proprie sub conducerea maestrului Bărcănescu. Luni 29 Noembrie. Marţi 30 Noembrie. Mercuri 1 Decembrie la Cernăuţi. Joi 2 Decembrie la Roman. Vineri 3 Decembrie la Bacău. Sâmbătă 4 Decemb., Duminică 5 Decembrie la Focşani. VA FLAGS SA AVETI NASUL SâU UMPLE ROȘU ? ..f'firnip Uu. disgraţiază atâta part'd aci , cea mai frumoasă femee I decât lin nas sau braţe roşii, un obraz pica colorat sau lucitor;' |cir -toate acestea era imposibil de a ie ascunde timp îndelungat. Cremele uscate sau grase făcândflierea lucioasă; pudra implicată pe deasupra făcea o pastă care se topea revinde la căldură ; mai mult aceasta pastă astupă porii şi congestiona din ce în ce mai mult epiderma şi împiedica respi- raţia ei ; toate femeile îngrijate de tenul lor treime să le ştie. O minunată şi nouă descoperire, MIXA (Crema şi pudra amestecate) permite acuma oricărei femei de a poseda pe o întreagă zi, cu o singură aplicaţie, un ten proaspăt şi străveziu, frumoase -mâini albe ; în plus, produsele binefăcătoare ce conţine, MIXA, înfrumuseţează tenul şi face ca să dispară orice roşeli ale epidermei. După această extraordinarădescoperire, nu mai au braţe sau nasul roşu, o figură luciantă decât feemeile care le vor. Faceţi cihar de astăzi o înceri care MIXA y'dncă din srtetSjr absolut încântaţi, banii. Dv. vă vor fi înapoiaţi . tin bon de garanţie este adaugat la fiecare tub. Găsiţi MIXA (pentru Brune sau Blonde) la toate Farmaciile, Drogneriile şi Parfumeriile din ţară, dacă din întâmplare furnizorul Dv. nu o are adresaţi suma de idei 80. Depozitului MIXA, Calea Victoriei 59 unde o veti primi franco la adresa Dv. «Wim IDEAIL ESTE PNE WSIM BEK AHT 147, nie dg Paca. St-Bonis, P£E!« Ușoară de luat, nu ne»cesitează nici un preparativ, nu provoacă :: niciodată desgust » Suprimând dieta, ea nu :: slăbește bolnavul :: Neobligând la repaos în cameră, ea nu cauzează nici o pierdere de timp. Mai activă decât toate similarele, ea este, prin urmare mai puțin scumpă. DOZA: Purgativă: 2 la 3 pilule. urflVFPIUL Congresul meseriilor şi învăţământului muncitoresc Cuvântările de la teatrul Popular. — JLucrările secţiunilor la şcoala primară „Clementa*6 Ziua I Duminică, la ora 9 dimineaţa, sa deschis, în sala teatrului Popular, din Capitală, congresul meseriaşilor din întreaga ţară. Scopul convocării acestui congres a fost de a se stabili principiile călăuzitoare pentru întocmirea legii de unificare şi organizare a meseriilor. Au luat parte numeroase delegaţiuni din întreaga ţară. Biuroul congresului a fost alcătuit astfel: d. ministru Trancu-Iaşi, preşedinte ; d. inginer Stavri Cunescu, directorul învăţământului muncitoresc, ca raportor general; d. I. Bubulac, profesor la şcoala industrială din Bucureşti, ca secretar general . D. GR. TRANCU-IAŞI, salută pe numeroşii congresişti, veniţi cu dorinţa de a pune meseria lor şi învăţământul muncitoresc pe temelii solide. Intr'un viitor apropiat, meseriaşul va fi pârghia statului nostru. Marea industrie s’a afirmat puternic ori, inaugurându-şi frumoasa expoziţie şi târgul volant din parcul Carol. Trebuie să ne îngrijim acum şi de mica industrie. Găminurile de ucenici şi şcolile de ucenici, vor fi preocuparea noastră de căpetenie. Dacă ar fi fost cineva care să vă înveţe bine meseria, atunci când aţi luat întâia oară ciocanul în mână, astăzi progresele dv. şi ale ţării erau cu mult mai mari. D-voastră trebuie să fiţi preocupaţi de pregătirea urmaşilor în meseria pe care o aveţi. Ne vomocupa,deasemenea de problema creditului pentru mica industrie, deoarece instituţiile noastre financiare n’au făcut nimic în această direcţie. Bănci ți-ne seama de marele rol ce-l are mica-industrie în ţara noastră, vom căuta să soluţionăm, pe cât va fi posibil, nevoile ei de credit. Ne vom ocupa apoi , de modificarea actualei legi a meseriilor, pentru că astăzi trăim sub trei regimuri deosebite : unul în Ardeal, altul în Bucovina şi al treilea în Basarabia. Vom unifica toate aceste legiuiri printr’o lege, care să proteguiască toate interesele muncitorimei noastre. Şi ca să puteţi obţine toate revendicările, dv. trebuie să fiţi solidari. Am convocat acest congres pentru a vă consulta în alcătuirea legilor pe cari le pregătesc, deoarece dv. .cunoaşteţi mai bine ca oricare nevoile ^nuncifcrîmpi. , ' * 1 * S®- ."âssrrţenpa, ^rdíá'éiííh^gáía^t^iFjl^pturile T., micului industrial faţă de fur-’ niturile de stat, în lupta cu marea industrie. O altă problemă este asigurarea plăţii lucrului efectuat, pe care o vom lega de obligaţia, meseriaşului de a executa in mod desăvârşit comenzile încredinţate. Ne preocupă de asemeni proteguirea muncitorilor din comerţ şi de aceea am chemat aici şi pe funcţionarii comerciali, ca să-şi spună cuvântul. Roagă apoi pe congresişti să discute toate chestiunile , cu obiectivitate, D. ministru încheie,arătându-şi mulţumirea de a fi prezidat acest congres al meseriaşilor din România întregită. • • * D. inginer STERIAN, inspector general al şcolilor de meserii, salută pe congresişti,* din partea ministerului instrucţiunii şi a „Asociaţiei generale a inginerilor“D. dr. KAMINSKI, în numele d-lui ministru Lupaş, după ce arată că munca trebuie protejată şi încurajată, face apel la, congresişti să se gândească serios la Creşterea fizică a ucenicului. In preocupările dv. de meseriaşi, să aveţi în vedere şi latura sanitară şi igienică. D. AL. JOCA vorbeşte în numele învăţământului muncitoresc şi arată că meseriaşii vor. produce,. ratât .mai mult . cu cât vor fi; ‘mai. luminaţi. Acesta. • este scopul şcoalelor industriale,, creiate de ministerul muncii, i „ ., D. ministru TRANCU-IAŞI evoacă memoria regretatului G. G. Mârzescu, care a făcut mult pentru clasa, meseriaşilor şi aduce mulţumiri foştilor miniştri V. Missir, D. Neniţescu şi N. D. Chirculescu, cari, de asemenea, au lucrat în interesul muncitorimei. D-na CALIPSO BOTEZ, în Au mai fost aleşi 6 vicepreşedinţi şi 12 secretari. In afară de delegaţii din provincie, au participat şi reprezentanţi ai sindicatelor muncitoreşti şi ai funcţionarilor comerciali. Chestiunile puse în desbaterile congresului au fost: Problema uceniciei, examinarea şi calificarea lucrătorilor şi meşterului, condiţiunile în cari se poate deschide un atelier, controlul meseriilor, învăţământul pentru ucenici şi lucrători, căminuri pentru ucenici, instituţii pentru protecţia meseriilor şi mijloacele pentru propăşirea lor, introducerea profesiunilor comerciale în legea meseriilor, numele consiliului naţional al femeilor române, evidenţiază apportul femeiei române în economia noastră naţională. Vorbeşte apoi despre importanţa şcoalelor de ucenici şi încheie arătând că munca înobilează pe om. D. deputat POP salută pe congresişti şi face elogiul d-lui Trapeu-Iaşi. D. IOSIF ŞANDOR, vicepreşedinte al partidului maghiar şi senator, aduce salutul muncitorimei din Ardeal şi afirmă că micul industriaş este un important factor în stat. Spune că reprezentanţii maghiarimei ţin să lucreze într-o înţelegere comună şi în ceea ce priveşte munca. D. BALASI, deputat de Tecuci, promite tot concursul său îrn parlament, pentru legile muncitoreşti pe care le va prezenta d. ministru al muncii. D. inginer STRATILESCU aduce salutul „Asociaţiei generale a inginerilor“, al cărei preşedinte este. Spune apoi că de la buna aşezare a micei industrii depinde şi desvoltarea celei mari. D. AL. SAMOILA, preşedintele „Uniunii micilor industriaşi“, citeşte o declaraţie a comitetului general al Uniunii, în care se afirmă că organizaţiile muncitoreşti nu sunt reprezentate, în acest congres. In legiuirile ce se alcătuiesc, trebuie să se aibe în vedere în primul rând, asigurarea plăţii muncii efectuate, creditul pentru mica industrie şi autonomia desăvârşită a instituţiilor-ce se vor creia prin aceste legi. ,D. inginer STAVRI CUNESCU, directorul învăţământului muncitor&SC, spune că au fost invitaţi "la congres toţi reprezentanţii meseriaşilor organizaţi, iar la şedinţa de organizare a acestui congres au fost chemaţi şi delegaţii „Uniunii micilor industriaşi". D. D. R. IOANTŢESCU, deputat de Ilfov, spune că în ce priveşte munca, în trecutul nostru am avut o vitregie legislativă : legea din 1902 a fost şchioapă, iar cea în vigoare astăzi necompletă. Micii meseriaşi trebuie să fie atenţi, căci sunt ameninţaţi să fie înghiţiţi de marile trusturi industriale. Ei au nevoie de credit real. Din cele 4 juri. miliarde de lei, trebuie să se dea un ajutor real şi micului meseriaş. De asemenea, trebuie garantată plata muncii efectuate-Face apel la solidaritatea micilor industriaşi şi muncitori manuali. D. TH. IONESCU salută congresul, ca delegat al breslelor şi corporaţiilor din Capitală. Urează grabnică însănătoşire Suveranului şi mulţumeşte actualului ministru şi foştilor miniştri ai muncii, care au legiferat pentru muncitori. D. MIRESCU, în numele „Confederaţiei generale a munţii“, spune că această organizaţie a decis să trimită la congres raporturi pentru toate chestiunile. Noi dorim ca legea ce se va făuri, să fie respectată şi cerem să se prevadă sancţiuni pentru funcţionarii cari n'o vor aplica cum trebuie. D. ALEXANDRESCU, îrn numele societăţii generale a funcţionarilor comerciali, cere să se instituie prin lege corpul funcţionarilor comerciali, ca un corp muncitoresc aparte. D. VULPE (Timişoara)’, arată trecutul plin de greutăţi al meseriaşilor români. Spune că ne trebuie o muncitorime bine organizată şi care să nu depindă de nici o internaţională. D. D. P. NICULESCU-RITZ, în numele Camerei de comerţ din Capitală, arată că această instituţie a dat de patru ani încoace 40 la sută din venitul ei pentru cultivarea tineretului comercial. Cere ca în legile ce se vor alcătui să se condiţioneze şi situaţia patronului şi a salariatului. D. N. MARIAN, doreşte să se pună în programul congre- sului problema muncii. * Mai vorbesc d-nii BRECHER (Cernăuţi) şi GOGA (Craiova), cari au cerut autonomia meseriilor, sub controlul statului. D. M. ENESCU, director general al Casei centrale a asigurărilor sociale, salută primul congres al meseriaşilor din România întregită. Exprimă încredere în clasa meseriilor şi în munca lor productivă. Este sigur că programul aşa de complet al congresului va da roade, bune. Casa ce'nt’ală a asigurărilor •e sbchrife ‘ aalritftscu 'bucurie orga- nizarea multstcrimei »ţW'tţâie cu totul noui, prin legiuirile d-lui ministru Trancu-Iaşi. ' ' Urează tot succesul actualului congres. Mai vorbeşte apoi un delegat de la Iaşi, după care şedinţa se ridică la ora 1 d. a. Cuvântul ministrului muncii -0 : 0- Şedinţa de după amiază După amiază, congresul a lucrat in secţiuni la şcoala primară „Clemenţa“, din str. C. A. Rosetti. V . .. Au citit rapoarte d-nii: inginer Stavri Cunescu, despre : „îndrumarea profesională"; AL Dimitri, despre : „Contractul de ucenicie“; ing. V. Andrei, despre: „Pregătirea practică a ucenicului" ; ing. M. Lorenţi, despre : „Examinarea şi calificarea lucrătorilor şi meşterilor" ; N. Marinescu, despre : „Bresle, corporaţii şi Camere de meserii“ ; G. Sava, despre : „Instituţii de perfecţionare profesională" ; Mihăilescu, despre: „Controlul meseriilor“; „ Bubulac, despre : „Şcoli şi cursuri pentru ucenici şi lucrători" ; dr. A. Velculescu, despre : „Muzee şi Colecţii industriale" ; Em. Bucuţa, despre: „Biblioteci şi publicaţii pentru muncitori“; Al. Niculescu-Duvăz, despre: „Cămine pentru ucenici“ ; d ra C. Georgescu, despre: „Cantine pentru muncitori“ ; d-na L. Iliescu, despre : „Colonii de vară pentru ucenici“; St. Alexandrescu, despre: „Calificarea profesiilor Comerciale“; T. A. Teodora, despre : „Pregătirea funcţionarului comercial“; D. Diaconescu, despre: „Creditul micii industrii“; Al. Samoil, despre : „Plata muncii efectuate şi respectarea angajamentelor luate de meseriaşi“ şi Th. Ionescu, despre: „Materiale, transporturi şi impozite“. După discuţii urmate asupra acestor rapoarte, s’au votat morţiuni, cari vor fi supuse aprobării congresului în secțiuni unite. i Situaţia partidului liberal englez Londra, 29 (Rador). — Discută iar situaţia partidelor politice din Marea Britanie, Lloyd George s-a declarat foarte optimrist în privinţa perspectivelor partidului liberal, cu toate neînţelegerile iscate în partid din partea grupului lordului Asquith. A adăugat, că în parlamentul viitor liberalii vor domină ; partidul laburist nu va putea veni la putere fără ajutorul liberalilor, şi aceasta nu se va putea întâmpla decât mimai în cazul când laburiştii vor da garanţii precise asupra politicei ceînţeleg s‘o urmeze. ■. Nach Paris celebrat roman istoric de Louis Dumur, a apărut în Ediţia III. Preţul unui elegant volum Iei 36. And XLIV. Kr. 279 Miercuri Decembrie 1926 ngresul părtini lierul protiovean Declaraţiile d-Iorarh. Tătărăscu şi Vintilă Brătianu PLOEŞTI, 29. — Eri s’a ţinut la Ploeşti congresul general al partidului national-liberal din Prahova. întrunirea s'a ţinut in grădina Modera. Din Bucureşti au luat parte d-nii Vintilă Brătianu. N. N. Săveanu, Chirculescu, Inculeţ şi Gh. Tătărăscu foşti miniştri. Congresul se deschide sub preşedinţia d-lui IONESCU-QUINTUS care mulţumeşte fruntaşilor din Bucureşti pentru onoarea ce se face Organizaţiei luând parte la congresul ei şi asigură centrul că şi la Prahova partidul se va prezenta unit şi disciplinat. D. AUREL MOŞOIU arată necesităţile care a condus la modificarea statutului partidului în conformitate cu indicaţiunile date de centru, modificări care se admit de congres. Apoi tot in urma propunere! d-sale se proclamă în unanimitate d. Dem. I. Nicolescu ca preşedinte activ al partidului iar d. lonescu-Quintus preşedinte de onoare. D. DEM. NICOLAESCU noul şef al partidului spune că ceea ce îl mişcă nu este demnitatea la care l-a ridicat partidul, ci dragostea ce i se arată. Nu-şi recunoaşte alt merit, decât că a urmat pilda celor mari din partid, de cinste și muncă constructivă. Arată operile mari înfăptuite de partidul liberal. Pornim la lupte noui. Am plecat de la guvern in primăvară, lăsând frânele guvernului după o muncă acerbă de 4 ani, ce o va înregistra istoria de mâine. An înzestrat Româânia Mare cu o constituţie, cu legi organice înlăuntrul cărora se mişca toată viaţa noastră de stat şi am dus apoi un al doilea război cu cei de dincolo de Nistru şi graţie muncii şi vigilenţii noastre de ceas cu ceas, am scăpat ţara de flamura roş. Luptele noui la care sunteţi chemaţi, nu sunt lupte de răsturnare a guvernului care are în faţa sa o opoziţie care veghează să nu se ştirbească nimic din ceea ce am făcut, ci o luptă de oganizare pentru trezirea conştiinţelor din ţară. Campania de trezire a urei şi faptelor începută de după război şi-au găsit razămul în partidul naţional-ţărănesc, care dacă are un program tipărit, nu va avea ocazii să-l înfăptuiască. Sunt partide al căror rol e să asiste iar altele să guverneze. Agitaţia lor e din nou în floare. Speculează şi acum chestiunea pământului. De unde să se mai dea pământ, când ştiţi că ceea ce-a rămas de la marii proprietari, se fărămiţeşte şi intră în fiecare zi în mâinele sătenilor ? Ceea ce făgăduise e praf aruncat în ochii sătenilor care în adevăr au alte nevoi acum, de unelte, aşezăminte de credit, de seminţi selecţionate. „ Mai este o totăagitaţie ce nu se^ fdea făţiş,, ci prin şoapteAsT ti'inc. o raţiâ;::18; toţi o socotim închisă. Sunt unii ce şoptesc ba sar putea schimba ordinea dinastică. Această agitaţie este o supremă necuviinţă faţă de Suveranul suferind. Partidul liberal nu va lăsa ca printr’un act de demenţă să se năruie toate năzuinţele neamului. Am stat 4 ani la o muncă grea cu ţara dublată ca teritorii şi cu populaţiune de 5 ori mai mare, în situaţia grea de după război fără bani, fără organizare unitară, fără căi ferate. Am muncit 4 ani, nefăcând nici nici o politică în treburile statului, ceea ce-a făcut pe duşmani să profite şi să agite demagigic mulţimea. Şi atunci după 4 ani — noi părinţii votului obştesc—, am văzut cum acest vot se rătăceşte, ducându-se în altă parte. Am plecat de la putere nu osteniţi şi învinşi, ci de a lumina conştiinţa ţării orbită. Aceasta-i sarcina noastră. Este nevoie de linişte şi aşezare în ţară, fie litru a face faţă marilor nevoi ale zilelor de astăzi. In trecut duşmanii noştri nie-ai învins numai cu vrajba. După pagubele glorioase dela 77 şi după luptele eroice dela Măruşeşti, dici. — duşmanii nu se ating de noi pe această cale. Ei se bizue numai pe vrajba internă. Dacă cei din trecut nu aveau ideia dinastiei statornice, nu ajungeam astăzi ce simţem. Statornicia într-o dinastie legală ne-a dat România Mare şi prestigiu în afară. Şi acum să ne gândim la alta ? Ne trebuie linişte şi muncă, care nu se poate face dacă este vrajbă. Voim înfrăţirea muncitorilor de la sate cu cei de la oraşe, armonizarea colaborarei dintre capital, conducere şi muncă, şi punerea în valoare completă a avuţiilor noastre prin expropierea în adâncime. reîflţelegerii acestor rosturi duce, unde a dus Rusia bolşevizmui, iar pătrunderea lor la prosperitatea la care a ajuns America, începem acum opera de reorganizare a partidului nostru şi să căutăm să intrăm in sufletul concetăţenilor noştri. Venirea noastră la putere depinde de d-voastră de munca şi energia ce veţi desfăşura. * *• ' 1 . D. Aurelian Moşoiu creşte apoi lista membrilor comitetulu judeţian care se aprobă de congres. Deasemenea se aprobă comitetul de direcţie a partidului care se compune din d-nii Negruţi, C. Riga, Moşoiu A, Gr. Duraitrescu, Dem. Agrara. Al. Nasopol, Gabriel Papp, Radu Constantinescu, Al. Ştefănescu şi Gh. Manolescu. Mişcare în magistratură D. Alexandru Alessiu, consilier la secţiunea I a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost pus în retragere din oficiu pentru limită de vârstă. . D. Ioan Coandă, consilier la secţiunea III a Curţii de apei din Bucureşti, a fost pus in retragere, pentru limită de vârstă. D. Ioan Valter, judecător la judecătoria rurală Vaslui, a fost numit judecător de şedinţă la trib. Fălciu, în locul d-lui Traian N. Pârvulescu, trecut In alt post D. Scarlat-Vasile S. Costinescu, procuror de secţie la trib. Ilfov, a fost numit judecător de şedinţă cu titlul provizoriu • la acelaş tribunal, în locul d-lui Nicolae St. Popescu-Râmnic, demisionat. D. Dumitru B. Alevra, ajutor de judecător la judecătoria Bucureşti II urbană, a fost innaintat procuror de secţiune la trib. Ilfov, în locul d-lui Scarlat Vasile S. Constantinescu, trecut în alt post; D. Aureliu-Tiberiu V. Sava, procuror la trib. Râmnicu-Sărat, a fost transferat procuror de secţiune la trib. Odorhei, în locul vacant; D. Traian N. Pârvulescu, judecător de şedinţă la trib. Fălciu, a fost numit judecător la judecătoria Vaslui rurală, în locul d-lui Ioan Valter, trecut în alt post; D. Dionisie Draczynski, supleant la tribunalul Suceava, a fost transferat în aceiaş calitate la trib. Cernăuţi, în locul d-lui Eusebie Jescu ; D. Constantin T. Grigoriu, substitut la trib. Neamţu, a fost transferat în aceiaş calitate la: trib. Hotin, în locrul ddui Boris V. Munteanu, transferat; D. Boris V. Munteanu, substitut la trib. Hotin, a fost transferat, în aceeaş calitate, la trib. Neamţu, în locul d-lui Constantin T. Grigoriu, transferat ; D. Dumitru I. Niculescu, ajutor de judecător la judecătoria Boşoteni din jud. Romanaţi, a fost transferat, în aceiaş calitate, la judecătoria Balş mixtă din acelaş judeţ, In locul d-lui Grigore Gr. Brădişteanu, demisionat; D. Constantin N. Cogălniceanu, supleant la trib. Orhei,a fost numit ajutor de judecător la judecătoria Cerna din jud. Tulcea, în locul d-lui loan Pascariu, demisionat; D. Ştefan Gregorovici, supleant la trib. Ai’ad, a fost numit ajutor de judecător la judecătoria Câlnicu din județul Gorj, in locul d-lui Ştefan Peter, demisionat B. Dumitru D. Gerota, doctor in drept deia fatuitatea din Paris, a fost numit supleant la trib. Prahova, în locul d-lui loan Ig. Mircea, demisionaţi D. Virgiliu V. Economu, II penţiat în drept dela facultatea din Bucureşti, fost magistrat, a fost numit ajutor de judecător la judecătoria București II urbană, în locul d-lui Dumitru B. Alevra, înaintat ; D. Alexandru N. Pantelimon zis Pantelimonescu, judecător cu titlul provizoriu la judecătoria Petroșani mixtă din jud. Hunedoara, a fost transferat, în aceiaș calitate, la judecătoria Roșiorii de Vede rurală din județul Teleorman, în locul d-lui Traian Niculescu, trecut ia alt post. 1 . FOILRTOING „UNIVERSULUI" Nr. 37 30 Noembrie JULIETTE ROSSIGNOL Ts Trad. de A. P. Bl. lată cum procedau. Orice femee care se culcase odată cu un German, — și nu era nevoie ca să se stabilească aceasta de către o simplă indicațiune, fără a se preocupa să cerceteze dacă faptul e adevărat sau nu, —orice femee, dar, despre care se credea că ar fi avut raport cu vreunul din oamenii noștri era numai decât arestată, închisă intr’un spital și suplică unui regim foarte sever. Când, după câteva zile, după ce fusese îndeajuns de înspăimântată, moartă de foame, otrăvită cu doctorii, nenorocita nu mai avea încotro m i se spunea: „dacă o să te porţi bine cu noi, o să ai de mâncare cât vei vroi, o să câştigi parale, o să primeşti cadouri, o să poţi să-ţi cumperi p oalele şi n-ai decât să petreci fără a mai avea a te teme de Kommandantură“. Unele primiau numaidecât, altele făceau nazuri, dar puţine rezistau mai mult de câteva săptămâni. Cei mai straşnici în acest soiu de recrutare erau poliţişti. Cu ei nu zăbovia mult, atât de multe şiretlicuri aveau. Mulţămită aplicării acestor înţelepte şi prevăzătoare măsuri a căror specialitate, de altfel n‘o avea numai Charleville și cari se întindeau la tot teritoriul ocupat, armata germană avea femei din belşug. Unele circulau aproape de capul lor, umpleau „trotuarele, veniau prin cafenele, berării și cârciumi, altéiet,ertfu' inchise în stabilimente. Dar ori că erau libere, ori că erau internate, toate de la cele mai cu înot până la cele mai de jos, erau riguros supraveghiate, catalogate, clasate, puse la fişe şi la condici. Şi deasenenea, toate, la Charleville, plătiau tribut doctorului Wetzel, medicul împăratului. Cunoscând că nu poţi fi slujit mai bine decât de tine însuţi şi că ochiul stăpânului treime să fie peste tot, acest înalt personagiu luase în mână regia moravurilor. Spitale, săli de vizită, pavilioane de venerice, farmacii, acostările de pe Stradă, hoteluri, casa de toleranţă, peste toate el era mai mare, pe toate le îndruma, administra, exploata, încasa cu cea mai înverşunată exactitate şi cea mai de tomat activitate. Doctorul Wetzel era totodată tiranul şi antreprenorul general al dragostei interlope în rezidenţa imperială. O rânduise ca un despot şi lua asupră-i cu străjnicie dijma lui. Nu se putea face nimic în direcţia aceasta in oraşul Charlevile, fără ca ,să i se fi achitat mai întâiu taxa, ce i se cuvenea lui. Nu se înghiţia o pilulă, nu se mânuia vreun speculum, fără să-i fi plătit dreptul lui. Preţurile variau, de la vizita bisăptămânală la care erau supuse femeile şi care era tarifată cu două mărci, până la înţepătura prezervatoare ce li se făcea în fiecare lună şi care le costa zece mărci; de la contribuţia lunară la care erau supuse casele şi care se urca la mai multe sute de mărci, pană la amenzile cam regulat li se trântiau şi care puteau să se urce la mii de mărci.Pe lângă aceste venituri importante, nesăturatul doctor mai avea pe acelea provenite din furnizarea băuturilor spirtoase cari se consumau în localurile de petrecere de acest soiu, precum şi a produselor farmaceutice şi articolelor de igienă, pe cari le impunea tot cu atâta câştig pentru el. Organizaţia germană putea să salute în doctorul Wetzel pe unul din maeştrii săi. Din toate stabilimentele supuse jurisdicţiei sale, cel mai important era aşezat in strada Graviere, de alungul căreia mergea talusul drumului de fier Givet, nu departe de gară şi de Marele Cartier al Maiestăţii Sale. Era una din acele case de prin oraşele franceze de provincie, confortabile şi discrete, locuinţă onorabilă, cunoscută şi cu reputaţie veche. La începutul războiului, patron era un oarecare D. Beurier, care o cumpărase cu câţiva ani mai înainte şi care o exploata împreună cu nevasta sa d-na Beurier, spre deplina mulţumire a pacinicei populaţii caropolitane. Dacă Tiu puteai spune că acolo sălăşluia Domnul, puteai, totuşi, spune că sălăşluia Diavolul cel bun şi sub egida unei municipalităţi vrăjmaşe a dezordinei şi supravegherea, părintească a unei poliţii plină de manstietudine, nu te puteai teme nici de scandal, nici de sgomot, nici de vreo pagubă de bani. Adoptată imediat , de ofiţerii noştrii, casa Beurier nu ajunse din pricina asta raiul, cel puţin al lui Mahomet, ci, dimpotrivă, ajunse un adevărat iad, în ce priveşte tărăboiul, sabbatul, orgia în stil mare al ataror teatru obişnuit fu de atunci. Pe cât era de liniştită şi tăcută pe vremuri, strada Graviere pe care n’o turburau decât arareori trenurile spre nivet, pe atâta răsuna acuma de nenumăraţi paşi, de glasuri, de chiote de beţivi şi de înjură- turi Soldaţii, cărora locul le era deschis o parte din zi, făceau coadă de la opt dimineaţa. La patru după amiază, poarta li se închidea, se deschideau saloanele rezervate, un personal ales intra în funcţiune şi vechea casă de toleranţă din Charleville se transforma atunci îrn Kaiserlicher Puff pentru domnii ofiţeri germani cari făceau tărăboiu mare toată noaptea. Loc de întâlnire pentru nobila companie care petrecea aici după poftă şi fără să mai socotească, casa din strada Graviere îşi văzuse sporind în proporţii fantastice cifra de afaceri. Cu toate redevenţele, amenzile, comisioanele, filodermele şi cheltuelile generale de orice fel, taica Beurier găsise mijlocul de a aduna. Intr’un timp de un an şi ceva, cinci sute de mii de mărci câştig. Asta nu putea ţine. Şi, mai ales asta nu-i mai putea plăcea doctorului Wetzel. De aceea, chiar începând de la 1916, vrednicul Beurier se văzu, fără nici un fel de proces, gonit din stabilimentul, pe care medicul împăratului, preferind de aci înainte regia directă, îl administra acuma printr o patroană pusă de el. Acolo unde șmecherul de Beurier, putuse să adune o jumătate de milion, el, Wetzel, socotia ca o să poată aduna milioane. Tocmai eram pe cale să mă întreb pentru ce baronul von Weithau stăruia, atâta ca să-mi dea atâtea amănunte asupra lupanarului din strada Graviere, şi începuse să-mi fie frică să bunii propună, la sfârşit, să mergem şi noi acolo, când el îmi spuse, cu o nouă insistenţă, că acest domn Beurier era tatăl unei prea frumoase fete, o brună de optsprezece ani, cu tenul mat, cu nişte ochi negrii delicioși și care purta toaletă te cu atâta elegantă cât cu distincțiune. Cum mi-o descria pe larg, fusei cuprins de o vatră neliniște. — Cum o cheamă ? întrebai. — Cum s’o cheme ?... D-ra Beurier. — Numele cel mic ? — Gabrielle!— Gabrielle!... exclamai uluit. Atunci baronul pufni de râs, un râs totdeodată cinic şi dispreţuitor. „ . ~ Ei bine, da, făcu el, dragul meu, este tocmai aceea al cărui portret l-ai văzut azi dimineaţă scos din Portefeul de la Kronprinz. Simţiam că mă înăbuşiam. — Nu se poate !.. — E tocmai aşa. (Va urma) 1