Universul, decembrie 1935 (Anul 52, nr. 331-345)
1935-12-01 / nr. 331
Kmil al 52-lea O problemă naţională şi economică înviorarea creditului în ţară şi în special în teritoriile alipite, este în strânsă legătură cu însăşi consolidarea statului nostru întregit. Ea nu trebue privită numai sub unghiul intereselor regionale de ordine economică. Cele dintâi instituţii de credit, pe care le-au înfiinţat acum câteva decenii fraţii noştri din Ardeal şi din Banat, au avut de scop tocmai păstrarea şi întărirea forţelor lor naţionale. Prin asemenea instituţii, bine organizate şi conduse, s-au putut întemeia şi întreţine biserici, şcoli şi diverse aşezăminte culturale, sau de ajutor mutual, după cum, tot prin ele, s’a putut închega o pătură înstărită, conducătoare, conştientă de misiunea grea ce o avea de îndeplinit în acele vremuri grele pentru românii de peste Carpaţi. Instituţiile acelea de credit şi băncile româneşti din Ardeal şi din Banat au fost adevărate citadele naţionale şi culturale, care numai prin chibzuita lor conducere şi prin spiritul clarvăzător al întemeetorilor lor, ţărănimea noastră a avut putinţa să se manifeste şi pe terenul economic şi cultural, ca o forţă de neînvins, când dominatorii lor, maghiarii, prin toate mijloacele, unele cu caracter legislativ, altele cu caracter politic-administrativ, căutau să-l menţină într-o situaţie inferioară, materială şi morală, refuzând să le acorde drepturi şi posibilităţi de propăşire economică. După încheerea păcii, după înfăptuirea României întregite, toate instituţiile de credit şi băncile româneşti au suferit efectele crizei generale economice şi financiare, cu toate că in acelaş timp, dar din alte cauze, industria şi comerţul din Ardeal şi Banat, au luat o mare desvoltare, în raport cu situaţia dinainte de război. Cauzele ce au provocat dezvoltarea industriei şi comerţului nu le găsim, atât in politica economică a guvernelor şi nici in opera legislativă a parlamentului, cât în integrarea teritoriilor de peste Carpaţi într’un nou sistem geografic şi economic, care, spre deosebire de cel din trecut, a favorizat şi favorizează acest fenomen interesant. Creditul însă a fost ucis, căci nu s’au luat măsuri din timp, pentru menţinerea lui. In deosebi, românii au suferit şi suferă consecinţe a Ie acestei stări îngrijorătoare, deoarece instituţiile lor de credit n’au mai avut putinţa să se menţină în condiţiile din trecut, pe când populaţiunile minoritare dispun de capitalurile lor şi de aproape toate întreprinderile industriale şi comerciale. Iată pentru ce se impune, astăzi, să luăm măsurile grabnice şi necesare pentru reînvierea creditului in ţară şi în deosebi în Ardeal şi în Banat, unde el este legat — după cum am spus — de însăşi consolidarea noastră na- I ţională. fONDATORI LUIGI CAZZAVILLANTI Pagini EXEMPLARUL In Ţară : 3 lei In străinătate : 6 lei Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării Dir Gle P. T. T. No. 120.288/932. CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA |l ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 : SECRETARIATUL PE REDACTIE: 3.30.10____________ Accident de cale ferată intre R.-Sărat şi Focşani Un tren de marfă, plecat normal din staţia Voitin, situată între R.-Sărat şi Focşani, s-a rupt în două, pe linia curentă. Mecanicul trenului, observând faptul, după ce parcursese câţiva kilometri, a înapoiat prima parte a trenului, spre a face legătura, cu partea a doua rămasă pe linie. Din cauza ceţii, mecanicul nu a observat grupul de vagoane ce staţiona şi l-a tamponat violent, provocând încălecarea mai multor vagoane, din grupul staţionar. Din cauza acestui accident, întâmplat Vineri, la ora 4 dim., circulaţia trenurilor pe această linie importantă de mare trafic, a fost întreruptă mai multe ore, până când serviciul de întreţinere a ridicat vagoanele deraiate şi a refăcut linia în parte stricată. Accidente de persoane nu au fost. Trenurile de călători au suferit întârzieri Intre 40 și 150 minute. S-a ordonat anchetă pentru stabilirea răspunderilor și evaluarea pagubelor suferite. Autorul furtului de la legaţia rusă din Praga a fost arestat Braga, 23 (Radar). — Jandarmii au arestat, la 80 kilometri spre nord de Paga, pe autorul furtului săvârşit la legaţia sovietică. Hoţul se numeşte Alexandru Kazimov şi era funcţionar la această legaţie. Asupra lui Kazimov au fost găsiţi aproape toţi banii furaţi. Nu s'a furat nici un document dela legaţie. Praga, 28 (Rador). — Se dau următoarele amănunte despre arestarea lui Alexandru Kazimov, autorul furtului dela legaţia sovietică. Poliţia a identificat şi arestat pe şoferul automobilului cu care Kazimov, însoţit de o femee, a plecat din Praga după săvârşirea furtului. Şoferul a condus pe detectivii poliţiei în împrejurimile localităţii Boemisch Leipa, unde îşi dusese clientul. Poliţiştii l-au găsit pe Kazimov, ameţit de băutură, pe scările unui han din localitate. Şoferul continuă să fie ţinut la dispoziţia poliţiei. Dizolvarea „Asociaţiei evreilor naţional-germani“ Berlin, 28 (Rador). — Agenţia D. N. B. la imnţă: „Asociaţia evreilor naţionalgermani“ a fost dizolvată, la averea ei confiscată, pentru atiitudinea ostilă statului a membrilor ei. Preşedintele asociaţiei, d-rul Max Naumann dim Borni, a fost arestat. El este acuzat ca prin date inexacte despre ajutorarea evreilor din partea acţiunea „asistenţei de iarnă" a poporului german, a adus prejudicii mari măsurilor luate de guvern în acest domeniu. ----------x *: ----------- I a revenit memoria după 10 ani New-York, 28 (Radio-Central). Acum zece ani a fost internat la spitalul din Jersey- City un bărbat, care îşi pierduse memoria. Azi, nu se ştie graţie cărei întâmplări, bolnavului i-a revenit memoria. El a cerut ca mama şi soţia lui să fie chemate la spital. Bucuria acestora a fost mare, căci fiul, respectiv soţul, fusesedeclarat mart de autorităţi, în urma dispariţiei lui A avortat patru gemeni Londra, 29 (Radar). — In timpul unei competiţii sportive, o spectatoare în vârstă de 35 ani, — din cauza emoţiei, — a dat naştere la patru gemeni. Naşterea fiind prematură, atât mama cât şi copiii au avut nevoie de îngrijiri medicale imediate şi speciale. ooOOOoo- Congresul economic de la Cluj De la stânga spre deapta s d-nii Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul"; Iuliu Maniu, episcopul unit Frenţiu; I. P. S. S. Mitropolitul Bălan, rostindu-şi cuvântarea: episcopul Hossu; episcopul Lăzărescu. Foamete in Transvaal Paris, 28 (Prin radio). — Se anunță din Londra că guvernul Africei de Sud va fi silit să facă im mare împrumut sau să ceară ajutoare în afară spre a putea veni în ajutorul regiunilor sale înfometate din Transvaal. După o secetă care durează de mai bine de un an, 80.000 locuitori a căror îndeletnicire era agricultura şi creşterea vitelor, sunt astăzi muritori de foame în cel mai aspru înţeles al cuvântului. Ajutoarele date până acum de guvern sunt insuficiente. In nordul Transvaalului triburile de băştinaşi au început să devină agresive, împinse de foame. -Oxoftox. Regele Greciei ameninţă cu plecarea 0X0 Amnistia generală provoacă vii nemulţumiri Atena, 28 (Radio-Central). — Trei zile după înapoerea din exilul de 12 ani, regele George al Greciei a ameninţat azi cu plecarea din ţară dacă armata şi generalul Condylis se vor opune amnistiei generale a celor implicaţi în mişcarea revoluţionară din 1 Martie. Generalul Condylis a declarat azi că armata se opune ca amnistia generală să cuprindă pe d. Venizelos şi alţi şefi republicani. Ministrul de război, comandantul aviaţiei şi şeful marelui stat major al marinei, au declarat că vor demisiona dacă se va da o amnistie generală. Regele George nu este dispus însă să dea ascultare pretenţiilor armatei, că guvernul Condylis nu putea să-şi asume răspunderea unui decret de amnistie sau de grupere. Numai un guvern regulat, a spus d-sa, poate asuma o osegrea responsabilitate. Zi.■ Manărţă că "odată după formarea guvernului de tranziţie, vor fi amnistiaţi toţi cei amestecaţi în mişcarea revoluţionară şi condamnaţi de Curţile marţiale. NU SUNT NEMULŢUMIRI IN ARMATA Atena, 28 (Rador). — Generalul Papagos, ministrul războiului, a declarat că svonurile despre pretițise nemulțumiri în armată în legătură cu proectul de amnistie, sunt lipsite de ori ce temei. CINE VA FORMA NOUL GUVERN Atena, 28 (Radio-Central). — Spre seară s’a răspândit știrea că d. Constantin Demercis a fost însărcinat cu formarea noului guvern. D. Demercis a ocupat până acum diferite posturi politice. Știrea despre însărcinarea d-lui Demercis cu formarea guvernului nu a fost confirmată până acum In mod oficial. ----------ooooooo--------- Divergenţă de vederi intre guvern şi coroană Atena, 28 (Rador). — Generalul Condylis a cerut audiență Regelui spre a-i aduce la cunoştinţă că decretul de amnistie care a fost anunţat, a început să stârnească vii reacţiuni în armată. Comandantul arsenalului naval şi-a prezentat mai de mult demisia. Se prevede că se vor produce în curând şi alte demisii de ofiţeri. & Atena, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas” transmite : Pe cale particulară se anunţă că întrevederea pe care d-nii general Condylis şi Theotokis au avut-o cu Regele George, a dus la constatarea că între Coroană şi guvern există diverginţă de vederi asupra măsurilor de clemenţă cari ar urma să fie luate faţă de şefii mişcării revoluţionare din Martie trecut. Se crede că guvernul va lăsa guvernului succesor răspunderea decretului de amnistie. In astfel de condiţiuni, reînoirea mandatului generalului Condylis de a forma noul guvern elen pare exclusă. Se vorbeşte de formarea unui guvern „de tranziţie“ sub preşedinţia d-lui Demertzis, fost ministru şi profesor la universitatea din Atena. AGITAŢIA ORGANIZAŢIILOR ANTIVENIZELISTE Atena, 28 (Rador). — Câteva organizaţii anti-venizeliste şi-au convocat membrii la o Întrunire care urmează să se ţină astăzi la ora 19, în Piaţa Constituţiei. întrunirea a fost convocată pentru a se protesta împotriva planurilor de amnistie. » Atena, 28 (Rador). — Poliţia a interzis întrunirea convocată, pentru astăseară în piaţa Constituţiei, de câteva grupări antivenizeiste, care voiau să protesteze contra proectului de amnistie. AUDIENŢA D-LUI CONDYLIS LA REGE Atena, 28 (Rador). — Agenţia telegrafică elenă transmite: Fiind chemat azi la amiază de rege, d. Condylis a întrerupt consiliul de miniștri pe care îl prezida, urmând ca dezbaterile consiliului să fie continuate după audiența d-lui Condylis. *■ Inapoindu-se de la palatul regal, președintele Condylis a pus în curent pe membrii consiliului de miniștri cu felul cum a decurs audienţa sa la Suveran. Deoarece divergenţa pe care am anunţat-o continuă să existe, se aşteaptă formarea noului guvern. AUDIENŢA D-LUI MICHALAKOPULOS Pentru ora 16, regele a convocat pe d. Michalakopulos, pentru a-l consulta asupra situaţiei politice. Trebue să se noteze că formarea unui „guvern de serviciu”, care va avea sarcina de a reglementa chestiunea amnistiei după dorinţa Suveranului, este independentă de soluţia crizei ministeriale, pe care M. S. Regele o va adopta după ce va termina consultarea şefilor politici. Se observă că, după promulgarea amnistiei pentru toţi civilii inclusiv d. Venizelos, şi a graţierii pentru toţi militarii inclusiv d. Plastiras, şefii republicani vor putea să-şi reia activitatea politică în cadrul regimului actual. Se citează numele d-lor Maximos şi Denerdjis ca preşedinţi probabili ai „guvernului interimar de serviciu”. D. PAPANASTASIU NU S’A PREZENTAT Atena, 28 (Rador). — Drept răspuns la convocarea de a se prezenta la palatul regal, d-nii Calandaris şi Papanastasiu au adresat mareşalatului Curţii câte o scrisoare în care declară că nu pot da urmare convocării regale. D. SOFULIS PENTRU AMNISTIE GENERALA D. Sofulis, şeful partidului liberal, fiind reţinut în casă de boală, a trimis regelui un memoriu, în care spune că partidul liberal va continua loial activitatea sa politică în cadrul Constituţiei din 1911. D. Sofuris propune o amnistie generală, un guvern tranzitoriu şi alegeri imediate pe baza reprezentării proporţionale. Părerea generală este că, dacă s’ar promulga amnistia generală, militarii condamnaţi vor fi iertaţi de pedeapsă, dar nu vor fi reintegraţi în gradele pe care le-au avut în armată. PAREREA MINISTRULUI DE JUSTIŢIE Atena, 28 (Rador). — D. Yanopulos, ministrul justiţiei în guvernul demisionat, fiind întrebat de ziarişti, a explicat Regina Maria a Iugoslaviei a sosit la Belgrad Belgrad, 28 (Rador). — Azi la ora 17 a sosit în gara Belgrad, venind din România,regina Maria a Iugoslaviei. Pe peron se aflau în întâmpinare regele Petru al ll-lea, prinţul regent Paul, principesa Olga. Înalţii regenţi d-nii Stankovici şi Perovici, d. Stoladinovici, preşedintele consiliului de miniştri şi ministru de afaceri străine, generalul Jifkovici, ministrul de război şi de marină, miniştrii Koroşeţ şi Spalbe, precum şi membrii casei civile şi militare a regelui. Se mai aflau deasemeni pe peron d.na şi d. Gurănescu, ministrul României la Belgrad, precum şi întreg personalul legaţiei. -------ooOOOoo------ Accident grav pe cuirasatul „Paris” Paris, 28 (Rador). — Un accident s’a produs In sala cazanelor de pe cuirasatul „Paris", ancorat în portul Toulon. Cinci marinari şi gradaţi au fost mai mult sau mai puţin grav răniţi.-------OOOOOOO------ Furtună pe coasta Spaniei — BĂRCI NAUFRAGIATE — Madrid, 29. (Rador). — Din Gigiu (Asturii) se anunță că o barcă de pescari, în care se aflau șase persoane, a dispărut de două zile. Sunt temeri că barca s’ar fi scufundat în timpul furtunii. O altă barcă din Vigo a naufragiat, iar cei trei oameni cari formau echipagiol /M 11 Pagini N*. Hi Duminică 1 Decembrie 1935 P 11 DIRECTOR: STELIAN POPESCU Luptă sângeroasă intre grăniceri şi contrabandişti Kaunas, 28 (Rador). — O luptă sângeroasă s'a dat azi intre grăniceri şi un grup de contrabandişti, cari au încercat să treacă frontiera in apropiere de răni Niemen. Contrabandiştii, după o luptă violentă, au reuşit să pună mâna pe grăniceri, să-i dezarmeze și apoi i-au aruncat in Niemen. --------ooo : * : Ooo-------— FILME Nu se poate face mediemei nedreptatea să i se pretindă să nu varieze. Acest drept natural îl au toate ramurile de activitate omenească, în frunte cu politica. Interesant este însă că, în „doftoricescul meşteşug“, cum zicea Ionescu-Gion, variaţiunile nu funcţionează pe fronturi scurte, ci de la un pol la celalt. Cine nu-şi aduce aminte de vremurile când se recomandă cu unanimitate, că trebue să faci mişcare cel puţin o oră după masă, dacă vrei să fii sănătos? După mulţi ani de aplicaţiune a acestei îndrumări, a apărut siesta : viaţa nu poate să se scurgă fără dureri, dacă nu „dai“ după masă, adică dacă nu dormi cât de puţin. Care va fi etapa a treia, rămâne de văzut. Odinioară, era aforism să mănânci cât mai puţine pătlăgele roşii, ardei verzi şi alte legume, ale căror calităţi ar fi fost depăşite de cusururile lor. Astăzi, toate acele ostracizate alimente intră în categoria celor mai recomandabile din cauza... vitaminelor. Leit-motiv nelipsit de la nicio masă. Cum era să nu anunţe o firmă luminoasă de pe un acoperiş de pe bulevardul cel mai central: „Bere cu vitamine“ ? Dar saltul recent de la o extremitate la alta a provocat dezorientări şi iritaţiuni mai mari decât oricând. — De ce eşti aşa de palidă, scumpo ? Eşti bolnavă ? — Mai rău. Sunt desperată. Cred c’o să înnebunesc ! — De ce ? Ai pierdut ceva ? Ţi-a murit cineva ? — Ași! Asta n’ar fi nimic (plânge). E cu totul altceva... Mi-am perdut cincisprezece ani din viață!... Inchipuește-ţi !... M’am canonit ca să mă fac frumoasă—și când colo mă sacrificam ca să mă fac urâtă !.„ știam că dacă vrei să ai ten frumos, neted, fără sbârcituri, trebue să te abţii dela râs prea mult, dela hohote de râs, pentru că pun pielea la încercări grele, grăbesc şi Înmulţesc ridurile, cel mai mare duşman al frumosului femenin.. De aceea, dela război—atunci m’am convins de asta din cărţi speciale —pot să spun că n’am mai râs. Cu riscul de a fi considerată sceptică, vecinie nemulţumită, schiţam un simplu zâmbet atunci când cei din jurul meu se prăpădeau de râs... Am suferit mult, căci comprimarea exteriorizării veseliei pe care o simţiam la fel cu toţi, mă durea... Cred chiar că asta mi-a mâncat câţiva ani din viaţă. — şi? — Şi (plânge cu hohot), ci- tesc astăzi, în conferinţa unui doctor specialist, într’un ciclu cu autoritate, că râsul, nu numai nu ridează pielea, dar mai de grabă o netezeşte şi o înseninează prin afluxul de sânge care inundă ţesutul elastic din pielea celor cari râd sincer și natural... I-î-î !... I Dori ADEVĂRUL IN PROBLEMELE APĂRĂRII NATIONALE Adevărul, oricât de supărător ar fi pentru cei cari nesocotesc realităţile şi cred că optimismul nejustificat este un principiat de guvernământ, se impune, mai devreme, sau mai târziu, ca un imperativ categoric, în viaţa socială şi politică. Un caz interesant s-a petrecut în Italia. înainte de izbucnirea războiului mondial, un ofiţer a desfăşurat o activitate extraordinară intelectuală în domenii numeroase şi variate. El a publicat lucrări cu caracter ştiinţific şi militar, precum şi rezultatele unor cercetări de laborator, In domeniul chimiei industriale, electro-itechnicei, aviaţiei, etc. In anul 1916, după ce Italia a tatuat la război, i s’a cerut acestui ofiţer chiar de d. Bissoreti, ministrul fără portofoliu In cabinetul Boselli, să expună într’un memoriu ideile sale asupra războiului şi In special asupra aviaţiei. Ofiţerul s’a executat şi In două memorii a expus vederile sale, observaţiile sale critice obiective şi propunerile sale cu privire la reorganizarea armatei şi a aviaţiei, după cerinţele războiului în curs, în vederea atingerii scopului urmărit de toţi aliaţii: victoria. Cele două memorii au fost aduse la cunoştinţa comandamentului suprem. Efect neaşteptat. Autorul memoriilor a fost arestat, dat judecăţii şi condamnat de un tribunal militar la un an recluziune. In 1920, acelaş ofiţer a fost reabilitat, reîncadrat şi Înaintat general de divizie. După câtva timp, el a demisionat din armată. Astăzi, numele generalului Douhet — căci despre el este vorba —a ajuns celebru, nu numai prin lucrările ştiinţifice şi militare ce le-a publicat, prin cercetările sale de laborator, ci mai presus de toate pentru fermitatea caracterului său şi pasiunea sa pentru adevăr. Ce a scris el în memoriile din epoca războiului, cari au provocat darea în judecată şi condamnarea sa? Nimic altceva decât adevărul. El a atras atenţia asupra pericolului ce-l prezintă lipsa de pregătire din timp de pace a armatei italiene şi mai cu seamă insuficienţa armamentului modern şi a mijloacelor de apărare aeriană. Drouhet nu s’a mărginit la o critică negativă, dar obiectivă, şi a făcut o serie de propuneri, ce le studiase mai demult, care,odată aplicate, ar fi pus armata patriei sale într’o situaţie mai bună decât aceea în care se găsea. Doctrina sa asupra războiului modern, cu toate că a izvorât din studiul apărării naţionale a Italiei, conţine un adevăr universal. Generalul Drouhet a fost colaboratorul d-lui Mussolini şi a murit în 1930, dar numele său a rămas strâns legat de operele ce Ie-a lăsat. El a atras atenţia, că în problema complexă a apărării naţionale, cea mai mare crimă este învăluirea slăbiciunilor şi a lipsurilor constatate de factorii competing, prin jumătăţi de măsuri, sau chiar prin nesocotirea realităţii şi a adevărului şi a recomandat spiritul obiectiv la judecarea ei, curajul de a spune adevărul ţării şi fermitatea în aplicarea planului de înzestrare a armatei, căci cine ocoleşte adevărul, când sunt la joc interesele superioare ale naţiunii, pregăteşte dezastrul de mâine. CEATA DIN CAPITALA * Joi seară, la ora 8 s’a lăsat asupra Capitalei o ceaţă deasă, care după o jumătate de oră a devenit atât de compactă, încât a făcut imposibilă circulaţia pietonilor şi a vehiculelor. Prin centrul Capitalei, luminile se zăreau ca opaiţele. Mulţi şoferi n’au mai plecat din staţii de frica accidentelor, iar alţii prinşi in drum de ceaţă, au fost nevoiţi să circule la pas. Atât autobuzele cât şi tramvaiele au circulat cu multă prudenţă, spre a evita accidentele. întunecimea a fost mai profundă pe la periferii, unde străzile sunt mai prost iluminate. Pe la ora 9 seara, ceața s’a ridicat. Nu s’au înregistrat accidente. îmblânzitoare de lei leşină din cauza unui... şoarece Londra, 29 (Rador). — O îmblânzitoare de lei, speriată de un şoarece, a leşinat în cursul unei reprezentaţii la circul Olympia. Cei patru lei, văzând pe îmblânzitoare leşinată, s’au aruncat asupra ei. Publicul, înspăimântat, a început să strige, provocând o şi mai mare furie a fiarelor. Paznicii circului au reuşit apoi, cu mare greutate, să scoată pe îmblânzitoare din cuşca leilor. Revenindu-şi din leşin, îmblânzitoarea a pătruns din nou printre lei, silindu-i să continue reprezentaţia. ______ (Continuare in pagina 2-a) HYDRA Noul regim al comerţului exterior de prof. N. BASILESCU de la facult. de drept din Bucureşti La fiecare trei luni, guvernul taie capul Hydrei , dar peste noapte un altul creşte tot atât de urît şi de hidos ca şi cel tăiat. Noul jurnal al Consiliului de miniştri este o dovadă nouă a acestei afirmaţiuni. Regimul ce el creiază pentru comerţul exterior nu va aduce nici o uşurare acestuia, pentru că el nu diferă decât în aparenţă de cel abrogat, pentru că el conţine aceleaşi piedici Însănătoşirii comerţului nostru. Intr’adevăr, prin noul jurnal al Consiliului de miniştri, principiul fundamental al regimului comerţului de devize rămâne acelaşi — aşa cum el a fost fixat prin legile din 1 Octombrie 1932 şi 15 Aprilie 1935, — adică el este un monopol al Băncii Naţionale, — ea singură le poate cumpăra şi ea singură le poate vinde. Da, — şi ,Băncile autorizate” pot face acest negoţ, — însă „cu asentimentul prealabil al Băncei Naţionale“. Exportatorii şi toţi acei cari cu un titlu oarecare deţin devize străine sunt datori să le cedeze Băncii Naţionale, adică întocmai ca şi el. Banca Naţională cumpără aceste devize pe prețul pe care Comisia de îndrumare — în fruntea căreia este guvernatorul Băncii Naţionale cu voce preponderentă — îl va fixa; acesta va fixa pentru fiecare deviză prima pe care Banca o va plăti peste cursul ei legal. Această primă se va acoperi din : a) Produsul umed taxe de import pe toate mărfurile; b) dintr-o taxă adiţională de 12% asupra petrolului exportat. O singură inovaţiune pare a fi voit să introducă foarte timid acest jurnal. Banca Naţională nu este obligată să cumpere orice fel de devize: devizele zise slabe vor fi refuzate de ea şi de băncile autorizate de ea, — ele vor fî deci aruncate în gura Bursei Negre, care le va specula fără nici un control. Aceasta este marea inovaţiune, marele succes pe care l-a obţinut de ministru al Industriei, în lupta pentru libertatea comerţului de devize. In fine, s’a părut autorilor acestui jurnal că nu au strangulat în destul comerţul exterior, ei au prevăzut în art. 3 că: „nimeni nu poate cumpăra devize pentru plăţi de mărfuri importate, pentru plăţi de arie