Universul, octombrie 1935 (Anul 52, nr. 270-284)

1935-10-01 / nr. 270

. Anul al 52-lea Nr. 270 Marți 1 Octombrie 1935 Viaţa politică D. MANII DESPRE CENZURĂ ŞI STAREA DE ASEDIU D. Iuliu Maniu a părăsit lesil seara Capitala. Fostul prea denit de consiliu a făcut înainte de plecare, următoarele declaraţii unui redactor al nostru: — Ţin să relev şi să felicit „Universul“ pentru atitudinea sa demnă, patriotică şi energică faţă de regimul stării de asediu şi al cenzurii. Şi mulţumesc „Universului“ că a refuzat să publice discursul meu de la Uioara, denaturat şi ciuntit de cenzură. Pilda atitudine a ziarului „Universul“ faţă de revoltătorul regim al cenzurii ar trebui să fie urmată de toată lumea. A fost un gest demn şi de o înaltă conştiinţă profesională, hotărîrea ce a luat-o de a nu publica din discursul d-lui Tătărescu partea referitoare la mine, din moment ce cenzura a împiedicat publicarea discursului meu de la Uioara. Dacă toată lumea ar adopta această atitudine n’am înregistra poate atâta îndrăzneală din partea consum“. In legătură cu hotăririle luate de comitetul executiv al partidului naţional-ţărănesc, d. Iuliu Maniu ne-a declarat următoarele: — „Speranţele adversarilor noştri de a se produce o dezbinare în partidul nostru au fost zădărnicite cu un deplin succes, întregul partid este solidar în jurul prezidentului d. Ion Mihalache şi toată lumea este astăzi încordată pentru ca scopul manifestaţiei de la 14 Noembrie să triumfe. Acest scop este nu numai în sentimentul unanim al partidului nostru, dar el este în acelaş timp expresiunea dorinţei poporului român, care nu înţelege să trăiască mai departe sub regimul stării de asediu şi sub cenzură şi să fie guvernat de un regim al imoralităţii provocatoare Sunt convins că marele public este revoltat de a se vedeaîmpiedicat să cunoască adevărul şi nu doreşte decât ca această revoltătoare situaţie să înceteze cât mai repede“. XX. Pentru cei de la cenzură ipocrizia cuprinsă in recentele declaraţii ale d-lui Inculeţ, ministru de interne, iese şi mai în evidenţă graţie permanentelor şicane ale uneltelor infame de care se servesc gâtuitorii libertăţii scrisului. Agenţii electrali analfabeţi, incapabili să fie întrebuinţaţi în alte slujbe, au fost plasaţi la cenzură de d. Inculeţ şi-şi îndeplinesc sinistra lor însărcinare cum taie capul. Cretinii proclamaţi de guvernul liberal „cenzori“ nu numai că-şi permit să considere subversive declaraţiile celor mai de seamă personalităţi ale neamului nostru, dar unesc prostia şi cu o mare doză de răutate. Deşi ştiu că ediţiile ziarelor se închid la ore fixe, analfabeta până silabisesc rândurile scrise fac să se piardă expediţiile din provincie şi din Capitală, cauzând astfel administraţiilor pagube incalculabile. Pentru ziarele cari nu sunt în simpatia uneltelor d-lui Inculeţ, această întârziere e înadins prelungită, ca să fie siguri de paguba ce o cauzează tuturor profesioniştilor din redacţiile respective. Astfel, „cenzorii!" atentează nu numai la libertatea gândirii, nu numai la drepturile cetăţeneşti, dar atentează la existenţa ziarelor şi implicit la mijloacele de existenţă ale unei întregi armate de oameni: ziarişti, tipografi, tehnicieni, depozitari, vânzători de ziare, etc. Cerem încă odată d-lui prim-ministru Tătărăscu să facă cel puţin ordine în birourile cenzurii fără de care nu poate guverna şi care e lăsată pe mâinile unor neisprăviţi şi proşti şi răi. SERVM NILUL COMPENSAŢIILOR Sub ce regim în aeţionează comerţul nostru cu străinătatea?— Compensaţii şi recompensaţii Din nenorocire, problemele economice naţionale au fost tratate la noi cu prea multă uşurătate, ceea ce se poate adeveri şi prin faptul că departamentul industriei şi comerţului a fost privit aproape constant, la întronarea guvernelor, ca un plasament obicinuit pentru titularii de ocazie. Nu este oare simptomatic, că de la război încoace s-au perindat la conducerea acestui departament 68 miniştri, aproape toţi considerându-şi postul ca un provizorat, când de fapt el este centrul nervos de care depinde cele mai importante ramuri ale activităţii naţionale ? Dar această situaţie de provizorat la ministerul economiei naţionale a fost agravată în timpul din urmă şi prin lipsa de înţelegere şi de colaborare între factorii cu rol hotărîtor în politica economică. Sunt doar încă proaspete în amintirea noastră disensiunile penibile între ministerul de finanţe, cel de industrie şi Banca Naţională, cum şi lipsa de coordonare a măsurilor luate de Banca Naţională, de Contingentare şi direcţia vămilor, care provoacă şi azi vii nemulţumiri şi pagube incalculabile acelora cari au raporturi comerciale cu străinătatea. Se dăduse în fine asigurări că regimul instaurat la 11 iunie va fi un regim de durată, mai ales că întronarea lui ceruse sacrificarea a doi miniştri: d. Victor Slavescu Întâi şi d. I. Manolescu-Strunga, al doilea. Opinia publică din ţară, odată cu comerţul, industria şi agricultura, prin organizaţiile respective, cum şi străinătatea, ceruseră stăruitor Întronarea unui regim de stabilitate. Iată insă că stabilitatea aceasta n’a durat decât luni de zile. Contrar prevederilor sale, actualul titular al departamentului Industriei şi comerţului a ajuns azi la încredinţarea câ regimul întemeiat pe primele valutare şi economice n’a răspuns aşteptărilor, că realităţile sunt mai puternice decât regulamentele de cabinet. De aci nevoia unei noui orientări în politica schimbului nostru cu străinătatea. Nevoia de a obţine devize — şi anume din acelea cu circulaţie şi curs universal — a pus din nou problema stimulării comerţului nostru cu pieţele unde moneta nu-i blocată. Iar pentru un asemenea rezultat s’a crezut ut" să se deschidă din nou robinetul compensaţiilor, dovedit a fi într’adevăr pentru iniţiativa particulară un puternic stimulent în direcţia activităţii schimbului cu străinătatea, dar, în acelaş timp, şi un permanent îl vor de hatâruri şi abuzuri, prin condiţiunile în carp ag acordă lraisruaţile. O ştim din experienţe de dată recentă, care au stârnit destul scandal în opinia publică, spre a fi şi de data asta pe drept cuvânt temători că abuzul se va repeta. Temerea e îndreptăţită întâi prin faptul că să revine la sistemul compensaţiilor pe cale de derogare lăturalnică de la regimul actualmente în vigoare, care, adoptând sistemul primelor valutare şi al primelor economice, exclude compensaţiile şi in al doilea rând, pentru că dreptul de a acorda compensaţiile, drept care angajează de fapt interesele întregei noastre economii, a fost conferit unei comisii, alcătuite în majoritate din particulari, cari oricât de pregătiţi şi de onorabili ar fi — şi recunoaştem că aşa şi sunt — totuşi, trebue să recunoaştem că actele lor nu sunt legate legalmente de nici o răspundere. Or, azi când lupta pentru devize, pentru obţinerea contingentelor de export sau menţinerea debuşeelor a ajuns la paroxism, nu trebue să ne fie îngăduită nici o slăbiciune în conducerea politicei noastre economice şi în organizarea aparatului technic de aplicare şi control. Trecem dar la un regim nou — fără modificarea formală a celui în vigoare — revenind la sistemul compensaţiilor fără să fi luat în prealabil nici una din măsurile care să facă imposibilă repetarea abuzurilor din trecut. Fapt e că comisiunea de îndrumare a comerţului exterior a şi început să aproba noui compensaţii. S’a acordat astfel soc* „Cagero“ un nou permis de compensaţie în valoare de 350 milioane lei — export de sare în orice ţară cu suprafotă de import din orice ţară a societăţii „Treaga" un permis asemănător în valoare de 200 milioane lei. Alte aprobări mai mici au fost date pentru societăţile de automobile şi diferiţi particulari. In aşteptarea regimului compensaţiilor generalizate anunţat şi care întârzie, fericiţii posesori de compensaţii noui şi vechi, vor realiza beneficii fabuloase de pe spinarea coonsumatorilor. Iată clar că regimul de favoare al compensaţiilor începe din nou să înflorească, iar instabilitatea regimului de import va creia din nou dificultăţi raporturilor noastre comerciale cu străinătatea şi automat o nouă scumpire a vieţii se va produce. Bărbăiala aceasta, prielnică cel mult întreprinderilor dubioase sau parazitare, tip Cagero sau Treuga, duce la ruină sigură comerţul cinstit. Este timpul ca ministrul de industrie şi noul guvernator al Băncii Naţionale să pună capăt cu un moment mai devreme acestei UNIVERSUL Semmi vânt, culegi furtună Era firesc, ca violenţa de de ordin personal l-au deterlimbat întreminţată de prim minat să săvârşească această unui ministru în discursul său de la Constant, să provoace o viguroasă reacţiune din partea opoziţie, şi în deosebi din partea paridului naţional-ţărănesc. Această reacţiune n’a întârziat să se producă. Rândurile s’au strâns în partidul naţional-ţărănesc, disensiunile au amuţit şi tontă lumea, unită în jurul şefului partidului, a pornit la un vehement atac în conti guvernului. Aceeaşi atitudine a adoptat-o şi frontul constituţional , care la rândul lui n’a fost menajat de d. Taurascu. Iată deci ţara întreagă aruncată, prin absurda ieşire a primului ministru, în vâltoarea unor lupte politice a căror violenţă nu se poate prevedea unde va ajunge. Şi aceasta tocmai în momentul când împrejurările externe şi criza morală şi economică internă, impuneau o guvernare înţeleaptă, cinstită şi liniştită. Ne-am întrebat din primul moment şi alături de noi s-a întrebat întreaga opinie publică, ce interes a avut d. Tătărăscu să provoace, să arunce cu atâta violenţă mânuşa şi, trecând peste limitele îngăduite unui şef de guvern, să dea străinătăţii, în aceste grele momente, spectacolul unor lupte interne din cele mai violente? Cine l-a inspirat atât de rău şi ce motive absurditate. Eşirea primului ministru nu poate avea, în cel mai bun caz pentru d-sa, decât o singură explicaţie : conştiinţa slăbiciunii guvernării pe care o prezidează. Nemaisimţindu-se stăpân pe conducere, conştient de greutăţile ce-i stau în cale şi pe care nu le poate învinge, d. Tătărăscu şi-a dat seama că nici starea de asediu, nici cenzura nu-l mai pot salva şi, în disperare, a recurs la un mijloc: violenţa. Nu s’a îndoit o clipă că violenţa sa va provoca o reacţiune tot pe atât de puternică, dar, tocmai aceasta a dorit, spre a putea în urmă aplica cu şi mai multă severitate — şi a avea astfel o justificare — starea de asediu şi cenzura. E singura explicaţie a provocării din partea unui şef de guvern. A semănat vânt ca să culeagă furtună, fiindcă odată dezlănţuită furtuna vaputea justifica o guvernare dictatorială cu cenzură şi Jandarmi. Dar socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Furtuna odată dezlănţuită, d. Tătărăscu nu va mai fi stăpân pe ea şi nu se ştie ce va putea urma. In orice caz provocarea d-lui Tătărăscu, absurdă şi cu totul inutilă, va fi în acelaş timp, cu certitu- dine, şi o gravă lovitură dată partidului liberal. _____ Datele reglementare şi legea asanării Aceiaşi curte a judecat ape a asanării ar privi numai datele reglementare. In faţa Curţi chestiunea s'a pus sub un aspect nou Apelantul a învederat anume că n’a avut nevoie să construe dota conform legii fiindcă — tot potrivit prevederilor pomenitei legi — a fost dispensat de dotă. Or aceasta nu suprimă caracterele înzestrării căsătoriilor ofițerilor. Prin urmare, indiferent de, chipul cum s’a constituit dota, ea este totuși exceptată dela conversiune dacă și în măsura in care intra în cadrele art. 69. ■ Curtea a admis apelul şi în fond acţiunea şi a declarat exceptată creanţa ofiţerului, făcut de d. subit. Sutaşu contra sentinţei tribunalului local prin care i s'a respins acţiunea proveatorie, făcută conform legii asanării, socotindu-l ca nu intră în categoriile acestei legiuiri Ofiţerul, creditor ipotecat cu suma de lei 240 mii, ceruse anume să se constate că creanța sa nu intră în conversiune deoarece e dotată (deci, cf. art. 69 g. e exceptată). Tribunalul însă n’a primit acest mod de a vedea deoarece a observat că dota nu s’a constituit reglementar (adică așa cum prevede legea specială a datelor ofiţerilor lor legea nouă Convocarea congresului naţional bisericesc MIRON, Din mila lui Dumnezeu Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Iubiţilor şi venerabililor membri ai congresului electoral pentru alegerea episcopilor şi arhiepiscopilor-mitropoliţi ai bisericii ortodoxe autocefale române, Har şi pace dela Dumnezeu Tatăl, binecuvântare dela Domnul nostru Iisus Hristos şi întărire dela Duhul Sfânt. Pe temeiul art. 10I şi 12 din statutul pentru organizarea bisericii ortodoxe române, convocam congresul naţional bisericesc, în sesiune ordinară pe ziua de 14 octombrie 1935, orele III dimineaţa. Congresul se va începe printr’un serviciu religios în paraclisul sf. patriarhii, după care va avea loc şedinţa de deschidere în palatul Camerei deputaţilor, procedându-se imediat la constituirea şi ţinerea şedinţelor potrivit ordinei de zi şi în conformitate cu regulamentul congresului. Aducând acestea la cunoştinţa onoraţilor membri ai congresului, îi rugăm să binevoiască a lua parte la lucrări, punând toată înţelepciunea, râvna şi puterea lor de muncă, întru rezolvarea problemelor bisericeşti ce revin în competenţa acestui înalt for, potrivit prevederilor legii. Dat în reşedinţa noastră patriarhală din Bucureşti, astăzi 25 Septembrie 1935. Preşedinte, Miron patriarh Notă. — Pentru alegerea de episcop al Aradului care are loc în ziua de 15 Oct. a. c. şi mitropolit al Bucovinei care are loc în ziua de 16 Oct. a. c.,s-au făcut convocări speciale. Accident de automobil pe şos. Ploeşti-Târgovişte Ploeşti, 28 Sept. O maşină turism, al cărei număr nu s’a putut afla, trecea cu mare viteză pe şoseaua naţională Ploeşti-Târgovişte Ajungând în apropiere de comuna Dărmăneşti, la o curbă a şoselei, i-a eşit înainte o căruţă cu cai, în care se aflau săteanul Tănase Căpătoiu, din comn. Vispeşti- Buzău şi conducătorul ei I. Lăcătuş, din com. Ulmeni- Buzău. Conducătorul maşinii, ne mai putând frâna la timp, a izbit puternic căruţa arun- când-o în şanţul şoselei, du-pă care a dat viteză, dispă- [ rând. Câţiva săteni, cari erau aproape de locul nenorocirii, au ridicat căruţa şi au scos de sub ea pe răniţi. Sǎteanu I. Lăcătuş, care s’a ales cu grave leziuni interne şi externe, a fost transpor- tat la spitalul „Boldescu“ din localitate; celalt s’a ales cu câteva leziuni neînsemnate. Propagandă românească in Spania Din Madrid se anunţă că d. Indalecio Gil y Regiero, prof. de limba şi literatura spaniolă din Bucureşti, va ţine la sfârşitul acestei luni un ciclu de trei conferinţe, la staţiunea „Union Radio“ din Madrid, tratând despre România. La prima conferinţă, d. prof. Regiero, va vorbi despre poporul român după unire, aspectele generale ale României; la a doua: obiceiuri şi legende româneşti; la a treia: cultura în România, savanţi şi artişti. Ştirea de mai sus ne dă şi de această dată prilejul de a subjlinia dragostea d-lui prof. Regiero faţă de România, unde se află în mijlocul nostru de patru ani şi faţă de care nutreşte cele mai sincere şi călduroase sentimente. PrinHgiltimim D-sa, ca ziarist de elită, a descris şi continuă să descrie ţara noastră, în cele mai mari cotidiane spaniole, cu deosebită dragoste, sub toate aspectele ei şi în cele mai frumoase culori. In ce priveşte cursurile d-lui prof. Reglero de la liceul „Gh. Lázár”, unde difuzează cultura spaniolă, este demn de admirat cu câtă eleganţă şi cu câtă pricepere pedagogică înţelege să instruiască tineretului român limba lui Cervantes. Pe noi ne bucură rodnica propagandă ce o face peste fruntariile ţării noastre. Activitatea sa pe tărâmul apropierii ispano-române îl evidenţiază pe cât de bun patriot spaniol şi un bun şi sincer prieten al României. Curier judiciar Scoaterea din rol a acţiunilor faţă cu legea de accelerare Curtea de apel s. IV din Bucureşti având a judeca ori apelul făcut de dl I. Gerach în proces de validare de poprire cu d. ing. Ahrimann a fost pus în prezenţa unei interesante chestiuni de drept. Apelantul a voit să depună motivele de apel în instanță susținând că este în drept s-o facă deoarece e la primul termen. Intimatul a obiectat însă că primul termen a fost anterior, când Curtea, costatând că am,boi de părți lipseau din instanță, a scos afacerea de pe rol. La al cal termen afacerea se putea judeca chiar și in lipsa părților dacă apelul era motivat. Aceajsta înseamnă însă tocmai că s’a i trecut peste primul termen și că părțile se găsesc de acum la al doilea termen când nu mai I pot să depună valabil motive Curtea a respins apelul ca I nemotivat. Ancheta traficanţilor de cecuri false Instrucția judiciară în uriaşa afacere nouă de trafic cu cecurile false, a continuat şi eri toată ziua, până seara târziu, neîntrerupt. D-nii judecători de instrucţie Ion Stanescu şi Tretinescu —■ secondaţi de d. inspector Vintilă Ionescu al siguranţei flAQAftaffe fitt suibrilafrafiOl de martori şi informatori şi au verificat cu migală toate actele şi mărturiile obţinute până acum. Cercetările s’au urmat apoi la Siguranţă unde au fost confruntaţi îndelung S'gfriîd Scharaga şi fraţii Canetty cai arestaţii Kirstiein şi Kaufmann. *T Ministerul de justiţie şi sindicalizarea avocaţilor Piteşti, 27 Sept. . Avocaţii din Argeş consti- t tuindu-se în sindicat, actele de notariat trebue să fie taxate după un anumit tarif fixat de sindicat. Tariful fiind foarte ridicat, câţiva săteni s’au plâns ministerului de justiţ’e, care, printr’o adresă din August, a atras atenţia tribunalului şi judecătoriilor din judeţ ca în mod ilegal au respins la autentificare acte de notariat, care nu poartă viza sindicatului; că taxele fixate de sindicat sunt ilegale; că în ce priveşte actele de notariat, este o conven-ţie particulară a sindicatului avocaţilor din Argeş, care nu i interesează nici pe justiţiabili, nici, cu atât mai mult, pe ma- gistraţi._____________________ | Din această adresă, dată în urma avizului contenciosului ministerului' r’ie lui title, rezultă, că nici justiţiabilii nu mai sunt obligaţi a plăti taxe la sindicatul avocaţilor şi nici magistraţii nu vor mai ţine seamă de hotârîrea acelui sindicat. In sensul acesta s’a pronunţat la 9 Septembrie şi preşedintele congresului avocaţilor, ţinut la Tg-Mureş. Intr’adevăr, d. avocat Perieţeanu, la care ea de a se admite sindicalizarea actelor de notariat, a declarat că s’a discutat această chesiune în consiliul general al Uniunii şi s’f socotit că este inutil a se pune la ordinea de zi a congresului , întrucât avocaţii în lipsa unui text de lege, nu pot fi obligați a se sindicaliza. A cazul am tramvai ! Turnătorul Ion Dobrescu, din str. Episcopul Radu 8, aflân- du-se în remorca unui tramvai de pe linia 1, la o curbă pe calea Moşilor, a căzut din vagon şi şi-a fracturat baza de bordura trotuarului. El a fost internat la spitalul Brâncovenesc. Focul de la atelierele Cartea Româneasca La atelierele Cartea Româsubsolul clădirii unde se află I depositul de hârtie, mucava și I alte materiale, a isbucnit ori I după amiază un foc. I In momentul isbucnirii flăcărilor, depozitul era încuiat, astfel că nu s’a observat imediat nenorocirea. Când s’a dat alarma, postul de pompieri Comota, sub comanda d-lui căpitan Petaleanu, a sosit la faţa locului, unde a lucrat două ore la înăbuşirea flăcărilor. Pompierii au pătruns în subsol cu aparate izolante şi măşti. Pagubele se urcă la suma de 10.000 lei. I-au luat foc hainele Copila Aurica Marie, de 5 ani, din comuna Dudeşti-Cioplea, fiind lăsată singură în casă, s-a jucat lângă o maşină de gătit încinsă şi i-au luat foc hainele. La strigătele disperate ale victimei au alergat mai mulţi vecini, cari cu greu au putut să înăbuşe flăcările ce o cuprinsese. Victima a fost dusă la spital Când ai nevoe de linişte Electricianul Solomon Steinbach, din str. Enachiţă Văcărescu, auzind gălăgie în curte, a ieşit şi a cerut vecinilor să facă linişte. Unul dintre locatari, indignat de asemenea pretenţie, i-a spart capul. Electricianul a fost pansat de Salvare. Intre soţi nu e furt! Salvarea a fost înştiinţată ssii ei*., fie «La. XZtnrOXi In dreptul magazinului Atanasiu, căzuse în nesimţire o doamnă. După îngrijirile date, victima şi-a revenit, deoarece nu era decât leşinată. D-na a arătat că se numeşte Cornelia Nedelcu, din str. Prelungirea D. Russel şi că soţul ei i-a sustras din poşetă suma de 4.000 lei, pe care deabia îl luase de la tribunal. Dar... între soţi nu e furt... Călcat de camion Plugarul Ene Vlad, din com. Curcani (Ilfov), trecând pe str. Halelor, în dreptul cheiului, a fost călcat de un camion cu cărămidă. Plugarul s-a ales cu piciorul stâng fracturat şi a fost internat la spitalul Brâncovenesc. încercare de sinucidere ! Servitoarea Dumitru Porpo- Iroacă, de 30 ani, cu serviciul în , str. Apolodor 11, a încercat aseară, să se sinucidă bând esenţă de oţet. Un intern al Salvării i-a dat îngrijiri. ți nta de întâmplări din Capitală O îndrăzneaţă tâlhărie la Constanţa Un electrician narcotizat şi jefuit Constanţa, 28 Septembrie O îndrăzneaţă tâlhărie a fost săvârşită astă seară în localitate, în următoarele împrejurări: In timp ce electricianul Ion Câlitul, din serviciul soc. S. C. E. C.‘‘ se afla intr’o cârciumă din str. Mihai Viteazul, a fost acostat de un necunoscut, care i-a propus sâ-i vândă un sac nou. Cum până atunci băuse câteva pahare cu vin, electricianul a acceptat târgul şi a scos portmoneul din buzunar să plătească. In portmoneu el avea suma de 14.500 lei, bani economisiţi cu trudă timp de câteva luni. La vederea banilor, necunoscutul i-a propus să meargă la o altă cârciumă, spre a se cinsti, ceea ce electricianul a acceptat şi au plecat împreună spre o cârciumă de la periferie. Acolo, necunoscutul a oferit lui Căliiu o ţigară şi profitând de un moment de neatenţie, a turnat în paharul cu vin al lui Căliiu un narcotic, care şi-a făcut imediat efectul. Electricianul a căzut într’o stare de somnolenţă. Sub pretext că vrea sâ-1 con- ] ducă acasă, necunoscutul şi-ar lua tovarăşul de chef în spi - nare, scoţându-1 din cârciumă. Când au ajuns în apropiere de cartierul Coiciu, necunoscutul i-a dat electricianului mai multe lovituri puternice în cap, până ce acesta a căzut în ne- simţire. După ce l-a jefuit de toţi banii ce-i avea asupra lui, necunoscutul l-a aşezat pe linia ferată ce duce la abator şi a | După câteva ore, I. Călitu venindu-şi în fire s-a prezentat d-lui comisar Victor Dumitrescu, şeful poliţiei judiciare, reclamând cele întâmplate. Acesta, împreună cu agenţii Boancă şi Cristea, începând imediat cercetările, a reuşit să identifice şi să aresteze pe îndrăzneţul tâlhar. El se numeşte Iosef Popa, originar din Gârbova de Sus, jud. Alba. La locuinţa sa s-a găsit îngropat în pământ portmoneul furat. Tâlharul a mărturisit faptul, declarând că banii l-a încredinţat unui complice al său, Gheorghe Berea, care a dispărut. In timpul cercetărilor, tâlharul a mai mărturisit că a stat câţiva ani în America, unde a fost înregimentat într-o bandă de gangsteri, care se ocupa cu tâlhării de acest fel. Poliţia judiciară a luat măsuri pentru prinderea complicelui. -----------frix---------- i S’a scufundat un vas eston Stockholm. 28 (Radar) —Un vas eston cu pânze şi motor s’a scufundat în largul punctului celui mai nordic al insulei Gotland. Patru persoane au pierit în valuri. Ceilalţi şapte ocupanţi,rrimtre care şi o femeie, au fost salvaţi de vaporul „Gerania”. s LA VULTURUL RE NARE IU PESTELE SI GUIA*". s MVZ Domnii Fabricanţi de lacuri şi vopsele, pielărie, mobile, săpun, etc. sunt informaţi că SOCIETATEA „DISPIR“ strada Veseliei Ro 1. Telefon 43033 a pus in vânzare: SPIRT DENATURAT de târle 95° pentru nevoile lor industriale, la preţul de: LEI 32 LITRUL Comenzie se livrează prompt, franco domiciliul clienților It&teebultitaţi numai Preservativul „Primeros ‘ fiind cel mai fin şi cel mai sigur, Feriţi-vă de imitaţiuni! . ■■■■ Sin nou transport de INJECTOARE complect automate, „NORGE“ neîntrecute în calitate PREŢURI EXCEPŢIONALE Mihai Vodă 5 Te. 338/57-448/58 SANITAS Prezicătoarea Mondială ELIDA! Eleva D.nei Detele din Paris Qraeotfi Univer*sa!i“ _ I EUda este soţia savantului „Ocuttist“ .Profet“ Providenţial N. Teodorescu, cu înalte studii, experienţe practice Astrologii ! Chiro- manţii ! Spiritiştii ! Sugestii ! Tele- patiştii! Şedinţe Spirituale Biblicei ! Autorizată. Onor Ministerul de In- terne şi P. P. Capitalei. Posedăm Antetul Casei Regale 10 Maiu 1922. , Dumnezeu este cuvântul ! Nimic fără Dumnezeu ! Vox Profetul — Vox Dei! Profetică Proclamaţie, în numele Domnului Dumnezeu ! Am prezis : 11 proorociri ale trecutu- lui: 1. Războiul Balcanic ! 2. Răz- j boiul Mondial! 3. Armistiţiul şi Pa- cea ! 4. Salvarea familiei Regale şi a Miniştrilor de Comploturi! 5. Sănătatea M. S. Regina Elisabeta a Greciei. 6. Actualul Război de rasă Universal! 7. Venirea M. S. Regelui II-lea, în Ţară ! 8. An negru : revoluţii. 9. Atentat fatal moartea primului ministru I. G. Duca. 10. Atentat la Viaţa M. S. Regelui Carol II-lea. Moartea Regelui Alexandru al Iugoslavia cu Louis Barthou la Marsilia. 11. Pogorârea Dumnezeirei la Maglavit, şi alte localităţi pe pământ de sacrificiu pentru mântuirea poporului ortodox creştin Românesc ! Documente dovedesc: fost publicate în ziarul „Universul“ având date oficiale Euda este Psihologică , spirituală inspiraţie: „Divină” Fenomenal — Ghiceşte . Trecutul! Prezentul! Viitorul! Steaua Naşterii ! Ani, Lunile, Zilele, Orele, cifrele Norocoase ! Horoscoapele Destinelor. Mic mare veniţi cu „Credinţă“ luaţi „Lumină“. Vindec orice boală sufletească, dau voinţă, biruinţă, victorie, cucerire în dragoste dorită, liniştea căsătoriei, reuşită în studii, examene, funcţii, avansări, invenţii, voiajuri, comerţuri Comori, Loterii, moşteniri, Judecaţi, pagube, gânduri rele, beţie, Desleg, toate blestemele primejdioase, farmece, dându-vă leac tămăduitor ! Talismane Veritabile „Pietre“ de Noroc — Egiptene, mistere — „Miraculoase“ prinse la Inele, Ac de cravată, Broş Cercel! pentru reuştă în toate acţiunile Dvs. Preţuri modeste Trimeteţi : numele, prenumele, data exactă a naşterii ! Mandat poştal Lei 220, răspuns urgent. Calea Griviţei 257, Bucureşti II. Consultaţii în orice zi până seara. Observaţi firma la casă, pe gang în fund, uşa 3-a. Pavajul 6 £■ F- R. Autobuze : 6, 8, 14, staţia Ploeşteanu. In Interesul Dvs Onor cititori, feriţi-vă de toate şi toţi acei care nu posedă îi10!12.,alt doveditor cu date oficiale Păstraţi acest anunţă ce vrc este de mare folos. ghiceşte soţul meu Profetul Nicolae Teodorescu, în far HERDAN "gg”