Universul, noiembrie 1928 (Anul 46, nr. 254-279)
1928-11-01 / nr. 254
12 •! . SCAUN ANEVOIOS. CEREŢICUTIA „TYP’IU 3 si 6 DOZC eu*ava». De avut in toate Farmaciile şi Drogheriile din România . UNIVERSUL Bloeşli, 28 Oct. In sala de şedinţe a Camerei de comerţ şi industrie din localitate s-a ţinut astăzi de dimineaţă şedinţă festivă de închidere a celui de al VTII-lea, congres al „Uniunei generale a micilor industriaşi şi meseriaşi din România". D. AL. SAMOIL a mulţumit congresiştilor pentru munca, depusă in cursul lucrărilor Congresului. Termina, uvând înfrăţire între micii industriaşi şi meseriaşi pentru prosleşrea unturiei. 1. ALEXANDRESCU-Sftele, în numele filialei din Patul-Long a adus mulţumiri pentru frumoasă primire pă care micii industriaşi ploeşteni au făcut o camarazilor lor din ţară. ORGANUL DE PUBLICITATE AL UNIUNEI D. AL. SAMOIL, după ce aduce mulţumiri presei, şi în special ziarului „Universul“ pentru extinderea dată publicităţii desbaterilor congresului, a arătat, necesitatea ca uniunea generală să aibă un organ propriu de publicitate. Apelează,la cei prezenţi să dea '"tot, sprijinul lor actualei publicaţii a uniunei: „Glasul micii industrii“. ACTIVITATEA UNIUNEI D. TOMA DUMITRESCU arată activitatea uniunei. De la ultimul congres — spune d-sa,— şi până astăzi s au înscris în uniune peste 380 de membri. In cursul acestui an,comitetul general al italiunei a mai înfăptuit încă nihilt din punctele programului ei, prin organizarea expoziţiei uniunei micilor industriaşi din târgul Moşilor. Tot In acest an, în cursul lunei iunie, cu o ocaziune a serbărilor organizate de Sfatul Negustoresc în folosul societăţii „Princinele Mircea“, cele 14 care ale.gorice ale uniunei, admirate de toţi spectatorii, au dovedit cu prisosinţă capacitatea micei industrii. O PROPUNERE D. V. COSTESCU-Bucureşti propune ca uniunea să oblige pe membrii ei, de a plăti o mică cotizaţie lunară, care să constituiască un fond cu care uniunea să ajute anual biserica, şcoala, aviaţia şi „Crucea roşie“. Congresul aprobă prin aclamaţii această frumoasă propunere, urmând ca într o şedinţă viitoare a comitetului central să se fixeze quantumul cotizaţiei. In continuare vorbitorul mai cere ca uniunea şi filialele ei din ţară să organizeze conferinţe educative pentru meseriaşi şi ucenici. Termină cerând o reducere de 50 la sută pe C. F. R. pentru congresele uniunei. D. AL. SAMOIL răspunde d-lui Costescu promiţând că va depune toate străinţele pentru organizarea acestor conferinţe. CUVÂNTAREA D-LUI ING. D. ing. PETRE BEJAN, preşedintele de onoare al congresului, spune că acest congres, prin desbaterile lui, a avut o puternică semnificaţie. Pe de o parte, ordinea în care s’a ţinut a evidenţiat că meseriaşul român este conştient de datoria, lui faţă de societate, iar pe de alta a arătat întregei opinii publice, strânsa solidaritate între membrii liniiei, din întreaga ţară. ALTE CUVÂNTĂRI D. IONICA CRISTESCU preşedintele filialei din Prahova, aduce mulţumiri d-lui ing. Petre Bejan pentru preţiosul sprijin dat Uniunei. D. Mărgărit-Iaşi a cerut ca uniunea să intervină pe lângă ministerul comunicaţiilor să acorde pentru micii industriaşi o reducere de 45 la sută pe C. F. R. pentru transportul materiilor prime. D. NICOLAU-Bucureşti a adus mulţumiri comitetului filialei din Prahova, pentru frumoasa organizare a congresului. , I. SILCER-Iaşi a cetit o moţiune a filialelor din Basarabia, prin care se protestează împotriva excesului de zel a unora din agenţii fiscului. D. GRIGORESCEI-Focşani a propus ca drumul şcoalelor de ucenici să fie fixat între orele 7 şi 9 seara spre a nu stânjeni interesele patronilor. Au mai vorbit d-nii: Simion Paţa-Sibiu, Hulube-Roman, Ion Rupa-Chişinau, prof. Nîcu Cristescu şi Totiade. IN NUMELE MINISTERULUI , D. PETRE STEGARESCU inspector general în ministerul muncii, îşi exprimă admiraţia pentru felul cum au decurs desbaterile. Ca specialist--spune d-sa — amstudiat istoricul meseriilor din ţara românească. In acest congres se întrevede vechiul sfat al starostiitor. Ascultânduvă, trei zile m’am identificat, cu doleanţele midii industriaşi. Termină, asigurând pe cei de faţă, că va depune toate străduinţele ca doleanţele exprimate să ajungă la organele competinte şi să fie rezolvate. RECUNOŞTINA EROILOR DELA 1877 D. SANDI CORBULIl-TuLcea reaminteşte congresiştilor că astăzi în metrotura Dobrogei se serbează cu tot fastul cuvenit, împlinirea a cincizeci de ani de la alipirea Dobrogei la regatul României.Propune în aplauzele congresiştilor — ca în semn de recunoştinţă pentru vitejii dorobanţi cari ne-au dat independenţa şi regatul, să depună o coroană la „monumentul vânătorilor“ din localitate, ridicat, în memoria eroilor prahoveni căzuţi în luptele răsboiului (ieia 1877—1878. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI D. ALEX. SAMUIL preşedintele congresului, după ce mulţumeşte tuturor celor cari au dat concurs la reuşita, congresului citeşte moţiunea. După votarea moţiunii se alege o comisie formată din d-nii Al. Samoile ,Ionică- Cristescu,, ing. Petre Bejan.».- Mărgărit-Iaşi, Moldoveanu - Cluj, Bulăceanu- Galaţi, Munteanu-Petroşani, Rupă - Kişinău, Vasile Făgăraş- Constanţa, Atasie-Craiova, Corbuli-Tulcea, Pata-Sibiu şi Olevic-Bălţi, spre a o înmâna înaltei Regenţe şi guvernului. După alegerea acestei comisii d. Samoil declară congresul închis PROCESIUNEA DELA MONUMENTUL VÂNĂTORILOR Intr’un impozant cortegiu, sutele de congresişti, s-au îndreptat, în urma propunerii d-lui Corbuli, spre monumentul vânătorilor de pe bulevradul Independenţii. Aci au vorbit d-nii ing. Petre Bejan, Al. Samoil şi Ionică Cristescu, preamărind vitejia eroilor fii ai Prahovei, cari pe redutele de la Griviţa, Rahova şi Smârdan au dat lumii, în războiul de la, 1877, pilda celui mai sublim eroism, dându-se prin jertfa lor independenţa şi Regatul României. P. Ionică Cristescu depune o coroană pe monument. BANCHETUL La ora 1 şi jumătate în sala restaurantului „Berbec“ congresiştii au luat o masă comună. Autoastat d-nii: Nae Ionescu-Clopotaru, Bogdan, căpitan Chiţulescu, Toma Dumitrescu, ing. Bejan, Mărgărit-Iaşi, Hulubei-Roman şi studentul Horia Botescu, toţi uvând prosperare uniunii. C. I. Mihăeşcu DelaCF.R. Ciocnirea din staţia Mediaş In noaptea de 28 octombrie, trenul de marfă 3454 s'a ciocnit în staţia Mediaş cu trenul de marfă 3455. Ciocnirea fiind destul de violentă patru vagoane au fost sfărâmate. Accidente de persoane n’au fost. Accidentul s’a, produs din cauză că s'a dat drumul trenului de marfă .3454 pe linia 5-a a staţiei, unde staţiona în acel moment trenul 3455. Ciocnirea din Comana O maşină izolată intrând în ziua de 28 octombrie în stana Comana, fără sa respecte semnalul pus pe oprire, a isbit cu putere în ultimele trei vagoane ale unui alt tren, sfărâmând două din ele şi făcând să deraieze un al treilea. Maşina izolată a suferit deasemeni stricăciuni. Accidente de persoane nau fost. BEJAN Congresul,Uniunii generale a micilor industriaşi si meseriaşi Ziua Hiva —Şedinţa festivă.—Moţiunea votată.—închiderea congresului Şedinţa Comitetului de organizare a congresului internaţional agricol Expunerea făcută de Comitetul de organizare a congresului internaţional agricol a ţinut luni după amiază şedinţa plenară, sub preşidenţia d-lui Gh. Cipăianu, subsecretar de stat la ministerul de agricultură. Au luat parte d-nii: I. Cămărăşescu, Niculescu-Dorobanţu, N- Iştefănescu, Basarab Brâncoveanu, d-nele Alexandrina Cantacuzino şi Ella Negruzi, d-nii: dr. Ştefan Cerchez preşedintele Camerei de comerţ din Capitală ; T. Naum preşedintele Uniunei Camerelor agricole; Simionescu Râmniceanu, E. Şteteleşanu, Conţescu ministru plenipotenţiar ; dr. Ionescu-Brăila, directorul general al serviciului zootehnic; Petrini directorul general al îndrumărilor agricole ; inginer G. Lucastevici, inginer Mereuţă, Giurgea, I. Teodorescu, Mândru directorul „Uniunei Camerelor agricole“, Marian director soc. „Sămânţa“, Constantinescu, dr. I. Manolescu, Oprea, Inginerii Persu, Georgescu şi Bănescu directorul general al podurilor şi şoselelor etc. I. T. CĂMĂRĂŞESCU a făcut o interesantă expunere privitoare la organizarea congresului internaţional agricol. D-sa socoteşte că deoarece au mai rămas câteva luni până la deschiderea congesului lucrările trebue intensificate. Roagă pe cei prezenţi să aprobe regulamentul congresului. In acest regulament comitetul de organizare a introdus două puncte noui : 1) comitetul naţional de propagandă, 2) instituirea unui comitet redacţional care se va d-1 I. Cămărăşescu o ocupa cu coordonarea lucrărilor şi a rapoartelor. Mai departe d. Cămărăşescu arată că cel de al 14-lea congres internaţional agricol se va ţine la Bucureşti în zilele de 7, 8 şi 10 iunie 1929. La congres vor lua parte — în afară de membrii asociaţiilor agricole streine şi de la noi — delegaţii oficiali ai guvernelor, delegaţi ai Societăţei Naţiunilor, ai institutului internaţional de agricultură, ai biuroului internaţional al muncii, al „oficiului internaţional al vinului“. S-a mai instituit un comitet central de organizare cât şi comitete naţionale de propagandă în fiecare ţară. Congresul va avea următoarele secţiuni: politica economică agricolă, economia rurală, cooperaţia, producţia, vegetală, producţia animală, industriile agricole şi secţia femenină. Fiecare din aceste secţiuni va prezenta rapoarte până cel mai târziu la 15. Februarie 1929. S’a admis ca limbile oficiale ale congresului să fie franceza şi româna. S'a decis ca congresul să fie pus sub patronajul înaltei Regente şi a unui comitet de onoare. D-sa terminând spune că ar fi de dorit ca iluştrii reprezentanţi ai ştiinţei, cari vor veni să ne viziteze să fie scutiţi de tristul spectacol al ruinelor Arcului de triumf. D. CIPRIANU spune că o comisie care lucrează la minister în chestiunea Arcului de triumf, va lua toate măsurile necesare. oldemn automobil Chişinău, 29 Automobilul 131, proprietatea d-lui Sergiu Ohanovici, venind dinspre Orhei cu mare viteză, în str. Petru Rareş a dat peste Leea Goldenstein, de 56 ani, care traversa strada. Femeea a fost prinsă sub roatele maşinii şi strivită. In drum spre spital victima a sucombat. Conducătorul mașinei, proprietaml însuș, a fost arestat. Memento CALENDAR Mercuri, 31 Octombrie Ortodox: Soţii Apostoli Stanic, Amplie şi alţii. Catolic: Sf. Quentin. Izraelit : 17 Ilesvan 5689. Musulman : 16 Gemadi-el-Aver 1347.* Răsăritul soarelui 651. Apusul soarelui 17.5. Radio MIERCURI: 31 OCT. Viena: 15 kv 517.2.—17. Concert : 18.20. Poveşti; 19.34. Cursuri şi conferinţă; 20.30. „Iphigenie in dulls“ operă de Glück. Milano: 7 kw. 550. 17.30. Jazzband ; 21.35 Convorbire ; 21.50. Concert; 23.50. Orchestră de lăutari. Breslav.: 4 kw. 322.6. 17.30. Din operete; 19. Din ziare; 21.15. „Ariekin“ teatru de artă rusă ; 23. Convorbiri teatrale. Koenigsberg: 1 kW. 303. — 17. Concert13.30. Povești: 20.25. Curs ; 21.05. Muzică distractivă;. 23.15. Muzică de dans ; 23.45. Concert. Neapole: 1.5 kw. , 333.3. — 18. Concert; 21.50. Concert Barcelona: 3.5 kw. (EAJI) 344.8. — 17 Cursuri ; 19.30. Sextet ; 22.30. Curs ; 23. Clopote ; 23.10. Comemorare. Braga: 5 kw. 348.9. — 17.20. Pentru copii; 18 45. Trans. germană ; 20. Muzică de fanfară ; 20.45. Conferință; 22.30.. Piesă radiofonică ; 23. Sport; 23.28. Diverse. Londra: 3 kw. 361.4.— 17.45. Concert; 18.45. Recital de orgă; 20. Gramofon; 21. Diverse; 21.45. „Pelleas and Mélisande“, operă de Debussy; 23,55. Lectură; 24.50. Continuare la „Pellas and Mélisande“ : 1. Dans. Schenectady: 60 kw. WGY 379.5 (America).— 15.30. „Cheerio“ ; 18.156. Divertismente teatrale și muzicale. Stuttgart: 4 kw. 379.7. — 16. Pentru copii: 17.35. Concert; 20.15. Curs ; 21. .Elektra“, tragedie într'un act. Borna : 3 kw. 447.8. — 18.30. Concert; 21.28. Din ziare ; 21.45. Trans, dela un teatru liric sau concert vocale din studio. Berlin : 4 kw. 483.9. — 17.30. Ora distractivă ; 18. Concert de orgă ; 21. „Die Trojaner in Katharo“, poem liric. La fine : muzică de dans. Budapesta : 20 kw. 555.6. — 28. Concert; 20.30. Comemorare; 21.30. Concert dat de maestrul Edron Fischer; 24. Lăutari. Varşovia ; 10 kw. 1111.—17.20. Concert de gramofon ; 19. Concert ; 21.30. Concert de solişti; 24.30. Muzică lejeră de la restaurantul „Daza“. Kattówitz : 10 kw. 422 m. — 17.30. Pentru copii; 18.10. Conferinţă ; 19. Concert; 21.30. Concert ; 23-30. Dans. ----------- x □ * --------- om, Gal şi carul sfftiticaţi de tren Chişinău, 29 În apropierea comunei Donciugeni, săteanul Alex. Nastase, trecând cu o trăsură cu un cal, peste linia ferată, a fost surprins de trenul de persoane nr. 7101, în plină viteză. Nefericitul sătean a fost omorît, deasemeni şi calul, iar trăsura sfărâmată. X □ X • Tifos exantenmfic în jur.Lăpuşna Chişinău, 29 in com. Divrzia (Lăpuşna), s’au declarat mai multe cazuri de tifos exantematic. Autorităţile sanitare au luat măsuri de profilaxie. \ □ x Bandiţi arestaţi la latrina Paris, 29 (Rador). Din Atena se anunţă, că la larina au fost prinşi doi bandiţi care au capturat, în luna August trecut, doi candidaţi, la deputăţie, aflaţi în turneu electoral. "Anul XLVI Nr. 254 Joi 1 Noembrie 1928 indianMMU al im Luni d. a., s’a făcut înmormântarea farmacistului-doctor Alexandru Iteamî, deputat. In cursul zilei au depus coroane, la locuinţa defunctului din str. Vasile Lascar , ministerul sănătăţei, asoc. gena farmaciştilor, Adunarea Deputaţilor, familia general Moşoiu, banca de credit farmaceutică, facultatea de farmacie, organizaţia liberală din jud. Trei Scaune, etc. La ora 2, arhiereul Platon Ciosii, înconjurat de cler, a oficiat serviciul religios. Răspunsurile au fost date de corul bisericei Sf. Gheorghe Nou. Onorurile militare au fost date de lin pluton din vânători. Au asistat d-nii : I. G. Duca, ministru de interne ; Inculeţ, ministrul sănătăţei ; Fanasovici, subsecretar de stat; general Moşoiu, N. Sâveanu, Donescu, Arţăreanu, I. Panaitescu, dr. Obreja, prob Paulian, Morandini, colonel şi maior Lupescu, Oroveanu, I. Moşoiu, Popa-Liseanu, C. Neamţu, Em. Dan, general I. Popescu, prof. Deleanu, dr. Vişoianu, dr. Staicovici, etc. După terminarea serviciului religios au vorbit d-nui ministru Inculeţ, în numele guvernului ; N. Săveanu, în numele Camerei ; prof. Deleanu, decanul facultăţei de farmacie ; Cernat, prefectul juderei Scaune , un delegat al asoc. gen, a farmaciştilor, un delegat al cercului farmaciştilor I şi un student, în numele soc. studenţilor farmacişti. S’a format apoi lortegiul, care a parcurs străzile până la cimitirul Sf. Vineri, unde s'a făcut înmormântarea. De la şcoala militară pentru ofiţeri de artilerie Au fost admişi în anul I şi II ai şcoalei militare pregătitoare de ofiţeri activi de artilerie, următorii candidaţi: In anul II-lea: Singuran C-tin, Dumitrescu D. Lache şi Reşetnic N. Anatolie. In, anul I-iu: Uioreanu Eugeniu, Constantin Gh. Nicolae, Biţă H. Şerban, Băleanu T. Ion, Dunăreanu M. G-tin, Dimescu A. Emil, Vernescu N. Ernest, Zamfir M. Mihai, Dumitrescu Gheorghe, Guha Felix, Anghelache R. Gh., Ionaşcu Dumitru, Lintinschi N. Gh., Ioan H. C-tin, Varian C-tin, Nedelcu Alexandru, Ciauşu Titus, Mihăescu Teodor, Tanăsescu A. C-tin, Ionescu R. G-tin, Aleman Victor, Petrovici Adrian, Lepădatu Cezar, Hariga C-tin, Mitrea Teodor, Tudor Ncolaa, Cioroiu St. Iona, Cartianu G. P. Nicolae, Gecui V. C-tin, Zimțea Niculae, Petrescu G. Petre, Andronache M. Ioan, Bunescu Mihai, Casandru Gh., Cârjan Nicolae, C-tinescu G. Alex., Dumbrescu Carol, Dimache T. Gh., Gănescu Haralambie, Irimescu C-tin, Ionescu D. Nicolae, Marian Alexandru, Manga Gh., Moescu Mihail, Nicolaescu N. Gh., Palade Grigore, Petrescu Vasile, Popa Ștefan, Rădulescu M. Petre, Stoiculescu Napoleon şi Teodorescu Marian. Toţi candidaţii reuşiţi au fost repartizaţi la şcoala militară de artilerie Timişoara, unde trebue să se prezinte în ziua de 14 Noembrie, ora 8 dimineaţa. B IM liri Mărceli de contrabandă Giurgiu, 29 Oct. Astăzi d. a., a fost descoperită o însemnată contrabandă de ţigări bulgăreşti în portul Ramadan. La ora 12,45 la sosirea vaporului de la Rusciuc, călătorul Simion Savoff a încercat să strecoare un coş de nnele de la revizia vamală. Fiind însă surprins de funcţionarii vamali, coşul a fost deschis de taxatorul vamal de serviciu, găsindu-se în el 10.000 ţigări bulgăreşti, pe care numitul intenţiona să le treacă de contrabandă pentru Bucureşti. Cazul fiind adus la cunoştinţa d-lui Enăceanu, şeful fulvării locale, s-a dispus arestarea contrabandistului, căruia i s’a dat o amendă de 100.000 lei. STRIGĂT DE ALARMĂ! ! BOALE CARE SAPA VLAGA TINERETULUI : ; DE AMBELE SEXE NU.$dint» |l întunericul In cere se sb.ite majoritatea oamenilor, In ce priveşte bolile sexuale, este rezultatul firesc b! numeroaselor lipsuri de care este plini eţa zisa educaţie a tineretului. Propriu zis nu eXista această educaţie, şi din această cauză a luat naştere o sumedenie de boale (glenoragii, cystite, orchite, sifilis, neurastenii sexuale, impotentă, felurite boli de femei, apucături rele etc.) care se ascund sub denumirea de boli secrete, molipsitoare in cel mai înalt grad. Ca rezultat se constată prezenţa generaţiilor întregi de copii nenorociţi din naştere, se constată o istovire timpurie a puterilor trupeşti, o decădere intelectuală şi morală a tinerilor imbătrâni şi înainte de vreme Trebue sa se facă lumină. Pentru a şti cum să vă apăraţi de aceste boale, cum să vă vindecaţi, cereţi chiar astăzi oraturi, la Laboratorul Vorel din Piatra-N. Interesanta broşură No. 4 care tratează despre Boalele lumeşti şi vindecarea lor. Numărul broşurilor ce se trimite gratuit fiind mic, va sfătuim a vă grăbi cu cererea. Citiţi „Universul Literar“ 2 JVt*. 36 i!a iii în li if ir de MIHAI TICAN RUMANO In proprii săi ochi, el nu era decât un negru, adică o fiininferioară oricărui alb, de speţa cea mai rea chiar. Ce n ar dat să-şi poată schimba culoarea pielei, singurul lucru cari despărţea de noi, albii ! Chiar dela sosirea noastră în casă, îi cerusem în forma- i asupra sărbătoarei, făcându-1 să înţeleagă cât eram de capşi. Se sili, de altminteri pe cât îi fu cu putinţă să ne mulimeasca curiozitatea, dându-ne posibilitatea, ceea ce nu semna puţin lucru, — de a privi în voie şi în deplină siginţă diversele peripeţii ale serbării, care preceda ceremonia, ■ccum şi ceremonia însăş. Mulţumită lui, fără să ne mişcăm din sala de mâncare, jurăm’ vedea prima parte a acestei serbări, preliminări, altor inocenţă, sau mai bine zis vulgaritate, le face vizibile entru toată lumea. In sunetele clasicului tam-tam, o mulţime de negri mară prin poarta cea mare a grădinii aşezându-se în cerc. Adărătul lor veneau câteva femei, goale până la brâu şi puţind nişte rochii atât de scurte, încât nu acopereau mainim Ele se aşezară în mijlocul cercului şi începură să schiţeze câţiva paşi de dans, asemenea acelora pe care îi execută un urs pe pieţele noastre spre a câştiga un gologan pentru stăpânul său. In urma lor, venea un grup de fetiţe, dintre care cea mai mare să fi avut cincisprezece ani. Cu tot obiceiul pământului, care mărgineşte îmbrăcămintea fetiţelor la câteva brăţări de orice metal şi câteva şiruri de mărgele de sticlă, — la care „trousseau“ se mai adaogă şi un mic şorţuleţ, când ajung la adolescenţă, adică atunci când intră în categoria celibatarilor, — acestea erau îmbrăcate cu nişte ciudate rochii de frunze care le acoperea până la glesne. Bustul era însă absolut gol. Apariţia lor fu salutată cu un strigăt teribil, care se curmă totuş când regele acelei regiuni, care asista la serbare de pe un loc de onoare, făcu un gest. Atunci tam-tam-ul răsună din nou, dar de data asta orchestra era mărită. Câţiva negri, cari desigur formau „orteonul“ localităţii, intonară un cântec a cărui monotonie se armoniza perfect cu sunetele tam-tam-ului. Ritmul era marcat prin bătăi în palme şi la un moment dat zgomotul deveni infernal, mulţumită unui soi de manechin gigantic, ale cărui salturi formidabile aveau darul să dea avânt dansatorilor şi să ducă la paroxism năbădăioasa exaltare a spectatorilor. Nenorocitele fetiţe, eroinele serbării, trebuie să fi presimţit martirul care le aştepta. Aşezate în şir în mijlocul cercului, ele începură să se mişte legănându-şi bustul într'o parte şi într’alta, fără a strica însă rândul. Făcând un tur înnăuntrul cercului de muzicanţi şi de spectatori, reveniră apoi.la mijloc formând la rândul lor un cerc şi continuând să se legene in sunetele tam-tam-ului. Fără strigăte ar fi fost de o monotonie înspăimântătoare, deşi foarte plăcută negrilor. Era o lună de când se aflau în sărbătoare şi lăsaseră orice ocupaţie, orice muncă dându-se zi şi noapte la plăcerile dansului şi ale cântecelor. Pentru astfel de lucruri sunt neobosiţi, mulţumită mai ales, extraordinarei lor rezistenţe. E într’adevăr uimitor şi aproape de neînţeles cum pot rezista la atâtea zile de oboseală fără a se odihni o clipă măcar. Nu ne puteam lua ochii de la copilele care formau cercul şi care trebuie să fi fost în număr de vreo sută. Deşi în ţările noastre ne bucurăm de toate efectele sale, nu ne dăm cu adevărat seama de comoara, care o constitue pentru noi civilizaţia. Obişnuinţa ne face indiferenţi. Dar dacă totuş ne revoltăm în faţa aceluia care chinueşte un animal, sau împotriva criminalului care comite fapta-i monstruoasă, gândiţi-vă cât trebuie să fi suferit noi, asistând neputincioşi la spăimântătorul martiriu pe care-l îndurară a doua zi acele nenorocite copile. Relaţiunile lor cu europenii, şederea chiar mai îndelungată printre noi, nau putut şterge din sufletul negrilor bestialitatea instinctelor lor. Când se găseşte în cursul numeroaselor sale călătorii prin oraşele de pe coaste, sub autoritatea legilor metropolitane, negrul are o atitudine acceptabilă şi pare să fi uitat cu totul obiceiurile barbare ale strămoşilor săi. Dar înapoiat în satul său, sălbatecul reapare. Iată de pildă un caz uitat deşi foarte frecvent : câţi negri, smulşi din mijlocul pădurii şi duşi în Europa, educaţi chiar din copilărie şi ajunai exil cunoştinţele lor la situaţii onorabile, au fost consideraţi civilizaţi... Dar într’o zi mijloacele le permise ca, — fără autorizaţia sau sprijinul cuiva, — să se reîntoarcă în ţara care i-a văzut născându-se şi abia atunci s’a putut vedea şi înţelege cât de superficiale fuseseră educaţia şi civilizaţia lor. Mânaţi de un minunat instinct, se reîntoarseră în satul lor, chiar dacă era situat în cele mai sălbatice regiuni din năuntrul continentului şi prima lor grijă, pătrunzând în pădure, fu de a-şi asvârli hainele şi de a se lăsa goi ca atunci când plecaseră, avizi de libertatea omului primitiv, fără alt frâu pentru pasiunile lor decât puterea împotrivirii din afară. Cazul d-lui Lumpkin poate fi considerat ca o adevărată minune, atât pare de necrezut. Dar dacă un sfânt chiar mi-ar fi jurat că voi întâlni în ţările africane pe un negru care observă şi practică regulele cele mai rafinate ale civilizaţiei, — fapt cu atât mai uimitor cu cât el locueşte chiar în satul în care s’a născut, — nu l-aş fi putut crede. Şi ce e şi mai curios, e că se găseşte în relaţii continue cu oameni din rassa lui, neavând dea face cu albii decât în timpul rarelor sale călătorii la Konakri sau în timpul vizitelor şi mai rare încă ale unor europeni, cum eram de pildă. Făcând reflecţiile acestea, eram aproape străin la tot ce se petrecea în jurul meu, când dansul se termină brusc, dându-ne putinţa să ne mai odihnim puţin mintea pusă la grea încercare de o oră şi mai bine. După cum am mai spus, serbarea avea să atingă a doua zi punctul său culminant. va urma s Cronica sporturilor ie se joc egal cu Braşov 2-2(12) Un public de zile mari a asistat Duminică după amiază la ultima partidă interregională a acestui sezon, care s’a desfăşurat la Romcomit. Prevederile noastre s’au realizat, în ce priveşte desfăşurarea technică a disputei. Braşovenii cari au dat tot interesul cuvenit acestei partide, au pus în linie o echipă a cărei esenţială calitate, a fost omogenitatea. Antrenamentul asiduu la care au fost supuşi cei 11 jucători, nu putea duce decât la formarea unui tot omogen, ale cărui acţiuni precise au surclasat de multe ori adversarul. Alcătuirea echipei reprezentative a capitalei a fost bună, cu excepţia inversiunii din linia, de atac, de pe urma căreia Dobo din, extrem dreapta, a fost trecut, în capătul opus al ofensivei. Experienţa a dat greş, — lucru prevăzut de noi — renunţându-se la ea în repriza doua, când Doboşi-a reluat locul normal. Braşovenii au obţiinut primul punct prin Beria, iar puţin mai târziu, bucureştenii au egalat prin Melchior. Spre sfârşitul primei reprize, Abrudan reia un atac de pe aripă şi trage încet. Laky intervine defectuos şi balonul intră pentru a doua oară în plasă. Bucureştenii au egalat în repriza doua, prin Dobo (11 m.). A arbitrat d. Seliceanu (Cluj). , S'au relevat de la Braşov: Ioram, Bertha, Geller, Heimisch şi Boroş. Dela Bucureşti: Dobo, Melchior, Zauber, Subăşeanu, Tănăsescu şi Nicolaescu Mircea. Echipele Braşov: Foran, Bálint, Szabó, Stedmbach, Hennisch, Boroş, Abrudan, Geller, Bertha, Lacomeia. Bucureşti: Laky (Zauber), Deleanuu, Limgner, Tănăsescu, Witzer (Robe), Stanciu, Derne- Irescu (Dobo), Melchior, Subăşeanu, Nicolafficu Mircea, Dobo (Kroner). Footbal REZULTATELE DE DUMINICA DIN TARA Timişoara Banatul — Fratelia 1—0. T.M.T.E. — Politechnica 5—0. Chinezul — Z.S.S.E. 2—0. Oradea Crişana — Stăruinţa 1—0. N.A-C — Stăruinţa 3—1. Crişana — Makkabea 2—1. Cluj Universitatea — Haggibor 3—0 C.F.R. — K.M.S.E. 3-2. Arad A.A.C. — Jiul 4—1. A.M.T.E. — A.T.E. 4-3. Simeria Gloria — Simeria 5—1.