Universul, iunie 1934 (Anul 51, nr. 146-175)

1934-06-11 / nr. 156

* A V f A nul al 514ea FONDATORI UN­GI CAZZAVILLAN 12 jjel Bu­li Pagini Pagini EXEMPLARUL­­­ , U1 flaxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­ le P. I. T. No. 120223/932. U­NIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3-30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3-30.15 Nr. 156 Luni 11 Iunie 1934 D IN­ DIRECTORI ST­EL­IAN POPES­CU Pentru armată Cea mai îmbucurătoare dintre ultimele informaţiuni financiare oficiale este de si­gur aceea privitoare la con­sacrarea unui fond impună­tor operei de sporire a arma­mentelor. Este un act de mare În­semnătate, care era aştep­tat de mult şi n’ar fi trebuit să întârzie până acum. Dacă de astă dată se vor evita greşelile săvârşite în alte împrejurări şi înfăţişate atât de trist de desbaterile curente în chestiunea Skoda; dacă se va trage maximum de foloase pentru armată şi numai pentru ea; dacă se va lucra cu competinţă desă­vârşită, cu hotărîre neclinti­tă şi cu corectitudine neştir­bită; dacă se vor înlătura tergiversările obicinuite în chestiuni de asemenea natu­ră şi amestecurile interesate şi dăunătoare ce le pândesc şi le compromit de multe ori, apărarea naţională va câştiga în mod simţitor şi îmbucurător. Realizarea acestui scop în cât mai bune condiţiuni şi în cât mai impunătoare dimen­siuni este datorită ţării, a­­liaţilor săi, păcii, civilizaţiei. Când încercările interna­ţionale pentru asigurarea stărilor existente prin mij­loacele necesare şi în primul rând prin dezarmarea indis­pensabilă, fac un pas înain­te şi doi înapoi, pregătirea militară cea mai puternică este o îndatorire de conser­vare şi prevedere naţională.Când Statele cu care Ro­mânia se găseşte legată su­fleteşte, politiceşte şi milită­­reşte prin efectul conştiinţei nevoile imperioase a unei so­lidarităţi desăvârşite pentru dezarmarea primejdiilor co­mune, toate aceste forţe tre­­bue să comtribue cât mai mult la punerea lor în cât mai mare valoare, în îndoi­tul interes al fiecăreia din ele şi al tuturor la un loc. Când pacea este amenin­ţată în mod cronic de incon­ştienţele prea rebele ca să se eclipseze în faţa aspiraţiu­­nilor universale la linişte şi consolidare, factorul cel mai indicat şi cel mai capabil să le reziste şi eventual să le răpună, este puterea arma­tă împinsă până în gradul indispensabil eficacităţii sale supreme. Aceste îndatoriri trec pes­te hotarele naţionale, a că­ror intangibilititate se confun­dă cu justiţia imanentă şi prezintă proporţiile unui dig mondial întru apărarea şi desvoltarea civilizaţiei, care formează mândria lumii şi nobleţea omenirii. De aceea, sacrificiile anun­ţate şi asigurate pentru înar­marea cât mai serioasă a ţă­rii noastre răspund dorinţei unanime a opiniunei publice şi ne credem în sentimentul ei când le subliniem cu sa­­tisfacţiune.­­ * * Mare incendiu la T.­Severin Ts?ei imobile distruse T. Severin, 8 Iunie. Asta noapte s’a declarat an puternic incendiu, în str. Cice­rone, la imobilul d-lui Iancu Gutuleanu, pensionar. Focul a luat naştere dela o bucătărie de vară, al cărei coş era defect. Flăcările au cuprins şi atelie­rul de tâmplărie, proprietatea d-lui Dumitraşcu. De aci, flăcările s-au întins la alt imobil vecin, proprietatea d.lui Cristescu, apoi la propriet­tatea Bujoiu, unde au ars mai multe dependinţe, iar de aci la altă serie de imobile. Trei imobile au fost complet distruse, restul au putut fi sal­vate, în parte. După câteva ore de muncă, focul a fost stins. Pagubele se cifrează la peste 1.000.000 lei. întrevederea între miniştrii de externe ai Micei Înţelegeri şi d. Litvinov Geneva, 8 (Radio-Central).— D-nii Titulescu, Beneş şi Jef­­tici au avut o întrevedere cu d. Litvinov. Scopul principal al acest®i în­trevederi a fost restabilirea de relaţii diplomatice normale în­tre statele Micii înţelegeri şi Uniunea Sovietică. Afară de aceasta, s’a discutat diferite chestiuni în legătură cu ultimele evenimente politice din Europa precum şi încheie­­rea unui pact de siguranţă o­­riental. S’a mai discutat şi chestia intrării Rusiei Sovietice în Liga Naţiunilor. . * Cei patru miniștri de exter­­ne au avut o nouă întrevedere în cursul serb. A D. Beneş a plecat la 12 juni., la Praga. TRANDAFIRI T. Romanaţi Furtună puternică la Reims Statuia Papei Urban II sfărâmată de trăznet Paris, 8 (Rador). — Trăz­­netul a căzut în cursul fur­­tunei de azi pe monumentala statuie a papei Urban al doi­lea din Reims. Statuia a fost despicată în două. Scara interioară a fost dis­trusă. Un bloc de granit, care făcea legătură între statuie şi piedestalul de piatră, cân­tărind trei sute de kilograme, a fost aruncat la o distanţă de o sută de metri, sfărâ­mând acoperişul unei şcoale. Numeroase instalaţii electri­ce, telefonice şi radiotelefo­­nice au fost distruse. I. P. S. S. Patriarhul şi membrii guvernului primesc defilarea trupelor o Patru ani dela Restauraţie Serviciul religios dela Domniţa Bălaşa. — Defilarea primarilor. — Manifestaţia dela Arenele Romane. — Festivitatea dela C. N. E. F. şi ziua sporturilor Ziua de Vineri a fost prilejul altei manifestaţi­uni popula­re de credinţă faţă de mo­narhie. Poporul român a ţinut să-şi afirme şi de data aceasta, cu o admirabilă disciplină su­fletească, convingerea că ziua restauraţiei înseamnă pentru el mai mult de­căt o sărbă­La ora 10 dimineaţa s-a ofi­ciat un Tedeum la biserica Domniţa Bălaşa. Serviciul religios a fost ofi­ciat de I. P. S. S. dr. Miron Cri­­stea, patriarhul României, în­conjurat de P. S. arhimandriţi Galaction Cordun şi Gibescu şi un sobor de preoţi. Răspunsurile au fost date de corul bisericii,, sub conducerea maestrului Istrătescu. ASISTENŢA Au asistat, din partea guver­nului, d-nii Gh.­ Tătărascu, pre­şedintele consiliului; dr. C. An­­gele­scu, ministrul instrucţiei; V. Antonescu, ministru de jus­tiţie; V. Sasu, ministrul agri­culturii; R. Franasovici, mini­strul comunicaţiilor; dr. Costi­­nescu, ministrul muncii; Victor Slăvescu, ministru de finanţe ; N. Teodorescu, ministru de­ in­dustrie; • general Papi Angele­scu, ministrul armamentului; N­is­tor şi Lapedatu, miniştri de stat; Radu­­ Irimescu, subsecre­­tar­ de stat al aerului; Miriţă Constantinescu, subsecretar de stat la finanţe;­­ Al. Mavrodi, subsecretar de stat la preşe­­dinţie; Manolescu-Strunga, sub­secretar de stat la agricultură; Savel Rădulescu,­­ subsecretar de stat la externe; Leonte Mol­­dovanu, preşedintele Senatului; N. N. Săveanu, preşedintele Ca­merei; Vlah­ide, secretar gene­ral la preşedinţie; dr.­ Gane, secretar general la sănătate. Din partea palatului au luat parte d-nui general Baliff, ad­toare naţională , ei­ trebue să reprezinte d­m­editarea le­găturilor între Tron şi Ţară. In tot timpul zilei şi până seara târziu, Capitala a fost însufleţită de o vie mişcare pe străzi. O ordine adevărată a dom­nit în toată enorma afluen­­ţă de lume, ministratorul domeniilor Co­roanei; colonel Drosu, prefec­tul palatului; locot.-colonel Ur­­dăreanu, comandor Fundăţea­­nu şi maior Mihăilescu, adju­tanţi regali; dr. Crainic; Moc­­zoni, directorul vânătoarei; col. Sturza. Armata a fost reprezentată prin d-nii generali Ștefănescu, Amza, Samsonovici, Gorschi, Grigorescu, Sutzu, Pârâianu, dr. Butoi, dr. N. Marinescu, Schmidt, Todirescu, Moruzzi, Partenie, Condeescu, Ignat, Cartianu, Ionescu ștefan, Ne­­greanu, Uică, dr. Constantine­scu, dr. Dona, Paplica, Rizea­­nu, Papazoglu, Antonescu, Ma­nu, Dorobanţu, dr. Saidae, Hen­­ţescu, Manolache, Macovescu, Petala, Petrescu Gellu, Marţian, Heinevschi, Conelarov, Radu­­lescu Vintilă, etc. Au mai fost deasemeni pre­zenţi d-nii: ing., Pitulescu, di­rector general ăl poştelor; Ce­zar Mereutză, director general c. f. r.; I. Răducanu, rectorul academiei comerciale; Codin ştefânescu, procuror general; Stârcea, prim-pre­şedinte al Curţii de apel; Iord­ache Min­­ciulescu; Procop Demetrescu, prim procuror; Enescu; Alfred Paximade; Jean Frânculescu, etc. etc. precum şi o delega­ţie a Uniunii ofiţerilor de re­zervă. Onorurile au fost date de o companie din regimentul de gardă. 6 Mihai Viteazul, cu mu­zică şi drapel.. . După serviciul religios,­­ Gh. Tătărascu, prim ministru, însoţit de d. general Uică, co­mandantul corpului II de ar­mată, au trecut trupa In revi­stă. La eşirea dela Tedeum şi după ce a trecut trupele în re­vistă, d. Gheorghe Tătărascu, preşedintele consiliului de mi­niştri, a rostit următoarele : OSTAŞI! In această zi de aniversare, în care sufletul unui neam în­treg s’a îmbrăcat în haina de sărbătoare, să ne înălţăm gân­durile către acela care este sim­bolul viu al biruinţelor de ieri şi al nădejdilor de mâini, ru­gând pe cel atotputernic să-i dăruiască domnie îndelungată, rodnică şi încărcată de glorie! Să trăiască Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea ! Să trăiască Măria Sa Mihai Mare Voevod de Alba-Iulia cu întreaga noastră Dinastie ! Ura! De dimineaţă, spre piaţa Vic­toriei şi spre Şosea, larmă de voci şi svon de muzici s’adună în freamăt sărbătoresc şi pre­vestitor al zilei care începe. Ici colo, în mijlocul cetelor care s'agită şi zumzite, se ’nalţă flamuri tricolore şi pancarte semnificative. Grupurile primarilor, cetă­ţeni veniţi din toate depărta­tele comune ale ţării, îşi caută, în mulţime, rândul şi flamura sub care vor defila prin faţa Majestăţii Sale Regelui. După un timp, pregătirile s’au sfârşit. Convoiul — şarpe uriaş şi greoi — începe să se deşire lent spre calea Victoriei, având în frunte pe d. Al. Do­­nescu, primarul general al Ca­pitalei, înconjurat de­­primarii de sectoare. încă se mai dau ordine şi se iau ultimele măsuri pentru pă­strarea ordinei. Apoi, valul pestriţ al „gospo­darilor’’ se strecoară în ordine şi în sunetul tobelor, prin aleea deschisă de cele două şiruri ale publicului curios, resfirat dea­­lungul căci Victoriei. Când capul coloanei ajunge la palat, în balconul regal a­­par surâzători M. S. Regele Ca­rol al II-lea şi Măria Sa Ma­rele Voevod Mihai. Publicul care a umplut piaţa isbucneşte în aplauze, primarii în urate. " ‘ In primele rânduri defilează inimoşii reprezentanţi ai comu­nelor din judeţul Buzău, pur­tând o frumoasă pancartă cu stema ţării, împodobită cu flori. Uralele sporesc, Majestatea Sa trimite, tuturor salutări. Primarii fiecărui judeţ, îm­brăcaţi în costumele ţinutului, se scurge in ordine exemplară. Şi de astădată, ca aspect, provinciile îşi prezintă caracte­risticile. Reprezentanţii judeţului Cer­năuţi trec în frumoase costu­me naţionale şi bine aliniaţi. Iată pe cei din Tutova: sunt îmbrăcaţi ca târgoveţii şi încinşi, peste hainele boţite în călătorie, cu eşarfe tricolore. După ei defilează curând pri­marii Som­eşului, schimbând cu totul aspectul coloanei: some­­şenii au venit cu sumanele pe umeri, cu traistele sub braţ şi cu pălării de pai, lucrate de ei, ţuguiate în fund şi late în bor­duri. Cei din Satu-Mare poartă­­ costumele lor obişnuite, la care­­ se remarcă iţarii neaşteptat de largi, ca două rochii îmbrăcate­­ anapoda de un bărbat. Moldovenii şi bucovinenii strălucesc din nou, primii prin­­ varietatea culorilor în costu­mele naţionale , şi ceilalţi prin disciplina care-i stăpâneşte. Trec astfel pe rând judeţele­­ Roman (cele mai simpatice co­ ■ stume naţionale !), şi Dorohoiul­­ la fel, apoi sucevenii, aliniaţi­i perfect şi mândrii gorjeni, ex-­­ celând în ţinută. Cei din Dolj, chipeşi, voinici şi bine îmbrăcaţi, par toţi cre­scuţi din brazdă. . — Bravo Roman! Bravo Dolj!... se ’nflacărează mereu câteva dudui intr’un grup de privitori. Aplauzele sunt calde, uralele şi aclamaţiile pentru M. S. Re­gele şi Marele Voevod nu mai contenesc. Când apar constănţenii, câte­va fesuri rătăcite în grup pro­voacă mişcare în public. — Tu­rai, turcii!... Trec tur­cii­­... Deabia peste câteva minute, când trece Dur­ostorul, specta­torii pot aplauda veritabile exemplare de turci, cu brăe multicolore, cu fesuri peste cari au înfăşurat turbane, cu mu­stăţi sure şi figuri aspre. In capul grupului sunt şi câ­ţiva primari aromâni în ■ pito­rescul lor port naţional­. Şi toţi sunt coloraţi, coloraţi şi înfloriţi... ca o poiană primă­văratecă în mers. Ismailul se impune prin im­pozante pancarte, purtate nu­mai de primari cu bărbi... pe­scăreşti, de deltă. Primarii Iaşilor, jumătate în costume naţionale/ jumătate târgoveţi, au in frunte jobenul ceremonial al d-lui Osvald Ra­­covitză . Trec acum câteva judeţe ba­­sarabene, cu reprezentanţii lor încinşi cu eşarfe tricolore pe­ste haine civile, apoi vin cei din Hunedoara, cu castronele negre de postav pe vârful capu­lui şi cu sfârcuri de mustăţi pe boturile­­chipeşe. încă un punct de­ atracţie şi provocator de­ aplauze sunt ma­ramureşenii, îmbrăcaţi în p iţarii lor largi şi Scurfi­­ peste ghe­tele cu ţinte, mari, vănjoşi şi domol, în­ rânduri bine ali­niate. Cele mai vii şi măi bătute în culori bandiţe le poartă prima­rii din Neamţ. Coloana e încheiată de prima­rii din Rădăuţi —­ bravo, Ră­­ddăuţi!, aprobă aceleaşi dudui neastâmpărate şi entuziaste — şi de cei din judeţul Tighina. Defilarea a durat aproape o oră, în care timp, circulaţia de­ Tedeum-ul de la Domniţa Bălaşa CUVÂNTAREA D-LUI RASCU xx- TATA­ Defilarea primarilor SAN SALVADOR PUSTII DE CICLON 150 morţi, peste 500 răniţi, 1000 fie case prefăcute in ruine New-York, 8 (Radar).­­ Oraşul San Salvador a fost pustiit astăzi de un ciclon extrem de violent. Comunicaţiile cu San Salvador sunt întrerupte. După informaţiile date de piloţii companiei „Pana­­­­merican Airway“, cari au sburat, înfruntând pri­mejdia, pe deasupra re­giunii devastate, starea de asediu ar fi fost procla­mată, pentru a se preîn­tâmpina desordinele. « New-York, 8 (Rador). — Ultimele ştiri sosite din San Salvador arată că pro­porţiile uraganului care a pustiit azi oraşul sunt cu mult mai mari decât s’a crezut la început. Numărul persoanelor uci­se ar trece de 150. Numărul răniţilor ar fi de peste 500. Uzina electrică a oraşu­lui a fost distrusă. Nume­roase clădiri publice şi par­ticulare au fost de asemeni dărâmate până în temelii. Arbori seculari au fost sco­­şi din rădăcini şi aruncaţi la distanţe enorme. Numă­rul clădirilor prefăcute în ruine trece de 1000. Toate celelalte clădiri ale oraşu­lui au suferit mari strică­ciuni. Populaţia înebunită de groază s-a refugiat afară din oraş. Proclamând sta­rea de asediu, guvernul a concentrat la San Salvador toate mijloacele prin care poate veni în ajutorul populaţiei lovită de sinis­tru. Echipe sanitare şi e­­chipe ale asistenţei sociale au organizat lazarete în care se dă ajutor răniţilor şi bucătării sub cerul liber, unde se împart alimente pentru populaţia nevoiaşă. Pagubele sunt de câteva zeci de milioane dolari. O­­raşul întreg are un aspect jalnic. Străzile sunt pustii. Uneori, printre ruine sunt văzute grupuri de sinistraţi cari încearcă să salveze ce se mai poate salva, din a­­vutul lor. STATE AMERICANE PUS­TIITE DE INUNDAŢII ŞI URAGANE New-York, 8 (Radar). — Mai multe state din nord-vest, care erau de­zolate de seceta ce a bân­tuit săptămâna trecută Statele­ Unite, sunt acum pustiite de inundaţii şi u­­r­a­­gane. In Dakota de Sud s'au înregistrat un mort şi mai mulţi răniţi, in lowa, nu­meroase familii au fost nevoite să părăsească lo­cuinţele din cauza Inun­daţiilor. Ceferiştii de pe graniţa apuseană slăvesc memoria lui Avram Iancu Desvelirea bustului Craiului Munţilor in staţia „Avram Iancu”. — Serbările de la Ţebea Arad, 9 Iunie Precum s-a mai arătat în ziarul nostru, la 10 Iunie, au loc la Ţebea mari serbări naţionale organizate în amintirea Craiu­lui Munţilor, cu prilejul inau­gurării In staţia „Avram Iancu" a unui splendid bust al căpete­niei revoluţiei de la 1848 a Mo­ţilor, făcut de profesorul sculp­tor Moga din Brad, din iniţia­tiva d-lui inspector Petre Zam­firescu, şeful inspecţiei de în­treţinere C. F. R. din Arad şi cu concursul personalului aces­tui serviciu de cale ferată. Serbările au fost organizate de următorul comitet : preşe­dinte protopopoul I. Indrei din Brad ; membri : ing. P. Zamfi­­rescu, ing. Kiroff, şeful secţiei L din Gurahonţului, ing. Mano­­lescu, şeful secţiei Lc. 5 Arad, Bocăiescu, primarul Bradului, dr. Băbuţa, medic de circums­cripţie C .F. R, prof. Moga, au­torul bustului, N. Beligan, şeful staţiei Brad, picher I. Bodea, Brad şi Popescu, şeful staţiei Gurahonţ. Şi-a anunţat plecarea la ser­bările comemorative un foarte mare număr, de ceferişti şi ce­tăţeni din Arad, deasemenea din satele din judeţ. Plecarea se face mâine, cu trenurile 381 şi 386. De la Brad iau parte, în afară de publicul doritor să asiste la serbări, autorităţile, clerul şcoa­­lele secundare şi primare, corul bisericesc, famfara societăţii Mica. Deasemenea şi-au anun­ţat participarea toate autori­tăţile şi corporaţiile din întreg ţinutul. De la Arad şi din alte părţi participă lamfara atelierelor c. f. r., delegaţii direcţiunii II ex­ploatare şi ai inspecţiei 5 T L, şi delegaţii din întreaga ţară ai asoc. Nivelmetru şi al soc. în­treţinerea. PROGRAMUL SERBĂRILOR La ora 3 d. a., va avea loc un parastas la mormântul lui A­­vram Iancu, oficiat de toată preoţimea ţinutului. Răspunsu­rile le va da corul din Brad. Asistenţa se va scoborî apoi din cimitirul de la Ţebea la în­vecinată staţie Avram Iancu, de curând făcută de d. insp. P. Zamfirescu şi amenajată splen­did, încât poate face cinste me­moriei lui Avram Iancu. Aci se va face desvelirea bustului, aşe­zat în parcul staţiei. Desvelirea va face-o naşa buşitului, d-na Zamfirescu. Se vor rosti cuvân­tări, se vor cânta de corul din Brad cântece haiduceşti din viaţa Iancului, iar şcolarii vor recita poezii eroice. Va cânta fanfara din Brad şi a ateliere­lor c. f. r. d­n Arad. Seara, va avea loc o masă co­mună la Brad. --------pro-------­ CONDAMNAREA LA MOARTE A ASASINULUI STATSKI Ierusalim, 8 (Rador). — Tri­­bunulul penal din Ierusalim a judecat azi procesul lui Statski, asasinul conducătorului sionist Arlosoroff. Statski a fost condamnat la moarte. Ceilalţi doi acuzaţi au fost achitaţi. vmgsmr* * Contranare in pan. 3-c M. S. Regele primind defilarea sportivilor pe stadionul O. N. E. F.

Next