Universul, februarie 1933 (Anul 50, nr. 29-56)

1933-02-01 / nr. 29

Anul al 50-lea Nr. 29 Miercuri 1 Februarie 1933 IN FIECARE ZI­­ O EXPOZIŢIE DE TIPĂRITURI. Mi-ar place, din iniţiativa ] Academiei care are cea mai po-­­ gată bibliotecă,, să avem o ex~­­ poziţie retrospectivă a tiparu-­­ lui, folositoare şi publicului, şi a tipografilor noştri. Ar cuprinde ediţiile dintâi ale­ clasicilor noştri, pe care îi nedreptăţesc bibliofilii, şi ne-ar arata mai ales comoara vechi­lor teascuri când călugării au­ dus spre cea mai mare stră­lucire cartea. Cu ocazia eve­nimentului am vedea şi un congres al editorilor punând la cale îndrumări pentru „proble­ma cărţii“ odată cu propune­rile scriitorilor de azi, şi a consacratelor personalităţi cul­turale. Un loc osebit ar ţine „cartea de şcoală“ cu sutele de feluri de­ abecedare... am ajunge să stabilim o serie de adevăruri ce s-ar desprinde din vizitarea ex­poziţiei... . Trebue să recunoaştem mul­te progrese realizate în ultimii­­ ani în tehnica şi chiar în este- ; t.lca tipografică — totuşi poate I şi cititorii cărţilor au drept să­­ prezinte şi ei obiecţiuni. Pentru | biblioteca ce începe să lipseas- |­că din multe case de „intelec- | tual“ — formatul cărţilor e | mult prea variat, însăşi hârtia e câte­odată supusă la prea multe gusturi — şi nu in tot­deauna litera e în­deajuns de citeaţă. Sunt adevăruri simple, dar prea des uitate . O expoziţie de tipărituri va învedera că precum teatrul nu se mai poate face fără regizori şi decoratori, tot astfel şi car­tea în stilul ei are nevoie să îşi supraveghieze înfăţişarea spre a fi în armonie cât mai strân­să cu conţinutul ei. Nu e vorba numai de legătura ce trebue să apără între text şi ilustraţiune , ci de întregul aspect al cărţii care înainte de a fi citită, tre­bue să fie un obiect expresiv. Dacă acestor consideraţiuni le vom adăuga dorinţa unei în­teţite colaborări estetice dintre artiştii de azi scriitori şi pic­tori — vom fi în preajma iz­bânzilor pe care le aşteptăm din expoziţiune. Literă, ilustra­­ţiune, ba chiar copertă şi legă­tură, au purtat nu odată în trecut pecetia unei rodnice co­laborări a felurite arte. Gravura în aramă, piatră, şi lemn trebuie să aducă ispita u­­nor noi frumuseţi care nu ră­mân numai atracţiuni, ci silesc ades şi cuvintele să se im­bune mai melodios. Cartea frumoasă rămâne o problemă de cultură. Intre lipsurile pe care nu le vom mai putea schimba — în­cheiem mai doveditor aceste rânduri, în părerea de rău că trecuta generaţie nu a ştiut să îi comande lui Grig­or­escu poza unei ediţii de poezie populară. ADRIAN MANIU M­ODA Inventivitatea modei se relevă sezonul acesta mai mult în toaletele de seară. Rochiile transformaţiuni fă­cute din două sau trei bucăţi din catifea suplă mătase, crepe şi dantele, cu corsaje, pelerine, jachete sau cape mici şi mâneci cari la nevoe se desprind, ră­mânând braţul gol, sunt o alea­să noutate. Detaliu caracteristic al mo­dei de seară sunt: mâneci ba­lon sau jumătate de mâneci bufant; mâneci mici formate din două sau trei volane, sau din noduri de stofă. Bolerourile sau capele se fac din catifea garnisită cu blană, din epure sau ermini din er­­minetă, un fel de catife­i foarte modernă. Noua preferinţă pentru gris şi violet e rezervată nu­­ mult doamnelor între două vârste. Noutatea e „ribouldigue“ sau catifea de mătase l­las­tarate, violet, combinat cu gris-argent sau gris-perle. Pentru fete ti­nere se fa­c delicioase rochii de seară din crépe Georgette taf­ta sau muselin. Dantele fine de tul-crem, alb sau colorat-gar­nisesc frumos aceste rochii. ■ ' Veturia Rochie din crépe satin, pelerina garnisită cu blană, bluza din dantelă în tonul rochiei. AGILITATE ŞI GRAŢIE VERNISAJ întotdeauna am asemuit ver­nisajul unei expoziţii de pictu­ră cu o premieră teatrală. Motivele sunt multe. In primul rând faptul că un artist care­ a creiat una sau mai multe opere de artă, le ex­pune în public nădăjduind să tragă oarecari beneficii mate­riale. (Artiştii sunt — după cum se ştie — foarte naivi). Al doilea: acelaş public „go­mos“ de premieră, vei vedea la orice vernisaj. Sunt de faţă: ziarişti, amici ai pictorului, duşmani, domni­şoare, studenţi, oameni politici şi jumătate din­ pensionarii Capşei. Al­ treilea: toată lumea este de acord că artistul are mari şi reale însuşiri, câtă vreme pic­torul se află în preajma pu­blicului. Al patrulea: cum părăseşte expoziţia, orice spectator plea­că satisfăcut. Se adresează a­­micului său: I­a­tă, mare idiot şi ăsta. Gu­­­vechituri şi pânze perimate vrea el să revoluţ­oneze arta ? I T,u — om cumsecade — râ­mai stupefiata Pe domnul care înjură acum l-ai văzut, cu două m nute înainte, strângând mâ­na artistului şi felicitându-1 pentru luminile noui pe care le aduce în domeniul artei plastice. I Exact ca la premierele tea- I trale. I Numai că mai rămân și­ oa- I meni de treabă. • Conu Mitică Dragomirescu a fost desigur sincer când a spus pictorului în glas destul de tare , ca să-l audă și cei dimprejur:­­ — Dragă, cunosc un om care , ar plăti cinci milioane să vadă , tabloul ăsta! — Ce spui? — Da, parol, cinci milioane • de lei...­­ — Dar cine este nababul ? — Un tânăr foarte bogat, ca- I re-i orb din naștere. ' Keeps Un salt foarte greu dar care | tru excelenta patineuză austria­­nu pare să fie decât un joc pen- | că Melita Brunner. DE AZI PE MÂINE Vacile factori politici După 20 de ani Vienezii vor avea în curând un spectacol unic în felul lui, o demonstraţie la care vor lua parte 4800 de vaci. Locuitorii capitalei austriace sunt obiş­nuiţi cu tot felul de demonstra­ţii de stradă, dar până acum vacile n’au fost considerate ca un­ factor politic. Lucrurile s’au schimbat de când lăp­tarii vienezi s’au revol­tat împotriva taxelor ce li se impun. Ei s’au hotărît să-şi mo­­bilizeze întreg personalul cu pa­tru picioare şi să pornească cu mie cu mare spre a face o ma­nifestaţie de protestare în faţa parlamentului. Dar, numai vaci vieneze vor fi admise să străbată faimoasa şi eleganta Ringstrasse Surorile lor de la ţară sunt excluse, dar li se va da prilejul unora din ele să ia parte la demonstraţii or­­ganizate în oraşele de provin­cie. Poliţia nu voia la început să dea autorizaţia, dar în urmă a consimţit, având in vedere că vacile sunt nişte animale ,ubî­­toare de ordine şi care desigur nu vor provoca o cădere a gu­vernului. Să­utul fatal Gangsterii din Chicago aş­teaptă cu încordare să vadă dacă, sărutarea fatală a Mar­garetei Mary Collins va trium­fa asupra ştiinţei medicale. Sunt câţiva ani de când in lumea gangsterilor domnea su­perstiţia că­ sărutările acestei fete erau fatale acelora cari o iubeau. Se spune că nu mai pu­ţin de sânie din iubiţii ei au murit de moarte violentă scurt timp după ce au gustat „săru­tul fatal“. Acum Sol Feldman, ultimul gangster care-i câştigase ini­ma, a fost grav rănit de un glonţ de revolver. El a fost transportat la spi­tal şi părea că se vindecase d­m, brusc, starea ca se înrăutăţi fără vreo cauză aparentă. Me­dicii cred că ideea „sărutului fatal“ îl obsedează şi îi micşo­rează rezistenţa organismului Dacă Feldman va muri, doc­torii sunt convinşi că sfârşitul său se va datori superstiţiei. Iubitorii de artă au salvat o­­ operă a marelui sculptor fran-­ cez, Rodin, care fusese uitată­­ de mai bine de 20 de ani în-­­ tr’un hambar din localitatea Lewes, Surrey. E vorba de fai­mosul grup „Le Baiser“, care fusese cumpărat de un bogat american anume Warren. Acesta­­ îl dăruise orașului, dar publi-­­­cul fu atât de scandalizat de , subiectul său în­cât frumoasa sculptură fu ascunsă de ochii lumii și uitată în hambarul unui han. Călători excepţionali O vacă şi un taur au­ fost transportaţi cu aeroplanul de pe coasta nouei Guinee pe câm­piile aur’fere dela “’ulo’o, tre­când pe deasupra unui lung şir de munţi. Totuşi, dacă acest zbor de 35 mile s’a efectuat în condiţii ex­celente, n’a fost tocmai uşor la început căci cei doi pasageri trebuia să fie convinşi, că acest gen de transport e mult mai co­mod decât acela cu care erau obişnuiţi pân’acum. Au fost vii protestări din partea amându­­rora, şi a trebuit să li se constru­iască o cuşcă specială ca să poată fi urcaţi în aparat. Odată pe bord însă, recalci­tranţii călători s’au resemnat şi au ajuns cu bine la Bulolo, unde au fost primiţi cu toate onorurile de căutătorii de aur,, crari niu mai vorbesc acum de­­cîălt' de .Trâ'fea "zbiîrătoare". " Nofemérica’e UNDELE HERTZIENE SCURTE IN TERAPEUTICA De la renumitele lucrări ale lui d’Arsenval, curenţii de înal­tă frequenţă au luat în tera­peutică o importanţă crescân­dă sub forma de aplicaţie dia­­termica, ce constitue un mijloc terapeutic puternic, uşor de a­­plicat. Arsenalul terapeutic, în ultimul timp, s’a îmbogăţit cu o nouă armă: undele herţiene scurte numite infradiatermie sau de foarte înaltă frequenţă. Diatermia simplă întrebuin­ţează unde relativ lungi, de 100- 800 m, şi de frequenţă medie : 2 milioane vibraţiuni pe secun­dă. Undele herţiene sunt mult mai scurte, sub 36 m., şi de fre­quenţă mult mai mare: 10 mi­lioane vibraţii pe secundă. Noua metodă are avantagii mult mai mari decât diatermia. Ea suprimă dificultăţile aplică­rii electrozilor. In diatermia e­­lectrozii trebue să fie în con­tact intim cu tegumentele; alt­fel se produc arsuri grave. In tratamentul cu unde scur­te este destul să punem tegu­mentul de radiat în câmpul os­cilaţiilor, aşa că electrozii nu se aplică pe tegumente; se poate face iradiaţia chiar prin vest­minte sau pansamente de vată, deci nu expunem la arsuri. Unele regiuni la vârful dege­telor, faţa, urechile sunt foarte accesibile undelor hartiene, pe când ele sunt foarte greu acce­sibile diatermiei. Undele scurte se întrebuin­ţează în tratamentul reumatis­mului, artritelor, diferite ne­vralgii, inflamaţii localizate, tulburări circulatorii şi in py­­retoterapie. Aceste raze au ac­ţiune distructivă şi hemostatică. Contra fenomenelor inflama­torii localizate, undele scurte au aceleaşi indicaţii ca şi diater­mia, având şi ele acţiune cal­mantă, resolutivă şi revulsivă. Aşa in paro­dite, sinusite, oti­te, catar tubar, periviscerite, aderenţe postoperatorii. Undele scurte se mai pot întrebuinţa cu succes în arteritele membre­lor, ulceraţii şi plăgi atone, ul­ceraţii al corneii, otoscleroză. Aplicaţiile pyretoterapice se fac în paralizia generală şi în toate cazurile unde pyretotera­­pia este justificată. Se obţine hemostasă comple­tă prin electrocoagulaţia pro­dusă de razele herţiene. Noua metodă , unde scurte incomplet cunoscută, are un viitor sigur în terapeutică. ..(Journal des practieiens). ............. .........Dr. p. . v?v ia x&xs r'txs.'.V Citiţi: Universul copiilor şi al tineretului UNIVERSUL Adunarea generală a Uniunii exportatorilor de cereale — Darea de seamă a consiliului.­— Alegerea consiliului.— Primele de export — Duminică dimineaţa la ora casier general d. Ludwig Lun­ii jumătate s-a ţinut în palatul dan, secretar general d­. J. Camerei de comerţ şi industrie adunarea, generală a Uniunii exncinatorilor de cereale sub prezidenţia d-lui prof. Em. Brancovici, preşedintele Uniu­nii, asistat de d. A. Manissalian, director general. ii, uicuikjx. ii U.-XIAI o. «m­.­­ Focşăneanu şi J. Tatos, direc­tor d. A. Manissalian. Imediat după constituire s‘a procedat la formalităţile de inseriere a exportatorilor în Uniune, cari singuri vor avea dreptul a beneficia de scutirile vamale prevăzute în legea va­lorificării produselor agricole, iar la 20 August 1932 ministe­­rul de finanţe în înţelegere cu ministerul de domenii dispune prin direcţia generală a vămi­lor, aplicarea art. 82 din legea valorificării produselor agri­cole, aşa în­cât de la acea dată nu beneficiază de scutirea de taxe vamale decât cei 192 ex­portatori membrii ai Uniunii, ale căror înscrieri au fost ad­mise de către consiliul de ad­ministraţie. Conjuctura economică mon­dială şi recolta deficitară din anul trecut nu au fost pr­dinice pentru extensiunea Uniunii, co­respunzătoare chemării sale, totuşi Uniunea în starea ei de funcţionare actuală, este la dispoziţia Statului pentru a executa angajamentele sale, potrivit principiilor pentru cari a fost creată. Din spirit de economie Uniu­nea funcţionează in locali şi cu personalul Asociaţiei gene­rale a comercianţilor şi expor­tatorilor de cereale, repartizân­­du-se­­ cheltuelile comune la ambele instituţiuni. COMEMORAREA LUI ROBERT LIÉVRE înaintea deschiderii şedinţei, d. preşedinte Em. Brancovici a rostit următoarele cuvinte pen­tru Robert Liévre : „Ne facem o tristă datorie amintindu-vă dureroasa pier­dere ce a suferit Uniunea noas­tră în cursul anului expirat, prin moartea atât de prema­tură a unui dintre cei mai va­loroşi şi distinşi colaboratori,, care a fost Robert Lièvre. Atât consiliul cât şi membrii Uniunii, îi vor păstra în veci o pioasă amintire“. CONSTITUIREA ŞI ACTIVI­TATEA UNIUNII D. prof. Em. Brancovici, în darea de seamă prezentată a­­dunării din partea consiliului, a arătat că în conformitate cu legea valorificării produselor a­­gricole, promulgată cu I. D. R. nr. 1009 din 31 Martie 1931 şi publicat în M. O. nr. 82 din 8 Aprilie 1931, şi conform art. 79, 80 şi 81 din legea de mai sus şi în urma adresei ministerului de agricultură şi domenii nr. 175165 din 8 August 1931, adre­sată preşedintelui Asociaţiei comercianţilor şi exportatorilor de cereale ca să ia măsuri ur­gente pentru constituirea „U­­niunii exportatorilor de cereale“ şi a-i prezintă statutele, Aso­­ciaţia a retus ministerului sta­tutele votate în adunarea ge­nerală a Asociaţiei comercian­ţilor şi exportatorilor de ce­reale din 1 August 1931, iar ministerul de agricultură cu a­­dresa nr. 180971 din 19 August 1931 răspunde că a aprobat statutele şi cere facerea celor­lalte formalităţi de constituire. In urma acestei adrese pre­şedintele Asociaţiei comercian­ţilor şi exportatorilor de ce­reale a convocat o adunare generală extraordinară în ziua de 24 August 1931, unde se aleg cei 5 exportatori, ceri vor face parte din consiliul Uniunii şi anume d-n­i : R. Lievre, S. A Focşăneanu, L. Landau, J. Hailpern şi M. Presente, iar in şedinţa din 27 Noembrie 1931, se întocmeşte definitiv consi­liul de administraţie conform statutelor, începând a fi în stare de funcţionare: preşe­dinte d. prof. E. Brancovici, vice-preşedinte şi delegat al­­ministerului de industrie şi co­merţ d. Emil Marian, vice-pre­şedinte şi administrator dele­gat d. Robert Lievre, adminis­tratori delegați d-nii M. Pre­sente şi V. Vârgolici, comisarul guvernului d. I. Antonescu, ins­pector general, delegat al mi­nisterului agriculturii şi dome­niilor d. Dimitrie­ Demetrescu. ALEGEREA CONSILIULUI S-a procedat apoi la alegerea consiliului, alegere care a dat următorul rezultat. Consilieri, d-nii: S. A Foc­şăneanu, Jacques Hailpern, Ludwig Landau, Alex Wchtin­­ger şi L. Wurzburger. Cenzori titulari d-nii: Marco Presente, Kerry şi Jacques Proch. Cenzori supleanţi d-nii : Vin­­tilă Demetrescu, Gh. Isvoranu şi Arnold Deutsch. PRIMELE DE EXPORT S‘a mai ocupat de primele de export rămase în restanţă şi s‘a arătat de d. prof. Branco­vici demersurile făcute ca a­­cestea să fie încasate. Adunarea s‘a terminat la ora 1 d. a. RADU EFTIN ESTE VIAȚA Victor­iei 81 Le WJWML! fltl ^ (flit Crei engle’ ,, tw y Ir zesc n un. at no k înntiui rescrobit „ LUU U" 80 cm. fat... QO O 6nh Sc hroiiPri­­,, y£ y SU" ma 82 N­P. lat ocp fnn puiiriT CBcriEa­­„ Ov 0 MW iun zoo fiii. iat :mm\­a? .32 eHăr^ mn ÎO Tarare pt. „ vii 8U 15 linger e „ enwîjCjs ii$tfui­ep masă M inoian ta'ss „ 29PP1PM „ 98 Milling „ im Pitin, sivi', , ie „ 22 SltraPl mftarge „ 126 Sil 6sS .. ?)5 rS pi ram ă 1,195 [Misi p°pi'r,g,ite H Î59M|i!L”bpr^ex.» Mare a^ort. VÎI*U jfti | de pânzărie eoil fiu II trebue să iasă câștigător la tragerile din Clasa 5-a, fiindcă cu aceste trageri se închee planul Loteriei a doua cu 80.000 lozuri şi 40.000 câştiguri LOTERIA DE STAT PE CLASE Tragerile Clasei 5-a de la 8 Februarie la 16 Martie Lozurile prin Marea Colectură Gheorghe Stănoiu AA/VNA Transma Azi a apărut Pili­s Mit fascicola N­rul 17 din Cei trei Cercetaşi De vânzare la to{i chioşcari şi vânzătorii de ziare. .#vNZsys^«3Ea8BEMe8IBi n I • bârbăteşt baiosrv-* mî * perechea Şoşoni “S Lei 295 perechea Liliig. „Solid1 ii Domni, Doamne si Domnişoare BIROUL §TISNTgRC Cea mai mar itaestra in st .nteie or.en^ale MISS ELLYNEE Eleva lui i rinnet din Ierusalim, inşi irata zei or ne­int­recuta de nimeni în acutesi Telefausti de­­ prima forta, una singuri in toată Mânia este Miss Ed­ynée tele­ra in aria sa.­­ Adresa: calea Griviţei No 129 ! aproape de Matache Măcelarii şi­­ Buzeşti, intrarea pr a gang, uşa­­ 2-a. Dreapta sunaţi. Prezic şi pro-­j , vinere prin corespondenţă. Taxa : 1 100 lei. Consult 9­ 1 a. m. — 3-8 s seara. De caz.^ unor utile,unigate studii şi experienţe, prin ţările din ex­tremul Orient, posedă puterea ex­traordinară de a pătrunde şi in sufletele cele mai obscure, dând sfaturi tămăduitoare, i’entru evi­tarea accidentelor fatale. Vi se va oglindi totul ca într'o carte ma­gică Deci nu faceţi nici un pas, nu încercaţi nimic, nu luaţi nici o hotărîre până nu consultaţi ştiinţa sa. Autorizată de Prefec­tura poliţiei Capitalei. Prezice trecutul, descrie pre­zentul şi cunoaşte viitorul. Desco­peră orice secrete şi boli. Prezice de asemenea orice afaceri perso­nale. Comerţul, amorul, căsătoria, câştiguri neaşteptate (loterii), ju­decăţi, comor,. Furturi, tovărăşii. H­itt Kag, specie! di corsete Victoriei 8 f­ără nici o sucursală Anunţă Onor. cl­em­­nă cu a punul iio­­­­lele noi­ste corsete de la Paris. To­udati« prezinlă creaţiuni pro­­pr­­iu corsete, Soutiene­­toane pentru rochin­e mode­le de seară. 256" C.tiţi 5 Universul copiilor şi al tineretului — 9650 din 28 Ian. 1933 — înştiinţare Se aduce la cunuş.t.,­ a tutu­ror şoferilor din Capitală, pa­troni şi conducători de automo­bile, să se prezinte neîntârziat in B-dul Carol Nr 17, parter, pentru a se inseri in listele e­­lectorale pent­ru alegerile Ca­merelor de Muncă. Au drept de vot toţi cei majori, cetăţeni români, care domicilia­ză de 6 luni în Capitală şi care posedă carnet de­ conducere li­berat de Pr­­ec­tura Poliţiei. Ca­pitalei. Au drept de înscriere în listele­­ electorale şi toţi şomerii de orice meserii, care fac d­o­v la de inseriere la­re-un cen­tru de şomaj dil­Capitală. Inspector ,General, Ion Protopopescu Inspector, Sabin­­ Dumitrescu­ ■ .11 LEMNE de FOC F­A­­J, tăiate prima calitate in 760 tu la fabr„sa „LoWu** n­d Ferdinand 99. Tel aut 2­5327 Eisrn zhmQa fTocfcräiä Pp« PistBriams O] m­ai puternie medicament contra t­oalei de plamâni si tiran­­chii, contra Misei Gripale si de «■ri care rau­a, La f­armacii şi Droguerii. De­­porii Dr. Felix 48. 13 W . VESELIA- BUCUREŞTI Smărdan 2 și Calea Victoriei 3. Provincie , mandat sau ramburs. BIROURILE pentru LICITAŢII PUBLICE Albert Kendls Gi­hofer & Ranschburg Visits I Kärntnerstrasse. 4. Tété­- II. 25-3-18 Viena, J­­ognErgasse­­. telBf.it­u 23-1-74 be,a 8 până la 10 Februarie 1333 inclusiv Vânzare prin licitare Mobile de artă, obiecte de artă, ceasornice, bronzuri, etc., din epoca lui Ludovic XVI — Empire și Biedermeier, un mare covor Savonerie de la începutul sec. XVIII, tablouri de maeștri vechi printre cari opere distinse pe Denis Van Alsloot, Pietro Fabris, Angelica Kaufmann, Ant. Raph. Mengs (Auto-portret) Ludwig Ferd, Schnorr von Carolsfeld, Cornelisz Troost, etc. Din palatul de la Viena și din castelele din Austria ale arhiducelui Friedrich. Vizibile Viena I Schauflergasse. 2. Miercuri I până inclu­siv Marţi 7 Februarie 1933. Cereţi catalogul bogat ilustrat. Preţul lei 50. immi ii iiBiii I ii ■un mm rr ■■■■mrr— iimiwi 11 iwwiiii— Căderea părului, Mătreaţa dispar în 3 zile cu Tonic C PK­AR cu ba/a de­­ HOLEbTr RtNA şi printe din Alpi. La Domni şi Doamne nărui p­erdul recrește rapid. Cel mai bun prep rai existent. Flac iei 120.— 2 nac. lei 230. Pentru par BLOND lei i.50 De vânzare a farmacii, droguer.i ele și la DEPOZITUL „OPAC," str. Doamnei 7 (Caleiiile Blamnuzieu ETAJ bucurești. Pentru spălatul pârului intrebu iijat« Shampoon liCâid cu Gudron „DE.îiY“ Plac. pir 20 spălaturi Lei 40. Pentru ntreţ nu f­­rumos şi spălat părulbloud Shamm­oonul „DE7.Y" BLQVD Lei 45 (pentru 20 spălaturi». Face părul mătăsos. 2. Persoane capabile şi energice cu garanţii foşti funcţionari, profesii libera,­ comercianţi, găsesc ocupaţiune rentabilă, bine retribu­tă in administrarea şi desvoltarea unor noui reprezentanţe ce Societatea . ASIGURAREA ROMANEASCA" infiinţează in Bucureşti, înzestrate cu portofolii in vigoare. Oferte scrise în care se vor arăta activitatea anterioară şi garanţiile ce oferă se vor adresa Direcţiunei Generale a Societă­ţii „ASIGURAREA ROMANEASCA“. Str Ion Ghica Nr 11 _______________ __________ 1903 FABREA de CLOPOTE „OBTUZ* Policandre şi Sfeşnice Bisericeşti Bucureşti .­ipiaiu. Un rii No­b»­­­l e e on 170 79 Sucursale Cluj. Rădăuţi. Chişinău. Craiova, Iaşi. Buzău Executa şi se găseşte un depozit Clopote gata de orice mărime, din material special, garantând­­unetul şi durab­ilita­tea pe timp de 50 ani IN RATE MANUFACTURA, MERCERIE, TR­IOTAJE vinde­re Marele Magazin 10 STRADA P­ANZARI 10 PLĂCINTĂ BUNA BACLAVA gustoasă SARAI LII delicioase la „TRIANOH” Lângă Cinema IRIACON. 9­­ CASA CENTRALA A ASIGURĂRILOR SOCIALE Inspectoratul General al Caselor de Asigurare din Capitală — B-dul Carol Nr. 1?

Next