Universul, noiembrie 1928 (Anul 46, nr. 254-279)
1928-11-26 / nr. 276
Anul XLVI Nr. 278 LUIGI CAZZAVILIAN TELEFON I Direcţia 313/72-364/64 6 ) Luni 26 Noembrie 1928 Director: STELIAN POPESCU Redacta a Cores p. cu provincia 302/98 - 335/31 CONTINUITATEA Funcţiunea marelui angrenaj al administraţiei, cu multele, variatele şi complicatele sale aspecte, nu poate merge normal şi progresiv, fără condiţia esenţială a continuităţii. Necesităţile politice, care explică, dacă nu justifică, anumite primeniri la schimbările de guvern, nu trebuesc să treacă acea limită, dincolo de care începe dezorganizarea. Această datorie se impune cu atât mai mult unui regim venit, între altele, în numele celei mai stricte observări a legalităţii şi a celui mai desăvârşit respect al meritelor obţinute în slujba modestă, dar perseverentă, a ţării. Iată însă, că se ţin lanţ schimbările de personal, şi ele se produc nu numai în sfera slujbelor obicinuite cu asemenea modificări, ci şi prin acele servicii, unde stabilitatea începuse să devie o tradiţie. Elemente ce făcuseră carieră, se specializaseră şi fuseseră consacrate ca foarte utile în anumite locuri, au fost silite direct sau indirect, prin somaţiuni sau „lucrături“ să renunţe, la un întreg capital de muncă învestit acolo, numai pentru că evoluţia firească a serviciului îi impusese în fruntea acestuia, fără nici o legătură subiectivă sub care fuseseră înaintaţi. Şi în Capitală, şi în provincie, în administraţiile centrale, în cele exterioare, funcţionează acest proces de dezagregare, care nu formează atât un stimulent pentru elementele aduse acum, cele mai multe fără pregătire, cât formează o lovitură nedreaptă pentru cei înlocuiţi şi un motiv de îngrijorare şi descurajare pentru cei expuşi să sufere aceeaş soartă. Inexperienţa în treburile statului, fatalmente duce la greşeli şi abuzuri. Dar corectivul răspunderii faţă de stat trebue să înfrâneze anumite porniri. Altfel, tocmai atunci când e mai multă nevoe de un ansamblu administrativ încercat, competent, însufleţit, se va înregistra o inevitabilă până în diferitele funcţionări ale vastului aparat de gospodărie generală. Punctul acesta de vedere trebue să nu scape nici un moment din preocuparea celor datori să păstreze statului fizionomia care i-a asigurat mersul de până acum. înlocuirea elementelor verificate la munca pozitivă prin amatori de plasamente oportuniste, dacă trece de la cazuri izolate la rangul de sistem, creiază spărturi cu sorţi de ravagii în mersul regulat al organismului administrativ. La aceasta trebue să se gândească mai ales aceia cari s’au erijat mereu în campionii ideei de a pune interesele statului mai presus de cât oricare altele, spre a nu da dela început impresia că nimic nu se nesocotește mai flagrant decât vorbele mari. Boala Regelui Angliei MERSUL BOALEI Londra, 23. (Telegr. part.). — Boala Regelui Angliei s’a agravat, în cursul nopţii trecute. Doctorii Bervell şi Dawson au stat, împreună cu un al treilea medic, la căpătâiul bolnavului, la Bukingham Palace. La ora 10 dimineaţa, cei trei medici au examinat pe rege, opinând că starea acestuia nu dă loc la îngrijorări. S’a constatat că o aripă a plămânului este uşor atinsă. S'a recomandat pacientului un regim alimentar foarte uşor. S’au primit dela toate curţile europene telegrame, In care se cereau relaţii asupra stării regelui, dându-se tuturora ras-* punsuri liniştitoare. „Daily News” anunţă că azi dimineaţă s’a născut Întrebarea dacă n’ar fi oportun să fie rechemat prinţul moştenitor, care se află în Africa de Est. Conceptul telegramei a fost tăcut, dar telegrama n’a fost trimisă. BULETINUL MEDICAL Londra, 23 (Rador).Până la amiază nu s’a mai publicat nici un nou buletin asupra boalei regelui. .* Londra, 23 (Rador).— Buletinul publicat azi la amiază, asupra boalei regelui, anunţă ! Azi, s’a semnalat o uşoară * extindere a congestiei plămânului. Temperatura se menţine aceiaş. Pulsul este 101. Suveranul a avut o noapte agitată, însă îşi păstrează forţele. ■ CUM A CONTRACTAT BOALA Londra, 23. (Telegr. part.). — Regele a contractat boala cu ocazia paradei ţinute In ziua armistiţiului, când a trebuit să stea mai multe ore, cu capul descoperit, în ploae. Regele a mai suferit acum trei ani de o gripă accentuată, urmată de o complicaţie la plămâni. Londra, 23 (Rador). — Medicii, socotind că este necesar să facă anumite studii bacteriologice, s-au dus,eri seară, la palatul buckingham. Azi dimineaţă, medicii au rămas o oră şi jumătate, iar la patul suveranului, făcând totdeodată şi un consult asupra mersului boalei. Numeroase personalităţi au venit azi dimineaţă la palat, spre a se interesa de mersul boalei relaţiului. ■ De asemeni, foarte multă lume !a interesat la telefon de starea Sănătăţii regelui. In toată ţara, boala suveranului est urmărită cu multă îngrijorare. Se crede, că suveranul s'a imbolnăcit Mării, când a făcut o plimbare trial îndelungată, in grădinile palatului. Deşi boala suveranului nu este tocmai gravă, medicii se vor duce totuş din nou la palat, insă nu vor da un nou comunicat decât in cazul când se va produce vre-o complicaţie neprevăzută. Din cercurile palatului, se anunță, că starea suveranului nu este aşa de gravă, ca să justifice trimiterea de telegrame de rechemare, prinfidul de Walles şi ducelui de Gleicester, fiii regelui Angliei, cari se află in voiaj, in Africa. O ZI MAI CALMA Londra, 24 (Rador).— Buletinul medical publicat aseară anunţă: „Regele a petrecut o zi mai calmă. Temperatura a fost mai puţin urcată. Nu s’a produs nici o nouă extindere a congestiei plămânului. „Pentru a se putea pune un diagnostic complet al boalei. Regele a fost supus unei radiografii”. * ru „Lasă-i, lasă-i să doarmă, că sunt mici!...“ ■——9 ♦ A * i— ■ ■' -— Cuvintele unui admirabil copil-Rege — Aproape toată lumea din Bucureşti ştie că, la Şosea, — dincolo de punctul care se numeşte „rondul al doilea”, — sa găseşte o instituţie eminamente umanitară, Leagănul „Sfânta Ecaterina”, unde, prin munca devotată a unui grup de doamne şi cu fonduri adunate cu destulă greutate, se cresc copiii fără părinţi sau cu părinţi nevoiaşi. Lumea ştie aceste lucruri, dar nu onorează, — şi deci nici nu sprijină, — cu atenţiunea sa binevoitoare, opera Leagănului „Sfânta Ecaterina”. La Paşti şi la Crăciun, când e vorba să li se facă şi copiilor de acolo o bucurie, comitetul de doamne se vede nevoit să facă apel la calitatea publică.» Şi, odată pe an, când se adună fondurile necesare întreţinerii, acelaş comitet întrebuinţează o formulă destul de originală şi aproape disperată. Copilaşii, spălaţi şi îmbrăcaţi curat, sunt scoşi în autocamioane şi plimbaţi la Şosea, să-i vadă lumea, să-şi aducă aminte de ei şi să se întrebe: Ce vor fi mâncând oare prunciiăştia ? De unde o fi având bani Leagănul „Sfânta Ecaterina”?.. INTR’O ZI, CÂND MICUL REGE SE PLIMBA.„ Zilele trecute, copiilor Leagănului li s-a făcut o mare şi neaşteptată cinste, de către un alt copil, — acesta ceva mai mărişor, — de către însuşi Regele Mihai. Următor programului zilei, micul Rege făcea, împreună cu guvernanta Sa, o plimbare la Şosea, înainte de a-şi începe lecţiile de după amiazi. Plimbarea l-a făcut să ajungă la un moment dat In dreptul casei unde Regele ştia,1— de când fusese cu Mama Sa, — că se găsesc copii mici şi săraci. Atunci, a rugat frumos pe guvernantă să-l ducă „să vadă ce fac copiii“. REGELE VINE SA VADA „CE MAI FAC COPIII” Neaşteptat şi neanunţat de nimeni, Regele cu guvernanta a apărut pe sălile curate ale Leagănului, unde le-a eşit inainte diriginta de serviciu, foarte emoţională,neştiind ce să facă şi intrebăndu-se dacă nar fi bine să cheme, prin telefon, pe una din doamnele din comitet. Micul rege i-a spus insă că „n’are nevoie de nimic şi că a venit aşa, să vadă ce mai fac copiii". Atunci, i s'a deschis uşa dormitorului. In potuţurile albe, micii pensionari dormeau in aşternuturile curate, cu o îngrijitoare stând deoparte pe un scaun şi coscind. , Regele a rămas întâi In ușe. și tot chipul i s'a luminat de un zâmbet, care-i făcea două gropițe in obrajii trandafirii... Râdea, fericit, cu mâinile întinse, bucurdndu-se din toată inima, ca tntr'un vis cu îngeri... — Săracii! Ce mici sunt! Pe urmă, a rămas pe gânduri, și i-a șoptit ceva guvernantei. Automobilul, care şedea afară la poartă, a pornit repede până la Palatul de la Şosea, şi nu câteva minute a fost înapoi, aducând un mare pachet. Cu mâna Lui, Regele a desfăcut pachetul, care era inim cu jucării. „LASA-I! LASA-I SA DOARMA CA SUNT MICI!” Diriginta, mai mișcată acum decât la început, a vrut să-i deștepte pe copii, să vadă ce bucurie le-a venit. Dar Regele, cu degetul la gură, i-a făcut semn: — Sss._ Lasă-i! Lasă-i să doarmă, că sunt micii— Și, misterios, vorbind incet, a întins pe masa din mijlocul sălii, jucăriile aduse, explicând dirigintei mecanismul fiecăreia. — Asta, uite, e un cățel care sare... Uite un maimuțoi care se dă tumba... Papagalu'-dsta zice bună ziua... Automobilul ăsta are un arc aici- Uite și un aeroplan cu motor de elastic... Să le explici dumneata, când s'or scula, că ei n'au de unde să știe! Şi, vorbind încet, pe şoptite, se uita surâzând, când la jucării, când la copii, temăndu-se să nu-i deştepte. Când a terminat, i-a întins mâna dirigintei şi, în vârful picioarelor, a trecut cu grije printre paturile albe, oprindu-se încă odată în uşe: — Uite-i ce miel sunt, săracii !... Lăsati-i să ^doarmă ! * Faptul pe care-1 relatăm este riguros autentic. Simpla lui expunere este atât de impresionantă, încât face de prisos orice comentariu ! Pentru cine dorește să știe anume și când s'a petrecut lu- I crul, precizăm că el s’a întâmplat Marti, la ora 3 după amiazi. M. Negru S. REGELE MIHAI I Uragan pe oceanul Atlantic — S’ar fi înecat un vapor german — Londra, 23 (Rador).— Din cauza intensităţii uraganului care bântuie pe Ocean, toate serviciile de vapoare dintre Douvres şi Ostende au fost, azi, suprimate. Vaporul „Transylvania“ se află în continuu în apropiere de vaporul german „Herrenwijh", care a dat ori semnale de alarmă, anunţând că se află în pericol. Vaporul ,,Regina“, al companiei White Star, pe al cărui bord se află şi d. Austen Chamberlain, a plecat şi el în ajutorul vaporului german ,, Herrenwijh", care se află în voia valurilor, şi care, după unele ştiri necontrolate încă, s’ar fi înecat. • Londra, 24 (Rador). Furtuna violentă pe coastele oceanului Atlantic se menţine, pricinuind nouî naufragii. Vaporul suedez „ Virginia" a lansat din apropierea coastei portugheze semnale, cerând ajutoare urgente, fiind în pericol să se scufunde. Vapoarele plecate în ajutor n'au putut găsi insă până acum vaporul în pericol. --------*□*---------- tma congresism énél de agiîeoM București 7-18 Iunie 1929 Regiunile țării care vor fi vizitate de congresişti. Părțile hașurate reprezintă județele prin care vor trece cele şase excursii. Statul francez fraudat cu 100 milioane franci Paris, 23 (telegr. particulară ).---- Un scandal financiar, în care sunt implicaţi şi mai mulţi înalţi funcţionari ai ministerului de finanţe, a izbucnit în Franţa. O societate anonimă a păgubit statul cu peste o sută milioane franci, emiţând 240.000 acţiuni, cari au fost împărţite gratuit vechilor acţionari şi a căror valoare nominală a fost indicată ca fiind de 25 de franci de fiecare, în loc de 1500 fr. Frauda n’a putut fi săvârşită decât cu complicitatea sus amintiţilor înalţi funcţionari, cari au fost suspendaţi. Viceguvernatorul Băncii Franţei a plecat la Bucureşti Paris, 23 (Rador). — D. Rist, viceguvernatorul Băncii Franţei a plecat, aseară, cu Orient- Expressul, spre Bucureşti, unde va sosi Sâmbătă. D-sa a însoţit de d. Savel Rădulescu, şeful diviziei economice, din ministerul externelor. Lista civilă a preşedintelui republicii franceze a fost mărită Paris, 23 (Rador). — Camera a mărit lista civilă a Preşedintelui republicii, de la 2 milioane franci, la 3 milioane şease sute de mii franci anual, adică de trei ori mai mare decât înainte de război. La o universitate americană Studenţi şi studente Printre cei cari au trecut prin cele maî chinuitoare clipe în timpul naufragiului lui „Vestris" sunt două femei, cari au fost salvate de vasul de r&sboî „Wyoning". Acestea sunt d-na Teruko Inouye, din Tokio și d-na Marion Calvin Batten, din New- York. Ele au petrecut douăzeci de ore nesfârșite pe valurile răscolite de furtună ale Atlanticului, ţinându-şi în braţele lor slăbite pe nenorociţii lor soţi cari au murit de epuizare D-na Inouvenea încă In braţele încleştate corpul neînsufleţit al soţului său când a fost luată pe bord de , Wyoning“. „Eram tntr’o barcă de salvare, care a’a răsturnat”, spunea ea. „Am întors-o şi am golit-o de apă, dar s’a răsturnat din nou. De data asta nara mai putut-o Întoarce în poziţia normală şi agâţaţi de rămăşiţe am plutit mai multe ore tn voia valurilor. Soţul meu muri, iar eu îmi pierdui cunoştinţa”. Când d-na Inouye fu zărită de pe „Wyoning”, ea, cu Senori Elvairo Fernandez Cua şi Senorita Poiores Darii ţineau corpul neîmufleţit al maiorului Inouye, care murise de vre-o două ceasuri. , De n’ar fi fost Burton, am fi pierit", fură primele cuvinte ale d nei Batten. Acest Gerald Burton era un fochist negru de pe „Vestris“ Când barca se răsturnă, el spuse d-nei Burton şi d-nei Ulrich, o altă pasageră: „Staţi aci cu mine, nu vă voiu lăsa să vă înecaţi". înotând timp de 20 de ceasuri, Burton îşi concentră toată atenţia asupra celei mai slabe dintre cele două pasagere, dându-i putința să se odihnească din când în când. D-na Batten părăsise vaporul cu barca nr. 8, care era supraîncurcată. Împreună cu altă pasageră, ea încercă să se agațe de o altă barcă în care nu erau decât cei cinci oameni din echipagiu. Pasagera cealaltă reuși să se urce în barcă dar d-na Batten fu împinsă Înapoi cu o vâslă. Când barca nr. 8 se scufundă din pricina că era supraînc&rcată, cealaltă barcă cu oamenii din echipagiune depănă In larg. De şase ori barca nr. 8 s’a răsturnat şi a fost îndreptată De fiecare dată numărul celor agăţaţi de ea scădea. Bărbaţii, istoviţi de osteneală, abia mai putură s-o Întoarcă şi să o golească o ultimă oară. Când „Wyoning" ajunse la locul dezastrului, numai patru supravieţuitori erau încă agăţaţi de barca răsturnată cu susul în Jos. Aceştia erau d-na Batten, d-na Ulrich, şî doî oameni dîn echipagiu : John Morris și Gerald Burton. Copyright by the Worth Am* rlcan Newspaper Alliance. --------Q • □—------ Asasinatul politic de lângă Metz NAUFRAGIUL LUI „VESTRIS” Clipe de groază trăite de două femei de FRANK MC.DERMOT Coresp. special al „Universului” * Preotul italian CARAVADOS asasinat zilele trecute intrasat lângă Metz da antifascis O tragi-comedie la Galati Galaţi, 24 Noembrie Oraşul nostru a fost teatrul unei adevărate lupte provocată de un grup de „ziarişti”, cum ii plăcea grupului să se intituleze, de fapt, vânzători ai unui ziar local. Răsboiuul a izbucnit pe tema „apărării libertăţii presei”, întâmplarea e atât de nostimă, Încât merită să o relevăm. AI NOŞTRI LA PUTERE Un cotidian local, care simpatizează partidul care e azi la cârma statului, a angajat o echipă de vânzători din Capitală. Băeţii, toţi de prin mahalalele Bucureştiului, buni de gură, au angajat o cameră la hanul Altangiu, din str. Tecuci. Cum timpul a devenit răcoros, iar echipa nu se putea odihni noaptea din cauza frigului, căci din micul câştig nu putea cumpăra şi lemne, „şeful" s’a gândit că nu ar strica dacă în fiece seară ar şterpeli ceva lemne din grămada din curtea hanului. Zis şi făcut. „Operaţiunile de aprovizionare” ar fi mers de minune, dacă hangiul nu ar fi observat că grămada de lemne scădea mereu. S'a pus la pândă. Alaltăseară, băeţii, înainte de a veni la han, au trecut pe la o cârciumă. Când s’au Întors acaisă, toţi erau dispuşi. Numai frigul îi cam supăra „Şeful" şi-a adus aminte de grămada de lemne din curtea hanului şi câţiva „inferiori" au fost trimişi să aducă ceva lemne. Hangiul, care stătea la pândă, i-a surprins. LIBERTATEA PRESEI E AMENINŢATA . Supărat de cele descoperite, el a ordonat ca întreaga echipă să se mute chiar in acea seară. Erau orele 11 jumătate, când o parte din populaţia cartierului Tecuci, dormea. In faţa hanului, o cârciumă care trăsese obloanele, dar într’o cameră petreceau câteva feţe cunoscute ale oraşului. Pe stradă, lume puţină. Vânzătorii de gazete, supăraţi de ameninţarea cu evacuarea, au început să ţipe şi să urle ca lupii. „Cum se poate — strigau dânşii — ca în timp ce guvernul a ordonat libertatea presei, noi, „ziariştii" să fim daţi afară din casă ?“ „Nu plecăm de aci, căci nu avem nici o teamă. La putere e guvernul nostru, guvernul presei". VREM CAPUL HANGIULUI! Hangiul văzând ce întorsătură au luat lucrurile, s a refugiat în casă. Echipa de „gazetari" continua să suiere, că nu pleacă nimeni din han. La un moment dat a început un bombardament cu bolovani asupra cârciumei și a hanului, care a ridicat în picioare întregul cartier. Lumea fugea îngrozită deoarece credea că e vorba de focuri de revolver. Din stradă şi din curte se auzeau ţipete : vrem capul hangiului ! Nu plecăm fără hangiu, viu sau mort! Când toţi cei din prăvălie au văzut că gluma se îngroaşe, au anunţat poliţia. Dar ce putea să facă singur sergentul din post ? Au fost chemate în ajutor forţe şi tot aparatul poliţienesc, de noapte, în frunte cu d. Nicolau, ajutorul comandantului de sergenţi şi ofiţer Ţimpău. Hanul a fost înconjurat. Au venit şi poliţiştii călări. Echipa continua bombardamentul, geamurile se spărgeau la rând şi cartierul trăia clipe de groază. In cele din urmă „rebelii” au putut fi conduşi la prefectura de poliţie. ....a. j .._ ,yi ^ P. EL Sondă Incendiată la Gura Ocniţei — Moreni, 23 Noembrie In noaptea de 21 spre 22 c., ora 11, a luat foc sonda in producţie n rul 41 a soc. Steaua Română din schela Gura Ocniţei, care avea o producţie de aproape 10 vagoane pe zi. Sunt pagube de vreo 3 milioane. Cauzele nu se cunosc IncAae bănueşte însă un scurt circuit. Victime n'au fost. MEDALIA „Marşul asupra Romei’* Roma, 23. (Telegr. part.). — Parlamentul a votat astăzi, legea, prin care a fost recunoscut drept ordin şi medalia „marşul asupra Romei" Insă numai acele oferite persoanelor cari au făcut serviciu militar efectiv la 28 Octombrie 1922, ziua marşului asupra Romei. U * Asasinul abatelui Caravadossi pus in libertate Paris, 23. (Rador).— Asasinul prezumat al abatelui Caravadossi a fost pus in libertate, din cauză că toate prezumţiile de complicitate s’au dovedit a fi insuficiente spre a justifica deţinerea sa. La Sofa e Intele Sofia, 23 (Rador). — Diferitele svonuri lansate în străinătate despre pretinse turburări sau dezordini la Sofia sunt pe deantregul fantaziste. In Capitali domnește cea mai perfectă origine. .