Universul, martie 1934 (Anul 51, nr. 58-88)

1934-03-01 / nr. 58

Anul al 51-lea Nr. 58 Joi 1 Martie 1934 IN FIECARE ZI DE LA PEŞTERILE SLOVACE In Cehoslovacia vaste explo■ rări ştiinţifice — în peşterile din­­Moravia se descoperă noi labi­­­rinte — cu locuinţele de ale o­mului preistoric. Au fost găsite vetre de foc, ceramică, arme Clubul turiştilor cehoslovaci lu­crează la înfiinţarea unui mu­zeu, încăperile peşterilor sunt considerate ca foarte impor­ tante, şi­ savanţi din Fraga au plecat să le studieze. Ce facem noi în schimb cu peşterile noastre, în afara ini­ţiativei unor vizitatori care rup ţurţurii de piatră ca suvenir, şi lasă în schimb un gunoi rău mi­rositor. Avem unele peşteri care nici mear nu au fost cercetate până în fund, dar când să mai fie şi săpate ştiinţific. Afară de iniţiativa d-lui N. Plopşor, un oltean ager care a descoperit în bolţile de subt munte câteva urme vechi, de ce nu se mai gă­sesc şi la noi iniţiative mari cu mijloace şi pricepere îndestulă­toare, spre a da apoi prilejul ca şi la noi turismul să aibe încă o atracţie. Legendele peşterilor noastre sunt pline de poezie, dar mai ales făgăduesc să răsplătească pe cei cutezători cu adevăruri minunate. Nu numai din vremile geologice au fost adăpostul u­­riaşelor fiare, ci până în timpul Dacilor îşi păstrau însemnătate religioasă şi rămâneau refugiu împotriva tuturor năvălirilor. Vom izbuti să găsim subt coaja de var tronul preotului păgân pe care îl pomeneşte E­minescu în versul lui nemuritor? Comori ascunse şi odoare pre­­poase, sau numai ştiinţa ce fără preţ, şi frumuseţea nouă, columne sclipind la lumina tor­ţelor, lacuri fermecate, şi răsu­nete în care se răsfrânge glasul nesfârşit, îndemnul venit de peste ho­tare va izbuti să trezească şi la noi râvna cunoaşterei tainelor de suflet munte ? Adrian Mamin Ţigări impermeabile Pe piaţa americană au apă­rut — după cum ne anunţă „Ziarul ştiinţelor şi al călăto­riilor“ — ţigări impermeabile. Chiar dacă e ţinută timp de trei minute sub apa care curge cu presiune dintr’un robinet, ţigarea aceasta rămâne neatin­să şi poate fi fumată ca şi una obişnuită. Fabricantul ţigărilor imper­­mealabile afirmă că tratamen­tul chimic la care este supusă forţa nu modifică de fel aroma ţigării. Iama la New-York In timp ce la noi vine pri­măvara, dincolo de ocean se mai pot sculpta statui de ghiaţă. Clubul „Duşmanii bărbaţilor” Intre sutele de cluburi ale Angliei, apare încă unul, de data aceasta cu statute extrem de drastice, care ordonă mem­brilor să aibă drept cel mai înalt scop, ura împotriva băr­baţilor. Să mai adăugăm acum că membrii acestui club sunt în unanimitate femei ? In fiecare săptămână, clubul acesta subversiv ţine şedinţe în cursul cărora se rostesc confe­rinţe având ca temă năravurile proaste ale sexului tare. a A­lsacia pitorească Un castan național frumos și o alsaciană nu mai puțin fru­moasă. am dacizeci de ani Citim în UNIVERSUL din 28 Februarie 1885 : — învăţământul privat a fost el la noi mai bine întocmit decât cel public ? Ca nicăieri, învăţământul nostru în general fiind numai un fel de pregătire de aspiranţi in funcţiuni publice, cei ce învaţă în şcolile pri­vate fiind tot postulând in ape, a­­ceste şcoale fură nevoite să se în­tocmească pe tipicul şcoalelor sta­­tului. Şi ast­fel, nici şcoala pri­vată n’a fost mai bună de­cât cea publică. Gestiunea culturală la noi se lea­gă de cestiunea existenţei noastre naţionale; — mai bine de­cât cu 500.000 de soldaţi mai siguri vom fi de viaţa noastră cu 5.000.000 de oa­­meni culţi.­­ Paris. — De câtă­va vreme se petrec scene deplorabile, cari repetându-se încă, ar putea dege­nera intr'un conflict serios. Anar­hiştii le provoacă; dar, ar fi de dorit ca spre a evita nişte conse­cinţe grave, persoanele înţelepte şi patriotice să nu mai dea atâta în­­seninătate unor incidente care s’ar isprăvi în curând dacă ar trece neobservate.­­ Tulburările din Albania se a­­gravează din ce în ce mai mult şi cu toate că lipsesc noutăţi sigure din cauză că insurgenţii au tăiat linia telegrafică, se confirmă ştirea că o bătălie a avut loc la Ljuma, că trupele turceşti au fost respin­se şi că garnizoana din Prizrend, refugiată în cetăţue, a fost încon­jurată de insurgenţi. Consulul aus­triac şi episcopul ortodox sunt a­­semenea închişi în cetăţue. Poarta a trimis ajutoare din Salonic și din Monastir. Un blestem şi ur­mările lui Intr’un salt bulgăresc lângă Vidin o ţărancă bătrână, străi­nă de localitate, a văzut în vis o mănăstire şi 3 călugări în­gropaţi într’un loc pe care bă­trâna îl arăta cu preciziune. Sătenii au râs însă de ea, iar proprietarul locului i-a interzis să întreprindă orice săpătură. Furioasă, femeia l-a blestemat, pe el şi pe copiii lui,prezicân­­du-le că vor muri cu toţii în cursul lunii şi afirmând că va veni atunci să-şi înceapă cer­cetările. Profeţia s-a îndeplinit punct cu punct. Proprietarul, soţia şi copii lor au murit rând pe rând, unul după altul, în puţine zile. Reîntoarsă în sat bătrâna vrăjitoare, ajutată de toţi sătenii înspăimântaţi de misterioasa ei putere, începu săpăturile pe locul cu pricina. Spre mirarea generală fură descoperite 3 schelete de călu­gări, înconjurate de obiecte casnice şi bisericeşti, iar înce­tul cu încetul eşiră la iveală temeliile şi ruinele unei mă­năstiri identificată ca fiind din secolul al 14-lea, când turcii au distrus-o prin foc. Lucrările nu sunt încă terminate şi zil­nic se găsesc obiecte de mare interes din punct de vedere arheologic. Budismul in Anglia Budismul se infiltrează încet dar sigur in Anglia. De unde acum câţiva ani era aproape necunoscut, astăzi el are acolo mai bine de 6000 credincioşi. Templul budist din Londra este aproape totdeauna plin. Cele 500 locuri ale sale sunt o­­cupate în mare majoritate de englezi. Slujba se face în forma ei originală şi doi tineri călu­gări fac o slujbă specială Du­minica. Intre budiştii de seamă din Londra se numără un funcţio­nar financiar superior, câteva personalităţi din înalta societa­te şi din magistratură. • „Budismul place englezilor pentru că el este o religie care aduce liniștea­­spiritului —a declarat deunăzi secretarul tem­plului budist din Londra. Locuitori din planeta Marte ? It Jim. BlmpCe măști de carnaval înt/un tras din Flveția. O nouă modă bâr-­ bâtească Croitori care dictează moda la Londra au încercat să lan­seze o nouă ţinută bărbătească şi,­­anume, fracul să nu se mai poarte cu cămaşă şi guler tare ci cu cămaşă colorată, moale, cu un guler asemenea şi cu o cravată din acelaş material. A­­sociaţia croitorilor s-a adresat chiar moştenitorului tronului, prinţul de Wales, cu rugămin­tea de a purta la prima ocazie un asemenea costum. După cum se ştie, prinţul de Wales este a­­cela care dă cuvântul în An­glia, în materie de îmbrăcă­minte. Spre surprinderea lor, croitorii au primit un refuz : prinţul nu admite inovația lor. Ultima dorinţă a unui vinar Domnul Natale Francioli, co­merciant de vinuri în Italia, decedat de curând, şi-a expri­mat ca ultimă dorinţă rugă­mintea ca toţi prietenii lui, strânşi în ziua înmormântării in casa şi pivniţele sale, să bea toate sticlele de vin aflătoare pe rafturi înainte ca alaiul mortuar să pornească spre ci­mitir. Intr’adevăr, în ziua fi­xată pentru transportarea ră­măşiţelor pământeşti ale lui Francioli, gardienii publici vă­zură cu o nespusă mirare stra­da decedatului plină de oa­meni ţinând fiecare un pahar şi o sticlă în mână. Vinurile fiind însă destul de tari nu în­treaga asistenţă a putut să re­ziste ; agenţii forţei publice fură siliţi să transporte acasă un mare număr din prietenii credincioşi dar imprudenţi ai comerciantului de vinuri. Proces pentru un balon stratosferic Cel dintâi proces din lume în care joacă un rol şi un balon stratosferic se judecă în clipele de faţă la Bruxelles. Acuzaţii sunt constructorul nacelei sfe­rice, inginerul Georges Lhoir, şi renumitul asistent al profe­sorului Piccard, fizicianul dr. Cosyns. Procesul are ca obiect explozia nacelei balonului stra­tosferic al doctorului Cosyns, explozie care s-a petrecut, după cum se ştie, în toamna trecută la Bruxelles, în laboratorul uni­versităţii de­ acolo, în cursul u­­nei probe de presiune. Cu ocazia acestui accident un lucrător a fost ucis iar alţii răniţi. Şedinţele procesului au do­vedit că nacela explodată su­ferise mai înainte câteva probe asemănătoare, la care a rezistat fără greş. După o probă în condiţii ex­trem de grele — suportată de­­asemeni foarte bine — nacela a fost transportată la Bruxelles, unde a fost supusă la noui în­cercări de presiune. Explozia­­este deci inexplicabilă, dar fa­milia mortului cere totuş des­păgubiri. Judecătorul se află într'o si­tuaţie grea­. De aceea, înainte de a da sentinţa, a chemat ca experţi pe cei mai de seamă specialişti europeni în ramura construcțiilor de aluminiu. UNIVERSUL Romanele postume ale lui Edgar Wallace Romancierul englez Edgar Wallace, ale cărui romane de aventuri sunt atât de răspân­­dite, a scris în cursul vieţii sale 160 de volume. încetat din viaţă anul tre­cut, voinţa sa, susţin câţiva spiritişti, s-ar fi manifestat în cursul unor şedinţe de spiri­tism, scriitorul ar fi ordonat prietenilor săi să-i continue o­­pera, indicând chiar unele su­biecte interesante. Amicii ro­mancierului erau pe cale să compună un nou roman când familia lui Wallace s-a opus a­­cestei publicaţii, adresându-se tribunalului care va avea să hotărască asupra unui caz ne­prevăzut încă de proprietatea literară. Fatalităţi Se comunică din Port of Spain (Trinidad) . Vaporul en­glez port-avioane „Furious“ ple­cat într-o călătorie spre Inda a fost urmărit de nenorociri succesive. Mai întâi, pe o mare foarte agitată, în golful Bisca­ya, un ofiţer aviator a fost asvârlit peste bord dar a putut fi salvat. După trecerea Gibral­­tarului a căzut un avion în mare şi s’a scufundat. Doi oa­meni ce se găseau în aparat au putut fi salvaţi. Ziua următoa­re s’a împolnăvit un fochist şi întrucât se bănuia că bolnavul suferea de tifos vaporul a tre­buit să se întoarcă la Gibraltar şi să intre în carantină. In timpul exerciţiilor, în golful din Trinidad, două avioane s’au lovit şi au fost grav ava­riate chiar pe coverta vasului. Se iviră apoi două incendii în care un fochist a fost grav ră­nit. După aceea, un soldat a­­viator a­ fost lovit de elicea unui avion care făcea exerciţii pe vapor şi a fost omorît. Va­sul nu s'a înapoiat încă acasă... Goană după un flu­ture Un bogătaş scoţian, d. Mac­­queen, aflând că guvernul en­glez nu dispunea momentan de sumele necesare pentru subven­ţionarea unei expediţii ştiinţi­fice, care să exploreze unele regiuni alle Patagoniei, a pus la dispoziţia exploratorilor suma de 2 milioane şi jumătate lei şi s-a îmbarcat împreună cu ei spre America de Sud. Scopul principal al expediţiei este de a descoperi o nouă specie de fluturi care a fost semnalizată în aceste ţinuturi şi pe care un grup rival de entomologişti a­­mericani speră s-o aducă" cei dintâi la muzeul din New-York. Nădejdea de a prinde acest flu­ture necunoscut a ispitit şi pe profesorii muzeelor din Chili şi din Argentina, astfel că până acum nu mai puţin de 100 de învăţaţi se află pe drumuri, în goană după preţioasa insectă. Profitând de acest prilej, un număr de geologi şi geografi s-au alipit pasionaţilor ento­mologişti şi au hotărît să ducă la bun sfârşit un studiu înce­put de mult asupra cursurilor de apă din Patagonia. Contra tusei con­vulsive „Ziarul Ştiinţelor şi al Călă­toriilor“ ne informea­ză că doi chimişti francezi, Pou­chet şi Bourcet, au reuşit să prepare pe cale sintetică un nou alcaloid derivat din papavertoă , per­­parină. Deşi e de trei ori mai puternic, este de­­trei ori mai puţin otrăvitor. E un medica­­ment excelent contra spasme­lor, mai ales contra tusei con­vulsive (măgărească). Note medicale VARSTA SI CĂSĂTORIA FETELOR In China, celibatul este in­terns ; bărbaţii se însoară de tineri; dacă bărbatul nu se în­soară până la 30 ani şi­ fata până la 20 ani, mandarinul îi căsătoreşte cu forţa. In India femeea este obliga­tă să se mărite înainte de pu­bertate, contrar tatăl, mama şi băeţii vor intra în i­nfern. Siriana se mărită la 10 ani, aşa şi în Persia, abisiniana la 9 ani. La indienii din Paraguay se căsătoresc între 5—8 ani. In Grecia, părinţii alegeau o soţie pentru copilul lor, la 12 ani, copila sacrifica păpuşile Dianei şi trecea în ghineocul soţului, unde era închisă; ace­laş lucru se petrecea şi la ro­mani. In Franţa nobilii se căsăto­­toreau foarte tineri; în fami­liile regale căsătoriile se fă­ceau chiar din leagăn, aşa s’a procedat în evul mediu, chiar în timpul lui Ludovic XIV, Lu­dovic XV. Cu cât omul s’a civilizat, cu atât s’a întârziat căsătoria, to­tuși după Pinard, femeia se că­sătorește adesea prea târziu. Cea mai potrivită etate de că­sătorie este între 20—30 ani. Femeile celibatare au o morta­litate mai mare decât cele mă­ritate ; ele sunt foarte expuse La fibrom, maternitatea tar­divă nu scutește de această boală. Sub 20 ani, mortalitatea ce­lor căsătorite este mai m­are decât a celibatarelor. Interzic căsătoria bolile cro­nice : paralizia generală, epi­lepsia, bolile de cord în special cele de aortă, tuberculoza, alie­­natia mintală. Dr. p. (Revue moderne de Medecine et Chirurgie No. 12 1933, şi Pratique médico chirurgicale).. PITE ALTOITE ALGERIANE CHASSELAS dore — PINOT negru — DATTIER de BEYROUTH ALIGOTE — MUSCAT Hambourg — MUSCA TFRONTIGNAN Sosire Constanta 3 Martie 1934 din Algeria Grăbiţi comenzi. — Stocul este foarte redus Pentru comenzi R. G. MINDEN. Bucureşti Str. Academiei 28 sau ia reprezentanţi regionali întâmplări din Capitală Explozia din str. Laborator - O lampă „Petromax“ expl­odând face cinci victime • Aseară, la ora 9, a fost puțin zaiafet în cârciuma lui Niculae Spirea, din str. Laboratorului 14, colt cu str. Foişor. Câțiva cheflii, cari se antre­naseră la băutură, au adus şi lăutari ca să facă cheful în le­ge.Pe când lăutarii cântau de zor, de­odată, cheful a fost în­trerupt prin explozia lămpii „Petromax“, din local. Toţi câţi se aflau în local, un număr de cinci, au fost loviţi de bucăţi din lampă şi răniţi. Cârciumarul Niculae Spirea, de 54 ani, s-a ales cu arsuri şi răni pe faţă şi mâini; Constantin Grigorescu, de 21 ani, funcţionar comercial, cu arsuri la mâini; Nicolae Gri­gorescu, de 24 ani, şofer, rănit la faţă şi mâini; Radu Stelian, de 26 ani, lăutar din str. Ra­ionului 99, cu arsuri la faţă şi mâini, iar lăutarul Ionel Pişm­­naru, de 33 ani, din str. Negoi 32, rănit l­a mâini. Răniţii au fost transportaţi cu ambulanţa Salvării la spita­lul Brâncovenesc. Comisarul circumscripţiei res­pective a deschis anchetă. Fiindcă a apucat pe căi greşite Constanţa Constantinescu, de 17 ani, din fundătura Părului 34, s-a luat după promisiunile unui tânăr şi a fugit din casa părintească. După o săptămână, ea s’a convins de vorbele goale ale tânărului şi a revenit acasă. Fireşte, că părintele a mus­trat-o pentru ruşinea ce i-a fă­cut, ameninţând-o că o dă afa­ră din casă. De frică să nu rămâie pe drumuri, ea a băut tinctură de iod. Un intern al Salvării sosit în grabă i-a dat ajutoare. Intoxicat cu medicamente Funcţionarul M. Iordan, de 27 ani, din calea Văcăreşti 318, a luat i­eri, un medicament și s-a intoxicat.­­A fost dus cu ambulanța Sal­vării, la spitalul Brâncove­­­­nesc. 3 in primavara ca marele şi cel mai modern vapor „MILWAUKEE“ spre ţările sudicei Marea albaştri, ţinuturi însorite, locurile culturei antice şi vieţii noui, zile foarte plăcute de recreare rezervate excursioniştilor. P­rogramul VOIAJ HAPAG DE PRIMAVARA VOIAJ HAPAG SPRE TARILE de la 8—27 Martie din Hamburg prin MAREI MEDITERANE Oceanul Atlantic și Marea Mediteranî dela 22 Aprilie—7 Mai din Genova și spre Veneția. Dela RM. 315.— in sus. retur la Genova. Dela RM.300.—in sus. VOIAI HAPAG IN ORIENT VOIAI HAPAG DE RUSALII dela 29 Martie—21 Aprilie din Veneția dela 10—29 Mai din Genova prin ţîrile spre renumitele localităţi antice şi retur Mărei Mediterane şi pe Oceanul Atlantic spre Genova. Dela RM. 450.— în sus. spre Hamburg. Dela RM. 315.— în sus. In toate preţurile este cuprins­ şi întreţinerea. Toate detaliile Ie găsiţi In prospectele ilustrate cari vi se trimet gratuit la cerere. Voiajurile de plăcere şi recreare pe Mart nu erau nici­odată atât de eftine ca astăzi. Se voiajează foarte bine cu vapoarele Soc. HAMBURG-AMERIKA LINIE IlZaI­ţlPct ACADEMIA ROMANA Bilanţul Fundaţiunii Inginer Petre Lucaci şi Maria Lucaci dela 1 Ianuarie 1933 la 31 Decemvrie 1933 I. CAPITAL: a) Fond primitiv : Acţiuni şi efecte de Stat producătoare de venit, Lei 2.175.000. Acţiuni petrolifere şi alte acţiuni c­are nu au dat venit în 1933, lei 548.350. In total capi­tal nominal, Lei 2.723.850. b) Fond în­scrisuri funciare urbane 5% nominal Lei 1.120.000 provenit din capitalizarea sumelor amortizate din costul cons­­tructiei din str. Romană. II. IMOBILUL DIN STRADA ROMANA din costul construc­ției de Lei 8.147.782,50 s-a amortizat până azi suma de Lei 1.437.847,80 conform testamentului și actului de învoială între soţi din chirii şi a rămas de amortizat în viitor din venitul net al cassei restul de Lei 6.709.934,70. III. VENITURI: a) Chirii, Lei 374.698, Cupoante, Lei 155.136, Total Lei 530.104. IV. CHELTUELI: a) întreţinerea imobilului Lei 159.753 ; b) Taxa de depozit la Banca Națională, Lei 6.830 ; c) Amortis­ment din costul­ construcției imobilului, Lei 168.729 ; d) Prele­vări cuvenite Academiei,­ Lei 78.520. Total, Lei 413.832. V. Rămâne pentru aplicarea dispoziţiunilor testamentare suma de Lei 116.272. 2 MEMENTO CALENDARUL MIERCURI, 28 FEBRUARIE Ortodox: Cuviosul părinte Vasile mărturisitorul. Catolic: Sântul Macarie M. Protestant: Ramam. Evreesc: 18 Adar 9694. Vastul Es­­therel.­­ Mahomedan: 14 Giul-Radé 1352. * Răsăritul soarelui 6,58. Apusul soarelui 17,59. RADIO MIERCURI 28 FEBRUARIE 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). Uvertură la „Aida“ de Verdi, tm­bermrezizio din „Paiate“ de Leoncavallo, executate de Orchestra simfonică din Milano, dirijată de Antonio Guamn­eri. U­­ranus din suita .Planetele“ de Holst, executată de Gustav Holst. Cantabile de Gesar Cui. Meditaţie din „Thais“ de Massenet, execu­tate la violoncel de Arnold Föl­­desy. Fantezie din „Turanidot“ de Puccini, executată de orchestra O­­perei Regale Garant Garden. Un supeu la Suippe, potpuriu de Mo­rena, executat de orch. Odeon. 14: Radio-Jurnal. 14.20: Muzică uşoară (plăci). 18: Orchestra Radio : Cherubini: Uvertură la opera „Medea“. Deli­bes : Suită de balet din „Sylvia“. Verdi: Fantezie din „Don Carlos", Joh. Strauss Viaţă de artist, vals. 19: Radio-Jurnal. 19.15. Orchestra Radio: LsoFall: Potpuriu din opereta „Divorţata“; Dvorak: Dans­slav No. 14. Ceai­kovsky: Melodie; Gh. Dinden: Ga­­rofiţa, potpuriu naţional; Masse­net: Meditaţie din’ „Thaîs“ (solo victimă: D. Teodora); A. Mendels­sohn: Marşul războinic al Preotu­lui din ,,Athalia“. 20: P. P. Panaitescu: O scrisoa­re necunoscută a lui Ştefan cel Mare. 20.20: Muzică vocală (plăci): Arie din „Regele Ysului“ de Lalo, Arie din „Pescuitorii de Perle“ de Bizet, cântate de Jos. Rogatschew­­sky. 2. Arii din „Samson şi Dalila“ de Saint Saëns, cântate de Karin Branzer. Imn către soare din „Iris“ de Mascagni, cântat de corul ’Ope­rei Scala, dirjat de Carlo Sabarino. 20.45: Enric Oteteleşanu: Cronica ştiinţifică. 21: D-na Cella Delavrancea-La­­hovary (piano): Beethoven: Soma­ta op. 10 No. 3; Chopin: Nocturne; Chopin: 2 Mazurci. 21.45: D-na Ritta Stern, canto: Două arii vechi; Chaussee: Le co­libri; Fauré: Secretul; Debussy: Clopotele; Bianchini: Toamna; Bi­amichimi: Camionetă veneţiană. 22: Al. Marcu: Un naturalist ita­lian în Carpaţi la 1786. 22.15: Muzică de cameră: D-na L. Popovici-Pretorian (pian) şi Joseph Thaler (violoncel). Beetho­ven: Sonata în la major. 22.45. Rado-Jurnal. 23. Transmisiune de muzică de la restaurantul Cina. Zeesen, 60 kw. 1571 m. 21. Milizâcă de Weber. 23.30. Repaosul munci­torilor; 24. Muzică de dans. Varșovia, 120 kw. 1304 m. 2103. Muzi­că ușoară.; 22. Foileton muzi­cal; 22.15. Concert de pian; 23.. Muzică de dans. Budapesta. 120 kw. 549.5 m. 19.45. Concert de pian; 20.45. Compoziţii noui; 22. Orchestră de ţigani; 22.15. Orchestra Operei; 0.15. Jazz. Zürich. 60 kw. 539.6 m. 20.50. Au­diţie; 22.10. Conferiţă; 22.30 Mu­zică­ militară. Muehlacker, (Stuttgart), 100 kw. 522.6 m. 21. Muzică veselă; 20.10. Conversaţie veselă cu plăci; 23. Plăci; 2­4. Muzică de Mozart. Brahms şi Schubert; 1. Muzică nocturnă. Viena, 100 kw. 506.8 m. 17.05. Pentru tineret; 1750. Conferinţă; 18.15. Compozitori austriaci mo­derni; 10.05. Conferinţă; 18.55. Concert distractiv; 2.1.15. Confe­rinţă; 23.35. Fragmente din opere; 23.45. Plăci. Prag­a, 120 kw. 470.2 m. 21. Con­certul radio; 23. Ştiri. Roma, 50 kw.­­ 420.8 m. 20.50. Ştiri ş­i plăci; 21.30. Idem; 22. O­­peră. Muenchen, 100 kw. 405.4 m. 20. Audiţie; 21.10. „Fetiaţ dulce“, o­­peretă în 3 acte; 22.40. Orchestra radio; 24. Muzică nocturnă Lipsea, 120 kw. 382.2 m. 21. O­­peretă; 23. Concert; 24. Muzică de dans. Milano, 50 kw. 368.6 m. (Florenţa, Torino, Genova, Triest); 20.45. Ştiri şi plăcii; 21.30. Concert simfonic, (Plătoii); 2250. Comedie,­ Berlin, 100 kw. 356.7 m. 20. E­misiune moţională; 21. O mică co­medie din China; 23.40. Concert de orchestră; 23.20. Concert distrac­tiv, Hamburg, 100 kw. 331.9 m. 21. Povestiri şi cântece vesele; 23. Concert vocal şi instrumental; 0.15. Muzică de dans din toate ţă­rile. Paris, 60 kw. 312.8 m. 21.,30. Plăci şi intermezzo liric. 01.45. Plăci noui; 22. Comedie. JOI. 1 MARTIE 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 13 . Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci) . Uver­tură la „Coţofana hoaţă" de Ros­sini, executată de orch. simfonică din Milano, dirijată de Antonio Guamnieri; Valsul Sirenelor de Waldteufel, Rândunefelice din sat, vale de Jich. Sk­rauss, executate de orch. Columbia, , dirijată de­­ An­ton Weiss; Largo assai din „Quar­­tertul cavalerilor“ de Haydn, Allegro vivace din „Quiartetul in mi be­mol major“ de Mozart, executate de Quirtetul de coarde din Dres­­da; Fantezie din „Paiaţe" de Leon­cavallo, executată de orch. Odeon; Răpirea miresii și Dans arab din Peer Gynt suita­n de Grieg, exe­cutate de orch. simfonică din Ber­lin dirijată de E. Bohmke. 14 . Radio-Jurnal. 14.20 : Muzică uşoară (plăci). 17.15: Traian Mateescu: Cons­tantin Năisturel-Berescu. 17.30 : Muzică. 17.45 : Tudor Arghiezi: Dr. Is­trailoty (II). 18: Orchestra Gr. Dim­en: Arii naţionale. Strauss : Vis de primă­vară, vals. Monţia: Scumpă, dragă Mişcară. Iurmam: Sigmonima te iubesc, tango. Grieg: Primăvara; O. Spinesen: E greu să uiţi; Arii naţionale. 19 : Radio-Jurnal. 19.20 : Orchestra Gr. Dimien : Handlers: Noapte de vară pe mare, boston; Căruţa poştei; Mon­ţia: La crâşmuţa cea din deal ; Faure: Trandafirii din Ispahan; Arii naţionale. 20 : G. Breazul: Is­tora,a muizicii. 20.10: G. Călinescu: Buletinul cărţii. 20.30 : Tannhäuser operă în 3 acte de Wagner (transimistiunie de la Opera Română). I-a pauză : Prof. Mihail Ralea: Decadenţa in­dividului. La sfârşit: Radio-Jurnal. Zeesen, 60 kw. 1571 m. — 20 : Glasurile vremii; 21 :Ştiri; 21,10: Stuttgart. Varşovia, 120 kw. 1304 m.— 21,02: Concert Wagner; 23: Plăci; 23,30: Muzică de dans. Budapesta, 120 kw. 549,5 m. — 19,40: Cântece maghiare; 21,30 : Plăci; 23,45: Muzică de la cafenea; 0,30: Jazz. Zürich, 60 kw. 539,6 m. — 17,05: Din activitatea Societăţii Naţiuni­lor; 20,25: Orchestra radio; 20,40 : Concert de pian; 21,15: Orchestra radio; 21,30: Conferinţă. Mühlacker, (Stuttgart). 100 kw. 522,6 m. — 20: Glasurile vremii ; 21: Cabaret; 22,10: Audiţie; 23 : Plăci; 24: Potpuri; 1: Muzică noc­turnă. Viena. 100 kw. 506,8 m. — 17,05: Ora copiilor; 17,30: Concursul ste­­nografilor; 17,40: Ora femeilor 18,05: Concert vocal şi instrumen­tal; 19,15: Conferinţă; 19,55: Mu­zică de Nedval; 21,15: Foileton ; 21,45: Muzică de Beethoven; 22,45: Ştiri; 23,20: Plăci, Praga, 120 kw. 470,2 m. — 20,20: Cântecele ţiganilor; 20,45: Morav­­­ska-Ostrava; 21,30: Scene din via­ţa lui Paganini; 23: Ştiri şi plăci ; 23,30: Compoziţii de Smetana. Roma, 50 kw. 420,8 m. — 20,50 Ştiri şi plăci; 21,30: Ştiri) 22: „Ar­teziana" operă de Bizett. München, 100 kw. 405,4 m. — 20: Glasurile vremii; 21,30: Mare con­cert seral; 24: Muzică nocturnă. Katowice, 12 kw. 395,8 m. — 20, 20,40: Lemberg; 23: Plăci. Lipsea, 120 kw. 382,2 m. — 20 : Emisiune naţională; 21,30: Concert distractiv; 23 : Ştiri; 24: Muzică nocturnă. Milano, 50 kw. 398,6 m. (Florenţa, Torino, Genova, Triest). — 21,30: Ştiri şi plăci; 21.50: Operă. Berlin, 100 kw. 366.7 m. — 20: Emisiune naţională; 211: Ştiri; 21.10.­—1: Serată dansantă. Hamburg, 100 kw. 331.9 m. —20: Glasurile vremii; 21: Ştiri; 21.30: Operă de Utotow; 24: Concert. Paris, 60 kw. 3112,8 m. — 21.10: Plăci; 22.10:­­Antank­iul meu", o­­peretă. -xxxifrxxx- cute, laba gâşteî, pungi sub ochi, etc. dispar în 5 MINUTE cu: TRA­TAMENTUL „DENYS-ANTIRIDES Cremă şi lichid extraşi din hormoni Ea întrebuinţare regulată dispar, pentru TOTDEAUNA, întinerind faţa. Nevătămător. EFECT ABSO­LUT SIGUR. Tratament compl. Iei 140. — 3 trai. lei 260. DEPOZIT : „OPAC" str. Doamnei 7 (GALE­RIILE BLANDUZIEI, ETAJ) Bu­curești. 1. B———————­—2 4-4-44 4 ♦ 44 4 4 4444444444444­Spre a fi prompt serviţi, d-nii abonaţi sunt rugaţi, ca la orice reclamație sau schim­bare de adresă, să binevoiască a ne trimete eticheta cu care primesc ziarul, şi la REIJNUI­­REA ABONAMENTULUI a lipi pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. GRAND PALAIS lângă prefectura Poliţiei Lei SO Chiloţi bărbăteşti -44 4444444444444444444» Ca în fiecare an Bijuteria „ELITEI" n’a cruţat Să aducă mărţişoare Ce pe toţi a încântat. Victoriei 14 (vis-a-vis) Socec. 12 4444MMMM44 4­4 4444M4» TOATE JURNALELE de MODĂ pentru sezonul de primăvară au sosit în mare asortiment la Librăria IG. HERTZ calea .Victoriei 5 «14 FARA APA, PENSULA SI SĂPUN AITMCREMA DENY 1 Borcane a Lei 14, 25 si 35 Depozit : Agenţia „OR­O" Lipscani 91 A colţ Cavafii Vechi cautăă demontări pentru toate oraşele ţării 4 44 4 44-­ 44­ 44+4-4-4-­4-4-444 4­ Azi Dacă vrei un mărţişor Pentru scumpul tău odor, Cheltueşti cu drag azi banii Cumpărându-l la Brezoianu 12 310 4 4 4 4 4 4 1 M­EREU GARSONIERE, PRĂVĂLII PE VANZARE IN CLĂDIRILE CE SE EXECUTA Bd. TAKE IONESCU (colt ATENA) No. 8 st Piaţa PRECUPEŢII­ VECHI llROMANA­ _ PDMVUni st JAFORMTtTJI V Ing. I. PUNI 7­ELI Str­. tMlnnmn 27 Tel. 222-33 Sau Agenţia de publ. Mercur, Sărindar 12 — Telef. 392.671

Next