Universul, august 1932 (Anul 49, nr. 209-239)
1932-08-01 / nr. 209
2 is CUPON 1-25 Asigurarea „Franco-Română” Bucureşti, Griviţei 21. Fondată 1920 (M. O. 182/920) 31 Iulie 1932 25 cupoane la rând dau drept la noua asigurare A.M. „Universul” de lei 20.000 sau 50.000, cu restituirea costului ziarului pe 4ani lei 3.200,---participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000, la nouile premii de 10.000 şi 5.000 lei, la primirea ceasornicului-puşculiţă, la primirea în numerar la sfârşitul asigurării a sumei de lei 23.200, respectiv 53.200, la continuarea participării gratuite la trageri, realizând încasări totale de 43.200, respectiv 103.200 lei, precum şi la primirea capitalului asigurat în caz de deces, conform condiţiunilor generale de asigurare. Ratele acestei asigurări sunt: Pentru o asigurare de lei 20.000, lei 140 lunar în primii 4 ani şi lei 123 în cei 11 ani următori, iar Pentru o asigurare de lei 50.000, lei 295 în primii 3 ani şi lei 278 in cei 11 ani următori. Toate aceste rate se reduc cu lei 25 la ieşirea unui premiu de 5.009 lei şi cu lei 50 la ieşirea unui premiu de 10.000 lei, astfel că un asigurat cu lei 20.000 ajunge să plătească numai lei 48 lunar şi un asigurat cu lei 50.000 ajunge sa plătească numai lei 53 lunar. Deosebit de participarea la tragerile lunare de lei 20.000 şi 50.000, asiguraţii vor participa şi la tragerea premiilor de 10.000 lei şi 5000 lei şi anume : Poliţele de 20.000 lei cu 2 numere de participare la premii de 5000 Iei şi un număr de participare la premii de 10.000 lei. Poliţele de lei 50.000 cu 6 numere de 5.000 lei şi 2 numere a 10.000 lei. Asiguraţii a lei 20.000 primesc gratuit, după 6 luni de plată a ratelor de asigurare, un ceasornic de precizie, masiv, de biurou, cu puşculiţă. Asiguraţii a lei 50.000, idem după 3 luni. Când plata ratelor se face cu anticipaţie pe 6, respectiv 3 luni, ceasornicul se va preda de îndată. ABONAŢII SUNT SCUTIŢI DE TRIMITEREA CUPOANELOR. TOŢI CITITORII CARI SE VOR ABONA LA ZIARUL „UNIVERSUL“ pe 1 August 1932, trimiţând Societăţii ratele de mai sus, vor primi poliţadimpreună cu anexele de premii şi restituire şi vor lua parte la tragerea din SAMBATA 6 AUGUST 1932 BLENORAGIA BMD1CMD !n mod definitiv şi fără durere vindecă cu complicaţii vechi la bărbaţi şi femei prin ELECTRICITATE. Vindecarea este absolut sigură şi se confirmă prin toate probele de laborator. TRATAMENTUL RADICAL PRIN ELECTRICITATE PENTRU:-IMPOTENŢA, HEMOROIZI, VARICE—REUMATISM—SCIATICA—SIFILIS—BOLI DE FEMEI—OPERAŢIUNI—GINECOLOGICE institutul este înzestrat cu sală specială de operaţii şi cu toate apa___ ratele moderne de electricitate medicală şi raze INSTITUTUL MEDICAL DE CHI- *3 -mr Tf St 7» JTRURGIE ŞI ELECTROTERAPIE CEB /if SU. BUCUREŞTI II.— Str. Basarabia.38 (fostă Occident). Telef. 314/34 — (Intre Piaţa Buzeşti şi Piaţa Sfinţii Voevozi) — Sifilis, Venerice BBE FEMEI BLENORAGIA şi complicaţiileei vindecă radical, metode moderne Doctor. GRUBARG f. medic de spital — Diatermie-Analize Consult. 11---2 și 5—8*/*; Femei 4—6 BUleu. maria a (a doua clădire dela căitul BSrătie) BLENORAGIA 5Eî£ VINDECA Dr.TULLU BLANC Gens.8-12, 2-8 Strada Popa-Tatu No.6 lângă Cişmigiu Gratuit pentru săraci dela 5—6 p. m. La cabinetul medical „SALVATOR", vechii specialişti din 1906 vindecă radical şi fără durere ELENORAGIA CRONICA, proetatite, metrite, ovarite, prin curenţi electrici de diatermie (Dr. Boucayrol) Electroliză pentru stricturi Bozia de Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI reaeps: Wassermann. Heciit, ifininicM ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Clons. 11—1 şi 6—9. Tel. 333/81 , 9. PASAGIU!» ROMAN, 9 „ (Intrare discretă) ^ Aproape Palatul Regal-Bucureşti BOLILE, BANDLE Bolnavi cetiţi astăzi anunţul cu acest titlu la mica publicitate, coloana „Diverse“ lămuriri nemaiauzite, vindecări-minuni, adevărate cu ştiinţa cărţii descoperirii geniului. Kühne, 810 Tânărescu Licenţiat Financiar Mussolini, 34. Constift. 10—12. 80.000 până la 50.000.000 primesc, fructific orice averi case, moşii, venituri ţară streinătate, avantajos decât Băncile. Casele Economii. Rentele. Acţiunile, etc. 811 garajul Jfihăescu din Strada Sobălcescu 45 caută vulcanizator specialist, serios, având toate uneltele necesare. 1 .AVI ONc ncai d'cgiint IN 14 ORE BUCURESTI PARIS V A-BELGRAD-VIEHA’PIAGA-NURENBEM| •STRASBURG PASAS, strada C. I. O.N.A .FRANKUNI4 Recompensă pentru restituirea actelor din servieta dispărută din mașină. KRAMER Bul. Pache 12 A7Fublicafline Dispărându-mi un cris de d-na Zoe Dobrescu şi senidlă, îl declar nul şi fara mâinile or cui sar MARIA N. PREDESCU Piaţa Roseti No. 2153 m . T MEN In tren, acum Picând la bar, Pudra „SOIR DE BARIS e necesara Şi chiar acolo unde veţi fii, u S’o aveţi mereu întreaga vara. Parfumerie Bonrfois-Paris. Citit,Ziarul ştiinţelor şi al eălătoifiM©*“ Seniori PENTRU EVITARE /' y. •. In acţiunea pentru prevenirea şi combaterea maladiilor venerice, preocuparea principală trebue să o constitue uciderea microbului mai înainte ca el să-şi poată exercita influenţa nefastă asupra organismului. Prof. Weiss, unul dintre cei care au lucrat pe o scară foarte largă în această direcţie, declară, — bazat pe numeroasele sale experienţe — că tabletele „Semari“ au o excepţională putere spermaticidă şi bactericidă. La farmacii şi droguerid, de mine, valoare afla. Căminul institutorilor din Bucureşti construit la Malnaş — ADMINISTRAŢIA CĂMINULUI VA FI LUATA DE PRIMĂRIE — , D. Gh. Economy ,directorcontabil al primăriei Capitalei, a fost delegat de ministerul instrucţiunii publice, să facă parte din comisia de administraţie a căminului corpului didactic primar din Bucureşti, construit la băile Malnaş prin contribuţia majoră a primărie’, Capitalei. Din comisiune mai fac parte d-nii Gh. Chereim, admimistrator-custode; Angelesien, Imspector-contabil şi arhitect Stănescu, de la administraţia Casei şcoalelor. Numirea acestei comisiuni îre legătură cu rapoartele ce s-au făcut primăriei Capitalei Sl ministerului instrucţiunii asupra unor abuzuri petrecute la construcţia căminului. După câte suntem informaţi primăria Capitalei va lua asupra sa toată administraţia căminului pentru a cărui construcţie a contribuit cu peste 3 milioane lei. Răspunderea abuzurilor va rămâne să se stabilească după întrunirea elementelor necesare. --------Joe--------- - Moartea generalului Moşoiu (Urmare din pag. l-a buşit la pământ. Ai casei, cari nu dormeau încă, au prins imediat de veste şi au anunţat Salvarea şi un medic. Au sosit în grabă d. doctor Citty Alexandrescu, medic la c. t. r. şi internul Gheorghiu de la Salvare, cari au dat primele ajutoare bolnavului, făcându-i injecţii cu adrenalină, cafeină şi altele. Toate îngrijirile au fost însă zadarnice: generalul Moşoiu nu şi-a mai revenit. * S-a constatat că generalul Moşoiu suferea de o tensiune arterială internă. Pe lângă asta, de vreo 10 ani suferea de nefrită cronică, fără să fi căutat a se îngriji. Dimpotrivă, umbla mult pe jos și dormea — mai ales în ultimul timp — doar 2-3 ore pe noapte. Acest regim i-a fost însă fatal, grăbindu-i sfârșitul. Generalul Traian Moşiu era cavaler al ordinului „Mahai Vi(s6£LZUl** Este născut la 2 iulie 1863— avea deci 64 ani — în comuna Tohanul-Nou, din jud. Braşov. Se pare că el îşi exprimase adeseori dorinţa ca să fie înmormântat în comuna natală. A fost anunţat telegrafic fiul regretatului general, Tiberiu Moşoiu, de la Oradea. * D. dr. prof. Mina Minovici va proceda la îmbălsămarea trupului celui ce a fost un mare general al războiului pentru întregire. Corpul va fi depus apoi la biserica Mihai Vodă, fiind cavaler al ordinului „Mihai Viteazul“. Noaptea, târziu, îndată ce vestea morţii s’a răspândit în oraş, d. I. G. Duca, preşedintele partidului naţional-liberal, numeroşi membri fruntaşi ai partidului, rude şi prieteni, au ţinut să prezinte condoleanţe familiei răposatului pentru ireparabila pierdere. Spiridon Stătescu A încetat din viaţă Spiridon Stătescu, fost pe vremuri consilier la Curtea de apel din Bucureşti. El era fratele fostului procuror general şi prim-preşedinte al aceleaş Curţi, Scanat Popescu, mai târziu consilier la Casaţie, rămas în amintirea generală prin exemplara sa integritate şi energie, prin un faimos discurs de deschiderea anului judecătoresc, prin care ataca de front ravagiile politicianismelor asupra magistraturii. Fratele său se asemăna mult cu înaltul magistrat prin spiritul desăvârşit de imparţialitate, dar se deosebea profund de el manifestaţiunea căreia şi azi vorbesc cei cari l-au cunoscut Cu o notă dublă de umor şi totodată de indispoziţie, dedea şedinţelor un pitoresc ce producea uneori mici ciocniri cu membrii baroului, terminate însă totdeauna cu bine şi cu glume. Când prezida Curtea cu juraţi, publicul asista în număr mare, fiindcă Spiridon Stătescu se imprima o resonanţă deosebită, prin observaţiile, întreruperile, abilităţile sale, de un pitoresc special. El se stinge la 88 ani, multă vreme după ce a părăsit magistratura, pe care o iubise cu fanatism. Apel pentru o biserică din Capitală La biserica Sf. Ioan Botezătorul, şoseaua Pantelimon 259, s-a început pictura interioară şi tencuiala exterioară. Neavând fonduri suficiente pentru aceste lucrări, preotul Vasile Ionescu, roagă pe bunii şi evlavioşii creştini să-şi dea obolul pentru împodobirea şi înfrumuseţarea acestui sfânt locaş al Domnului. Persoanele cari doresc să facă câte un sfânt în amintirea celor scumpi lor, sunt rugate să se înscrie aducând suma cuvenită. Viajele donatorilor se vor trecerea veşnicild aur spre pomenisub fiecare sfânt xcându-se și ce i-a plătit pictura .(dacskul. cere). 0XD @®®®®®®®®«®®®®«®®®®®®® Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni. Crimele nebunului din Moeciul de jos — Criminalul a fost adus la Braşov.— Ce spune medicul legist.— Cum s’au săvârşit crimele — (Dela redacţia noastră din Braşov) Braşov, 29 Iulie Azi, a fost adus la Braşov criminalul Hie Negrea, din Moeciul de jos, care în stare de demenţă, Duminica trecută, a ucis pe tatăl, mama şi pe sora sa, cu lovituri de maiu, date în cap. Dementul este în vârstă de 21 ani şi prezintă toate caracteristicile degenerescenţii. El a fost din nou supus unui examen medical, de d. medic legist Birele, de la parchetul tribunalului Braşov, îndată după săvârşirea celor trei crime, fiind înştiinţate autorităţile din Braşov, au plecat la Moeciul de jos de procuror Virgil Ionescu şi medicul legist. Criminalul, legat, se afla arestat la postul de jandarmi din Moeciul de jos. Casa familiei Negrea era înconjurată de mulţimea de ţărani curioşi, femei şi copii. In prima încăpere, pe jos, trântite unul peste altul, două trupuri omeneşti cu capetele sfărâmate oribil. A treia victimă, fata Maria Ilie, sora criminalului, în stare gravă, cu capul sfărâmat de o lovitură de maiu, se află internată la spitalul din Bran. Reprezentanţii autorităţilor cercetează cadavrele, urmând să ia apoi interogatorul fratelui criminalului, soldat în concediu, care împreună cu însoţitorul său, tânărul Tatină Petre, erau să cadă sub malul nebunului criminal. Afară, un ţăran povesteşte altora: „Era şi de aşteptat să se întâmple odată ceva cu nebunul ăsta. II apucau furiile tot mai des şi alerga mereu prin casă, să omoare el ştie ce vedenii. Dacă lua stăpânirea de la început măsuri şi-l ducea undeva, nu se întâmpla măcelul ăsta...“ AUTOPSIA CADAVRELOR Medicul legist a făcut autopsia lui Iiie Negrea, tatăl criminalului, şi al bătrânei Ana, mama sa. Primul omorît a fost tatăl. Lovitura de main l-a sfărâmat cu totul craniul, turtindu-l cum turteşte ţăranul cu o lovitură grea de pumn, o căpăţână de ceapă. Creeri terciuiţi au sărit cât colo din cavitatea craniană, împrăştiindu-se pe jos, pe hainele mortului şi pe pereţi. Femeia e tot aşa de mutilată. Greutatea loviturii a făcut să-i sară un ochiu din orbită. Trupurile pipernicite, cu capetele turtite ca sub o presă puternică, oferă un spectacol oribil. Ţăranii privesc îngroziţi. CE NE SPUNE MEDICUL LEGIST Medicul legist dă câteva relaţii preţioase. „întreaga familie este degenerată. Tatăl şi mama, alcoolici din părinţi alcoolici, sunt complet degeneraţi. Fiii lor, băeţii şi fetele, sunt cretini. Fata Maria, deşi în vârstă de 33 de ani, are trup de adolescentă şi nu poate articula nici un cuvânt. Alţi patru fraţi şi surori sunt la fel. Singurul norcaaa ţt» soldatul, care era să lui. ' Viaiul nebunu-Nebunul, abia după, . rea crimelor s’a desmeticit, revenindu-şi un moment din nebunie. . , , Cu câteva zile înainte de cele întâmplate, el fusese apucat de o nouă criză. Cei din casa l-au legat. Dementul avea deseori astfel de crize. Atunci nu mai cunoştea pe nimeni. In astfel de stare avea halucinaţii şi vedea în jurul său numai umbre cenuşii, „mogâldeţele“, cum îş spunea el. Sărea prin casă is- 1 bind cu pumnii în toate par în mintea zile, încredinţat in mintea sa rătăcită că umbrele vor să-l omoare. Acum cinci zile, a fost din nou apucat de o criză şi din nou a început să se vadă atacat de umbre. Disperat, şi-a făcut planul să se scape de este. S’a înarmat cu un maiu puternic de câteva kilograme şi s’a pus la pândă după uşe. Prima „mogâldeaţă“ apărută a fost Ilie Negrea, tatăl nebunului. De după uşe, prin întuneric, arma, teribilul ciocan de lemn, a fost repezit cu putere în capul bătrânului, care s’a prăbuşit fulgerat. Apoi a apărut femeia, pe care a aşteptat-o aceeaş soartă. Fata Maria a căzut şi ea sub lovitura ucigaşă. Apoi s’a făcut linişte. Cu inima tremurândă, cu maiul strâns în mâini, nebunul aştepta după uşe. Fratele său, însoţit de un tânăr din sat, soseşte şi el. E târziu, aproape de miezul nopţii. In casă nici un semn de viaţă- Cei doi par a presimţi ceva. încet, cu mare băgare de seamă se deschide uşa. Tânărul care însoţea pe soldat se strecoară în odae. Un vâjiit puternic şi maiul e gata să-i sfarme şi lui ţeasta. Norocul a făcut să-i treacă numai pe lângă cap, cojindu-i pielea ca pe-o portocală desghiocată de coaje. Soldatul a sărit şi a apucat pe fratele nebun în braţe. L-au legat cu funii groase. Abia atunci el şi-a revenit dându-şi seama de grozăviile făptuite”. Nebunul se află acum la închisoarea din Braşov. După terminarea cercetărilor şi expertizele medicale, el va fi trimis la ospiciu. E închis într’o celulă și supraveghiat de aproape. Și-a revenit şi-i pare rău de tot ce-a făptuit. Plânge uneori. M. Iorda -x I®! x- UNIVERSUM Pram natini vu Pap Urmare din pag. I între statele majoare ale Germaniei şi Franței, care să servească la împrăştierea neîncrederei şi să ofere siguranţă ambelor state. După părerea mea, ar fi mai folositoare întruniri neoficiale, între unii membri ai statelor majoare, decât discuţiile ample la marile conferinţe internaţionale”. Cancelarul spune apoi, că nu înţelege insistenţa Franţei, pentru siguranţă în ce priveşte tratatul de la Locarno, pactul Kellog, demilitarizarea zonei ţărilor renane şi a altor graniţe. CHESTIUNEA RESTAURĂRII MONARHIEI La întrebarea, dacă după părerea sa, restabilirea Germaniei ar aduce şi restaurarea monarhiei, cancelarul spune : „Noi avem alte probleme de rezolvat, care sunt mult mai importante şi dispoziţia care stăpâneşte Germania, exclude azi din discuţie această chestiune. Nu vreau să spun însă prin aceasta, că n’are fiecare dreptul la părerea lui. Eu, de exemplu, am fost toată viaţa mea monarhist, dar chestiunea nu este azi actuală“. PARTIDUL COMUNIST NU VA FI DIZOLVAT In privinţa situaţiei interne a Germaniei, cancelarul accentuiază că statul poate face faţă pericolului comunist. Lupta guvernului său se îndreaptă contra comunismului intelectual şi cultural. Cancelarul adaugă că, după alegeri, partidul comunist nu va fi dizolvat, sau pus în afară de lege. GERMANIA RAMANE LA ETALONUL AUR Una din principalele cauze ale actualei mizerii mondiale este, după părerea d-lui von Papen, neegala distribuţie a stocurilor de aur. „Avem nevoe“ —■ declară d-sa — „de o convenţie pentru noua împărţire a stocurilor de aur mondiale. Prin greutăţi de valută sunt împiedicate atât Germania cât şi alte state de a executa rolul ce le revine in viaţa economică mondială“. Accentuând că Germania nu are intenţia de a părăsi etalo nul aur, cu toate că stocul de aur şi devize pe care se bazează valuta germană este neînsemnat, arată că e necesar de a se lua măsuri, ca să înceteze retragerile depozitelor de aur germane. REGULAREA DATORIILOR PARTICULARE GERMANE In ce priveşte datoriile particulare germane, a căror siguranţă provoacă temeri în străinătate, cancelarul arată că Germania a făcut toate sforţările, spre a-şi ţine obligaţiunile şi că are intenţia de a-şi plăti datoriile. Dacă ar veni în discuţie chestiunea reducerii ratei dobânzilor pentru datoriile germane particulare către străinătate, atunci Germania nu vor întreprinde în nici un caz demersuri unilaterale, ci ar încerca o înţelegere cu creditorii săi. Cancelarul speră, cu încredere, că printr-o înţelegere cu creditorii Germaniei se va putea evita un moratoriu de transfer. La sfârşit, cancelarul a accentuat că în Germania a produs deziluzie constatarea că rezultatul conferinţei din Lausanne pare a fi fost devalorizat din cauza luminii în care au fost puse şi modului rău cum au fost înţelese acordul dintre Anglia, Franţa, Italia şi Belgia şi înţelegerea francoengleză. In privinţa perspectivelor ratificării convenţiei din Lausanne, cancelarul spune: „Germania nu trebue să se grăbească, să ratifice convenţia, ci va aştepta întâi să vadă ce vor face celelalte puteri“. Fraude cu timbrele de grâu, la Ploeşti 29 Iulie Se ştie că statul a înfiinţat, prin lege, aşa zisul timbru agricol sau „de grâu“ a un leu, care se aplică pe pâine şi este plătit de consumator. Brutarii însă, cari aplică aceste timbre pe pâini Înainte de a le introduce în cupor, în dorinţa de a-şi apropia câştiguri mai mari decât cele legal îngăduite prin preţurile maximale, afară de fraudele la cari se dedau în dauna consumatorilor făcând pâinea mai mică, frustrează statul neaplicând timbrul pe toate pâinile, în special pe cele vândute pe la periferii, la cantine, etc. Alt mijloc la care se dedau spre a frauda statul de costul timbrului este următorul: Ei primesc înapoi timbrale deslipite de consumatori de pe pâinile cumpărate, plătind câte o pâine pentru zece timbre. Consumatorii dela mahalale, servitoarele, picotii dela restaurante, s-au obişnuit să taie timbrele de pe pâini cu puţină coaje, le pun în apă până ce se tereau şi declipesc uşor timbrutovi car© ie usucă şi le dau “prava unanTimbrul să se desfiinţeze, întrucât aplicarea lui constitue mai repede un mijloc de fraudare a statului în beneficiul brutarilor, şi în acelaş timp o sarcină pentru populaţia săracă şi împovărată de familii grele, pentru care un leu la fiecare pâine este o cheltuială enormă fiind dat bugetul lor destul de anemiat. Serbarea de închidere a jamboreei cercetăşeşti dela Sibiu — Masa intimă.— Cuvântările — Sibiu, 29 Iulie La Închiderea jamboreei cercetăşeşti dela Sibiiu e a servit o ■masă intimă, la care au luat parte şefii şi comandanţii cercetaişilor, cât şi căpeteniile autorităţilor. A fost prezent şi d. Martin Huber, altectarisi biuroului internaţionali cercetaşesc din Angilia. D. general MANOLESCU, primul care a rostit cuvintele de închidere, a arătat că, deşi meritul pentru aranjarea jamboreai se atribie cercetaşilor, aceştia nu ar fi putut face nimic fără binevoitorul concurs al autorităţilor locale. D-ea a mulţumit în special dlui gen. V. Economu care a colaborat intens luni die zile la aranjarea celor necesare. A mulţumit şi primarului, dr. V. Göritz, societăţii electrice, societăţii Carpatine, etc. Deasemenea a adus mulţumire şi soc. „ Astira“ pentru sprijinul ei material şi moral „jamboreea diete Sibiu, a spus desoi va ocupa un capitol special în cronica cercetăşiei româneşti“.. .. gen. Manolescu a adus apoi elogii doamnelor de la „Crucea roşie“ şi mamelor cari au încredinţat copiii lor în mâna conducătorilor cercetăşiei. D. gen. VASILESCU CRISTEA a vorbit în numele d-lui gen. Economu şi al armatei. D-ea şi-a manifestat deplina satisfacţie, că munca armatei nu a fost zadarnică şi că cercetaşii au întrecut aşteptările în timpul şederii lor la Sibiu. D. dr. V. GORITZ, primarul oraşului, a vorbit în numele municipiului arătând că intervalul cât a durat jamboreea cercetăşească la Sibiu poate fi considerat pentru populaţia de aici, ca un timp de adevărată recreaţie sufletească. D. dr. GH. PREDA, în numele „Astrei“, a arătat că această asociaţie este conştientă de roiul educaţiei fizice, pentru care motiv ea a şi înfiinţat o secţie sportivă de Cluj. A remarcat activitatea d-lui gen. Manolescu în lagărul cercetăşiei şi în acete al Caselor naţionale. D. MARTIN HUBER, directorul biroului internaţional al mişcării cercetăşeşti din Anglia, a spus: „Vizita aceasta la jamboreea cercetăşească de la Sibiu este prima mea vizită în România şi doresc ca ea să nu fie ultima. încă înainte d© a pleca, un prieten din Anglia mi-a spus, că doamnele din România sunt foarte încântătoare. Acum m-am convins şi eu de acest lucru şi cred că d-voastră sunteţi la fel convinşi. Fiindcă sunt cercetaş şi cercetaşul trebue să fcă în fiecare zi o faptă bună, voi vorbi foarte scurt. Mulţumesc mai întâi pentru ospitalitatea ce am întâlnit. Cercetând fiecare tabără a jamboreei de aici, mi s-a părut că trec printr’o mare de zâmbete. Azi mai mult ca oricând, lumea are nevoie de cetăşiei aft-aceea, cel mai mare a fi,a peste tot zâmB8Îu aduce cerîncântat de tot ce am văzut A felicit, pe toţi cei cari au contribuit te aranjarea jamboreei . Voiu păstra o frumoasă amintire de tot ce am văzu aici“. D. ALEX. DAI, a adus călduroase mulţumiri reprezentanţilor presei, cari n’au pregetat oboseala ca să înfăţişeze amănunţit tot ce s'a lucrat la jamboree. D. col. NADOLU a arătat fazele prin care a trecut cercetăşia românească. D. prof. NEDELCU şi-a exprimat admiraţia pentru realizările la care a ajuns cercetăşia În Anglia şi satisfacţia că d. Martin Huber a avut ocazia să le vadă pe cele realizate în România. S’au făcut apoi diferite demonstraţiuni şi concursuri între cercetaşi, cât şi distribuirea premiilor, într'un mediu entuziast. Jamboreea s'a închis printr'un serviciu divin, după care d. gen. Manolescu a mulţumit tuturor celor cari au ajutat la realizările cercetăşiei A mulţumit presei şi îndeosebi I. P. S. S. mitropolitului Nicolae Bălan, care a revărsat peste cercetaşi un spirit de moralitate şi sfinţenie. Şalupă misterioasă Constanţa, 29 iulie Chestura de poliţie a fost anunţată în cursul acestei nopţi de paznicul cazinoului comunal, că pe Maxe în apropiere de cazinou pluteşte în voia valurilor o barcă cu motor ce pare avariată. Comisarul de serviciu s-a transportat acolo cu o barcă unde a găsit o şalupă stricată în interiorul căreia se afla un rând de haine şi nişte note dintr’un bloc cu diferite însemnări. Şalupa poartă numele de „Bumba“ şi nu se ştie cui aparţine. Versiuni numeroase şi fanteziste circulă în jurul acestei descoperiri. Se crede că şalupa ar fi fost avariată în larg, iar individul ce se găsea în ea ori s’a sinucis ori s’a înecat. Poliţia face cercetări. ------x Q x----- Pentru sinistraţii Iaşilor Au mai subscris: lei 5000 d. Leonte Tirelli; câte lei 1000, d-na şi d. prof. dr. Proca şi d-na prof. Erbiceanu ; câte lei 500, d-nii: Eduard Mirto, Diamant Max, dr Blumenfeld, d-na ing. Lucaci şi d-rele Lizica şi Aurica; câte lei 400, d-nii: L. Loba şi Ies; câte 300 lei, d-nele: Segall şi D. Lupu ; câte lei 200, d-nii: Reverent , L. Effison, Gr. Petrescu, ing Albert Diamant, Feller şi d-nele: Ellena Botez, Eugenia Filoti-Atanasiu şi „In memoria def. Sofia Rosenfeld ; câte lei 100 d-nii: colonel Roman, Radu Popa, Leon Weintraub, Coper, Zamfirescu, colonel Hortopan, V. Popovici, Popp, Ionescu, colonel Mâcărăscu, Moritz Grünberg, I. Stoinescu, avoc. Roată, X. A. S. R„ avoc T. Riconto, losef Vogler, B. Gh. D. Tomida și d-nele Iulia Aricescu, Elvira Panaitescu și d-ra Caton. Lei 80, d. Cr. Năstase; câte lei 60 d-nii: Stănoiu, Ies, A. Bally şi d-na dr. Lebel; câte lei 50, d-nii: căp.A* wică, Indescifrabil, S. Testler, lid . •câtTlel^Ai “J®lip, Petrescu, Niculesci, d-na Ies ; lei 10, d. Căplan. Tabloul sumelor colectate prin chitanţiere lei 78.267. Urmează listele de subscripţie. Anul XLIX Nr. 209 Luni 1 August 1932 Scrisori din Londra Urmare din pag. 1 şi economic, Londra trebuia să ia în consideraţie interesele lor particulare, chiar dacă era necesar să sacrifice anumite interese pur engleze. Dar azi, dominioanele, mândre de situaţia lor de state independente, nu recunosc altă legătură cu Marea Britanie decât aceea a Coroanei. Ce va eşi oare din această situaţie ? In curând vom fi fixaţi asupra acestui punct. Geniul rasei anglo-saxone e apt compromisurilor. Niciodată această calitate n’a fost atât de necesară ca în prezent, cu ocazia conferinţei imperiale. Fără ea, am fi spus că Ottawa era condamnată, dar mulţumită spiritului compromisurilor, mai putem spera că un aranjament practic va ieşi din discuţie. In tot cazul, vom fi fixaţi asupra acestui punct capital peste câteva zile. RĂZBOIUL VAMAL CU IRLANDA E regretabil că tocmai în clipa în care conferinţa îşi ţine şedinţele, Marea Britanie e angajată într’un adevărat război vamal cu dominionul Irlandei de Sud. De Valera, refuzând să se preteze la orice aranjament arbitrar spre a decide de soarta plăţilor datorite de Irlanda guvernului britanic, acesta din urmă, văzând că i se refuză banii, a obţinut de la parlament sancţiunea ca să se impună la drepturi de intrare foarte ridicate produsele agrare irlandeze. De Valera răspunde taxând cu o sumă mare importul industriilor britanice în Irlanda. Cele două ţări vor avea de suferit de pe urma acestui conflict pe cât de ruinător, pe atât de inutil. Dar fermierii irlandezi sunt cel mai izbiţi, fiindcă piaţa engleză e singura care este deschisă pentru scurgerea normală a laptelui, untului, brânzei şi vitelor lor. De pe acum s’a manifestat pe piaţa internă a Irlandei o scădere catastrofală a preţurilor, căci exportul a şi stagnat aproape. Dimpotrivă, importul britanic continuă încă, pentru simplul motiv că e greu dea găsi dintr’o clipă într’alta furnizori străini să le ia locul, şi aceasta cu atât mai mult cu cât Irlanda nemai exportând, întâmpină dificultăţi crescânde spre a găsi bani să-şi plătească cumpărăturile în afară. In atari condiţiuni, ţările străine nu pot să-i deschidă credite importante. Va fi interesant de a vedea cât timp încă populaţia rurală, care formează massa populaţiei în Irlanda, va suporta fără protestări dârze mizeria economică pe care i-o aplică intransigenţa lui De Valera şi a prietenilor săi republicani ? Marea Britanie poate aştepta, la infinit, dar Irlanda ? CONFERINŢA DEZARMARE Conferinţa dezarmării e pe sfârşite, sau mai degrabă primul capitol al ei e pe punctul de a se încheia. Şase luni de sforţări au dat un rezultat foarte slab în ce priveşte dezarmarea reală. Formula care s’a adoptat cuprinde mai multe dorinţi pioase, decât realizări practice. Şi rezultatul acesta lamentabil n’a fost obţinut decât cu preţul unor eforturi imense şi de compromisuri în culise. Viitorul conferinţei se anunţă neguros. Germania nu şi-a anunţat oare voinţa de a se abţine de la orice participare la lucrările de la Geneva, pentru dezarmare, dacă cererea ei ultimativă a unei revizuiri a clauzelor restrictive ale tratatului de la Versailles nu va fi admisă ? Reacţiunea, care triumfă la Berlin, nu se mulţumeşte cu frazele scumpe d-loi Macdonald şi Herriot şi cere garanţii precise. Pentru ea nu poate fi vorba de dezarmare. Ea vrea dreptul de a se înarma şi dacă nu-l va dobândi, ameninţă că-l va lua. Pe urma acestui fapt, prevedem complicaţii nesfârşite în Europa. MILITARISMUL GERMAN ] In privinţa aceasta nu trebue să ne facem nici o iluzie . Germania care se formează acum nu e un stat conservator, ci un stat militarist cu apucături bolşevice. Nu poate să nu reprezinte o ameninţare fizică pentru toţi vecinii ei. Ştim că ceea ce spunem aici nu e pe placul multor oameni, cărora le place să facă politica struţului, care-şi ascunde capul în nisip şi-şi expune partea posterioară pericolului. Dar semnele ameninţătoare se înmulţesc pe zi ce trece, şi unul din cele mai caracteristice, şi în acelaş timp din cele mai neaşteptate, e că a şi început să se formeze emigrarea germană în ţările limitrofe ale Statului lui Hitler. Se apropie clipa în care tot ce e mai bun ca forţă morală şi intelectuală în Germania, va fi nevoit să ia drumul străinătăţii spre a putea respira în voe, adică să cugete liber, aşa cum trebue să cugete un om într’o societate civilizată. Marea Britanie este ţara tradiţională a libertăţii. In colectivitatea naţională domneşte um spirit imanent de dreptate. Ceea ce se petrece la Berlin a fost o lovitură grozavă, adusă „conştiinţei radicale“ a şefilor religioşi şi intelectuali. Republica germană pe care au ajutat-o, sau au crezut că o ajută, după război, nu mai e. Constituţia de la Weimar a fost suprimată. „Conştiinţa radicală“, nespus de puternică în Marea Britanie, a fost foarte impresionată. E foarte greu să accepte adevărul, care totuş sare în ochii tuturor. Dar clipa revelaţiei soseşte, şi, în ciuda simpatiilor pe care bancherii din City şi în general multă lume, o are faţă de Germania, ruptura finală e sigură. Acelora cari se îndoesc, le vom aminti că înainte de 1914 simpatiile pentru Germania la Londra erau şi mai mari ca azi. încă încă 1913, palatele somptuoase ale marilor cluburi londoneze erau pavoazate cu drapelele germane de ziua naşterii lui Wilhelm al II-lea. Cu câteva zile înainte de declararea războiului, câţiva mari bancheri din City s’au repezit la primul ministru ca să-l pună in gardă contra unei rupturi cu Germania. Toate acestea n’au împiedicat Marea Britanie de a-şi face datoria de naţiune civilizată, de a apăra Belgia, de a ajuta Franţa, de a risca totul ca să dărîme imperialismul Hohenzollernilor. Triumful reacţiunii la Berlin nu poate avea ca rezultat decât apropierea democraţiei de acelea cari mai rămân încă în Europa, adică de a consolida în primul rând legătura cu Franţa. înţelegerea anglo-franceză de pe urma acestui fapt, devine mai mult ca oricând la ordinea zilei. Am văzut aceasta la Lausanne, iar Geneva o dovedeşte din nou. Cu această ocazie să vorbim de pactul consultativ schiţat între unii Macdonald şi Herriot. Pe teatrul, care e viaţa omenească, trec pare-se, actori, cu singurul scop de a face prezentările necesare, spre a sili personagii importante să se întâlnească şi să se cunoască. Odată prezentarea făcută, introducătorul dispare ca să nu mai revină niciodată. Fireşte, că acest pact consultativ va fi uitat peste vreo câteva luni, căci conţinutul său e prea vag. De altfel, germanii, cu tactica lor obişnuită, s’au şi însărcinat să-l facă inoperant, îngrămădind obiecţii şi complicând chestiunea. Dar acelaş pact va fi servit să apropie Londra de Paris şi să deschidă calea unor consultaţii intime de cea mai mare utilitate. Anunţă o reînoire a înţelegerii anglo-franceze, care din pricina şovăelilor şi a relei credinţe germane, are caracterul unei acţiuni îndreptate împotriva Berlinului. AUGUR Cum se vor recalcula rentele din fondurile de accidente Rentele ce se plătesc din fondurile de accidente din Vechiul Regat şi Basarabia, se vor recalcula în modul următor: Pentru rentierii cu invalidităţi: Dela 11—20 la sută inclusiv, 110 lei lunar. Dela 21—30 la sută inclusiv, 198 lei lunar. Dela 31—40 la sută inclusiv, 307 lei lunar. Dela 41—50 la sută inclusiv, 438 lei lunar. Dela 51—60 la sută inclusiv, 559 lei lunar. Dela 61—70 la sută inclusiv, 689 lei lunar. Dela 71—80 la sută inclusiv, 874 lei lunar. Dela 81—90 la sută inclusiv, 1.032 lei lunar. Dela 91—1OOVo inclusiv, 1.200 lei lunar. Dela 100%, cu aplicarea art. 143 din legea 1912, lei 2.000 lunar. Invalidităţile până la 10 la sută inclusiv se vor răscumpăra în limita alocaţiilor bugetare. Pensiile văduvelor, copiilor şi ascendenţilor rămaşi pe urma accidentaţilor de muncă se vor recalcula în modul următor: Pensia văduvei fără copii, cu unul sau doi copii, 400 lei lunar. Pensia văduvei cu trei copii, 369 lei lunar. Pensia văduvei cu 4 copii, 300 lei lunar. Pensia văduvei cu 5 copii, 253 lei lunar. Pensia văduvei cu 6 sau mai mulţi copii, 218 lei lunar. Pensia pentru un copil până te'to'un, 300 lei lunar. Pensia pentruj°i copii până la 16ani. S3I JeUunar/ Pensia pentru patru copii până la 16 ani, 900 lei lunar. Pensia pentru cinci copii până la 16 ani, 947 lei lunar. Pensia pentru șase copii până la 16 ani, 982 lei lunar. Pensia pentru un copil orfan de ambii părinţi, 600 lei lunar. Pensia pentru , doi sau mai mulţi orfani, 1.200 lei lunar. Pensia pentru ascendenţi, 400 lei lunar. Recalcularea rentelor şi pensiilor în modul mai sus arătat se va face pe data promulgării legii. -x 0 r Nu se respectă ordonanţele ministeriale in staţiunile balneare Un cititor al nostru ne sere: Am fost în staţiunea balneară Pucioasa şi am vrut să beneficiez de reducerea de 20% care s-a acordat funcţionarilor publici, la cameră şi la restaurant, printr'o decizie ministerială dată de ministerul de industrie. Toţi mi-au spus că nu ştiu nimic despre acea decizie. Primarul nu a afişat-o nicăeri din motive electorale. Se poate să-şi bată joc de nevoiaşii ţării ? Vă rog ca, prin ziar, să faceţi să ia cunoştinţă de ministru de interne. — .....— mmmmm Un sfat pe zi Apa foarte rece congestionează mucoasa stomacului si în-» *arzie digestia. iJJr, Martinell !