Universul, februarie 1933 (Anul 50, nr. 29-56)
1933-02-01 / nr. 29
Anul al 50-lea Nr. 29 Miercuri 1 Februarie 1933 IN FIECARE ZI O EXPOZIŢIE DE TIPĂRITURI. Mi-ar place, din iniţiativa ] Academiei care are cea mai po- gată bibliotecă,, să avem o ex~ poziţie retrospectivă a tiparu- lui, folositoare şi publicului, şi a tipografilor noştri. Ar cuprinde ediţiile dintâi ale clasicilor noştri, pe care îi nedreptăţesc bibliofilii, şi ne-ar arata mai ales comoara vechilor teascuri când călugării au dus spre cea mai mare strălucire cartea. Cu ocazia evenimentului am vedea şi un congres al editorilor punând la cale îndrumări pentru „problema cărţii“ odată cu propunerile scriitorilor de azi, şi a consacratelor personalităţi culturale. Un loc osebit ar ţine „cartea de şcoală“ cu sutele de feluri de abecedare... am ajunge să stabilim o serie de adevăruri ce s-ar desprinde din vizitarea expoziţiei... . Trebue să recunoaştem multe progrese realizate în ultimii ani în tehnica şi chiar în este- ; t.lca tipografică — totuşi poate I şi cititorii cărţilor au drept să prezinte şi ei obiecţiuni. Pentru | biblioteca ce începe să lipseas- |că din multe case de „intelec- | tual“ — formatul cărţilor e | mult prea variat, însăşi hârtia e câteodată supusă la prea multe gusturi — şi nu in totdeauna litera e îndeajuns de citeaţă. Sunt adevăruri simple, dar prea des uitate . O expoziţie de tipărituri va învedera că precum teatrul nu se mai poate face fără regizori şi decoratori, tot astfel şi cartea în stilul ei are nevoie să îşi supraveghieze înfăţişarea spre a fi în armonie cât mai strânsă cu conţinutul ei. Nu e vorba numai de legătura ce trebue să apără între text şi ilustraţiune , ci de întregul aspect al cărţii care înainte de a fi citită, trebue să fie un obiect expresiv. Dacă acestor consideraţiuni le vom adăuga dorinţa unei înteţite colaborări estetice dintre artiştii de azi scriitori şi pictori — vom fi în preajma izbânzilor pe care le aşteptăm din expoziţiune. Literă, ilustraţiune, ba chiar copertă şi legătură, au purtat nu odată în trecut pecetia unei rodnice colaborări a felurite arte. Gravura în aramă, piatră, şi lemn trebuie să aducă ispita unor noi frumuseţi care nu rămân numai atracţiuni, ci silesc ades şi cuvintele să se imbune mai melodios. Cartea frumoasă rămâne o problemă de cultură. Intre lipsurile pe care nu le vom mai putea schimba — încheiem mai doveditor aceste rânduri, în părerea de rău că trecuta generaţie nu a ştiut să îi comande lui Grigorescu poza unei ediţii de poezie populară. ADRIAN MANIU MODA Inventivitatea modei se relevă sezonul acesta mai mult în toaletele de seară. Rochiile transformaţiuni făcute din două sau trei bucăţi din catifea suplă mătase, crepe şi dantele, cu corsaje, pelerine, jachete sau cape mici şi mâneci cari la nevoe se desprind, rămânând braţul gol, sunt o aleasă noutate. Detaliu caracteristic al modei de seară sunt: mâneci balon sau jumătate de mâneci bufant; mâneci mici formate din două sau trei volane, sau din noduri de stofă. Bolerourile sau capele se fac din catifea garnisită cu blană, din epure sau ermini din erminetă, un fel de catifei foarte modernă. Noua preferinţă pentru gris şi violet e rezervată nu mult doamnelor între două vârste. Noutatea e „ribouldigue“ sau catifea de mătase llastarate, violet, combinat cu gris-argent sau gris-perle. Pentru fete tinere se fac delicioase rochii de seară din crépe Georgette tafta sau muselin. Dantele fine de tul-crem, alb sau colorat-garnisesc frumos aceste rochii. ■ ' Veturia Rochie din crépe satin, pelerina garnisită cu blană, bluza din dantelă în tonul rochiei. AGILITATE ŞI GRAŢIE VERNISAJ întotdeauna am asemuit vernisajul unei expoziţii de pictură cu o premieră teatrală. Motivele sunt multe. In primul rând faptul că un artist care a creiat una sau mai multe opere de artă, le expune în public nădăjduind să tragă oarecari beneficii materiale. (Artiştii sunt — după cum se ştie — foarte naivi). Al doilea: acelaş public „gomos“ de premieră, vei vedea la orice vernisaj. Sunt de faţă: ziarişti, amici ai pictorului, duşmani, domnişoare, studenţi, oameni politici şi jumătate din pensionarii Capşei. Al treilea: toată lumea este de acord că artistul are mari şi reale însuşiri, câtă vreme pictorul se află în preajma publicului. Al patrulea: cum părăseşte expoziţia, orice spectator pleacă satisfăcut. Se adresează amicului său: Iată, mare idiot şi ăsta. Guvechituri şi pânze perimate vrea el să revoluţoneze arta ? I T,u — om cumsecade — râmai stupefiata Pe domnul care înjură acum l-ai văzut, cu două m nute înainte, strângând mâna artistului şi felicitându-1 pentru luminile noui pe care le aduce în domeniul artei plastice. I Exact ca la premierele tea- I trale. I Numai că mai rămân și oa- I meni de treabă. • Conu Mitică Dragomirescu a fost desigur sincer când a spus pictorului în glas destul de tare , ca să-l audă și cei dimprejur: — Dragă, cunosc un om care , ar plăti cinci milioane să vadă , tabloul ăsta! — Ce spui? — Da, parol, cinci milioane • de lei... — Dar cine este nababul ? — Un tânăr foarte bogat, ca- I re-i orb din naștere. ' Keeps Un salt foarte greu dar care | tru excelenta patineuză austrianu pare să fie decât un joc pen- | că Melita Brunner. DE AZI PE MÂINE Vacile factori politici După 20 de ani Vienezii vor avea în curând un spectacol unic în felul lui, o demonstraţie la care vor lua parte 4800 de vaci. Locuitorii capitalei austriace sunt obişnuiţi cu tot felul de demonstraţii de stradă, dar până acum vacile n’au fost considerate ca un factor politic. Lucrurile s’au schimbat de când lăptarii vienezi s’au revoltat împotriva taxelor ce li se impun. Ei s’au hotărît să-şi mobilizeze întreg personalul cu patru picioare şi să pornească cu mie cu mare spre a face o manifestaţie de protestare în faţa parlamentului. Dar, numai vaci vieneze vor fi admise să străbată faimoasa şi eleganta Ringstrasse Surorile lor de la ţară sunt excluse, dar li se va da prilejul unora din ele să ia parte la demonstraţii organizate în oraşele de provincie. Poliţia nu voia la început să dea autorizaţia, dar în urmă a consimţit, având in vedere că vacile sunt nişte animale ,ubîtoare de ordine şi care desigur nu vor provoca o cădere a guvernului. Săutul fatal Gangsterii din Chicago aşteaptă cu încordare să vadă dacă, sărutarea fatală a Margaretei Mary Collins va triumfa asupra ştiinţei medicale. Sunt câţiva ani de când in lumea gangsterilor domnea superstiţia că sărutările acestei fete erau fatale acelora cari o iubeau. Se spune că nu mai puţin de sânie din iubiţii ei au murit de moarte violentă scurt timp după ce au gustat „sărutul fatal“. Acum Sol Feldman, ultimul gangster care-i câştigase inima, a fost grav rănit de un glonţ de revolver. El a fost transportat la spital şi părea că se vindecase dm, brusc, starea ca se înrăutăţi fără vreo cauză aparentă. Medicii cred că ideea „sărutului fatal“ îl obsedează şi îi micşorează rezistenţa organismului Dacă Feldman va muri, doctorii sunt convinşi că sfârşitul său se va datori superstiţiei. Iubitorii de artă au salvat o operă a marelui sculptor fran- cez, Rodin, care fusese uitată de mai bine de 20 de ani în- tr’un hambar din localitatea Lewes, Surrey. E vorba de faimosul grup „Le Baiser“, care fusese cumpărat de un bogat american anume Warren. Acesta îl dăruise orașului, dar publi-cul fu atât de scandalizat de , subiectul său încât frumoasa sculptură fu ascunsă de ochii lumii și uitată în hambarul unui han. Călători excepţionali O vacă şi un taur au fost transportaţi cu aeroplanul de pe coasta nouei Guinee pe câmpiile aur’fere dela “’ulo’o, trecând pe deasupra unui lung şir de munţi. Totuşi, dacă acest zbor de 35 mile s’a efectuat în condiţii excelente, n’a fost tocmai uşor la început căci cei doi pasageri trebuia să fie convinşi, că acest gen de transport e mult mai comod decât acela cu care erau obişnuiţi pân’acum. Au fost vii protestări din partea amândurora, şi a trebuit să li se construiască o cuşcă specială ca să poată fi urcaţi în aparat. Odată pe bord însă, recalcitranţii călători s’au resemnat şi au ajuns cu bine la Bulolo, unde au fost primiţi cu toate onorurile de căutătorii de aur,, crari niu mai vorbesc acum decîălt' de .Trâ'fea "zbiîrătoare". " Nofemérica’e UNDELE HERTZIENE SCURTE IN TERAPEUTICA De la renumitele lucrări ale lui d’Arsenval, curenţii de înaltă frequenţă au luat în terapeutică o importanţă crescândă sub forma de aplicaţie diatermica, ce constitue un mijloc terapeutic puternic, uşor de aplicat. Arsenalul terapeutic, în ultimul timp, s’a îmbogăţit cu o nouă armă: undele herţiene scurte numite infradiatermie sau de foarte înaltă frequenţă. Diatermia simplă întrebuinţează unde relativ lungi, de 100- 800 m, şi de frequenţă medie : 2 milioane vibraţiuni pe secundă. Undele herţiene sunt mult mai scurte, sub 36 m., şi de frequenţă mult mai mare: 10 milioane vibraţii pe secundă. Noua metodă are avantagii mult mai mari decât diatermia. Ea suprimă dificultăţile aplicării electrozilor. In diatermia electrozii trebue să fie în contact intim cu tegumentele; altfel se produc arsuri grave. In tratamentul cu unde scurte este destul să punem tegumentul de radiat în câmpul oscilaţiilor, aşa că electrozii nu se aplică pe tegumente; se poate face iradiaţia chiar prin vestminte sau pansamente de vată, deci nu expunem la arsuri. Unele regiuni la vârful degetelor, faţa, urechile sunt foarte accesibile undelor hartiene, pe când ele sunt foarte greu accesibile diatermiei. Undele scurte se întrebuinţează în tratamentul reumatismului, artritelor, diferite nevralgii, inflamaţii localizate, tulburări circulatorii şi in pyretoterapie. Aceste raze au acţiune distructivă şi hemostatică. Contra fenomenelor inflamatorii localizate, undele scurte au aceleaşi indicaţii ca şi diatermia, având şi ele acţiune calmantă, resolutivă şi revulsivă. Aşa in parodite, sinusite, otite, catar tubar, periviscerite, aderenţe postoperatorii. Undele scurte se mai pot întrebuinţa cu succes în arteritele membrelor, ulceraţii şi plăgi atone, ulceraţii al corneii, otoscleroză. Aplicaţiile pyretoterapice se fac în paralizia generală şi în toate cazurile unde pyretoterapia este justificată. Se obţine hemostasă completă prin electrocoagulaţia produsă de razele herţiene. Noua metodă , unde scurte incomplet cunoscută, are un viitor sigur în terapeutică. ..(Journal des practieiens). ............. .........Dr. p. . v?v ia x&xs r'txs.'.V Citiţi: Universul copiilor şi al tineretului UNIVERSUL Adunarea generală a Uniunii exportatorilor de cereale — Darea de seamă a consiliului.— Alegerea consiliului.— Primele de export — Duminică dimineaţa la ora casier general d. Ludwig Lunii jumătate s-a ţinut în palatul dan, secretar general d. J. Camerei de comerţ şi industrie adunarea, generală a Uniunii exncinatorilor de cereale sub prezidenţia d-lui prof. Em. Brancovici, preşedintele Uniunii, asistat de d. A. Manissalian, director general. ii, uicuikjx. ii U.-XIAI o. «m. Focşăneanu şi J. Tatos, director d. A. Manissalian. Imediat după constituire s‘a procedat la formalităţile de inseriere a exportatorilor în Uniune, cari singuri vor avea dreptul a beneficia de scutirile vamale prevăzute în legea valorificării produselor agricole, iar la 20 August 1932 ministerul de finanţe în înţelegere cu ministerul de domenii dispune prin direcţia generală a vămilor, aplicarea art. 82 din legea valorificării produselor agricole, aşa încât de la acea dată nu beneficiază de scutirea de taxe vamale decât cei 192 exportatori membrii ai Uniunii, ale căror înscrieri au fost admise de către consiliul de administraţie. Conjuctura economică mondială şi recolta deficitară din anul trecut nu au fost prdinice pentru extensiunea Uniunii, corespunzătoare chemării sale, totuşi Uniunea în starea ei de funcţionare actuală, este la dispoziţia Statului pentru a executa angajamentele sale, potrivit principiilor pentru cari a fost creată. Din spirit de economie Uniunea funcţionează in locali şi cu personalul Asociaţiei generale a comercianţilor şi exportatorilor de cereale, repartizându-se cheltuelile comune la ambele instituţiuni. COMEMORAREA LUI ROBERT LIÉVRE înaintea deschiderii şedinţei, d. preşedinte Em. Brancovici a rostit următoarele cuvinte pentru Robert Liévre : „Ne facem o tristă datorie amintindu-vă dureroasa pierdere ce a suferit Uniunea noastră în cursul anului expirat, prin moartea atât de prematură a unui dintre cei mai valoroşi şi distinşi colaboratori,, care a fost Robert Lièvre. Atât consiliul cât şi membrii Uniunii, îi vor păstra în veci o pioasă amintire“. CONSTITUIREA ŞI ACTIVITATEA UNIUNII D. prof. Em. Brancovici, în darea de seamă prezentată adunării din partea consiliului, a arătat că în conformitate cu legea valorificării produselor agricole, promulgată cu I. D. R. nr. 1009 din 31 Martie 1931 şi publicat în M. O. nr. 82 din 8 Aprilie 1931, şi conform art. 79, 80 şi 81 din legea de mai sus şi în urma adresei ministerului de agricultură şi domenii nr. 175165 din 8 August 1931, adresată preşedintelui Asociaţiei comercianţilor şi exportatorilor de cereale ca să ia măsuri urgente pentru constituirea „Uniunii exportatorilor de cereale“ şi a-i prezintă statutele, Asociaţia a retus ministerului statutele votate în adunarea generală a Asociaţiei comercianţilor şi exportatorilor de cereale din 1 August 1931, iar ministerul de agricultură cu adresa nr. 180971 din 19 August 1931 răspunde că a aprobat statutele şi cere facerea celorlalte formalităţi de constituire. In urma acestei adrese preşedintele Asociaţiei comercianţilor şi exportatorilor de cereale a convocat o adunare generală extraordinară în ziua de 24 August 1931, unde se aleg cei 5 exportatori, ceri vor face parte din consiliul Uniunii şi anume d-ni : R. Lievre, S. A Focşăneanu, L. Landau, J. Hailpern şi M. Presente, iar in şedinţa din 27 Noembrie 1931, se întocmeşte definitiv consiliul de administraţie conform statutelor, începând a fi în stare de funcţionare: preşedinte d. prof. E. Brancovici, vice-preşedinte şi delegat alministerului de industrie şi comerţ d. Emil Marian, vice-preşedinte şi administrator delegat d. Robert Lievre, administratori delegați d-nii M. Presente şi V. Vârgolici, comisarul guvernului d. I. Antonescu, inspector general, delegat al ministerului agriculturii şi domeniilor d. Dimitrie Demetrescu. ALEGEREA CONSILIULUI S-a procedat apoi la alegerea consiliului, alegere care a dat următorul rezultat. Consilieri, d-nii: S. A Focşăneanu, Jacques Hailpern, Ludwig Landau, Alex Wchtinger şi L. Wurzburger. Cenzori titulari d-nii: Marco Presente, Kerry şi Jacques Proch. Cenzori supleanţi d-nii : Vintilă Demetrescu, Gh. Isvoranu şi Arnold Deutsch. PRIMELE DE EXPORT S‘a mai ocupat de primele de export rămase în restanţă şi s‘a arătat de d. prof. Brancovici demersurile făcute ca acestea să fie încasate. Adunarea s‘a terminat la ora 1 d. a. RADU EFTIN ESTE VIAȚA Victoriei 81 Le WJWML! fltl ^ (flit Crei engle’ ,, tw y Ir zesc n un. at no k înntiui rescrobit „ LUU U" 80 cm. fat... QO O 6nh Sc hroiiPri,, y£ y SU" ma 82 NP. lat ocp fnn puiiriT CBcriEa„ Ov 0 MW iun zoo fiii. iat :mm\a? .32 eHăr^ mn ÎO Tarare pt. „ vii 8U 15 linger e „ enwîjCjs ii$tfuiep masă M inoian ta'ss „ 29PP1PM „ 98 Milling „ im Pitin, sivi', , ie „ 22 SltraPl mftarge „ 126 Sil 6sS .. ?)5 rS pi ram ă 1,195 [Misi p°pi'r,g,ite H Î59M|i!L”bpr^ex.» Mare a^ort. VÎI*U jfti | de pânzărie eoil fiu II trebue să iasă câștigător la tragerile din Clasa 5-a, fiindcă cu aceste trageri se închee planul Loteriei a doua cu 80.000 lozuri şi 40.000 câştiguri LOTERIA DE STAT PE CLASE Tragerile Clasei 5-a de la 8 Februarie la 16 Martie Lozurile prin Marea Colectură Gheorghe Stănoiu AA/VNA Transma Azi a apărut Pilis Mit fascicola Nrul 17 din Cei trei Cercetaşi De vânzare la to{i chioşcari şi vânzătorii de ziare. .#vNZsys^«3Ea8BEMe8IBi n I • bârbăteşt baiosrv-* mî * perechea Şoşoni “S Lei 295 perechea Liliig. „Solid1 ii Domni, Doamne si Domnişoare BIROUL §TISNTgRC Cea mai mar itaestra in st .nteie or.en^ale MISS ELLYNEE Eleva lui i rinnet din Ierusalim, inşi irata zei or neintrecuta de nimeni în acutesi Telefausti de prima forta, una singuri in toată Mânia este Miss Edynée telera in aria sa. Adresa: calea Griviţei No 129 ! aproape de Matache Măcelarii şi Buzeşti, intrarea pr a gang, uşa 2-a. Dreapta sunaţi. Prezic şi pro-j , vinere prin corespondenţă. Taxa : 1 100 lei. Consult 9 1 a. m. — 3-8 s seara. De caz.^ unor utile,unigate studii şi experienţe, prin ţările din extremul Orient, posedă puterea extraordinară de a pătrunde şi in sufletele cele mai obscure, dând sfaturi tămăduitoare, i’entru evitarea accidentelor fatale. Vi se va oglindi totul ca într'o carte magică Deci nu faceţi nici un pas, nu încercaţi nimic, nu luaţi nici o hotărîre până nu consultaţi ştiinţa sa. Autorizată de Prefectura poliţiei Capitalei. Prezice trecutul, descrie prezentul şi cunoaşte viitorul. Descoperă orice secrete şi boli. Prezice de asemenea orice afaceri personale. Comerţul, amorul, căsătoria, câştiguri neaşteptate (loterii), judecăţi, comor,. Furturi, tovărăşii. Hitt Kag, specie! di corsete Victoriei 8 fără nici o sucursală Anunţă Onor. clemnă cu a punul iiolele noiste corsete de la Paris. Toudati« prezinlă creaţiuni propriu corsete, Soutienetoane pentru rochine modele de seară. 256" C.tiţi 5 Universul copiilor şi al tineretului — 9650 din 28 Ian. 1933 — înştiinţare Se aduce la cunuş.t., a tuturor şoferilor din Capitală, patroni şi conducători de automobile, să se prezinte neîntârziat in B-dul Carol Nr 17, parter, pentru a se inseri in listele electorale pentru alegerile Camerelor de Muncă. Au drept de vot toţi cei majori, cetăţeni români, care domiciliază de 6 luni în Capitală şi care posedă carnet de conducere liberat de Prectura Poliţiei. Capitalei. Au drept de înscriere în listele electorale şi toţi şomerii de orice meserii, care fac dov la de inseriere lare-un centru de şomaj dilCapitală. Inspector ,General, Ion Protopopescu Inspector, Sabin Dumitrescu ■ .11 LEMNE de FOC FAJ, tăiate prima calitate in 760 tu la fabr„sa „LoWu** nd Ferdinand 99. Tel aut 25327 Eisrn zhmQa fTocfcräiä Pp« PistBriams O] mai puternie medicament contra toalei de plamâni si tiranchii, contra Misei Gripale si de «■ri care raua, La farmacii şi Droguerii. Deporii Dr. Felix 48. 13 W . VESELIA- BUCUREŞTI Smărdan 2 și Calea Victoriei 3. Provincie , mandat sau ramburs. BIROURILE pentru LICITAŢII PUBLICE Albert Kendls Gihofer & Ranschburg Visits I Kärntnerstrasse. 4. Tété- II. 25-3-18 Viena, JognErgasse. telBf.itu 23-1-74 be,a 8 până la 10 Februarie 1333 inclusiv Vânzare prin licitare Mobile de artă, obiecte de artă, ceasornice, bronzuri, etc., din epoca lui Ludovic XVI — Empire și Biedermeier, un mare covor Savonerie de la începutul sec. XVIII, tablouri de maeștri vechi printre cari opere distinse pe Denis Van Alsloot, Pietro Fabris, Angelica Kaufmann, Ant. Raph. Mengs (Auto-portret) Ludwig Ferd, Schnorr von Carolsfeld, Cornelisz Troost, etc. Din palatul de la Viena și din castelele din Austria ale arhiducelui Friedrich. Vizibile Viena I Schauflergasse. 2. Miercuri I până inclusiv Marţi 7 Februarie 1933. Cereţi catalogul bogat ilustrat. Preţul lei 50. immi ii iiBiii I ii ■un mm rr ■■■■mrr— iimiwi 11 iwwiiii— Căderea părului, Mătreaţa dispar în 3 zile cu Tonic C PKAR cu ba/a de HOLEbTr RtNA şi printe din Alpi. La Domni şi Doamne nărui perdul recrește rapid. Cel mai bun prep rai existent. Flac iei 120.— 2 nac. lei 230. Pentru par BLOND lei i.50 De vânzare a farmacii, droguer.i ele și la DEPOZITUL „OPAC," str. Doamnei 7 (Caleiiile Blamnuzieu ETAJ bucurești. Pentru spălatul pârului intrebu iijat« Shampoon liCâid cu Gudron „DE.îiY“ Plac. pir 20 spălaturi Lei 40. Pentru ntreţ nu frumos şi spălat părulbloud Shammoonul „DE7.Y" BLQVD Lei 45 (pentru 20 spălaturi». Face părul mătăsos. 2. Persoane capabile şi energice cu garanţii foşti funcţionari, profesii libera, comercianţi, găsesc ocupaţiune rentabilă, bine retribută in administrarea şi desvoltarea unor noui reprezentanţe ce Societatea . ASIGURAREA ROMANEASCA" infiinţează in Bucureşti, înzestrate cu portofolii in vigoare. Oferte scrise în care se vor arăta activitatea anterioară şi garanţiile ce oferă se vor adresa Direcţiunei Generale a Societăţii „ASIGURAREA ROMANEASCA“. Str Ion Ghica Nr 11 _______________ __________ 1903 FABREA de CLOPOTE „OBTUZ* Policandre şi Sfeşnice Bisericeşti Bucureşti .ipiaiu. Un rii Nob»l e e on 170 79 Sucursale Cluj. Rădăuţi. Chişinău. Craiova, Iaşi. Buzău Executa şi se găseşte un depozit Clopote gata de orice mărime, din material special, garantândunetul şi durabilitatea pe timp de 50 ani IN RATE MANUFACTURA, MERCERIE, TRIOTAJE vindere Marele Magazin 10 STRADA PANZARI 10 PLĂCINTĂ BUNA BACLAVA gustoasă SARAI LII delicioase la „TRIANOH” Lângă Cinema IRIACON. 9 CASA CENTRALA A ASIGURĂRILOR SOCIALE Inspectoratul General al Caselor de Asigurare din Capitală — B-dul Carol Nr. 1?