Universul, iulie 1934 (Anul 51, nr. 176-206)
1934-07-01 / nr. 176
AL. Anul al 51-lea ----- r-- 12 Pagini EXEMPLARUL£ BULB. u, 12 Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G-le P. T. T. Vo. 120223/932. Pagini Nr. 176 Duminică 1 Iulie 1954 P 111 I LIHGI CAZZAVILLAN STELIAN POPESCU Semne îmbucurătoare Pe planul întâi al politicii interne stau de câtva timp raporturile dintre partidele de guvernământ. Se constată tendinţe lăudabile, al căror recent început de executare îndreptăţeşte speranţe. Faptul interesează şi satisface opinia publică ,într’un grad deosebit, întrucât una din aspiraţiunile sale a fost şi este să vadă o armonie permanentă şi o continuitate neştirbită cel puţin în chestiunile cardinale. Această pretenţiune a conştiinţii publice n’a fost şi nu este o utopie. Ea a căpătat consistenţă în diferite împrejurări hotărîtoare. Pentru potolirea agitaţiunilor parţiale ţărăneşti din 1907 şi pentru înlăturarea cauzelor, cele două partide de guvernământ de-atunei s’au întâlnit într’un acord de o eficacitate deplină. In interpretarea instinctului naţional la deslănţuirea marelui războiu, în hotărîrile intervenite în cursul evenimentelor până la intrarea în acţiune şi la victoria creiatoare a întregirii neamului, acelaşi acord a funcţionat cu demnitatea necesară cauzei naţionale supreme. Unitatea de viziune şi de acţiune în politica externă a îndrumărilor succesive i-a imprimat autoritatea incontestabilă şi i-a procurat succesele cunoscute în folosul siguranţei hotarelor sale. Este firesc însă ca intuiţiunea generală să ceară extinderea unităţii de cugetare şi executare şi în alte domenii de interes public, şi în primul rând în impunerea respectului strict a pactului fundamental şi în observarea acelui ritm de cârmuire a Statului care poate să-i garanteze maximum de dreptate, de ordine, de prevedere şi de progres. Stabilitatea mai accentuată în guvernarea ţării printr-un acord mai durabil al factorilor constituţionali ; subordonarea divergenţelor pe chestiuni secundare identificărilor pe chestiuni principale; înlăturarea influenţelor inadmisibile şi dăunătoare asupra schimbărilor de regimuri făcute numai din consideraţiuni normale; întrecerea, nu vrăjmăşia partidelor de guvernământ, în greaua sarcină de a aduce cât mai mult bine ţării, solidaritatea lor spre a-şi păstra reciproc forţa, prestigiul şi capacitatea puse cu devotament similar în serviciul Statului, trebue să preocupe mai presus de orice partidele politice care vor să legitimeze aspiraţiunea de a îndeplini funcţiunea de mare răspundere a conducerii Statului. In măsura în care ele se vor pătrunde mai mult de acest adevăr şi în care îl vor aplica mai vârtos, vor servi ţara mai real şi mai mult. Cinci ani de criză, împreună cu o politică bugetară şi financiară alături de realităţi, au fost deajuns ca să pue tezaurul ţării într-o situaţie din cele mai grele, încărcându-1 cu o datorie flotantă, care, pe ziua de 31 Martie 1934, se cifra la respectabila sumă de 23.122.029.189 lei, încercarea de a resorbi această datorie prin mijloace bugetare normale s’a dovedit absolut infructuoasă. Şi pentru că prezenţa acestui penibil balast în calea sforţărilor de însănătoşire a finanţelor publice nu putea să se permanentizeze, actualul ministru s’a gândit să recurgă la o soluţie extrabugetară capabilă să ducă la lichidarea problemei. Şi s’a oprit la soluţia împrumutului intern. Un proect de lege în acest sens s’a şi depus la Cameră, dar el se limitează numai să autorize guvernul de a contracta împrumutul pe cale de subscripţie publică, la o sumă nelimitată, împrumut care să răspundă următoarelor 3 destinaţii : 1. Lichidarea datoriei flotante a statului, provenind din creanţele sale arierate (totalizate la circa 12 miliarde). 2. Lichidarea datoriei statului către Banca Naţională (5.422 milioane). 3. Crearea unor fonduri de investiţiuni absolut necesare apărării naţionale, culturii naţionale, agriculturii, construcţiei şi refacerii de drumuri, precum şi altor lucrări publice. Prima chestiune care se pune — şi pe care şi-a pus-o desigur, cel dintâi, însuşi, ministru de finanţe — este aceasta: poate avea şanse de reuşită un asemenea împrumut pe piaţa noastră, în actualele împrejurări? Sunt, cu alte cuvinte, elemente suficiente care să insufle încredere şi îndemn subscriitorilor ? In ciuda aparenţelor contrare, credem că da. In primul rând trebue să tragă foarte mult în cumpănă hotărîrea guvernului actual — ca și a celui precedent, de altfel,— de a acorda un tratament de favoare titlurilor împrumuturilor interne, respectând în totul integritatea lor contractuală și urmând la zi plata cuponului și amortismentelor, spre deosebire de tratamentul aplicat detentorilor externi. In al doilea rând, nu trebue uitat că la subscripţie sunt chemaţi în primul rând înşişi creditorii statului, cari, în loc de o creanţă inoperantă, vor căpăta un titlu sănătos şi negociabil, pe care î l pot lombarda sau vinde. Printre subscriitori e vorba să fie admişi chiar şi deţinătorii de bonuri de impozite într-o anumită proporţie, care urmează să fie completată cu o subscripţie în numerar. Prin avantajele ce se vor acorda: premii, scutire de orice impozite, acceptare drept garanţii, cauţii, etc. a noilor titluri, emiterea împrumutului intern poate să constitue o atracţie serioasă pentru deţinătorii de capitaluri, cari stau nefructificate şi tezaurizate, în lipsă de plasamente de încredere. Adevărul e că loc pentru emisiuni de împrumuturi interne ar fi cu prisosinţă la noi, dat fiind că totalul împrumuturilor noastre interne este abia de 13 miliarde, în timp ce împrumuturile contractate în străinătate se ridică la circa 83 miliarde, fără datoriile de război și fără bonurile de aprovizionare (Relief Bonds), cu care s’ar urca la peste 138 miliarde. Lansarea recentelor împrumuturi interne, în Polonia şi Italia, s-a bucurat de răsunătoare succese. Succes se poate obţine şi la noi, dacă ţinem seama de însuşirile, de spiritul înţelegător şi de patriotismul publicului nostru. Totul depinde însă de siguranţa pe care o poate inspira publicului elementul stabilităţii politice şi de hotărîrea partidelor de a colabora la opera de consolidare naţională. ŞANSELE ÎMPRUMUTULUI INTERN PLOAIA TORENŢIALA DEIA BRAŞOV INUNDAŢIILE DIN ORAŞ 28 Iunie O ploaie torenţială însoţităîe nenumărate descărcări electrice s’a abătut azi d. a., asupra oraşului Braşov. In această vreme şuvoaie de apă au început să curgă la vale, de pe muntele Tâmpa, dealul Warte, Cetăţuia. Apa, adunată în mare cantitate, a inundat o parte din străzile de la periferie şi din centru, pătrunzând prin pivniţele caselor şi unora din instituţiile publice. JUtuioarele rari de apă au provocat stricăciuni însemnate, astfel că a fost nevoie să se recurgă la ajutorul pompierilor. Au sosit ambele posturi sub comanda d-lor căpitani Bidu, Munteanu şi Steier, dând ajutoare preţioase, la poştă şi în străzile: Dr. Ionescu, Orfanilor, Porţii şi Şcoalei. După mai multe ore de muncă, pericolul inundaţiilor a fost înlăturat. Vizita flotei italiene in portul Durazzo Un comunicat albanez Tirana, 2D (Rador). — Agenţia telegrafică albaneză transmite următorul comunicat, publicat de biroul de presă al guvernului: Contrariu ştirilor date ieri într’un comunicat semioficial de la Roma şi difuzat prin radio transoceanic, suntem auto. MJ* NWC rizaţi sa declaram ca vizita notei italiene, făcută în ziua de 23 iunie, în portul Durres (Durazzo), n’a fost pregătită cu consimţământul guvernului albanez şi nici o înştiinţare anterioară n’a fost dată în această privinţă guvernului albanez. Grave dezordini la Santiago de Chili New-York, 29 (Rador). — Se anunţă din Santiago de Chili că grave dezordini au izbucnit în acest oraş, provocate de muncitorii extremişti. Magazinele importante ale oraşului au fost devastate. Guvernul a trimis la locul dezordinilor detaşamente de carabinieri, pentru a calma spiritele. Mulţimea devenind însă ameninţătoare, soldaţii au fost nevoiţi să facă uz de arme, omorînd mai mulţi muncitori şi rând pe alţii. Informaţiile primite la mi- I nisterul de interne arată că dezordinele au fost provocate de Alessandri, şeful comuniştilor chilieni. Au fost luate măsuri severe pentru pedepsirea vinovaţilor. s» Psihoza revizionistă maghiară „Daca Ungaria ar dispune de 500.000 de baionete!“ In urma memorabilului discurs ce l-a pronunţat în Par- lamentul nostru, d. Louis Barthou, ministrul de externe al Franţei asupra drentu- I lui recunoscut şi imprescrip- I tibil al Romaiei asupra teritoriilor alipite, care respinge formal şi categoric orice idee de revizuire a tratatului de la Trianon, presa din Budapesta a început o campanie violentă susţinută cu un flux de documentare, prin care încearcă zadarnic să apere teza revizuirii, considerând-o încadrată în politica pacifică ce o urmăreşte guvernul Ungariei. Vom spicui din presa maghiară câteva argumente spre a dovedi lipsa lor de seriozitate şi cât de puţin sunt ele în acord cu logica şi cu declaraţiile conducătorilor responsabili ai Ungariei. „Budapesti Hirlap“, într-un articol publicat în numărul său de la 22 iunie a. c. împotriva d-lui Barthou, afirmă că „politica externă a guvernului maghiar timp de 15 ani a urmat calea cea bună, niciodată spre război, nici o clipă în semnul forţei“ şi ea are de scop modificarea pacifică a tratatului de la Trianon, deoarece el nu poate fi respectat atâta timp cât la baza sa este nedreptatea... Voi aminti un incident interesant, care a provocat, din partea reprezentanţilor autorizați ai Ungariei, două declarațiuni publice in sens opus: una, a d-lui Daruvary, fostul ministru de externe, care a invocat principiul sfânt al respectări tratatelor încheiate la Paris şi alta, a lui Albert Apponyi, în care se declara dispus să atace cu forţa armată frontierele Baianonului. Aceste declaraţiuni s’au făcut în anul 1923 cu prilejul discuţiunii afacerii optanţilor unguri, la Geneva. Ministrul de externe al Ungariei, Daruvary, într’o comunicare adresată, în 1923, Societăţii Naţiunilor, în această afacere, a invocat principiul sfânt al respectării tratatelor şi a atras atenţia, că Puterile aliate şi asociate, în calitatea lor de cosemnatare şi de garante ale tratatelor, sunt obligate să ceară României să nu se abată de la angajamentele internaţionale şi să respecte toate clauzele înscrise în tratatul de la Trianon. Contele Apponyi, preşedintele comisiunii afacerilor străine şi delegatul Ungariei, a făcut atunci o lungă dizertaţie în faţa Consiliului Soc. Naţiunilor, în şedinţa de la 5 iulie 1923, în care a stăruit asupra gravelor consecinţe ce le va avea nerespectarea pretinselor drepturi ale optanţilor unguri de către România. întrebat ce înţelege prin acele „grave consecinţe“, contele Apponyi a răspuns: — Vă amintesc că Mustafa Kemal, graţie faptului că a avut la dispoziţie 500.000 de baionete, a înlăturat tratatul de la Sevres cu forţa armelor. Credeţi dv., că dacă Ungaria ar dispune de 500.000 de baionete, ar mai sta aci, să discute ? D. N. Titulescu a întrebat pe delegatul Ungariei : — Şi dv. nu faceţi nimic ca să dispuneţi de această forţă ? întrebarea a rămas fără replică. De atunci, Ungaria se înarmează clandestin, ca să poată dispune de forţa necesară pentru înlăturarea actualului statut teritorial din Europa centrală. Aşadar, cânid interesele optanţilor maghiari au fost în joc, ministrul de externe al Ungariei, Daruvary a invocat principiul sfânt al inviolabilităţii tratatelor şi al respectării tuturor clauzelor cuprinse în tratatul de la Trianon, iar când se pun în discuţie, la Budapesta, frontierele, nu numai că se uită acest principiu, dar se face apel la forţa armată, la metode brutale şi la mijloace războinice. De aceea, la Geneva, răposatul Albert Apponyi invoca exemplul dat de Mustafa Kemal şi regreta că Ungaria nu dispune mai repede de 500.000 de baionete !.. Aşadar, teza revizionistă maghiară nu are, la baza sa, un principiu recunosct în dreptul internaţional public şi nici nu se poate aplica prin metode şi mijloace pacifice. De fapt, Ungaria urmăreşte răsturnarea ordinei stabilite în Europa centrală, prin forţa armelor, şi obiectivul urmărit de politica externă a guvernului din Budapesta, este recucerirea teritoriilor ce aparţin de fapt şi de drept României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei. In asemenea condiţiuni statele ameninţate în însăş existenţa şi structura lor geopolitică, prin declaraţiile publice şi repetate ale conducătorilor responsabili ai Ungariei, sunt datoare să apere interesele lor naţionale şi ale păcii europene, împotriva celor ce pregătesc războiul de revanşă. După avertismentul Micii înţelegeri a intervenit şi avertismentul Franţei, prin glasul autorizat al d-lui Barthou. La Budapesta domină încă psihoza revizionismului, cu toate avertismentele date. - - ---------------- - | Pildă frumoasă Gospodarii Elisabeta şi Nicolae Constantin din comuna Daneş, Jud- Târnava Mare, se imt foarte mândri în mijlocul odraslelor lor — 5 fete şiun lăcătaş — cari au fost clasifiati cei dintâi in clasele lor, decrnându-li-se premiul I. Iaăie numele şi di 1) Elena Constantin, cl. VI, premianta I, 2) Maria Constantin, cl. V, premianta I; 3) Aurelia Constantin, cl. IV, premianta I; 4) Eroftei Constantin, cl. II, prean. III : -------- -* 5) Otilia Constantin, fost prem. I când urma la şcoală; 6) Victoria Constantin (grădiniţă) . Directorul şcoalei primare din com. Daneș este d. Const. Pompiliu. Noul primar al Parsului Un ziarist englez despre situaţia economică a României Londra, 28 (Rador). — Ziarrul „Financial News“ publică un articol semnat de d. dr. Paul Einzig, prin care acesta, după ’ ce a vizitat din nou România, scrie următoarele: Am fost plăcut surprins de progresul intr’*•" in România, ale cd*-' xomice sunt lădit in uluite case de mi. Prețul \ eime din ndute pe itică ectindes de & ■ mină a ales Luni 25 c. președinte al consiliului municipal al Parisului, în locul d-lui Figuet.i pentru D. CONTENOT Cel mai mare avion din lume Avionul rus ,,Maxim Gorki“, cu 8 motoare, putând transporta 70 de pasageri, a fost terminat zilele trecute. E cel mai mare avion din lume. i^T"123IHI!■! minim ll^llllll»lllllllll^HFIIII^IIIIIII^^l^M”|M'^rl■ll^l^^| Legea deplinelor puteri Proectul a fost depus joi la Senat . Mitiţă Constantinescu, subsecretar de stat la finanţe, a depus joi la Senat următorul proect de lege : Art. 1. — In timpul vacanţei Adunărilor legiuitoare şi în toate cazurile cel mai târziu până la 15 Noembrie 1934, guvernul este autorizat ca, pe cale de decret regal, dat în baza unui jurnal al consiliului de miniştri, cu avizul Consiliului legislativ să ia în limitele şi cu efectele statornicite în legea de faţă următoarele măsuri : I. Să procedeze la simplificarea şi raţionalizarea serviciilor publice de ordin administrativ pe următoarele baze : a) contopirea serviciilor cu atribuţiuni asemănătoare din acelaş minister sau din ministere deosebite, ca etic pot primi o conducere unică; b) concentrarea la fiecare minister sau administraţie a unităţilor şi serviciilor care le revin prin natura lor; c) reducerea compunerii serviciilor ; d) suprimarea serviciilor sau funcţiunilor care nu sunt de neapărată trebuinţă. II. Să revizuiască toate bugetele administraţiilor centrale precum şi ale regiilor publice şi caselor autonome ale căror bugete au legături cu bugetul general al statului, atât în aplicarea dispoziţiunilor luate în temeiul p. I cât şi pentru a reduce cheltuelile de material, de personal, subvenţiile precum şi orice alte ■---------— O — cheltueli în măsura cerută de cifra încasărilor statului. Art. 2. — Tot astfel, guvernul va putea să efectueze orice operaţiuni de trezorerie, precum şi să ia toate măsurile necesare pentru a asigură o balanţă activă a plăţilor, putând să modifice în acest scop orice taxe actualmente în vigoare. Guvernul va putea lua de asemeni măsurile necesare pentru protejarea și valorificarea produselor agricole de orice fel, pentru aprovizionarea și asigurarea consumului intern precum și pentru satisfacerea nevoilor urgente de islazuri comunale, din proprietăţile statului. Art. 3. — Orice decret dat în temeiul legii de față va fi supus spre ratificare Adunărilor legiuitoare cel mai târziu pârii la 15 Decembrie 1934. Decretele prevăzute in prezentul articol care vor fi supuse spre ratificare pe biuroul uneia din Adunările legiuitoare până la 15 Decembrie 1934, își vor pierde de plin drept dela această dată puterea obligatorie, însă numai pentru viitor. Decretele depuse spre ratificare înlăuntrul acestui termen își vor păstra puterea obligatorie până la hotărîrea Adunărilor legiuitoare. Prin respingerea ratificării, decretele date în temeiul legii de față nu-şi vor pierde puterea obligatorie decât pentru viitor, guvernului dreptul de a legifera. Decretele vor fi simple regulamente. Cele date pentru reorganizarea serviciilor publice se vor mulţumi, potrivit dreptului comun, să desvolte principiile de bază statornicite prin legi. Celelalte vor fi edictate, nu în temeiul unei delegaţiuni de puteri, ci în virtutea unei delegațiuni de matern. Voim să spunem că prin proectul propus legiuitorul nu va împuternici executivul să faca legi, ci va scoate din domeniul legii și va trece vremelnic în cel al regulamentului, anumite materii limitativ enumerate. O asemenea procedare este perfect corectă din punct de vedere juridic. In acest sens s’a pronunţat atât cel mai de seamă reprezentant la noi al ştiinţei dreptului prof. P Negulescu Curte de casa. Dreptul de te întemeia te limitat imen scurt, o activitate reguva desfășuratei legi este pupu, ca-n curajului parlamentului. D. ministru a arătat apoi economia proectului. DECLARAŢIILE D-LUI MINISTRU V. ANTONESCU Asupra principiilor de bază ale proectului de mai sus, d. ministru al justiţiei, V. Antonescu, a făcut joi ziariştilor următoarele declaraţii: Proectul pe care unii l-au numit al „deplinelor puteri” sau al „decretelor legi“ nu este decât proectul „pentru simplificarea serviciilor publice şi pentru luarea unor măsuri economice sau financiare urgente”. El se mulţumeşte să reia şi să amplifice dispoziţiunile cuprinse în legea Mironescu din 1932, prin care guvernul era autorizat, sub rezerva ratificării Corpurilor legiuitoare, să revizuiască bugetele statului, ale regiilor publice sau ale caselor autonome ale căror bugete au legătură cu bugetul general al statului, în scopul de a realiza economi. In starea actuală de lucruri nimeni nu se poate gândi să așeze pe umerii contribuabililor noui sarcini focale. Echilibrarea veniturilor cu cheltuelile publice nu se poate realiza decât prin comprimarea acestora din urmă. De aceia proectul de buget pe anul în curs prevede înfăptuirea de economii în valoare de 800 milioane lei. O asemenea cifră nu poate fi atinsă decât prin simplificarea şi raţionalizarea aparatului nostru administrativ. O comisiune alcătuită încă din luna Mai lucrează cu asiduitate în acest scop. Lucrări de aşa vaste proporţii nu vor putea fi însă terminate decât spre sfârşitul acestei veri. Cum însă sesiunea extraordinară nu se poate prelungi până la toamna, pentru a se putea păşi fără întârziere la realizări efective, proectul împuterniceşte guvernul să proceadă pe cale de decret la reorganizarea administraţiunilor publice. Proectul are însă grija de a statornici în chip detailat principile cari vor sta la baza reformei şi care urmează să fie desvoltate prin decrete. Pe cale de consecinţă proectul împuterniceşte guvernul să proceadă la revizuirea bugetelor, pentru a le adapta la noua organizare a servicilor publice pe de o parte, iar pe de alta pentru a reduce cheltuelile în măsura cerută de cifra încasărilor statului. In acest scop măsuri urgente în cursul verii. In aceiaş ordine de idei, reglementarea comerţului produselor agricole trebue să ţie seama că recolta atârnă până la cules de factori imprevizibili, şi că în toate cazurile consumul intern trebue să fie asgurat. Proectul pune în măsură guvernul să ia la timpul oportun şi cu urgenţa necesară măsurile adecuate. In sfârşit, în interesul stabilităţii monedei noastre naţionale, proectul împuterniceşte guvernul să ia toate măsurile trebuincioase pentru a asigura o balanţă comercială activă, o balanţă echilibrată a plăţilor. Condiţiunile vieţii internaţionalle fiind în necontenită schimbare, guvernul a socotit că nu trebue să rămână dezarmat în timpul vacanţei parlamentare. Proectul este deci departe de svonurile ce au circulat în opniunea publică. Nu se acordă oooxooo FILME — Domnul şef ? — Nu , domnul subşef. — Am o reclamaţie. — Prezentaţi petiţia. — Fam făcut-o. — Faceţi-o. — Nu mai e timp. Mă plâng verbal. — Nu ne putem sesiza de vorbe. — Trebue să alerge cineva numai de cât ,după hoţ. — Vi s’a furat ceva ? — Da. — ştiţi cine e hoţul ? — Nu, fiindcă i-am văzut numai spatele. — Atunci o să fie greu de prins. Dacă nu puteţi să ni-l descrieţi, cum o să-l găsim ? — Pot să vă dau o informaţie folositoare. — Anume ? — Fugea cu calcanul furat. — Calcanul ? ! — Da — Şi n’a căzut casa ? ! — Ce-are a face una cu alta ? — Păi dacă ziceţi c’aţi rămas fără calcan, pe ce se mai reazimă clădirea dv. spre vecin ? — Nu e vorba de nicio clădire, domnule ! E vorba de un pește, pe care-1 atârnasem in pridvor ca să nu se strice !... Don José Marele Voevod Mihai la ferma lui comandor Mănoiu Marele Voevod Mihai a vizitat Marţi 26 cu ferma d-lui comandor Mănoiu, dela Colentina, unde a admirat bogata recoltă de fructe, cu megâfia personal caisele din pom. După aceea s’a interesat de pădurea Andronache, care este destinată a fi transformată în parc public,, '