Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 148-162)

1935-06-01 / nr. 148

Anul al 52-lea Nr. T4S Sambata 1 Iunie 1935 Târg in Mexic Negustorii de olărie r£aß&UB Osemintele lui Dimit­rie Cantemir „Neamul Românesc” vesteşte că s’au încheiat tratativele cu Sovietele pentru ca rămăşiţele Voevodului Dimitre Cantemir, aflate în Rusia, să poată fi a­­duse în ţară. O comisie din care vor face parte şi istorici ro­mâni, va proceda la desgropa­­rea şi identificarea moaştelor, care vor fi aduse în ţară cu un vagon special, şi reînhumate la mănăstirea Mierla de lângă Odobeşti, al cărei ctitor a fost tatăl lui Dimitrie Cantemir, pare-se că din acest prilej se va bate şi o medalie de pome­nire, şi serviciul religios al un­­gerei osemintelor cu mir şi vin, se va face pe la sfârşitul lunei iunie. Şi iată cum se va întoarce între noi, vin gândul Domnito­rului cărturar, purtând colib­e perucă, şi zale de oţel, înţelept rătăcitor, de pe urma căruia au intrat cărţi mari în istoria omenirei. I-am fi vrut moaştele aşezate la, temelia Fundaţiei regeşti din Iaşi, unde i­ se pre­găteşte icoană în piatră — şi unde odihna roditoare ar fi a­­vut drept să stea, cât şi în pă­mântul bisericei părăginite cu nume de pasăre cântăreaţă. Şi tot aşa în renaştere, osemin­tele Brăncoveanului, ar fi pia­tra din unghi, al palatului de slovă, ce din pământ muntean se ridică peste ţară? Pentru morţi odihna e ori unde aceiaşi — nouă însă ne este trebuire să îl apropiem mai mult de ru­găciunile reculegerei. Şi des­­gropănd uitarea să folosim o dreptate — aşa cum odată re­citind testamentul întâiului nostru Rege, să facem să înce­teze o mustrare apăsătoare■ Că scrie acolo un îndemn, alegând loc unui mausoleu al Regilor într’o grădină la marginea Bu­cureştilor — când dragostea obştească ar vrea să albe mai aproape osul făuritorilor. A­­tunci alăturea Lor, subt les­pezi înflorite şi-ar păstra odih­na îndreptăţită în veşnicie — toate regăsirile marilor Voevozi. Urbanismul are cuvântul: adrian man­ni Boala semnalizări­lor. Sub influenţa modei, introdu­să, din America, şoselele din multe ţări şi mai cu seamă cele engleze s’au acoperit cu o ple­toră de stâlpi de semnalizare prin care se dau fel de fel de sfaturi automobiliştilor. Publi­cul englez a început să reacţio­neze contra acestui abuz de explicaţii pe care nimeni nu le citeşte. Tăbliile indicatoare tul­bură peisajul şi s’au dovedit în bună parte inutile; ministerul de comunicaţii, desfiinţâmdu-le în unele regiuni, a constatat într’adevăr că această supri­mare n’a cauzat nici un incon­venient, numărul accidentelor rămânând acelaș. După campa­nia contra sgomotului asurzi­tor al claxoanelor, Anglia duce acum o campanie contra tăblii­lor inestetice de semnalizare. Vierta, vară Un costum de plajă ■---------o — Citim în „UNIVERSUL“ din 31 Mai 1886 . DUBLIN — Tulburările din Belfast au luat un caracter mai grav. Poliţa a tras asupra mulţi­­mei. Cinci persoane au fost omo­­rite. Sunt numeroşi răniţi. Răsculaţii au jefuit un oare­care număr de case. - - Ni se scrie din Călăraşi că şi acolo a fost alaltăeri o mare vijelie care a desvelit 66 de case din oraş şi a produs o mulţime de strică­ciuni. Mai toate localele publice au suferit pagube mari. Cazarma a fost desvelită şi Învelitoarea a fost dusă de vânt afară din oraş. Nişte va­goane au fost luate de vânt şi trântite de o locomotivă care a su­ferit stricăciuni.­­ Ministrul instrucţiunii s-a a­­dresat primăriei din Galaţi spre a-i solicită un joc cu o posiţiune bună pe care să se construiască localia liceului votat de Corpurile legiui­toare. DC*AZI*PE*HAI­NE SA AI M i Popescu e urmărit de credi­tori. Şi nu aşa cum se întâmplă de obiceiu. După el se ţin lanţ şi de dimineaţa până seara. Lui însă puţin ii pasă. Se simte mai bine ca oricând. Rumen la faţă, bine îmbrăcat şi nespus de dispus. Toată lumea îl întreabă, adi­că cel în situaţia lui: — Cum faci dragă ? — E, secret profesional. — Profesional, profesional, dar spune-ne şi nouă. El însă râde şi puţin îi pasă. Are un prieten, care deşi este într’o situaţie cu mult mai pu­ţin încurcată, nu iese pe stra­dă decât noaptea. Şi atunci chiar, umblă cu o mare prevedere, ca şi când ar fi urmărit de poliţia secretă. Intr’una din nopţi l-a întâl­nit prietenul noctambul. — Ia ascultă, mă Popescule, dar ţie nu ţie frică, fată ? Sau la urma urm­ei, nu ţi-e ruşine de lume măi? Poliţi protestate pe­ste tot, bande de creditori du- i pă tine. — Eşti prost, dragă. —Tot eu prost? — Păi, sigur că da. — Explică-mi și mie. — In primul rând nu mai e­­ste nevoie să-ți explic că eşti prost și în al doilea rând credi­torii nu mă întâlnesc nici­o­­dată. I—Ei, cum asta? — Foarte simplu­, mă plimb in maşină și mă caută pe jos... — Bine, dar eu n’am maşină! — E, asta e, să ai maşină. De ce îţi spun eu că eşti prost. Regis Nebunia evadărilor din penitenciarele coloniale Aproape periodic au loc eva­ziuni dramatice din penitenci­arele franceze ale Guianei. Sunt aci câteva insule mici, printre care şi renumita Insula Dracului, în care sunt depor­taţi cei mai periculoşi crimi­nali. Acum câteva zile a eva­dat René Belbernoit, a căruii viaţă a format subiectul cunos­cutului film „Osândit“. El a fugit din insula Cayen­ne cu alţi cinci puşcăriaşi şi a ajuns după o navigaţie de 11 zile, într’o barcă deschisa, în insula Trinidad. Suferinţele in­durate de cei şase fugari in timpul călătoriei sub arşiţa ne­­miloasă a soarelui, întrec once închipuire. In Trinidad, con­form unei vechi tradiţii, eva­daţii au fost aprovizionaţi cu apă şi alimente de populaţie, primind din partea autorităţi­lor engleze ordinul sa pără­sească insula hi 14 zile. Soarta fugarilor este totdea­una din cele mai critice,a că,ci marea Caraibă este bântuita de ci­­cloane şi plină de rechini, şi numai printr’o minune o barca uşoară poate rezista valurilor timp îndelungat spre a ajunge la ţărmul salvator al uneia din republicile sud americane. Vise prevestitoare Doamna Shamghnessy, soţia unui agent de asigurări din­­ Londra, a visat că bărbatul ei­ era strivit pe stradă de un au­­­­tomobil. Speriată, a comunicat visul servitoarei şi a recoman­dat soţului ei, la plecare, să fie de extremă prudenţa in cursul zilei. Câteva ceasuri du­pă despărţire d-na Shaughnessy a fost înştiinţată prin telefon , că bărbatul ei suferise un grav­­ accident de automobil. Ajunsa­­ ia ■roital ea constata ca visul se realizase, căci Shaughnessy­­ fusese într’adevar calcat de o maşină aşa cum îl văzuse in somn şi încetase^ din viaţa in drum spre clinică- Luna şi greutatea vapoarelor Profesorul Ranfoine, de la Fa­cultatea de ştiinţe din Londra, a demonstrat rar prilejul unei conferinţe recente că marele tamsatlantic „Queen Mary“ de 70.000 de tone, are o greutate mai mică cu 10 kilograme de câte ori luna se află deasupra vasului şi nu la orizont. După savantul­ fizician, această dife­renţă de greutate se datoreşte atracţiei lunei. Profesorul Ran­­kine a prezentat publicului un nou aparat, inventat de el, cu aut­­orul căruia a putut stabili în faţa asistenţei caracterele magnetice încă necunoscute ale unor metale, cum sunt, de pil­dă, cuprul și aluminiul. . Cancerul şi vita­mina E. Se ştie că gudronul, apliact pe piele în anumite condiţii, dă naştere la tumori canceroase. Elementele din gudron care provoacă teribila boală sunt astăzi bine cunoscute. Doctorul J. Davidson, din Winnipeg (Ca­nada), a făcut o serie de expe­rienţe cu mai multe grupuri de şoareci care au fost supuşi u­­nui tratament cu gudron, unul dintre grupuri, hrănit în mod intens cu alimente conţinând vitamina E, s-a arătat cu totul refractar cancerului, neprezen­tând absolut nici o tumoare timp de cinci luni; un alt grup, alimentat obişnuit, a pierit în întregime de pe urma bolii con­tractate. Vitamina E este cea mai puţin studiată dintre toa­te vitaminele şi se găseşte în grâu, în diferite uleiuri vegeta­le, în seminţe şi în frunze. Doc­torul Davidson îşi continuă ex­perienţele introducând în regi­mul de alimentare al şoareci­lor şi alte vitamine, mai cu sea­mă vitamina D, cu speranța de a găsi principiul unei diete an­­ti-canceroase. linte medicale DIFTERIA ADULŢILOR Angina poate să pară henină, totuşi rinofarinxul poate fi căptuşit cu false membrane. Angina discretă din punct de vedere local, poate fi gravă din punct de vedere general. Vocea micşorată, nasonată, gura continuă întredeschisă a­­rată o paralizie velopalatină. Adenopatia nu este apanagiul difteriei copilului, ea este ade­sea intensă la adult şi are o în­semnată valoare diagnostică. In majoritatea cazurilor, se­­roterapia antidifterică are ac­ţiune sigură şi rapidă. Une­ori falsele membrane, ce au rezis­tat la prima injecţie, dispar după o nouă injecţie. Cu toată seroterapia se văd persistând uneori semnele loca­le sau apărând tulburări car­diovasculare sau se produc he­moragii. Manifestaţiile renale pot fi atribuite unei nefrite serice- Albuminuria apare la 1—2 zile după injecţia de ser şi dispare in 15 zile. Paraliziile motrice sunt insi­dioase. Se observă hemiplegii fa­ciale; uneori se produc greţuri şi vărsături la orice tentativa de alimentare. Seroterapia este o armă mi­nunată contra difteriei adultu­lui; eşecurile sunt datorite unei intoxicaţii difterice prea avan­sate sau unei afecțiuni secun­dare. In forme grave se fac injec­ţii venoase de oiabamna şi in­jecţii musculare de adrenalină. (Presse médicale). ^ Pi. F. UNIVERSAM PREFERAŢI CAUCIUCURILE @idinenial De vânzare la Reprezentanta generala pentru Romili­a ./» JScrmicton­cg s. a. BUCUREŞTI, III. B-dul Take Ionesco 30-32 precum $1 la toate sucursalele «i agenţiile e*. Adresa telegrafica : „LEONIDAUTO**. „Astra“ in satele din secuime Mercurea Ciuc, 29 Mai . Conducătorii societăţii cultu­rale „Astra“, despărţământul Me­r­cur­ea -Ciuc, au început o vie şi lăudabilă propagandă culturală prin comunele din jud. Ciuc pentru readucerea la matca adevărată a românilor maghiarizaţi, împreună cu a­­sociaţia învăţătorilor din Ciuc, au pregătit coruri frumoase pe patru voci, piese de teatru­, re­citări, jocuri naţionale, etc., urmând să le desfăşoare în zi­lele de duminici şi sărbători în diferite comune din judeţ, în­cepând cu acelea unde mai sunt români, cari cu toate greutăţile anilor de robie ma­ghiară şi-au păstrat încă lim­ba, credinţa strămoşească, por­tul şi obiceiurile. O serbare de acest fel s’a ţi­nut în ziua de 21 c. în cătunul Coşnea din comuna Frumoasa, sub conducerea d-lui Petre Chirca, inspector şcolar, şi d. Năstăsescu, subrevizor şcolar. Sătenii s-au bucurat mult de a­­ceşti oaspeţi şi au eşit cu mic şi mare în capătul satului spre întâmpinarea lor. A izbit însă absenţa autorităţilor comunale şi în special a preotului gr. cat. Avisalon Costea, din partea că­ruia se cuvenea să ajute a­­ceastă operă frumoasă de pro­pagandă românească pe aceste plaiuri secuizate. Musafirii, împreună cu sătenii au plecat mai întâi la biserică, unde deşi fără preot, corul celor cincizeci de învăţători a cântat câteva cântece religioase. A fost un moment solemn, o adevărată înălţare sufletească pentru toţi, dar mai ales pentru sătenii lip­siţi de servicii religioase. A iz­bit dureros pe toţi câteva ins­cripţii de pe iconostas, scrise în limba maghiară, mai ales că aceasta s’a făcut în biserica românească în anul 1931. A ur­mat apoi serbarea în curtea şcoalei primare de stat. Progra­mul a fost mult întregit cu re­citări şi cântece executate de elevii şcoalei de stat. D. PETRE CHIRCA, inspec­tor şcolar, a ţinut apoi o con­ferinţă despre însemnătatea „Asitrei“, trecutul neamului nos­tru, îndatoririle faţă de limbă, obiceiuri şi credinţa strămo­­şească. Conferinţa a fost plăcut expusă ţăranilor cu multe e­­xemple din viaţa lor, aşa că a fost pe deplin înţeleasă de toţi. După terminarea programului, mosafirii cu ţăranii s’au­ înfră­ţit intr’o horă mare sub pomii înfloriţi din curtea şcolii­­şi s’a continuat în jocuri româneşti până seara târziu. Cu această ocazie s’a cules din acea comu­nă o mulţime de date preţioa­se pentru autorităţile noastre, care trebuie să satisfacă cât mai curând doleanţele acelor săteni din creerul munţilor cari suferă şi azi din cauză că sunt români. Primarul, notarul, primpretorul, pădurarul, etc., toţi sunt unguri şi orice cerere a sătenlor fie cât de dreaptă nu i se dă curs. Un caz vrednic de menţionat: Locuitorii acestui stat au in­tentat un proces pentru recâş­­tigarea unui munte de la comu­nele secuieşti Armăşeni şi Del­­niţa. Comuna Frumoasa de care aparţin ei, au refuzat catego­ric să intre în proces, fiindcă a­­cest munte era folosit de secui şi în cazul că se câştiga proce­sul, trecea în folosinţa români­lor. Atunci bieţii români au co­lectat între ei bani cu cari au câştigat procesul. Odată câşti­gat acest proces, comuna Fru­moasa s’a făcut stăpână pe munte şi nu-l dă în folosinţa celor ce au cheltuit pentru re­­câştigarea lui, decât în arendă. Conducătorii „Astrei“ au con­semnat într’un proces verbal multe cazuri de acest fel şi au cerut stăb­uitor autorităţilor în drept schimbarea conducători­lor comunei Coşnea, — pur ro­mânească — şi pedepsirea lor pentru cele ce au săvârşit in mod abuziv în detrimentul de­mentului românesc. Până la sfârşitul acestui an şcolar, „Astra“ prin reprezen­­tantanţii ei în fruntea cărora stă omul dreptăţii şi al cultu­rii d. Petre Paşnicu, primul preşedinte al tribunalului de Ciuc, va colinda multe comune din judeţ şi ne aşteptăm să se descopere multe cel puţin pe această cale, fiindcă agenţii re­vizionismului maghiar şi-au continuat şi continuă opera de maghiarizare a elementului ro­mânesc din secuime şi acum după atâţia ani de la unire. •-----------xOx----------­ „Mizeria română” din Brăila dată in judecată pentru contravenţie la legea muncii Brăila, 29 Mai Comisiunea pentru suprave­gherea muncii în portul nostru, a ţinut şedinţă suib preşedinţia d-lui jude Traian Armencea, a­­sistat de d. G. Tomescu, secre­tar general. S’au luat în discuţie mai mul­te cereri depuse de muncitori cari solicită să fie înscrişi în rândurile manualilor, lopătari­­lor şi ciururilor, precum şi de a­ fi transferaţi de la o specia­litate la alta, din cauza lipsei de lucru. Cum, în ultimul timp, s-au înregistrat numeroase cereri de înscrieri şi de transferări, co­misiunea muncii le-a respins. S’a luat apoi jot discuţie ra­portul depus de biroul muncii, care face cunoscut Comisiunii pentru reglementarea munci că, în urma unui control făcut la fabrica de stutuit orz şi decor­­ticat orez „Mizeria Română“, s’a constatat că această întreprin­dere a angajat, cu prilejul des­cărcării mai multor vagoane de orz în magaziile fabricii, mun­citori flotanţi, plătiţi, în loc de 533 lei de vagon cât prevede tariful, cu un preţ mai redus decât al muncitorilor calificaţi şi înscrişi în registrele biroului muncii. Cum acest fapt constitue o contravenţie la legea de orga­nizare şi reglementarea muncii în porturi, Comisiunea a dre­sat acte împotriva magazineru­lui acestei întreprinderi, anume Simion Ruscovici, precum şi împotriva reprezentanţilor le­gali ai fabricii, pe cari le-a îna­intat parchetului. MUNCITORI INCORECŢI RE­CLAMAŢI D. D. Cotilidi, carterul soc. S. R. L., a reclamat Confirtunii muncii că şeful echipei 13 a muncitorilor elevatorişti, a în­casat 1241 lei, cuvenită acestora atât de la societate, cât şi de la Uniunea elevatoarelor, pentru o muncă prestată. Cu prilejul anchetării acestei reclamaţii, d. D. Rahoveanu, preşedintele muncitorilor eleva­torişti, a denunţat Confirtunii că şi muncitorii Pavel Comdruţ, Tăm­aise Ghiţă, Ştefan Vasile, Sandu Tănase, Ioniţă Dumitru, Gheorghe Albu, Radu Baiu, Tom­a Machedon şi Ion Dumi­tru au încasat de la diferite fir­me comerciale mari sume de bani, în contul diferitelor tran­sporturi ce au făcut, plătind a­­cestora un preţ mai mic, iar diferenţa şi-au însuşit-o. Comisiunea muncii a decis ca muncitorii incorecţi să fie îna­intaţi parchetului, împreună cu actele dresate. Mâine va apare Contra Birmanilor N­rul 115 din CEI TREI CERCETAŞI De vânzare la toţi chioşcarii şi depozitarii de ziare. _____ PREŢUL LEI 4 PODGORENII BUZOIENI SE AGITĂ Buzău, 29 Mai Nemulţumiţi de faptul că gu­vernul nu şi-a respectat făgă­­duiala de a ven­i în parlament c­u o lege care să proteguiască vitrolulu­i uina nobilă pomtina hibri­­i­zilor şi a spiritului industrial, sindicatul viticol, din Buzău, a convocat pentru Duminică , 2 iunie ora 9 dim, la sediul său , din str. Nae Stănescu, pe toţi­­ viticultorii din judeţ şi oraş. Dat fiind că majoritatea par­lamentarilor buzoieni sunt viti­cultori şi deci interesaţi în a­­ceastă mişcare, numărul viti­cultorilor ce vor participa la a­­ceastă întrunire, va fi covârși­tor de mare. -------ooo •' ♦>: ooo----­ Căpitanul Iosifescu a fost adus in Capitală Căpitanul Iosifescu, care a căzut cu avionul în dreptul Cernavodei, a fost adus Miercuri seară, în Capitală cu trenul de Constanța. Rănitul a fost internat la spitalul Brâncovenesc. ----------pop:#: 5 E FINĂ E PLĂCUT PARFUMATĂ şi mai tires e garantata ca lipsită de orice substanţe toxice. Garanţia aceasta e data de firma Lady şi este o garanţie serioasă. PUDRA Chat Nosb» acute ;! cronice de: Reumatism Gută * Sciatică Nevralgii» Gripă Dureri de cap Vindecă garantat! La Farmacii şi DrogueriL Produs elveţian. ) «♦♦♦♦♦♦+■•♦♦♦♦♦♦♦♦■♦♦♦♦♦ + ♦♦ »dH. MARTIN (asistent colaborator al Instit. Psiho-Fish­ Paris) București, Str. Câmpineana 4 Tel. 40539 consult.: 8-11—2-7 Vindecă: PSIHONEVROSELE , (IMPOTENTA NEURASTENIA, FOBIA (frica), Timiditatea, Histeria, Melancolia (gânduri negre), Nevrosa inimei şi a Stomacului, (palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, aerologie). Ne­vralgie, migrenă, paralisie, reuma- I tism, tremurături, insomnie. Ree- I­ducaţia copiilor impulsivi, victosi. , Ticuri gangăviana, Incontinenţa urinei (onania). Hipnotism auto­sugestie, înaltă frecventă­­fulgu­raţie) Diatermie. Cettiţi ediţia n-a. „NAUFRAGIAŢII DRAGOSTEI“ studiu psiho-sexual. PREDEAL ISVORUL­ RECE drumul Reginei spre Bran VÂNZ parcele 240 m­.p. Lei 12.000 adresa PETROMAX Bucureşti, Smârdan 30 — sau acolo — Mamă denaturată Buzău, 30 Mai Fata Nica Varian, din Pleş­­coiu, dând naştere unui prunc de sex bărbătesc şi fiindu-i ru­şine de oamenii din sat, a su­grumat pruncul, aruncându-l apoi in apa Buzăului. Denaturata mamă a fost a­­restată şi înaintată parchetului local cu actele dresate. -pop: C­­olţ-Uzinele Române Bucureşti ŞOS. VITAN No. 232-246 — Telefon 3­48.03 FURNIZEAZĂ AVANTAJOS: CUTII, BI­DOAN­E şi PLACARDE de RECLAMA din TABLA LITOGRAFIATA ŢEVI DE PLUMB ţi presiune ALICE DE VANAT toate mărimile întrebuinţaţi K E F­IRUI preparat cu pastile Dr. WUhell din Troppan (Cehoslovacia), bău­tura cea mai bună, răcoritoare gustoasă, sănătoasă care este in­trebuinţată cu succes de cătr toată lumea, pentru ameliorarea bolilor de piept, a catarului cra­nie. Sporeşte nutriţia şi rezistent corpului. Este foarte recomanda pentru copii, anemici, scrofulos celor cu insuficienta digestiune I cu cataruri stomacale sau intesti­­ nale. Sticla originală Lei 15 : paha­rul rece 3 Lei. 5wa* fusese şampanizat, băutura de­licioasă, răcoritoare, savuroasă pentru primi­rea musafirilor, petreceri, nunţi, excursiun băi, restaurante. In sticle de şampanie Lei 1­ . paharul rece Lei 3. Siropuri de zmeură, trandafir, ma­zagran, portocale, fragi Lei 60 la CONSUMUL „BASARABIA1 Karagheorghevici ” (vis-a-vis de Banca Nafionali Chioşcul „Basarabia”, Piaţa Sena­tului d­­intre staţiile S. T. B.). Cereţi la toate bodegile şi res­tiultanti*. ’ sn Spre a fi prompt ser­viţi, d-nîi abonaţi sunt ru­gaţi, ca la orice reclama­­ţie sau schimbare de a­­dresă, să binevoiască a ne trimete eticheta cu care primesc ziarul, şi la RE­­NNOIREA ABONAMENTU­LUI a lipi pe cuponul man­datului poştal eticheta a­­bonamentului expirat. ACCIDENTE DE MUNCĂ LA BRĂILA Brăila, 29 Mai Pe când tânăra Belefrnia Tir­­lingiiu, de 26 ani, voia să ia lemne dintr’o stivă, aceasta s’a dărâmat prinzând dedesubt pe nefericita femee.. In stare disperată, a fost in­ternată la spitalul comunal. — Alt accident de muncă s’a întâmplat înt­r’un atelier de fie­rărie din str. Griviței 225. Pe când lucrătorul Târgor B. ajusta un fier înroşit, hornul dela foalele atelierului s’a dă­râmat, iar cărămizile căzute au lovit în cap pe lucrător. Rănitul a fost internat la­­Spital. — In imobilul din str. Sf. Constantin 83 s’a întâmplat un accident. Beniamin Popa de 27 ani de la această adresă, a că­zut de pe o scară în beciul clă­dirii și s-a rănit la cap. Membrii familiei l-au trans­portat la spitalul comunal. —----- CP2EOO

Next