Universul, noiembrie 1928 (Anul 46, nr. 254-279)

1928-11-26 / nr. 276

Anul XLVI Nr. 278 LUIGI CAZZAVILIAN TELEFON I Direcţia 313/72-364/64 6­­ ) Luni 26 Noembrie 1928 Director: STELIAN POPESCU Redacta a Cores p. cu provincia 302/98 - 335/31 CONTINUITATEA Funcţiunea marelui angre­naj al administraţiei, cu mul­tele, variatele şi complicatele sale aspecte, nu poate mer­ge normal şi progresiv, fără condiţia esenţială a continui­tăţii. Necesităţile politice, care explică, dacă nu justifică, a­­numite primeniri la schim­bările de guvern, nu trebuesc să treacă acea limită, dincolo de care începe dezorganiza­rea. Această datorie se impune cu atât mai mult unui regim venit, între altele, în numele celei mai stricte observări a legalităţii şi a celui mai de­săvârşit respect al meritelor obţinute în slujba modestă, dar perseverentă, a ţării. Iată însă, că se ţin lanţ schimbările de personal, şi ele se produc nu numai în sfera slujbelor obicinuite cu asemenea modificări, ci şi prin acele servicii, unde stabilitatea începuse să devie o tradiţie. Elemente ce făcuseră ca­rieră, se specializaseră şi fu­seseră consacrate ca foarte utile în anumite locuri, au fost silite direct sau indirect, prin somaţiuni sau „lucrături“ să renunţe, la un întreg ca­pital de muncă învestit aco­lo, numai pentru că evoluţia firească a serviciului îi im­pusese în fruntea acestuia, fără nici o legătură subiecti­vă sub care fuseseră înain­taţi. Şi în Capitală, şi în pro­vincie, în administraţiile cen­trale, în cele exterioare, func­ţionează acest proces de de­zagregare, care nu formează atât un stimulent pentru e­­lementele aduse acum, cele mai multe fără pregătire, cât formează o lovitură nedreap­tă pentru cei înlocuiţi şi un motiv de îngrijorare şi des­curajare pentru cei expuşi să sufere aceeaş soartă. Inexperienţa în treburile statului, fatalmente duce la greşeli şi abuzuri. Dar corectivul răspunderii faţă de stat trebue să înfrâ­neze anumite porniri. Altfel, tocmai atunci când e mai multă nevoe de un an­samblu administrativ încer­cat, competent, însufleţit, se va înregistra o inevitabilă până în diferitele funcţio­nări ale vastului aparat de gospodărie generală. Punctul acesta de vedere trebue să nu scape nici un moment din preocuparea ce­lor datori să păstreze statu­lui fizionomia care i-a asigu­rat mersul de până acum. înlocuirea elementelor ve­rificate la munca pozitivă prin amatori de plasamente oportuniste, dacă trece de la cazuri izolate la rangul de sistem, creiază spărturi cu sorţi de ravagii în mersul re­gulat al organismului admi­nistrativ. La aceasta trebue să se gân­dească mai ales aceia cari s’au erijat mereu în campio­nii ideei de a pune interesele statului mai presus de cât oricare altele, spre a nu da dela început impresia că ni­mic nu se nesocotește mai flagrant de­cât vorbele mari. Boala Regelui Angliei MERSUL BOALEI Londra, 23. (Telegr. part.). — Boala Regelui Angliei s’a agra­vat, în cursul nopţii trecute. Doctorii Bervell şi Dawson au stat, împreună cu un al trei­lea medic, la căpătâiul bolnavu­lui, la Bukingham Palace. La ora 10 dimineaţa, cei trei me­dici au examinat pe rege, opi­nând că starea acestuia nu dă loc la îngrijorări. S’a constatat că o aripă a plămânului este uşor atinsă. S'a recomandat pa­cientului un regim alimentar foarte uşor. S’au primit dela toate curţile europene telegrame, In care se cereau relaţii asupra stării re­gelui, dându-se tuturora ras-* punsuri liniştitoare. „Daily News” anunţă că azi dimineaţă s’a născut Întrebarea dacă n’ar fi oportun să fie re­chemat prinţul moştenitor, care se află în Africa de Est. Con­ceptul telegramei a fost tăcut, dar telegrama n’a fost trimisă.­ ­ BULETINUL MEDICAL Londra, 23 (Rador).­­Până la amiază nu s’a mai publicat nici un nou bule­tin asupra boalei rege­lui. .* Londra, 23 (Rador).— Buletinul publicat azi la amiază, asupra boalei re­gelui, anunţă ! Azi, s’a semnalat o u­­şoară * extindere a con­gestiei plămânului. Tem­peratura se menţine ace­­iaş. Pulsul este 101. Su­veranul a avut o noapte agitată, însă îşi păstrea­ză forţele. ■ CUM A CONTRACTAT BOALA Londra, 23. (Telegr. part.). — Regele a contractat boala cu o­­cazia paradei ţinute In ziua ar­­mistiţiului, când a trebuit să stea mai multe ore, cu capul descoperit, în ploae. Regele a mai suferit acum trei ani de o gripă accentuată, ur­mată de o complicaţie la plă­­mâni. Londra, 23 (Rador). — Medicii, socotind că este necesar să facă anumite studii bacteriologice, s-au dus,­eri seară, la palatul bu­­ckingham. Azi dimineaţă, medicii au rămas o oră şi jumătate, iar la patul suveranului, făcând totdeo­dată şi un consult asupra mersu­lui boalei. Numeroase personalităţi au ve­nit azi dimineaţă la palat, spre­ a se interesa de mersul boalei relaţiului. ■ De asemeni, foarte multă lume !a interesat la telefon de starea Sănătăţii regelui. In toată ţara, boala suveranu­lui es­­t urmărită cu multă îngri­jorare. Se crede, că suveranul s'a im­­bolnăcit Mării, când a făcut o plimbare trial îndelungată, in grădinile palatului. Deşi boala suveranului nu este tocmai gravă, medicii se vor duce totuş din nou la palat, insă nu vor da un nou comunicat decât in cazul când se va produce vre-o complicaţie neprevăzută. Din cercurile palatului, se a­­nunță, că starea suveranului nu este aşa de gravă, ca să justifice trimiterea de telegrame de reche­mare, prinfidul de Walles şi du­celui de Gleicester, fiii regelui Angliei, cari se află in voiaj, in Africa. O ZI MAI CALMA Londra, 24 (Rador).— Buleti­nul medical publicat aseară anunţă: „Regele a petrecut o zi mai calmă. Temperatura a fost mai puţin urcată. Nu s’a produs nici o nouă extindere a conges­tiei plămânului. „Pentru a se putea pune un diagnostic complet al boalei. Regele a fost supus unei radio­grafii”. * ru­ „Lasă-i, lasă-i să doarmă, că sunt mici!...“ ■——9 ♦ A * i— ■ ■' -— Cuvintele unui admirabil copil-Rege — Aproape toată lumea din Bucureşti ştie că, la Şosea, — dincolo de punctul care se nu­meşte „rondul al doilea”, — sa găseşte o instituţie eminamen­te umanitară, Leagănul „Sfân­ta Ecaterina”, unde, prin mun­ca devotată a unui grup de doamne şi cu fonduri adunate cu destulă greutate, se cresc co­piii fără părinţi sau cu părinţi nevoiaşi. Lumea ştie aceste lucruri, dar nu onorează, — şi deci nici nu sprijină, — cu atenţiunea sa binevoitoare, opera Leagă­nului „Sfânta Ecaterina”. La Paşti şi la Crăciun, când e vor­ba să li se facă şi copiilor de a­­colo o bucurie, comitetul de doamne se vede nevoit să facă apel la calitatea publică.» Şi, odată pe an, când se adu­nă fondurile necesare întreţi­nerii, acelaş comitet întrebuin­ţează o formulă destul de ori­ginală şi aproape disperată. Copilaşii, spălaţi şi îmbrăcaţi curat, sunt scoşi în autoca­mioane şi plimbaţi la Şosea, să-i vadă lumea, să-şi aducă a­minte de ei şi să se întrebe: Ce vor fi mâncând oare pruncii­­ăştia ? De unde o fi având bani Leagănul „Sfânta Ecaterina”?.. INTR’O ZI, CÂND MICUL REGE SE PLIMBA.„ Zilele trecute, copiilor Lea­gănului li s-a făcut o mare şi neaşteptată cinste, de către un alt copil, — acesta ceva mai mărişor, — de către în­suşi Regele Mihai. Următor programului zi­­lei, micul Rege făcea, împre­ună cu guvernanta Sa, o plimbare la Şosea, înainte de a-şi începe lecţiile de după a­­miazi. Plimbarea l-a făcut să a­­jungă la un moment dat In dreptul casei unde Regele ştia,­­1— de când fusese cu Ma­ma Sa, — că se găsesc copii mici şi săraci. Atunci, a rugat frumos pe guvernantă să-l ducă „să va­dă ce fac copiii“. REGELE VINE SA VADA „CE MAI FAC COPIII” Neaşteptat şi neanunţat de nimeni, Regele cu guvernanta a apărut pe sălile curate ale Leagănului, unde le-a eşit ina­inte diriginta de serviciu, foar­te emoţională,­­neştiind ce să fa­că şi intrebăndu-se dacă nar fi bine să cheme, prin telefon, pe una din doamnele din comitet. Micul rege i-a spus insă că „n’are nevoie de nimic şi că a venit aşa, să vadă ce mai fac copiii". Atunci, i s'a deschis uşa dor­mitorului. In potuţurile albe, micii pen­sionari dormeau in aşternu­turile curate, cu o îngrijitoare stând deoparte pe un scaun şi coscind. , Regele a rămas întâi In ușe. și tot chipul i s'a luminat de un zâmbet, care-i făcea două gropițe in obrajii trandafirii... Râdea, fericit, cu mâinile întin­se, bucurdndu-se din toată ini­ma, ca tntr'un vis cu îngeri... — Săracii! Ce mici sunt! Pe urmă, a rămas pe gân­duri, și i-a șoptit ceva guvernan­tei. Automobilul, care şedea afa­ră la poartă, a pornit repede până la Palatul de la Şosea, şi nu câteva minute a fost înapoi, aducând un mare pachet. Cu mâna Lui, Regele a des­făcut pachetul, care era inim­ cu jucării. „LASA-I! LASA-I SA DOARMA CA SUNT MICI!” Diriginta, mai mișcată acum decât la început, a vrut să-i de­ștepte pe copii, să vadă ce bu­curie le-a venit. Dar Regele, cu degetul la gu­ră, i-a făcut semn: — Sss­­._ Lasă-i! Lasă-i să doarmă, că sunt micii— Și, misterios, vorbind incet, a întins pe masa din mijlocul sălii, jucăriile aduse, explicând dirigintei mecanismul fiecăreia. — Asta, uite, e un cățel care sare... Uite un maimuțoi care se dă tumba... Papagalu'-dsta zice bună ziua... Automobilul ăsta are un arc aici- Uite și un aeroplan cu motor de elas­tic... Să le explici dumneata, când s'or scula, că ei n'au de unde să știe! Şi, vorbind încet, pe şoptite, se uita surâzând, când la jucă­rii, când la copii, temăndu-se să nu-i deştepte. Când a terminat, i-a întins mâna dirigintei şi, în vârful pi­cioarelor, a trecut cu grije prin­tre paturile albe, oprindu-se în­că odată în uşe: — Uite-i ce miel sunt, săra­cii !... Lăsati-i să ^doarmă ! * Faptul pe care-1 relatăm este riguros autentic. Simpla lui expunere este atât de impresionantă, încât face de prisos orice comenta­riu ! Pentru cine dorește să știe anume și când s'a petrecut lu- I crul, precizăm că el s’a întâm­plat Marti, la ora 3 după amiazi. M. Negru S. REGELE MIHAI I Uragan pe oceanul Atlantic — S’ar fi înecat un vapor german — Londra, 23 (Rador).— Din cauza intensităţii u­­raganului care bântuie pe Ocean, toate serviciile de vapoare dintre Dou­­vres şi Ostende au fost, azi, suprimate. Vaporul „Transylva­nia“ se află în continuu în apropiere de vaporul german „Herrenwijh", care a dat ori semnale de alarmă, anunţând că se află în pericol. Vaporul ,,Regina“, al companiei White Star, pe al cărui bord se află şi d. Austen Chamberlain, a plecat şi el în ajutorul vaporului german ,, Herrenwijh", care se află în voia valu­rilor, şi care, după unele ştiri necontrolate încă, s’ar fi înecat. • Londra, 24 (Rador). Furtuna violentă pe coas­tele oceanului Atlantic se menţine, pricinuind nouî naufragii. Vaporul suedez „ Virginia" a lansat din a­­propierea coastei portu­gheze semnale, cerând a­­jutoare urgente, fiind în pericol să se scufunde. Vapoarele plecate în aju­tor n'au putut găsi insă până acum vaporul în pe­ricol. --------*□*----------­ t­ma congres­ism énél de agiîeoM București 7-18 Iunie 1929 Regiunile țării care vor fi vizitate de congresişti. Părțile hașurate reprezintă județele prin care vor trece cele şase excursii. Statul francez fraudat cu 100 milioane franci Paris, 23 (telegr. par­ticulară ).---- Un scandal financiar, în care sunt implicaţi şi mai mulţi înalţi funcţionari ai mi­nisterului de finanţe, a izbucnit în Franţa. O societate anonimă a păgubit statul cu peste o sută milioane franci, e­­miţând 240.000 acţiuni, cari au fost împărţite gratuit vechilor acţionari şi a căror valoare nomi­nală a fost indicată ca fi­ind de 25 de franci de fie­care, în loc de 1500 fr. Frauda n’a putut fi să­vârşită de­cât cu compli­citatea sus amintiţilor înalţi funcţionari, cari au fost suspendaţi. Viceguvernatorul Băncii Franţei a plecat la Bucureşti Paris, 23 (Rador). — D. Rist, viceguvernato­rul Băncii Franţei a ple­cat, aseară, cu Orient- Expressul, spre Bucu­reşti, unde va sosi Sâm­bătă. D-sa a însoţit de d. Sa­vel Rădulescu, şeful divi­ziei economice, din minis­terul externelor. Lista civilă a preşedintelui repu­blicii franceze a fost mărită Paris, 23 (Rador). — Camera a mărit lista civilă a Preşedintelui republicii, de la 2 milioane franci, la 3 milioane şea­se sute de mii franci anual, adică de tr­ei ori mai mare decât înainte de război. La o universitate americană Studenţi şi studente Printre cei cari au trecut prin cele maî chinuitoare clipe în tim­pul naufragiului lui „Vestris" sunt două femei, cari au fost salvate de vasul de r&sboî „Wyo­­ning". Acestea sunt d-na Teruko Inouye, din Tokio și d-na Ma­rion Calvin Batten, din New- York. Ele au petrecut douăzeci de ore nesfârșite pe valurile răsco­lite de furtună ale Atlanticului, ţinându-şi în braţele lor slăbite pe nenorociţii lor soţi cari au murit de epuizare D-na Inouve­­­nea încă In braţele încleştate corpul neînsufleţit al soţului său când a fost luată pe bord de , Wyoning“. „Eram tntr’o barcă de salvare, care a’a răsturnat”, spunea ea. „Am întors-o şi am golit-o de apă, dar s’a răsturnat din nou. De data asta nara mai putut-o Întoarce în poziţia normală şi agâţaţi de rămăşiţe am plutit mai multe ore tn voia valurilor. Soţul meu muri, iar eu îmi pier­dui cunoştinţa”. Când d-na Inouye fu zărită de pe „Wyoning”, ea, cu Senori El­­vairo Fernandez Cua şi Senorita Poiores Darii ţineau corpul ne­­îm­ufleţit al maiorului Inouye, care murise de vre-o două cea­sur­i. , De n’ar fi fost Burton, am fi pierit", fură primele cuvinte ale d nei Batten. Acest Gerald Bur­ton era un fochist negru de pe „Vestris“ Când barca se răstur­nă, el spuse d-nei Burton şi d-nei Ulrich, o altă pasageră: „Staţi aci cu mine, nu vă voiu lăsa să vă înecaţi". înotând timp de 20 de cea­suri, Burton îşi concentră toa­tă atenţia asupra celei mai slabe dintre cele două pasage­re, dându-i putința să se odih­nească din când în când. D-na Batten părăsise vaporul cu bar­ca nr. 8, care era supraîncur­cată. Împreună cu altă pasage­ră, ea încercă să se agațe de o altă barcă în care nu erau de­cât cei cinci oameni din echi­pagiu. Pasagera cealaltă reuși să se urce în barcă dar d-na Batten fu împinsă Înapoi cu o vâslă. Când barca nr. 8 se scufundă din pricina că era supraînc&r­cată, cealaltă barcă cu oamenii din echipagiu­ne depănă In larg. De şase ori barca nr. 8 s’a răsturnat şi a fost îndreptată De fiecare dată numărul celor agăţaţi de ea scădea. Bărbaţii, istoviţi de osteneală, abia mai putură s-o Întoarcă şi să o go­lească o ultimă oară. Când „Wyoning" ajunse la locul de­zastrului, numai patru supra­vieţuitori erau încă agăţaţi de­­ barca răsturnată cu susul în­­ Jos. Aceştia erau d-na Batten, d-na Ulrich, şî doî oameni dîn echipagiu : John Morris și Ge­rald Burton. Copyright by the Worth Am* rlcan Newspaper Alliance. --------Q • □—------­ Asasinatul politic de lângă Metz NAUFRAGIUL LUI „VESTRIS” Clipe de groază trăite de două femei de FRANK MC.­DERMOT Coresp. special al „Universului” * Preo­tul italian CARAVADOS asasinat zilele trecute intra­sat lângă Metz da antifascis O tragi-comedie la Galati Galaţi, 24 Noembrie Oraşul nostru a fost teatrul u­­nei adevărate lupte provocată de un grup de „ziarişti”, cum ii plăcea grupului să se intituleze, de fapt, vânzători ai unui ziar local. Răsboiuul a izbucnit pe tema „apărării libertăţii presei”, în­tâmplarea e atât de nostimă, În­cât merită să o relevăm. AI NOŞTRI LA PUTERE­ Un cotidian local, care simpa­tizează partidul care e azi la cârma statului, a angajat o echi­pă de vânzători din Capitală. Băeţii, toţi de prin mahalalele Bucureştiului, buni de gură, au angajat o cameră la hanul Al­­tangiu, din str. Tecuci. Cum timpul a devenit răcoros, iar echipa nu se putea odihni noaptea din cauza frigului, căci din micul câştig nu putea cum­păra şi lemne, „şeful" s’a gân­dit că nu ar strica dacă în fiece seară ar şterpeli ceva lemne din grămada din curtea hanului. Zis şi făcut. „Operaţiunile de aproviziona­re” ar fi mers de minune, dacă hangiul nu ar fi observat că grămada de lemne scădea me­reu. S'a pus la pândă. Alaltăseară, băeţii, înainte de a veni la han, au trecut pe la o cârciumă. Când s’au Întors a­­caisă, toţi erau dispuşi. Numai frigul îi cam supăra „Şeful" şi-a adus aminte de grămada de lem­ne din curtea hanului şi câţiva „inferiori" au fost trimişi să a­­ducă ceva lemne. Hangiul, care stătea la pândă, i-a surprins. LIBERTATEA PRESEI E AME­NINŢATA . Supărat de cele descoperite, el a ordonat ca întreaga echipă să se mute chiar in acea seară. Erau orele 11 jumătate, când o parte din populaţia cartierului Tecuci, dormea. In faţa hanului, o cârciumă care trăsese obloa­nele, dar într’o cameră petre­ceau câteva feţe cunoscute ale oraşului. Pe stradă, lume puţină. Vânzătorii de gazete, supăraţi de ameninţarea cu evacuarea, au început să ţipe şi să urle ca lupii. „Cum se poate — strigau dân­şii — ca în timp ce guvernul a ordonat libertatea presei, noi, „ziariştii" să fim daţi afară din casă ?“ „Nu plecăm de aci, căci nu avem nici o teamă. La putere e guvernul nostru, guvernul pre­sei". VREM CAPUL HANGIULUI! Hangiul văzând ce întorsătură au luat lucrurile, s a refugiat în casă. Echipa de „gazetari" con­tinua să suiere, că nu pleacă ni­meni din han. La un moment dat a început un bombardament cu bolovani asupra cârciumei și a hanului, care a ridicat în picioare între­gul cartier. Lumea fugea îngro­zită deoarece credea că e vorba de focuri de revolver. Din stradă şi din curte se au­zeau ţipete : vrem capul hangiu­lui ! Nu plecăm fără hangiu, viu sau mort! Când toţi cei din prăvălie au văzut că gluma se îngroaşe, au anunţat poliţia. Dar ce putea să facă singur sergentul din post ? Au fost chemate în ajutor forţe şi tot a­paratul poliţienesc, de noapte, în frunte cu d. Nicolau, ajutorul comandantului de ser­genţi şi ofiţer Ţimpău. Hanul a fost înconjurat. Au venit şi po­liţiştii călări. Echipa continua bombarda­mentul, geamurile se spărgeau la rând şi cartierul trăia clipe de groază. In cele din urmă „rebelii” au putut fi conduşi la prefectura de poliţie. ....a. j .._ ,­­yi ^ P­. EL Sondă Incendiată la Gura Ocniţei — Moreni, 23 Noembrie In noaptea de 21 spre 22 c., ora 11, a luat foc sonda in producţie n­ rul 41 a soc. Steaua Română din schela Gura Ocniţei, care avea o producţie de aproape 10 vagoane pe zi. Sunt pagube de vreo 3 milioane. Cauzele nu se cunosc IncA­­­ae bănueşte însă un scurt circuit. Victime n'au fost. MEDALIA „Marşul asupra Romei’* Roma, 23. (Telegr. part.). —­ Parlamentul a votat astăzi, le­gea, prin care a fost recunoscut drept ordin şi medalia „marşul asupra Romei" Insă numai acele oferite persoanelor cari au fă­cut serviciu militar efectiv la 28 Octombrie 1922, ziua mar­­şului asu­pra Romei. U * Asasinul abatelui Caravadossi pus in libertate Paris, 23. (Rador).— Asasinul prezumat al abatelui Carava­dossi a fost pus in libertate, din cauză că toate prezumţiile de complicitate s’au dovedit a fi insuficiente spre a justifica deţinerea sa. La Sofa e Intele Sofia, 23 (Rador). — Diferitele svonuri lansate în străinătate despre pretinse turburări sau dezordini la Sofia sunt pe dean­­tregul fantaziste. In Capitali domnește cea mai perfectă ori­gine. .

Next