Universul, iunie 1935 (Anul 52, nr. 163-177)
1935-06-16 / nr. 163
Staur al 52-lea Nr. 163 Duminică 16 Iunie 1936 LA SOARE I O ■■■..... in. O pasăre cu somn adânc Grădina zoologică, din Londra a primit de curând o pasăre despre care se pretinde că este animalul cu somnul cel mai adânc. Locuitorii din Noua Guinee au numit-o „gura broaştei". Este vorba de o pasăre de noapte, care se hrăneşte cu şoareci şi’reptile. In timpul zilei ea doarme atât de adânc încât poate fi luată de pe craca unde se odihneşte, fără să se deştepte. Mai mulţi exploratori au istorisit că împuşcănd într’un pom una dintre aceste păsări, celelalte, care se aflau în acelaş copac, n’au fost trezite din somn de sgomotul armei. Ciocul acestui animal ciudat este atât de lat încât atunci când e deschis ,el poate fi asemănat cu drept cuvânt cu gura unei broaște. In trio grădină publică din Londra Un muzeu napoleo nian La Paris sta inaugurat acum câteva zile, în imobilul în care a locuit marele bărbat de stat Thiers, un muzeu al lui Napoleon. Maricul Frederic Masson, care şi-a închinat viaţa amintirii împăratului, a remite acestui muzeu biblioteca sa cuprinzând un foarte mare număr dememorii” privind epoca napoleoniană. De asemeni sunt expuse aci obiecte care au aparţinut lui neolleon şi pe care Masson le strânsese cu sarguiniţa tocanişul vieţii sale. Astăzi, când istoria şi literatura se ocupă atât de mult de glorioasa epopee a împăratului, noua muzeu a obţinut un succes desăvârşit în faţa publicului francez. Un oraş dispărut In împrejurimile oraşului Kertch, în Crimea, s’au descoperit, în urma unor săpături, resturile oraşului Dia, care făcea parte din Imperiul bosforic al cimerienilor, cu capitala Pamticapea, astăzi Kertch. Oraşul era înconjurat de un zia gras de piatră, inzestrat cu mai multe turnuri se pot distinge printre dărâmături cartiere întregi cu străzile lor. S-au găsit şi 2 sculpturi de piatră, reprezentând un om şi o fence care aparţineau rasei cimeriene, stabilită în Taurida înainte de sosirea grecilor. Principala îndeletnicire a locuitorilor era pescuitul, după cum se poate constata din instalaţiile dezgropate şi care serveau tot satraitul pe stsiul; ele puteau conţine sute de tone de saramură. „Tacotipie” Un inventator francez a pus la punct un model de maşină de scris, botezată maşina de „tacotipie“. Cu ajutorul ei cuvintele în loc să fie „bătute“ literă cu literă, vor fi scrise silabă cu silabă. Această inovaţie va permite să se scrie la maşină cu o repeziciune aproape stenografică, „Tacotipie“, vine de la cuvântul grecesc „tachus“, care înseamnă repede. DE AZIPEMÂIN£IN FAMILIE Copilul familiei Grigorescu a fost crescut cu bonă. Este extrem de deştept şi înţelege totul. De fapt este şi timpul, a trecut cu mult peste trei ani. E chiamă Tudorei şi familia Grigiorescu îi zice mai mult Borel. Bona e o fatătânără şi destul de nostimă. O simpatizează deopotrivă și domnul Grigorescu și doamna Grigorescu. Amândoi fi fale din când în când cu cadiouriilei, adevărate surprize. Totuși domnul Grigorescu, director de minister, între două vârste, apropiiat div-ae mai mult de Ultima, se pare că o simpatizează mai mulți. Simpatie la care tânăra bonă nu răspunde de loc. Este fată de la ţară cu primicipii sănătfcosie. In fiecare seară, înainte de a merge la culcare, Dorel îşi sărută părinţii şi la sfârşit pe bonă. Seara trecută după ce a sărutat, ca deobiceiu, întâi pe doamna Grigorescu şi apoi pe domnul Grigorescu, a voit să plece. Doamna Grigorescu l-a oprit pe un ton sever : — Dorel, ce înseamnă asta ? Dace nu săruți și pe domnișoara ta ? — Mămicule dragă, nu pot, mie frică !... — Frică ? Ce înseamnă asta ? — Da, cine o sărată capătă palme, întreabă pe tătîcu dacă nu mă crezi ! Keops Cea mai perfecţionnată invenţie împotriva hoţilor America priveşte cu mult interes în clipa de faţă invenţia unui tânăr radiotehnician mulţumită căreia orice atac asupra bănicilor, magazinelor sau caselor de bani este exclus. Aparatul tânărului se compune dintr’un sistem de celule fotoelectrice şi dintr-o serie de întrerupătoare foarte complicate care înregistrează cu o siguranţă absolultă intrarea unui om în orice cameră. Dacă cineva se află la doi metri depărtare de noul dispozitiv de alamă, pe o placă luminoasă aşezată la exteriorul locuinţei, sau prin legătură telefonică , automată chiar, aptare cuvântul „hoţ“. In acelaş timp, din casa atacată răsună o sirenă ce se aude de foarte departe şi care nu încetează decât atunci când poliţiştii au ajuns la faţa locului. Foloasele acestei invenţii sunt netăgăduite. Reînvie cadrilul la Curtea Angliei Programul marilor serbări de vară ce se vor desfăşura la Londra cu ocazia jubileului suveranilor englezi a pus în încurcătură tineretul invitat. Cel dintâi bal la curte se va deschide printr’un cadril. Nimeni din rândurile tineretului nu cunoaşte însă acest dans. S-a ţinut un mic consiliu şi au început imediat cercetări în toată Londra pentru descoperirea bătrânilor maeştri de balet. Toţi câţi au fost găsiţi au fost mobilizaţi de tinerele ladys şi lorzi, care iau lecţii zi şi noapte şi fac exerciţii până la extenuare. Introducerea cadrilului în programul dansurilor s’ar fi făcut in urma dorinței speciale a reginei Angliei și după toate probabilitățile cadrilul va reveni la modă pentru un timp oarecare. AUTOMOBILUL VIITORULUI? Cei doi inventatori de la postul de conducere cred că astfel se va prezenta scheletul automobilului de mâine Soldaţii francezi vor bea dimineaţa cafea cu lapte In Franţa se vântură ideea de a se servi soldaţilor din cazărmi, dimineaţa, cafea cu lapte. Ideea nu e nouă. Tot în Frana, în 1818, cafeaua a fost adoptată în marina militară pentru calităţile ei anti-scorbubice: în 1857 se servea cafea tuturor armelor. Obiceiul a fost apoi părăsit, spre a fi probabil readoptat. lin in rmulicnip CLIMATOLOGIA Prin schimbarea climatului se caută să se obţină o acţiune fortifiantă asupra unui organism bolnav sau slăbit. Pe marginea mării şi a lacurilor, lumina totală este mărită cu 30—40 fe din cauza reflectării suprafeţii apei. In munţi, la înălţime peste 1000 metri se poate folosi mai bine acţiunea luminii. Aci se găseşte la maximum uscăciunea şi transparenţa aerului, lipseşte fumul, praful, umezeala şi impurităţile, ce absorb mare cantitate de raze. Intensitatea luminii şi a soarelui este elementul cel mai important al curii de altitudine. La aceeaş latitudine luminositatea este de 2—4 ori mai mare la munte decât la câmpie.Durata anuală a timpului de fasolaţie, variază după altitudine, este de 1576 ore la 400 metri, 1857 ore la 1800 metri. Căldura razelor solare are importanţă — în munţi înalţi, termometrul în acelaş loc poate arăta minus 10 grade la umbră şi plus 50 grade la soare; se pot vedea pe munţi de 2000 metri, pe frigul cel mai mare, adulţi şi copii, făcând sporturi aproape goi. Diferenţa între temperatura aerului şi intensitatea căldurii solare este un element important în helioterapia în munţi. La nivelul mării diferenţa celor două temperaturi este de 5 grade, la 1800 metri este de 3 ori mai mare, la 3000 metri este de 10 ori mai mare. Această diferenţă de temperatură stimulează organismul, producând reacţii asupra circulaţii periferice, schimburile nutritive devin mai active, de unde rezultă stimularea funcţiilor de nutriţie şi de asimilaţie.Scăderea presiunii şi a densităţii aerului, constitue după insolaţie factorul principal al curii muntelui. La altitudine, cantitatea de oxigen este mai mică; organismul pentru a compensa această scădere a oxigenului în aer, pulmonii sunt siliţi să respire mai profund şi mai des; climatul de altitudine stimulează deci funcţia respiratorie, deci activitatea circulaţiei. Activitatea respiraţiei şi a circulaţiei produc oboseală, ce cu timpul ar deveni vătămătoare, dar la altitudine numărul globulelor roşii se măreşte, ajungând la 5, 6, 7 milioane, se măreşte şi cantitatea de hemaglobină. Evaporaţia este mai activă la suprafaţa pielii şi în alveolele pulmonare, deci eliminarea toxinelor prin piele şi pulmoni este mărită. .(Pressem&Ucale), Dr. F. UNIVERSUL% ♦ ♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦-♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦"♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦•♦♦-♦•m-m-m-mm Protestele comercianţilor constănţeni contra căilor ferate O măsură nedreaptă, care trebue ridicata Constanţa, 13 iunie Am anunţat într’un număr trecut, acţiunea de protest începută de majoritatea instituţiilor negustoreşti din localitate, contra unor dispoziţiuni ale regiei c. f. r. ,care a suprimat fără avizul nimănui, vagoanele de cl. IlI-a, de la trenurile rapide Constanţa-Bucureşti. Cum era firesc, comercianţii au reacţionat, arătând că prin această măsură se loveşte direct în interesele lor, ei fiind nevoiţi să călătorească mai totdeauna cu această clasă. In acest scop, s’a trimis d-lui ministru al comunicaţiilor, următoarea telegramă: In sursele comerţului şi industriei dobrogene ai căror legiuiţi reprezentanţi suntem, venim respectuos a supune Excelenţei Voastre cele ce urmează : Ne considerăm egali cu toţi cetăţenii ţârei la îndatoriri şi drepturi şi cerem înalta dv. protecţie contra procedeului direcţiunei generale a c. f. r. care, acum câteva zile a desfiinţat vagonul de clasa treia dela trenurile rapide ce au legătură cu Constanţa lipsindu-ne de acest singur avantaj, în timp ce le-a menţinut la trenurile ce merg spre Ardeal, Moldova şi Galaţi. Protestăm contra acestui tratament vitreg, nedrept şi dăunător comerţului şi industriei dobrogene care plăteşte inter grai transportul, care are zilnic interese urgente cu Capitala şi care nu poate călători în vagoane de lux. Sfatul Negustoresc Constanţa. Asociaţia Cerealiştilor Constanţa. Uniunea Micilor Industria şi Constanţa. încălţămintea de cauciuc, un pericol economic şi social Cauciucul distruge sănătatea.—Revendicările industriaşilor.— In atenţia ministrului de industrie şi de muncă O delegaţie, de mari şi miei ,• industriaşi de comercianţi pielari, de lucrători tăbăcari şi crescători de vite s’a prezentat ori la ziarul nostru şi ne-a arătat marele per pol ce îl constitue pentru industria naţională introducerea încălţămintei de cauciuc în marea massă consumatoare. Aceeaşi delegaţie a expus nşî d-lui minstru de industrie şi comerţ, precum şi d-lui ministru al muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale ce repercusiuni nenorocite produce introducerea încălţămintei de cauciuc, atât pentru întreprinderile existente în ţară, cât şi pentru sănătatea consumatorilor. Într’adevăr, prin introducerea încălţămintei de cauciuc, economia naţională suferă enorm. Se distruge întreaga clasă producătoare, de la crescătorul de vite, măcelarul, comerciantul de pielărie, până la cuismar şi industriaş. Creşterea şomajului în această branşă va mări şi mai mult sărăcia în care ne sbatem azi. Crescătorul de vite nu va mai putea plasa cu succes produsele sale, iar ţăranul va da ultimul ban pentru opinia de cauciuc care, după constatările medicilor, poduce urmări dintre cele mai nesănătoase asupra organismului. Pe lângă acest aspect social, mai trebue insistat şi asupra celui economic şi sanitar. Industria tăbăcăriei îşi procură cea mai mare parte, din materiile prime necesare, nu- i mai din ţară. Ea cere foarte puţină valută pentru câteva chimicale şi materii tanante. Este, prin urmare, un factor de producte care aduce enorme foloase statului. Din contră, noua industrie a cauciucului îşi trage întreaga sursă de materii prime din străinătate, îşi dă fiecare seama că nu este patriotic ca prin devizele ce le luăm pe grâul sau petrolul nostru, să încurajăm crearea unei industrii care foloseşte material prim ce trebue importat din alt continent. Din punct de vedere al sănătăţii publice, dacă se continuă cu încălţămintea de cauciuc, vom asista la o nouă boală socială. In alte ţări, ca Cehoslovacia şi Polonia, asistăm la o susţinută ofensivă contra încălţămintei de cauciuc. Intr’o documentată lucrare a unui specialist englez I. John Stewart, citată de revista franceză ,Ouir technique“ în numărul din 15 Aprilie 1935, se vede limpede pericolul ce-l prezintă pentru sănătatea omului încălţămintea de cauciuc. Izolând complet corpul omenesc de pământ, afirmă specialistul englez, fluidul electric din corpul omenesc, din cauza cauciucului, nu-şi mai găseşte scurgerea naturală către pământ şi se formează o rezistenţă în corp, care dă naştere la o încălzire a organismului, asemenea unei bateri electrice ce se descarcă singură. Rezultatul acestui proces ce se petrece în organismul omenesc, nu este altceva decât o pierdere de energie fizică şi o depresiune, întrucât una din forţele noastre naturale n’a putut să-şi exerciteze liberă una din funcţiunile sale. Comentând mai departe efectele acestei încălţăminte, revista citată mai sus arată, printre altele, că „putem să atribuim încălţămintei de cauciuc un număr întreg de dureri de gât, de oxiflamaţiuni, amigdalite la copii, de reumatisme cari toate îşi au origina în întrebuinţarea încălţămintei fără talpă. Oferite experienţe s’au făcut în acest domeniu de către specialiştii elveţieni. Astfel, poliţia municipală din Zürich a interzis, în urma constatărilor medicilor, întrebuinţarea tălpii de cauciuc a personalului, iar în şcolile cantonate s-a recomandat să nu se întrebuinţeze astfel de încălţăminte decât la orele de gimnastică. In Elveţia, experienţele făcute asupra recruţilor, cari au fost puşi sub observaţie medială, au dovedit că soldatul oboseşte repede atunci când nu are încălţăminte cu talpă şi că întreg organismul suferă din cauza aceasta. Tot pe baze de experienţe, în Norvegia, importul încălţămintei de cauciuc a fost pur şi simplu interzis. Faţă cu întrebuinţarea progresivă a încălţămintei de cauciuc în massa consumatoare şi date fiind repercusiunile pe care le produce această situaţie asupra economiei naţionale şi asupra sănătăţii sociale, ne unim şi noi alături de protestele pe care le-au făcut industriaşi, fie prin întruniri publice, ca cele ţinute în Bucureşti, la Ploeşti şi la Piteşti, fie prin demersuri pe lângă departamentele cărora le incumbă grija bunei organizări economice a ţării şi a sănătăţii societăţii noastre. Supunem conducătorilor la drept, ministerului de muncă, sănătate şi ocrotire socială, această siituaţiune şi nădăjduim că dându-şi seama de pericolul ce-l prezintă răspândirea, mai ales în pătura rurală, a încălţămintei cu cauciuc, se vor lua măsurile pe cari şi alte state le-au luat în interesul economiei naţionale şi vieţii sănătoase a cetăţenilor lor. Numai că, în această chestiune, trebuiesc luate măsuri grabnice şi temeinice. In primul rând şi mai presus de orice, interzicerea importului de cauciuc. Şi în al doilea rând, luarea de măsuri cari să stânjenească răspândirea acestui produs in massa consumatoare. !« M apărut din nu Nrul 157 din CEI TREI CERCETAŞI De vânzare la toţi chioşcarii şi depozitarii de ziare• PREŢUL LEI 4 ECONOMIE, CALITATE iată ce înseamnă LUBOIL • Pentru un automobilist inteligent, calitatea uleiului este o problemă care îl preocupă în cel mai înalt grad, deoarece îşi dă seama de importanţa acestui factor. El ştie ce înseamnă calitatea uleiului pentru buna funcţionare a motorului, pentru însăşi viaţa acestuia. • După calitate se pune chestiunea preţului. Şi aci Luboil triumfă, deoarece întruneşte două elemente preponderente: economie şi calitate. Un produs românesc care prezintă toate avantajiile oferite de industria românească, Luboil se vinde la un preţ care permite schimbarea uleiului la fiecare 1500 kilometri, cu o cheltuială minimă. LUBOIL UN PRODUS AL BASLEEF0R2EIKBETZDLBSCD Cămpulung-Muscel Având secţiunile de: Aer Comprimat, Inhalaţii, Pulverizaţii, Hidroterapie, Halbaduri, Etuve, Băi simple şi cu Săruri, Duşuri Scoţiene. Se deschid la 30 Iunie. 50% reducere C.F.R.; De vânzare Teren Industrial.Suprafață 22.000m. p. Cu linie de garaj, lângă gara Filaret. Fost depozit de lemne de foc. Adresa Banca Agricolă. Strada Lipscani 19, București. 522 ♦ ♦♦♦♦♦♦♦MM ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦ VICHY 5 ORE DE PARIS MAI—OCTOMBRIE Afecţiunile ficatului şi ale stomacului, maladiile nutriţiunei (guta, diabet, obestare, artritism). Instalaţiuni termale, cele mai bine amenajate din toata lumea. Hidroterapie complectă. Thermoterapie, Mecanoterapie, Rectroterapie. C A SIN OU Rl—TEATRE CONCERTE Sporting-Club din Ytchy, Coif, Tennis. Concursuri blpico. Curse. Stadion. Numeroase hoteluri și vile de toate categoriile. COLONIALE Uleiuri vegetale comestibile dublu rafinate, FAItA MIROS Ing. Gh. Manoliu-Roman (Fabrica C. F. Rohrlich) De vânzare la depozitul din Str. Cobălcescu 29, orice cantitate de la un butoi în sus. Reprezentant : M. Vigder. Telefon 3.81.94. 536 ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦-♦ mm-m-4 DUDLDI DL CAP BINE RAS rflnX1 AVSRNS De la Camera româno-palestiniană Primim următoarele: Eri a sosit în Capitală d. Z. Chelouche, preşedintele Camerei de comerţ palestino-română din Tel-Aviv, spre a duce tratative cu guvernul român în cadrul noului regim al exportului şi importului. Cum, pe de altă parte, un număr însemnat de firme din Palestina, Siria şi Orientului mai apropiat, s’au adresat d-lui dr. I. Berkowitz, ataşatul comercial român din Palestina şi Siria, exprimându-şi dorinţa să importe din România tot felul de articole fabricate şi produse naturale; invită pe industriaşii români, producători de toate branşele şi comisionarii lor, chiar şi acei cari până în prezent nu s’au ocupat încă cu exportul de mărfuri, să se adreseze biroului central al Camerei de comerţ româno—palestineană din Bucureşti, str. Academiei 8, etaj II, spre a obţine îndrumările necesare în vederea exportului. m°t°arefe , Pentru I93s°că bonte w * froh*?,! °*'s,a S0026 Partie ''taten !? ,ceeace °°recore ,„e adre loială'' L^onest0e co-' tobo/7 arrepfio^le o/°0j/e cc£e/.Dr. este fS°JOarele re.es'e SOCIETĂȚII „UNIREA" Prinderea unei bande de hoţi la Comat Comrat, 12 iunie . De peste doi ani, se comiteau furturi şi spargeri la Comrat, fără ca hoţii să poată fi prinşi. Lui Iulian Arnăutu, fost poliţist, i s’a furat din beciu o cantitate de lână de oaie. Bănuelile au căzut asupra tânărului recidivist şi bătăuş Vasile A. Panaiutov zis Ganciu. Bănuitul, fiind arestat, a negat faptul, dar făcându-i-se percheziţie la domiciliu, fără ca el să ştie, într’o şiră de paie s’au găsit ascunsă lâna dela Arnă-utu, două piei de miel, furaţi dela Ion Cecusta, 10 saci plini cu orz şi 4 saci goi, furaţi de la comerciantul Ianchel Aronovici din acest oraş. Aducându-i-se la cunoştinţă rezultatul percheziţiei, hoţul a recunoscut furturile, declarând că le-a comis în complicitate cu prietenul său Ivan şt. recu zis Dobre, amândoi având ca tovarăşi şi musafiri la masă pe Leolea M. Dulgheru, Câlcic şi alţii. Fiind arestaţi şi cercetaţi, au declarat că ei nu au luat parte la comiterea furturilor, dar au benefica de rezultatele lor. Panaiatov şi Jecov, — din aceiaş bandă — au mai declarat că cu această meserie se ocupă de mai mulţi ani şi că au comis 13 furturi până acum şi anume dela : croitorul Neculaiu zis Tumba, 5 găini; 6 găini de la brutarul Iancu Pivnic; mai multe găini dela învăţătorul Petre Ivanov; multe păsări de la poliţistul Andrei Cazacu, vecin cu hoţi; curcani de la Pantelimon Susac; un număr însemnat de păsări de la Strul Rozental funcţionar la notarul public, precum şi alte păsări de la Maria Nedelcova, Mihai Gargalâc şi Avram Cantor. La furtul de găini, hoţii au declarat că au mai avut complici pe fraţii Neculaiu şi Dumitru Chisiacov zis Palcovici. Bucătarul bandei a fost Dumitru Chisiacov, care acum e militar la un regiment din Tighina. Gazdele hoţilor au fost mama ,lui Jecov şi a lui Chisiacov. Ca autori principali şi mai primejdioşi au fost dovediţi Vasile Panaiutov şi Ivan Jecov, cari au fost înaintaţi parchetului. " •1 ♦-M M-M-f »♦♦♦♦♦♦♦"♦■»♦♦♦♦♦. Spre a fi prompt serviţi, d-nii abonaţi sunt rugaţi, ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă, să binevoiască a ne trimete eticheta cu care primesc ziarul,şi la RENNOIREA ABONAMENTULUI a lipi pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat,