Universul, decembrie 1931 (Anul 49, nr. 325-352)

1931-12-01 / nr. 325

Când gospodarii sunt buni Expunerea de motive la proiectul de buget pe 1932 al Întreprinderilor miniere şi metalurgice de stat din Ardeal, subliniază faptul îmbucurător, că pentru prima oară, de la trecerea lor subt administraţia românească, aceste întreprinderi se prezintă anul acesta excedentar. Excedentul se evaluiază la circa 16.700.000 lei şi el sedatoreşte in primul rând îmbunătăţirii, prin măsuri technice, a exploatării, şi printr’o administrare mai accentuat comercială a acestei exploatări. Aşa, de pildă, la Baia Mare, datorită unor investiţiuni parţiale pentru prepararea minereurilor, randamentele de extracţie s’au mărit de la 40 şi 50% la 90%, ceea ce a permis ca amortizarea nouilor instalaţii să se facă nu mai puţin de un an. La uzinele metalurgice din Hunedoara, care produceau mai mult fontă brută fără nici o căutare pe piaţă, s’a schimbat programul de lucru, Indreptându-se către produse fabricate şi având la bază fonta. In această ordine de lucru s’a construit prin mijloace proprii o fabrică de tuburi, cu debuşeuri foarte rentabile. In urma măsurilor luate, această fabrică, împreună cu celelalte existente, vor putea satisface toate ne-‘ voile consumului intern, astfel că nu vom mai importa tuburi din străinătate. La uzinele metalurgice din Zlatna s-a căutat ca pentru anul viitor să se asigure producţia sulfatului de cupru până la cantitatea de 100 vagoane faţă de media anuală de până acum, de 30 vag. S’au prevăzut şi alte investiţii, care vor permite sporirea producţiei de aur dela 250 kgr., media anuală, la 1.500 ; a producţiei de argint dela 3000 la 10.000 kgr.; a extracţiei de plumb dela 40 vag. la 200, etc. In acelaş timp s’au realizat importante economii la personal, prin noua formă de administrare ce s’a dat acestor întreprinderi, în urma desfiinţării consiliului de administraţie şi a comitetului de control şi înolcuirii lor cu un comitet restrâns de direcţie, cum şi în urma suprimării personalului diurnist. La asemenea rezulte mulţumitoare se poate ajunge totdeauna printr-o conducere iscusită şi o administraţie nerisipitoare, oriunde este un bun al statului de gospodării. Luăm act cu satisfacţie de acest prim început bun, pe care l-am dori generalizat in toate ramurile gospodărești ale statului. Va interveni Rusia sovietică in războiul din Manciuria ? — Atitudinea Statelor Unite — Presa din Moscova publică un comunicat datat din Shangai, dar care este opera birourilor comisariatului afacerilor străine sovietic. Se pretinde în acest comunicat că, după informaţiile din Tokio, se consideră echivocă atitudinea guvernului american cu privire la evenimentele din Manciuria şi aceasta s’ar explica prin dorinţa Statelor Unite de a implica Japonia intr'un conflict armat cu Rusia sovietică. Scopul urmărit de guvernul american — după comunicatul tendenţios din Shangai — ar fi slăbirea Japoniei, rivala Statelor Unite in Pacific şi eşuarea planului cincinal sovietic. S’A ÎNCHEIAT UN TRATAT MILITAR INTRE RUSIA SOVIETICA SI MONGOLIA Riga. — Se comunică din Moscova, că preşedintele republicii mongole a părăsit acest oraş după o şedere de, trei săptămâni, în timpul vizitei sale, preşedintele republicii mongole a semnat un nou acord militar cu guvernul sovietic rus. Convenţia din 1926 a fost lărgită pentru ca influenţele militare sovietice să poată fi favorizate. Noua convenţie prevede trimiterea mai multor grupe de diferi din armata roșie încea mongolă. In cazul când Rusia sovietică se va angaja în război împotriva Japoniei, Mongolia va fi alături de dânsa. PRINȚUL PU-YI fostul împărat al Chinei, care, protejat de japonezi, a sosit de curând la Mukden, spre a fi proclamat împărat al Manciuriei. ----------«O»--------- VIZITA D-LUI MARINCOVICI LA VARŞOVIA Belgrad, 28 (Ullstein). — D. Marincovici va pleca zilele acestea la Varşovia. Ministrul Poloniei la Belgrad, Schwarzburg-Günther, a declarat ziariştilor că vizita aceasta are o foarte mare Însemnătate, pentru relaţiile dintre cele două state. D. Marincovici va semna, între altele, o convenţie culturală între Iugoslavia şi Polonia şi va avea convorbiri în legătură cu conferinţa dezarmării. Se va preciza în acelaş timp atitudinea negativă a ambelor state faţă de revizuirea tratatelor de pace. ----------90---------- Noul preşedinte al Dietei din Prusia Berlin, 2S (Rador). — In locul d-lui Barthols, decedat de curând, a fost ales ca preşedinte al Dietei din Prusia, deputatul Casper. Fracţiunea social-democrată depusese pentru acest loc candidatura fostului primar din Ha- Tiovra, d. Leinart, dar au retras candidatura acestuia din cauza celorlalte partide din coaliţia guvernamentală a Prusiei, cari ameninţau cu retragerea lor din toate funcţiunile biuroului Dietei prusene. Uşurarea debitorilor dri dimineaţă, un grup de nevoiaşi mi-a eşit în cale pe când veniam la ziar, spunându-mi: „De ce, domnule director, vă împotriviţi ca guvernul să ne uşureze datoriile?" Le-am răspuns, că dacă ar fi vorba de uşurare n’aş avea nimic de zis, eu Însumi fiind dator, şi i-am întrebat la rându-mi dacă au citit cu atenţie legile d-lui Argetoianu şi dacă işi dau seama că nişte legi cari pedepsesc pe cei cumpătaţi şi strângători, legi cari gonesc economiile din bănci şi de pe piaţă, omorind creditul, pot fi socotite In stare măcar să uşureze pe datornici? In timp ce ne explicam în felul acesta, înţelesul acestor legi, făcându-i atenţi asupra urmărilor lor, ne-a întâmpinat în faţa ziarului „Universul“ un grup de preoţi printre cari am zărit şi pe mai mulţi chipeşi gospodari de la sate. Erau din locuri diferite, nu se cunoşteau până atunci intre ei, mai mulţi conducători de bănci săteşti. Se întâlniseră şi se cunoscuseră, aduşi de aceeaş împrejurare, în sala de aşteptare a „Universului“. „Venim la d-voastră ca la un mântuitor. Aţi văzut limpede primejdia care ne paşte , scrisul d-voastră şi al colaboratorilor d-voastrâ este călăuză pentru noi. Venim încărcaţi de griji, deoarece, pe lângă celelalte belele, legile guvern .........OO "" nulul au adus vrajba la sate. Oamenii sunt împărţiţi în două tabere: unii—nevolnicii şi neisprăviţii—bat din pinteni, că guvernul i-a iertat de datorii; alţii, cei cari şi-au pus carnea în saramură pentru copii şi bătrâneţe — îşi văd truda zădărnicită şi gologanul copiilor şi al bătrâneţelor aruncat în vânt“. Am pus faţă în faţă cele două grupuri ce înfăţişau în mic imagina rivalităţilor stârnite din senin, de legile nestudiate ale guvernului, pe toată întinderea ţării. M’am făcut judecător între cele două grupuri şi i-am făcut să Înţeleagă pe cei dintâi, că nimeni nu poatefi atât de hain la suflet ca să se declare împotriva celor nevoiaşi. Am adăogat însă, că ajutorul trebue rânduit in astfel, ca el să nu calicească pe unii, adică pe cei cari mai au ceva, după ce n’a putut fi de folos celor nevoiaşi. Le-am amintit de anecdota cu miliardarul Rotschild care, întrebând pe un socialist de scopul urmărit de doctrina socialistă, şi la răspunsul acestuia că această doctrină tinde la împărţirea averilor în chip egal între toţi oamenii, Rotschild a întins socialistului o monedă de un franc, spunându-i: „Dacă este aşa, poftim partea d-tale din averea mea socializată. Eşti mulţumit ?“ [ Tot astfel sunt şi legile propuse de guvern: expropriază economiile puţinilor strângâtori ca să ne cufunde pe toţi In groapa comună a mizeriei. Egalizarea in mizerie însă nu este o soluţie. Civilizaţia a început in ceasul când omul a fost în stare să înţeleagă valoarea muncii şi a economiei. Sălbăticia şi mizeria au dispărut, când omul s’a gândit să-şi facă din vreme provizii pentru ceasul când nu le va mai avea la îndemână. Civilizaţia a mers mână în mână cu creiarea bogăţiilor şi a rezervelor. De aceea, nu putem primi cu inima uşoară legile care caută îndreptarea răului în sărăcirea tuturor, sau care întind ajutorul fără nici o deosebire şi celui ce nu merită, şi celui ce mai are putinţa să se refacă, şi celui ce nu mai are nici o putinţă să fie pus pe picioare. Nu este drept, nu este moral, nu este nici sănătos pentru pilda generaţiilor viitoare să se răpească rodul muncii economisite de cei vrednici şi cumpătaţi spre a-i arunca în gura risipitorilor, întâmplătorii mei ascultători au înţeles şi au plecat spunându-mi: „Dacă toţi acei cu cari ne întâlnim, ne-ar vorbi aşa, ce bine ar fi pentru toată lumea!“ Să fim deci bine înţeleşi : ajutor bine rânduit, pentru oricine; dar risipă, spre a se potoli pofta demagogilor, nu. STELIAN POPESCU Răsboiul tarifelor vamale — De la chimera federaţiei europiene la reatitare Partizanii organizării unei federaţii europene au pretins că noul statut creat de tratate a contribuit să ridice numeroase bariere vamale intre naţiuni. Cele 20.000 km. de frontiere europene noul ar fi cauza principală a crizei economice și financiare. Atunci s’a strigat: jos, barierele vamale! Cu alte cuvinte: Jos, nouile frontiere ! Şi pentru că nu se putea cere dela început dărâmarea bornelor abia Instalate dealungul frontierelor statelor noul, sau mărite In urma războiului, s’a lansat pe piaţa internaţională doctrina uniunii federaţiei europene. S’a spus : numai o politică de uniune continentală, pe baze economice şi prin sfărâmarea barierelor vamale, va putea asigura popoarelor europene, prosperitatea, siguranţa, liniştea şi pacea... Dezacordurile regionale, sau „provinciale", tarifele vamale protecţioniste , interesele deosebite şi opuse, fie politice, fie economice, dintre state, vor putea fi uşor in-lăturate In ziua când va lua fiinţă Uniunea federală europeană ! Oamenii, cari se conduc în judecăţile lor după experienţă şi bunul simţ, au considerat noua formulă irealizabilă şi chimerică in situaţia în care ne găsim. Nu se transformă lumea dintr’o zi în alta, ca printr’o baghetă magică. Societatea evoluează după anumite legi. Ea se transformă treptat, în timp, sub impulsul nevoilor, mai mult decât al ideilor. Cu toate acestea am văzut cum d. Aristide Briand, ministrul afacerilor străine al Franţei, a cerut anul trecut adeziunea majorităţii statelor din vechiul continent la ideea uniunii federalei europene. Campania federaliştilor s-a intensificat atunci ca să se poată influenţa opinia publică internaţională şi obţine adeziunea guvernelor la propunerea făcută. N’a fost greu să se obţină adeziuni, fie ele chiar cu rezerve. Iată că în loc de o cooperare economică internaţională şi de înlăturarea barierelor vamale, suntem ameninţaţi cu un adevărat război vamal. Marea Britanie a ridicat drepturile vamale cu scopul de a apăra industria naţională. Englezii cer sus şi tare protejarea mărfurilor şi produselor lor şi au intensificat propaganda împotriva mărfurilor şi produselor străine, in numele intereselor naţionale. Se acuză poporul anglo-r saxon de... xenofobie, ca şi când ar fi vorba de boxerii din China! Popoarele continentale industriale, ameninţate de mul tarif vamal britanic, se plâng de efectele dezastruoase ce le vor avea măsurile guvernului britanic. America, alarmată, a anunţat că va aplica represalii comerţului britanic prin majorarea tarifului ei vamal! In acelaş timp, Germania a anunţat că nu poate aplica tratatul de comerţ incheiat cu România, deoarece alte state din Europa nu au dat adesiunea lor, căci nu le convin tarifele prefe- renţiale unilaterale! Aceasta să fie introducerea la Uniunea Federaţiei europene pe baze economice şi prin dărâmarea barierelor vamale ? Războae economice, represalii vamale, denunţări de tratate comerciale, ciocniri violente de interese, iată ce ne-a rezervat sfârșitul anului 1931 ! Opera din Bologna distrusă de incendiu Milano, 28 (Ullstein). — Opera din Bologna a fost distrusă, azi, în parte, de un incendiu. Trecătorii au observat, în cursul dimineţii, fum gros şi flăcări în partea din fund a clădirii. Când au sosit pompierii, şi acoperişul clădirii era cuprins de flacari. Partea din faţă a clădirii a fost salvată, dar a ars in întregime partea din fund, cuprinzând scena, birourile direcţiei şi o încăpere în care erau instrumentele orchestrei. Pagubele materiale se ridică la 6 milioane lire, dar pagubele artistice sunt mult mai mari, prin aceea că Bologna nu va putea avea, în anul acesta, stagiune de operă. Incendiul se datorește unui scurt circuit. Clădirea a fost construită în 1756. Ofiţeri francezi in Capitala Ofiţerii împreună cu d. Sâmbăta au sosit în Capitală, căpitanii de marină De la Fortaine şi Saupois, comandanţii celor două submarine franceze sosite în portul Constanţa, împreună cu o delegaţie de ofiţeri de Puaux, ministrul Franţei, plecând de la Palatul regal bord. La gară au fost salutaţi de reprezentanţii autorităţilor militare. La ora 12 şi jum, ofiţerii francezi au fost primiţi în audienţă de M. S. Regele şi reţinuţi la dejun. Duminică la ora 10 dim, oaspeţii au depus o coroană pe mormântul Eroului necunoscut. FILME Locuitorii loan Vasile Chiriacovschi, Alexandra Mihail Neamţu, Nicolae Pavel Cerneacschi, Loan Mihail Cusac din Târgu- Lipcanu (Basarabia) sunt prin excelenţă oameni de ordine. Aşa rezultă din arătările corespondentului nostru, că numiţii ar fi cerut in scris ministerului sanatăţii autorizaţiunea să urmeze regimul Suverin, spre a se vindeca de diferite borne. Din câte s’au publicat, rezultă că acest regim, propagat de un fanatic, se bazează pe posturi lungi şi periodice şi, ca toate minunile empirice, reale sau aparente invoacă în favoarea sa diferite cazuri de , „boale incurabile“ cutarisite complet. N’ara putea să ştim până la ce punct este salutară această recomandare, şi dacă nu cumva posturile prelungite şi aplicate în mod absolut ar duce eventual la ortul popei. Cam aşa s’ar părea să rezulte din anumite greve ale foamei, şi in special din faimoasa rebeliune desfăşurată contra mâncării de răposatul primar din Coork arestat în timpul revoluţiei irlandeze. Nu se poate nega însă că postul relativ este binefăcător, dovadă că cei cari mănâncă moderat şi mai ales nu se ghiftuesc seara, au mai multe pile şi elasticităţi. Dacă s*ar adeveri fără putinţă de îndoială că reţeta Suverin nu dă greş, faţa lumii s’ar înviora. A trăi mai bine postind decât mâncând, ba chiar a vindeca boalele fără doctori şi medicamente, numai punând capac stomacului, ar însemna pentru om, nu numai să se emancipeze de atâtea cheltueli, timp pierdut, preocupări, complicaţiuni intestinale, zaiafeturi, musafiri şi mese cu dar, ci şi să facă economii de aşa fel, încât să poată să satisfacă toate pretenţiile fiscale din toate capetele reformatorilor iluştri Atunci s’ar linişti şi d. larga şi d. Argetoianu, fiindcă odată postul devenit permanent şi general, nu le-ar mai fi teamă că o să-i mănânce opoziţia, nici n’ar mai devora prin impozite nesăturate fructele ofilite ale muncii grele a tuturor. Ce vremuri fericite s’ar datori postului perpetuu, dacă elși-ar lua postul în primire! Don José Din diferitele grupări ale electronilor cu protonii s’au format cei 92 de atomi cunoscuţi până astăzi. Din aceşti atomi ca material de construcţie s’au alcătuit formele mai complicate de materie numite „molecule“. Numărul felului moleculelor este imens de mare faţă de acela al atomilor. Fiecare fel de moleculă are proprietăţi bine definite şi bine studiate. Din cercetarea atomilor şi moleculelor s-a stabilit faptul precis că în formarea lumii atât atomii cât şi moleculele reprezintă numai materie neorganică, adică materie moartă. Cana se îngrămădesc, în anumite condiționi mai multe molecule formează particule mai mari numite „particule coloide” pe care ochiul nostru începe să le vadă cu aju- torul unor microscoape speciale, numite ultramicroscoape. Ei bine, nici particulele coloide nu apar cu caracterele care să ne precizeze caracterul materiei vii din plante şi animale. Materia vie apare abea în aranjamente mult mai complicate de particule coloide şi de molecule şi anume în celule şi în diferite feluri de ţesuturi. Celulele vii şi ţesuturile materiei însă capătă, după concepţia fiziologilor şi biologilor, o forţă nouă numită forţa vitală, * sau vitalismul. Şi astfel apare CRONICA ŞTIINŢIFICĂ Materia in plante şi animale de prof. dr. CHR. MUSCELEANU dualismul care separă printr’o linie de demarcaţie, materia vie sau însufleţită de materia moartă sau neînsufleţită. După concepţia vitaliştilor, fenomenele care se produc în materia vie sunt datorite unei misterioase forţe vitale, un fel de forţă „hipermecanică” misterioasă, pe când fenomenele care se produc în materia moartă, care umple întreg universul, sunt datorite forţelor fizice cunoscute. Aceas Istă „forţă vitală” învăluită în cel mai de nepătruns mister, multă vreme a uşurat mult sarcina cercetătorilor care in momentul când îşi încurcau iţele recurgeau la explicarea uşoară şi comodă a forţei misterioase. Această stare de nedumerire a durat până când savantul indian Jagadis Chundtr Base, profesor la Calcuta, a cercetat I problema şi a ajuns la rezultatul care va schimba cu totul ! concepţia veche despre forţa ! vitală. Sose pentru sa să daj râme caracterul supra-fîzie şi I reacţiunlor care se produc daapsre torit«, forţei vitale în materie, a căutat să stabilească că reacţiunile care iau naştere în materia vie au un caracter identic cu cel care se manifestă în materia moartă. »Stabilind această identitate în proprietăţi, se distruge sistemul preconizat până acum cu privire la forţele misterioase. Această forţă misterioasă nu este altceva decât o forţă electrică ce se manifestă la fel şi în ţesuturile vii şi în materia moartă. Printr’o metodă, destul de simplă, Bose studiază cauzele care produc transformări in diferite feluri de materie şi găseşte o perfectă analogie. Astfel supunând fragmente de nervi sau de muşchi la diferite excitaţiuni ca: ciocnire, torsiune, etc., găseşte cu ajutorul unui galvanometru sensibil că totdeauna ia naştere o stare electrică mai mult sau mai puţin intensă. In momentul când nerii a fost supus la o excitaţie, imediat şi acul gal- vanometrului, cu care nervul este legat printr’un dispozitiv special, arată producerea unui curent electric care mai durează câteva momente după încetarea excitaţiunei spre a reveni apoi la starea iniţială. Se poate considera aceste manifestaţiuni electrice, spune Bose, ca fiziologice, sau caracteristice ţesuturilor vii, căci orice cauză care face să se mărească activitatea fiziologică face să crească în acelaş timp şi intensitatea manifestări electrice. Şi invers, când un ţesut sau un nerv este omorît de un toxic oarecare, dispare şi reacţiunea electrică în acelaş timp cu sensibilitatea. Aceste reacţiuni s’au dovedit că există şi la plante, unde cercetările s’au făcut cu mult mai uşor decât la ţesăturile animale. Bose a găsit că orice parte dintr’o plantă produce reacţiuni electrice mai mult sau mai puţin intense. In unele cazuri diferenţa de potenţial poate să ajungă până la o zecime dintr’un volt. Cum însă reacţiinlie electrice sunt în funcţiune de activitatea fiziologică a plantei, se vor produce variaţiuni după anotimp în ceea ce priveşte maximum de diferenţă de potenţial. Astfel peţiolul foilor de castan au reacţiune maximă în timpul primăverei. Deasemeni sunt anumite părţi într’o plantă care au reacţiunea cea mai mare. Astfel la morcov şi ridichii, simt rădăcinile cu maximum de reacţie electrică, la muşcată şi la viţă, sunt tulpinile; la castan, conopidă, ţelină şi crin, sunt peţiolurile frunzelor, iar la pătlăgelele vinete, chiar fructul. Atât maximum de reacţiune cât şi orice altă stare electrică din plantă sunt influenţate in aceeaş măsură ca şi starea fiziologică prin anumite cauze j exterioare. Sunt unele cauze | i care favorizează desvoltarea I acestei stări electrice ceea ce ; I face ca şi starea fiziologică să î i se prezinte înfloritoare. Dar sunt şi altele care micşorează sau chiar distrug cu totul starea electrică făcând ca planta să funcţioneze în condiţiuni din ce în ce mai rele. S’a expert după un interval mai mare de timp. Prin acţiunea repetată şi continuă intr’un interval mai mare de timp, se constată o oboseală în producerea reacţiunii, oboseală care se manifestă cu atât mai intens cu cât durata este mai mare. După fiziologişti, se admite că oboseala intr’un ţesut viu provine din cauza fenomenelor de desagregare sau de desasimilare produsă de excitant. Produsele de desagregare se îngrămădesc şi lucrează ca toxice şi ca substanţe chimice deprimante. Se admite în fiziologie că sângele animalelor îndeplineşte funcţiunea dubla de a aduce materiale de asimilare şi a elimina toxicele din organe făcând, astfel să dispară cauzele oboselii. Această explicaţie fiziologică după cercetările din ultimul timp pare însă insuficientă, pentru motivul ca după Ce trebue să facem pentru armata noastră După declaraţiile ministrului de externe *— Un ziar, care şi-a manifestat bucurie de neaşteptata şi considerabila reducere a cheltuelilor în bugetul armatei noastre, este foarte nemulţumit de declaraţia pe care a făcut-o zilele trecute în Cameră, d. Ghica, ministrul de externe, relativă la întărirea forţelor noastre armate pentru asigurarea păcii şi a frontierelor ţării. Acel ziar pretinde că atunci când se discută dezarmarea în apus şi toate guvernele sunt pacifice, nu era indicat ministrul afacerilor străine să vorbească aşa cum a vorbit... Dar ce a spus d. D. Ghica ? Reproducem după notele stenografie© : „Propagandei noastre, din nenorocire, mai cu seamă din pricina crizei actuale, nu putem consacra, fonduri însemnate, cum ar fi necesar, din banii cari intră în cassele Statului, să înzestrăm, cel puţinarmata, care păzeşte graniţele noastre, căci ea este mijlocul cel mai sigur, tăcut, dar totuşi foarte persuasiv, pentru a descuraja încercările împotriva intangibilităţii teritoriului României întregite1. Pentru orice om cu judecata sănătoasă şi cu simţul patriotic, această declaraţie este în perfect acord cu politica naţională şi pacifică a tuturor statelor, care îşi dau seama de ceea ce le comandă siguranţa lor. Numitul ziar, care ar dori să ne vadă complet dezarmaţi şi lipsiţi de apărare, pretinde că miniştrii statelor aliate vorbesc în alţi termeni despre funcţiunea şi rostul armatei în Europa contimporană. Ziarul citat este imprudent. D. dr. Beneş, în conferinţa ţinută zilele trecute la Praga, în faţa ofiţerilor, s-a ocupat de misiunea armatei, ca factor de apărare a statului. D. dr. Viskovski, ministrul mentat grupe de câte zece peţiole de plante. Primul grup a fost aşezat în apă curată, al doilea în apă cloroformizată şi al treilea într-o soluţie de 5% sublimat corosiv. Aceeaş experinţă a fost făcută şi cu peţioluri din foi de castan. Rezultatul acestor experienţe a arătat, în mod hotărît, cât de mult influenţează starea electrică diferitele soluţiuni anestezice şi toxice, căci în toate cazurile, după câteva minute încetează orice manifestare electrică. Aceeaş experienţă s’a făcut ca să se vadă influenţa temperaturii asupra ţesuturilor animale şi vegetale şi s’a găsit că la temperaturi nu prea ridicate reacţiunea devine din ce mn ce mai intensă până la un maximum de temperatură, când începe să scadă tinzând către : zare, adică către distrugerea complecta a reacţiunii S’a studiat deasemeni si acţiunea continuă a unui excitant, spre a se vedea efectul apărării naţionale al Ceho -slovaciei, a declarat cu prilejul discuţiei bugetului armatei, că nu se poate atinge ca, pacita tea te apărare a arma ** tei şi nici micşora importanţa ei pentru ţara. El s’a opus celor ce cereau reducerea termenului de serviciu sub arme si reducerea cheltuelilor militare. In discursul pronunţat la Malmedy, iată ce a spus şi d. Maginot, ministrul francez al armatei: „Atâta vreme cât voiu fi aci, voiu face totul ca armata să nu fie slăbită. A te atinge de că, acum, ar fi o crimă împotriva patriei. Numai armata poate salva ceea ce a rămas din victorie. Pentru ca pacea să existe, popoarele pacifice trebue să fie tari şi războinicii dezarmaţi. Aşa vorbesc miniştrii statelor aliate, cari nu confundă politica pacifică cu absenţa de siguranţă şi cu slăbirea forţelor armate. De aceea d. Gitca, ministrul afacerilor străine, a reamintit un adevăr elementar: să înzestrăm armata noastră cu ceea ce are nevoe, căci ea păzeşte graniţele şi este mijlocul cel mai sigur pentru a descuraja încercările celor ce cer revizuirea tratatelor şi sunt împotriva intangibilităţii teritoriului României întregite. Ministrul nostru de externe este un patriot, el ştie ce spune şi strălucita lui carieră diplomatică îl pune la adăpost de orice greşală cu repercusiune asupra siguranţei ţării. Cine se opune întăririi forţelor noastre armate şi cine cere dezarmarea fără siguranţă şi fără garanţii, este duşmanul patriei. R. SEISAF GontlasâP® ta pagina 2-a Jos.