Universul, iunie 1934 (Anul 51, nr. 146-175)
1934-06-11 / nr. 156
* A V f A nul al 514ea FONDATORI UNGI CAZZAVILLAN 12 jjel Buli Pagini Pagini EXEMPLARUL , U1 flaxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. G le P. I. T. No. 120223/932. UNIVERSUL CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3-30.10; SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3-30.15 Nr. 156 Luni 11 Iunie 1934 D IN DIRECTORI STELIAN POPESCU Pentru armată Cea mai îmbucurătoare dintre ultimele informaţiuni financiare oficiale este de sigur aceea privitoare la consacrarea unui fond impunător operei de sporire a armamentelor. Este un act de mare Însemnătate, care era aşteptat de mult şi n’ar fi trebuit să întârzie până acum. Dacă de astă dată se vor evita greşelile săvârşite în alte împrejurări şi înfăţişate atât de trist de desbaterile curente în chestiunea Skoda; dacă se va trage maximum de foloase pentru armată şi numai pentru ea; dacă se va lucra cu competinţă desăvârşită, cu hotărîre neclintită şi cu corectitudine neştirbită; dacă se vor înlătura tergiversările obicinuite în chestiuni de asemenea natură şi amestecurile interesate şi dăunătoare ce le pândesc şi le compromit de multe ori, apărarea naţională va câştiga în mod simţitor şi îmbucurător. Realizarea acestui scop în cât mai bune condiţiuni şi în cât mai impunătoare dimensiuni este datorită ţării, aliaţilor săi, păcii, civilizaţiei. Când încercările internaţionale pentru asigurarea stărilor existente prin mijloacele necesare şi în primul rând prin dezarmarea indispensabilă, fac un pas înainte şi doi înapoi, pregătirea militară cea mai puternică este o îndatorire de conservare şi prevedere naţională.Când Statele cu care România se găseşte legată sufleteşte, politiceşte şi milităreşte prin efectul conştiinţei nevoile imperioase a unei solidarităţi desăvârşite pentru dezarmarea primejdiilor comune, toate aceste forţe trebue să comtribue cât mai mult la punerea lor în cât mai mare valoare, în îndoitul interes al fiecăreia din ele şi al tuturor la un loc. Când pacea este ameninţată în mod cronic de inconştienţele prea rebele ca să se eclipseze în faţa aspiraţiunilor universale la linişte şi consolidare, factorul cel mai indicat şi cel mai capabil să le reziste şi eventual să le răpună, este puterea armată împinsă până în gradul indispensabil eficacităţii sale supreme. Aceste îndatoriri trec peste hotarele naţionale, a căror intangibilititate se confundă cu justiţia imanentă şi prezintă proporţiile unui dig mondial întru apărarea şi desvoltarea civilizaţiei, care formează mândria lumii şi nobleţea omenirii. De aceea, sacrificiile anunţate şi asigurate pentru înarmarea cât mai serioasă a ţării noastre răspund dorinţei unanime a opiniunei publice şi ne credem în sentimentul ei când le subliniem cu satisfacţiune. * * Mare incendiu la T.Severin Ts?ei imobile distruse T. Severin, 8 Iunie. Asta noapte s’a declarat an puternic incendiu, în str. Cicerone, la imobilul d-lui Iancu Gutuleanu, pensionar. Focul a luat naştere dela o bucătărie de vară, al cărei coş era defect. Flăcările au cuprins şi atelierul de tâmplărie, proprietatea d-lui Dumitraşcu. De aci, flăcările s-au întins la alt imobil vecin, proprietatea d.lui Cristescu, apoi la propriettatea Bujoiu, unde au ars mai multe dependinţe, iar de aci la altă serie de imobile. Trei imobile au fost complet distruse, restul au putut fi salvate, în parte. După câteva ore de muncă, focul a fost stins. Pagubele se cifrează la peste 1.000.000 lei. întrevederea între miniştrii de externe ai Micei Înţelegeri şi d. Litvinov Geneva, 8 (Radio-Central).— D-nii Titulescu, Beneş şi Jeftici au avut o întrevedere cu d. Litvinov. Scopul principal al acest®i întrevederi a fost restabilirea de relaţii diplomatice normale între statele Micii înţelegeri şi Uniunea Sovietică. Afară de aceasta, s’a discutat diferite chestiuni în legătură cu ultimele evenimente politice din Europa precum şi încheierea unui pact de siguranţă oriental. S’a mai discutat şi chestia intrării Rusiei Sovietice în Liga Naţiunilor. . * Cei patru miniștri de externe au avut o nouă întrevedere în cursul serb. A D. Beneş a plecat la 12 juni., la Praga. TRANDAFIRI T. Romanaţi Furtună puternică la Reims Statuia Papei Urban II sfărâmată de trăznet Paris, 8 (Rador). — Trăznetul a căzut în cursul furtunei de azi pe monumentala statuie a papei Urban al doilea din Reims. Statuia a fost despicată în două. Scara interioară a fost distrusă. Un bloc de granit, care făcea legătură între statuie şi piedestalul de piatră, cântărind trei sute de kilograme, a fost aruncat la o distanţă de o sută de metri, sfărâmând acoperişul unei şcoale. Numeroase instalaţii electrice, telefonice şi radiotelefonice au fost distruse. I. P. S. S. Patriarhul şi membrii guvernului primesc defilarea trupelor o Patru ani dela Restauraţie Serviciul religios dela Domniţa Bălaşa. — Defilarea primarilor. — Manifestaţia dela Arenele Romane. — Festivitatea dela C. N. E. F. şi ziua sporturilor Ziua de Vineri a fost prilejul altei manifestaţiuni populare de credinţă faţă de monarhie. Poporul român a ţinut să-şi afirme şi de data aceasta, cu o admirabilă disciplină sufletească, convingerea că ziua restauraţiei înseamnă pentru el mai mult decăt o sărbăLa ora 10 dimineaţa s-a oficiat un Tedeum la biserica Domniţa Bălaşa. Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. S. dr. Miron Cristea, patriarhul României, înconjurat de P. S. arhimandriţi Galaction Cordun şi Gibescu şi un sobor de preoţi. Răspunsurile au fost date de corul bisericii,, sub conducerea maestrului Istrătescu. ASISTENŢA Au asistat, din partea guvernului, d-nii Gh. Tătărascu, preşedintele consiliului; dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiei; V. Antonescu, ministru de justiţie; V. Sasu, ministrul agriculturii; R. Franasovici, ministrul comunicaţiilor; dr. Costinescu, ministrul muncii; Victor Slăvescu, ministru de finanţe ; N. Teodorescu, ministru de industrie; • general Papi Angelescu, ministrul armamentului; Nistor şi Lapedatu, miniştri de stat; Radu Irimescu, subsecretar de stat al aerului; Miriţă Constantinescu, subsecretar de stat la finanţe; Al. Mavrodi, subsecretar de stat la preşedinţie; Manolescu-Strunga, subsecretar de stat la agricultură; Savel Rădulescu, subsecretar de stat la externe; Leonte Moldovanu, preşedintele Senatului; N. N. Săveanu, preşedintele Camerei; Vlahide, secretar general la preşedinţie; dr. Gane, secretar general la sănătate. Din partea palatului au luat parte d-nui general Baliff, adtoare naţională , ei trebue să reprezinte dmeditarea legăturilor între Tron şi Ţară. In tot timpul zilei şi până seara târziu, Capitala a fost însufleţită de o vie mişcare pe străzi. O ordine adevărată a domnit în toată enorma afluenţă de lume, ministratorul domeniilor Coroanei; colonel Drosu, prefectul palatului; locot.-colonel Urdăreanu, comandor Fundăţeanu şi maior Mihăilescu, adjutanţi regali; dr. Crainic; Moczoni, directorul vânătoarei; col. Sturza. Armata a fost reprezentată prin d-nii generali Ștefănescu, Amza, Samsonovici, Gorschi, Grigorescu, Sutzu, Pârâianu, dr. Butoi, dr. N. Marinescu, Schmidt, Todirescu, Moruzzi, Partenie, Condeescu, Ignat, Cartianu, Ionescu ștefan, Negreanu, Uică, dr. Constantinescu, dr. Dona, Paplica, Rizeanu, Papazoglu, Antonescu, Manu, Dorobanţu, dr. Saidae, Henţescu, Manolache, Macovescu, Petala, Petrescu Gellu, Marţian, Heinevschi, Conelarov, Radulescu Vintilă, etc. Au mai fost deasemeni prezenţi d-nii: ing., Pitulescu, director general ăl poştelor; Cezar Mereutză, director general c. f. r.; I. Răducanu, rectorul academiei comerciale; Codin ştefânescu, procuror general; Stârcea, prim-preşedinte al Curţii de apel; Iordache Minciulescu; Procop Demetrescu, prim procuror; Enescu; Alfred Paximade; Jean Frânculescu, etc. etc. precum şi o delegaţie a Uniunii ofiţerilor de rezervă. Onorurile au fost date de o companie din regimentul de gardă. 6 Mihai Viteazul, cu muzică şi drapel.. . După serviciul religios, Gh. Tătărascu, prim ministru, însoţit de d. general Uică, comandantul corpului II de armată, au trecut trupa In revistă. La eşirea dela Tedeum şi după ce a trecut trupele în revistă, d. Gheorghe Tătărascu, preşedintele consiliului de miniştri, a rostit următoarele : OSTAŞI! In această zi de aniversare, în care sufletul unui neam întreg s’a îmbrăcat în haina de sărbătoare, să ne înălţăm gândurile către acela care este simbolul viu al biruinţelor de ieri şi al nădejdilor de mâini, rugând pe cel atotputernic să-i dăruiască domnie îndelungată, rodnică şi încărcată de glorie! Să trăiască Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea ! Să trăiască Măria Sa Mihai Mare Voevod de Alba-Iulia cu întreaga noastră Dinastie ! Ura! De dimineaţă, spre piaţa Victoriei şi spre Şosea, larmă de voci şi svon de muzici s’adună în freamăt sărbătoresc şi prevestitor al zilei care începe. Ici colo, în mijlocul cetelor care s'agită şi zumzite, se ’nalţă flamuri tricolore şi pancarte semnificative. Grupurile primarilor, cetăţeni veniţi din toate depărtatele comune ale ţării, îşi caută, în mulţime, rândul şi flamura sub care vor defila prin faţa Majestăţii Sale Regelui. După un timp, pregătirile s’au sfârşit. Convoiul — şarpe uriaş şi greoi — începe să se deşire lent spre calea Victoriei, având în frunte pe d. Al. Donescu, primarul general al Capitalei, înconjurat deprimarii de sectoare. încă se mai dau ordine şi se iau ultimele măsuri pentru păstrarea ordinei. Apoi, valul pestriţ al „gospodarilor’’ se strecoară în ordine şi în sunetul tobelor, prin aleea deschisă de cele două şiruri ale publicului curios, resfirat dealungul căci Victoriei. Când capul coloanei ajunge la palat, în balconul regal apar surâzători M. S. Regele Carol al II-lea şi Măria Sa Marele Voevod Mihai. Publicul care a umplut piaţa isbucneşte în aplauze, primarii în urate. " ‘ In primele rânduri defilează inimoşii reprezentanţi ai comunelor din judeţul Buzău, purtând o frumoasă pancartă cu stema ţării, împodobită cu flori. Uralele sporesc, Majestatea Sa trimite, tuturor salutări. Primarii fiecărui judeţ, îmbrăcaţi în costumele ţinutului, se scurge in ordine exemplară. Şi de astădată, ca aspect, provinciile îşi prezintă caracteristicile. Reprezentanţii judeţului Cernăuţi trec în frumoase costume naţionale şi bine aliniaţi. Iată pe cei din Tutova: sunt îmbrăcaţi ca târgoveţii şi încinşi, peste hainele boţite în călătorie, cu eşarfe tricolore. După ei defilează curând primarii Someşului, schimbând cu totul aspectul coloanei: someşenii au venit cu sumanele pe umeri, cu traistele sub braţ şi cu pălării de pai, lucrate de ei, ţuguiate în fund şi late în borduri. Cei din Satu-Mare poartă costumele lor obişnuite, la care se remarcă iţarii neaşteptat de largi, ca două rochii îmbrăcate anapoda de un bărbat. Moldovenii şi bucovinenii strălucesc din nou, primii prin varietatea culorilor în costumele naţionale , şi ceilalţi prin disciplina care-i stăpâneşte. Trec astfel pe rând judeţele Roman (cele mai simpatice co ■ stume naţionale !), şi Dorohoiul la fel, apoi sucevenii, aliniaţii perfect şi mândrii gorjeni, ex- celând în ţinută. Cei din Dolj, chipeşi, voinici şi bine îmbrăcaţi, par toţi crescuţi din brazdă. . — Bravo Roman! Bravo Dolj!... se ’nflacărează mereu câteva dudui intr’un grup de privitori. Aplauzele sunt calde, uralele şi aclamaţiile pentru M. S. Regele şi Marele Voevod nu mai contenesc. Când apar constănţenii, câteva fesuri rătăcite în grup provoacă mişcare în public. — Turai, turcii!... Trec turcii... Deabia peste câteva minute, când trece Durostorul, spectatorii pot aplauda veritabile exemplare de turci, cu brăe multicolore, cu fesuri peste cari au înfăşurat turbane, cu mustăţi sure şi figuri aspre. In capul grupului sunt şi câţiva primari aromâni în ■ pitorescul lor port naţional. Şi toţi sunt coloraţi, coloraţi şi înfloriţi... ca o poiană primăvăratecă în mers. Ismailul se impune prin impozante pancarte, purtate numai de primari cu bărbi... pescăreşti, de deltă. Primarii Iaşilor, jumătate în costume naţionale/ jumătate târgoveţi, au in frunte jobenul ceremonial al d-lui Osvald Racovitză . Trec acum câteva judeţe basarabene, cu reprezentanţii lor încinşi cu eşarfe tricolore peste haine civile, apoi vin cei din Hunedoara, cu castronele negre de postav pe vârful capului şi cu sfârcuri de mustăţi pe boturilechipeşe. încă un punct de atracţie şi provocator de aplauze sunt maramureşenii, îmbrăcaţi în p iţarii lor largi şi Scurfi peste ghetele cu ţinte, mari, vănjoşi şi domol, în rânduri bine aliniate. Cele mai vii şi măi bătute în culori bandiţe le poartă primarii din Neamţ. Coloana e încheiată de primarii din Rădăuţi — bravo, Răddăuţi!, aprobă aceleaşi dudui neastâmpărate şi entuziaste — şi de cei din judeţul Tighina. Defilarea a durat aproape o oră, în care timp, circulaţia de Tedeum-ul de la Domniţa Bălaşa CUVÂNTAREA D-LUI RASCU xx- TATA Defilarea primarilor SAN SALVADOR PUSTII DE CICLON 150 morţi, peste 500 răniţi, 1000 fie case prefăcute in ruine New-York, 8 (Radar). Oraşul San Salvador a fost pustiit astăzi de un ciclon extrem de violent. Comunicaţiile cu San Salvador sunt întrerupte. După informaţiile date de piloţii companiei „Panamerican Airway“, cari au sburat, înfruntând primejdia, pe deasupra regiunii devastate, starea de asediu ar fi fost proclamată, pentru a se preîntâmpina desordinele. « New-York, 8 (Rador). — Ultimele ştiri sosite din San Salvador arată că proporţiile uraganului care a pustiit azi oraşul sunt cu mult mai mari decât s’a crezut la început. Numărul persoanelor ucise ar trece de 150. Numărul răniţilor ar fi de peste 500. Uzina electrică a oraşului a fost distrusă. Numeroase clădiri publice şi particulare au fost de asemeni dărâmate până în temelii. Arbori seculari au fost scoşi din rădăcini şi aruncaţi la distanţe enorme. Numărul clădirilor prefăcute în ruine trece de 1000. Toate celelalte clădiri ale oraşului au suferit mari stricăciuni. Populaţia înebunită de groază s-a refugiat afară din oraş. Proclamând starea de asediu, guvernul a concentrat la San Salvador toate mijloacele prin care poate veni în ajutorul populaţiei lovită de sinistru. Echipe sanitare şi echipe ale asistenţei sociale au organizat lazarete în care se dă ajutor răniţilor şi bucătării sub cerul liber, unde se împart alimente pentru populaţia nevoiaşă. Pagubele sunt de câteva zeci de milioane dolari. Oraşul întreg are un aspect jalnic. Străzile sunt pustii. Uneori, printre ruine sunt văzute grupuri de sinistraţi cari încearcă să salveze ce se mai poate salva, din avutul lor. STATE AMERICANE PUSTIITE DE INUNDAŢII ŞI URAGANE New-York, 8 (Radar). — Mai multe state din nord-vest, care erau dezolate de seceta ce a bântuit săptămâna trecută Statele Unite, sunt acum pustiite de inundaţii şi uragane. In Dakota de Sud s'au înregistrat un mort şi mai mulţi răniţi, in lowa, numeroase familii au fost nevoite să părăsească locuinţele din cauza Inundaţiilor. Ceferiştii de pe graniţa apuseană slăvesc memoria lui Avram Iancu Desvelirea bustului Craiului Munţilor in staţia „Avram Iancu”. — Serbările de la Ţebea Arad, 9 Iunie Precum s-a mai arătat în ziarul nostru, la 10 Iunie, au loc la Ţebea mari serbări naţionale organizate în amintirea Craiului Munţilor, cu prilejul inaugurării In staţia „Avram Iancu" a unui splendid bust al căpeteniei revoluţiei de la 1848 a Moţilor, făcut de profesorul sculptor Moga din Brad, din iniţiativa d-lui inspector Petre Zamfirescu, şeful inspecţiei de întreţinere C. F. R. din Arad şi cu concursul personalului acestui serviciu de cale ferată. Serbările au fost organizate de următorul comitet : preşedinte protopopoul I. Indrei din Brad ; membri : ing. P. Zamfirescu, ing. Kiroff, şeful secţiei L din Gurahonţului, ing. Manolescu, şeful secţiei Lc. 5 Arad, Bocăiescu, primarul Bradului, dr. Băbuţa, medic de circumscripţie C .F. R, prof. Moga, autorul bustului, N. Beligan, şeful staţiei Brad, picher I. Bodea, Brad şi Popescu, şeful staţiei Gurahonţ. Şi-a anunţat plecarea la serbările comemorative un foarte mare număr, de ceferişti şi cetăţeni din Arad, deasemenea din satele din judeţ. Plecarea se face mâine, cu trenurile 381 şi 386. De la Brad iau parte, în afară de publicul doritor să asiste la serbări, autorităţile, clerul şcoalele secundare şi primare, corul bisericesc, famfara societăţii Mica. Deasemenea şi-au anunţat participarea toate autorităţile şi corporaţiile din întreg ţinutul. De la Arad şi din alte părţi participă lamfara atelierelor c. f. r., delegaţii direcţiunii II exploatare şi ai inspecţiei 5 T L, şi delegaţii din întreaga ţară ai asoc. Nivelmetru şi al soc. întreţinerea. PROGRAMUL SERBĂRILOR La ora 3 d. a., va avea loc un parastas la mormântul lui Avram Iancu, oficiat de toată preoţimea ţinutului. Răspunsurile le va da corul din Brad. Asistenţa se va scoborî apoi din cimitirul de la Ţebea la învecinată staţie Avram Iancu, de curând făcută de d. insp. P. Zamfirescu şi amenajată splendid, încât poate face cinste memoriei lui Avram Iancu. Aci se va face desvelirea bustului, aşezat în parcul staţiei. Desvelirea va face-o naşa buşitului, d-na Zamfirescu. Se vor rosti cuvântări, se vor cânta de corul din Brad cântece haiduceşti din viaţa Iancului, iar şcolarii vor recita poezii eroice. Va cânta fanfara din Brad şi a atelierelor c. f. r. dn Arad. Seara, va avea loc o masă comună la Brad. --------pro------- CONDAMNAREA LA MOARTE A ASASINULUI STATSKI Ierusalim, 8 (Rador). — Tribunulul penal din Ierusalim a judecat azi procesul lui Statski, asasinul conducătorului sionist Arlosoroff. Statski a fost condamnat la moarte. Ceilalţi doi acuzaţi au fost achitaţi. vmgsmr* * Contranare in pan. 3-c M. S. Regele primind defilarea sportivilor pe stadionul O. N. E. F.