Universul, martie 1936 (Anul 53, nr. 60-74)

1936-03-01 / nr. 60

candal 53-Iea Nr. 60 Duminica 1 Martie 1936 a­n$.cgtejti expoziţia turcească Vizitaţi expoziţia pe care pic­torii turci o inaugurează atât de frumos şi de cuviincios la Bucu­reşti, of­im­­2nd astfel puterile de artă plastică ale unei na­ţiuni cu o bogată sensibilitate desrobită după veacuri dintr’un decorativ ornamental în care se oprise. Intre toate frământările po­litice noua renaştere a izbutit să-şi afirme o înflorire. Să nu uităm însă că de ani de zile am cerut chiar în coloa­na acestor însemnări ca să se organizeze pe cale diplomatică schimburi de artă prin care artiştii români, grupaţi, aleşi, să fie prezentaţi peste hotare unde ar face o bună impresie, cum o ştim cu siguranţă, din în­suşi faptul că foarte mulţi din­tre ei au expus răzleţiţi răzbă­tând singuri prin cele mai se­vere saloane şi expoziţii din apus, însăşi bucuria cu care primim noi pe oaspeţii străini, să dove­dească datoria ce avem de a prezenta peste hotare străluci­rea artei noastre, care are tot dreptul să nădăjdiiască aceeaş bună primire. Felicităm personalităţile de seamă din Istanbul care au în­ţeles să facă această cinste ţâ­rei noastre prezentând pe ar­tiştii lor, şi socotim asemenea activităţi apropietoare in cul­tură drept semnul celei mai curate prietenii. Acţiunea diplomaţiei cultura­le capătă câmpuri noul de muncă, şi rezultatele acestor cunoaşteri înalţă stima dintre popoare. Să nu uităm în această acţiu­ne, alături de propaganda pe care pictura şi muzica o fac popoarelor, rolul covârşitor pe care îl au bunele traduceri prin care se împărtăşesc toate co­morile de gând ale naţiunilor. Şi nouă ne va veni rândul să organizăm expoziţii, şi noi a­­vem datoria să luăm în cerceta­re operele pe care suntem da­tori să le răsădim în graiul nos­tru, sau să le ajutăm când sunt mândria noastră, să ajungă a fi răspândite şi în cultura ce­lorlalte popoare prietene. Dar nu numai publicul câşti­gă de pe urma acestor schim­buri, ele sunt bogate în învăţă­minte pentru toţi artiştii, dă­ruind îndemnuri, critice cons­tructive şi însufleţiri. ADRIAN MANIU Vaccinul in contra frigurilor galbene Institutul Pasteur din Tunis a dat de curând lămuriri pre­cise privitoare la vaccinarea contra frigurilor galbene. As­tăzi vaccinarea aceasta nu mai cere decât o singură inoculare. Modificarea tehnică prin care vaccinara s’a redus la o singu­ră înţepătură, a dat rezultate strălucite. Institutele Pasteur de la Paris,­ Dakar şi Tunis d in A­­frica, nu mai întrebuinţează alt procedeu. Luarea de sânge îna­inte şi după vaccinare, pentru stabilirea unui control, nu este indispensabilă ,pentru toţi vac­cinaţi! Vaccinarea contra fri­gurilor galbene a fost practica­tă la mii de persoane; ea nu a dat loc la nici un accident, la nici o complicaţie tardivă şi la nici un insucces. Ea este astăzi recomandată în mod oficial de secţia­­de igienă a Societăţii Na­ţiunilor. Origina ţigaretelor In 1832 un soldat egiptean a găsit, în timpul campaniei contra turcilor, mai multe ba­loturi de tutun părăsite de o caravană. Neavând luleaua la el, soldatul se folosi de un car­tuş gol spre a putea fuma. Principiul ţigaretei era găsit. Cel dintâi magazin de ţigarete a fost deschis la Londra abia in 1861, de un fost ofiţer din armata rusă, grec de origina, numit Teodoriti. Cu câţiva ani înainte se instalase în acela? cartier al Londrei o prăvălioara în care se vindea tutun tăiat mărunt şi o hârtie specială pentru răsucirea­­ţigaretelor. O clientelă restrânsă, compusa din greci, ruşi, spanioli şi câţi­va englezi se aprovizionau in acest magazin. Comercianţii de ţigări de foi au dus o campa­nie din­ cele mai violente con­tra acestor inovaţii, susţinând că hârtia ar pune in primej­die sănătatea fumătorilor. In 1878 ţigaretele americane, cu vesti­tul tutun din­­ Virginia, şi-au făcut apariţia în Anglia­ şi au contribuit la definitiva încetă­­ţenire a ţigaretelor, atât de răspândite în ziua de astăzi. SIMPLIFICARE Cu acest funicular, skiorii ur­că astăzi confortabil până la vârful Brevent (aproape 3000 metri) din Alpi. SFATURI PENTRU GOSPODINE Dejun. — Menu: Supă fran­ceză ; gâscă pe varză dulce; crochete de ţelină cu sos de roşii ; brânză ; compot de pru­ne uscate. Dulceaţă de portocale: Nu­mai portocalele cu coaja groa­să sunt bune pentru dulceaţă. Se aleg portocale frumoase şi se rad uşor cu răzătoarea până ce dispare scoarța portocalie. Portocalele se pun apoi să stea 14—16 ceasuri în apă rece, cu grija ca apa să fie schimbată de 2—3 ori în acest timp. După ce s'a aruncat apa rece în care au stat fructele, se pun la fiert, tot în apă rece, 6 porto­cale împreună cu o lămâe şi se lasă să stea pe foc până ce apa începe să fiarbă; se arun­că atunci apa fierbinte şi se în­locuieşte cu apă rece, această operaţiune repetându-se de trei ori în şir. Portocalele se scot apoi din apă şi se lasă să se scurgă bine. Zahărul se cântă­reşte în cantitate egală cu fructele. Portocalele se fac în urmă în bucăţele de mărime potrivită şi se aruncă în zahă­rul topit pe foc. Dulceaţa tre­­bue fiartă la foc iute, scoţân­­du-i-se spuma necontenit; când siropul este suficient de legat, dulceaţa este gata. Veri­ficarea siroului se face ca la oricare dulceaţă; se Încearcă siropul cu o lingură lăsându-1 să pice pe o farfurie ; dulceaţa este gata, de îndată ce se soli­difică în farfurie. Dulceaţa se toarnă caldă în­ borcane şi se lasă să se răcească înainte de a lega acestea, la gură, cu o hârtie albă mai groasă; înain­te de această din urmă opera­ţie se aşează, deasupra, în fie­care borcan, o rondelă de hâr­tie ţiplă bine înmuiată în rom fin, spre a împiedica aerul de a pătrunde ; astfel dulceața nu se zaharisește. \nda Aclimatizarea faunei germane in Chili Guvernul din Chili a hotărît să îmbogăţească pe o scară în­tinsă fauna ţării sale aducând din Germania un număr consi­derabil de cerbi, căprioare, fa­zani, potârnichi, cocoşi de munte, etc. Deocamdată ani­malele acestea vor fi instalate pe o insulă întinsă a lacului Ranco, transformată îmbr­ un parc natura! Aclimatizarea a­­nimalelor în ţări străine nu este lipsită de pericole. Iepurii de casă îmmulţindu-se peste măsură deveniseră o adevă­rată plagă în Australia şi au trebuit să fie stârpiţi cu mari cheltueli. Acelaş lucru s-a în­tâmplat cu vrăbiile in America de Nord. Unele animale îşi schimbă obiceiurile, după ţara în care se află. Iepurii de casă, spre pildă, se suiau pe copaci în Australia, iar „mangustele“, micile carnivore care distrug şobolanii şi şerpii în ţările orientului, devin periculoase când numărul duşmanilor lor naturali este prea redus. Ger­manii au încercat să introducă cangurul la ei, dar au fost nevoiţi să-l stârpească după câtva timp. Aclimatizarea mai multor animale de blană din America a dat şi ea greş în Germania, îndrăzneaţă experienţă pe care o face Chili in acest mo­ment este din cele mai intere­sante, dar vor trebui aşteptate cel puţin primele rezultate spre a se putea vorbi de reuşită. Circul n’a murit! La Paris și Londra, circurile sunt încă ppn« g tmmcwle ^ «enxati« mai gustat* decât. J Insectele işi fac o toaletă minuţioasă Toată lumea ştie că insectele, ori­cât de murdare ar fi locurile und vieţuesc, se înfăţişează în­totdeauna perfect curate, ne­­prăfuite şi fără cea mai mică urmă de noroi sau murdărie. Rezultatul acesta este datorit unui fel de „lac“ lucios care le acoperă şi pe care praful ca şi picăturile de apă alunecă uşor. O muscă, dacă a căzut în apă, nu se udă decât după un timp oare­care. Situaţia se schimbă însă dacă lichidul este gras, cum ar fi laptele, spre pildă. Afară de aceasta,, trebue remar­cat că insectele sunt din in­stinct de o meticuloasă cură­ţenie, printre cele mai curate creiaituri din câte trăesc pe pă­mânt. Ele îşi fac de obicei toa­leta cu picioruşele, înzestrate cu periuţe pe care la rândul lor insectele le curăţă trecâmdu-le prin fălci Observaţiile acestea au fost făcute de curând cu ma­re precizie de entomologi. trofe medicale. FURUNCULOZA Boala aceasta se prezintă sub două aspecte: sau furunculul se iveşte izolat, sau, îndată ce s’a vindecat, se produc in apro­pierea lui unul sau mai multe buboae care constitue adevărata furunculoză. Boala este dato­rită unei infecţii microbiene a pielii şi nu este în legătură di­rectă cu starea generală a or­ganismului. Totuş, oboseala şi depresiunea ca factori ce scad rezistenţa ţesuturilor faţă de atacurile microbilor, cont­ribue la contractarea furunculozei. Prima măsură de luat este de­­sinfectarea pielei sănătoase împrejurul furunculului; spă­larea cu eter este foarte folo­sitoare şi împiedică întinderea infecţie! Cataplasmele nu simt rele ; ele nu vindecă, dar gră­besc formarea puroiului, ceea ce este şi un inconvenient, căci favorizează înmulţirea microbi­lor. De fapt, metoda cea mai bună constă în distingerea mi­crobului însuşi; la acest rezul­tat nu se ajunge însă decât printâr un tratament local Vac­­cinoterapia singură ne poate vindeca în mod sigur, fie cu vaccinul preparat gata, fie cu autovaccinul preparat cu ger­menii luaţi din însăş furuncu­lul bolnavului. In orice caz, vaccinarea este azi practicată pretutindeni Microbul acestei boli este un stafilopop. MARELE TURNEU Dunărea Albastră Silly Vaisiliu, Lulu Nicolau, Florida Demion, Ady Ferry, Margareta Marian, Nutzi Pan­­tazi, Itza Pursky, Annie Călines­­c­u, Marga și Diidema Rădulescu, Const. Tomeanu, G. Groner, Constant Lungeanui, Titi Botez, R. Rang, N. Anitomou, Mih. Bala­ban, Dan Dame­­rasau, Al. Gio­­vani, C. Dadiu, I. Nădejde sunt în fruntea formidabilului an­samblu cu care DUNAREA AL­BASTRA cel mai mare succes al anului a plecat în turneu în în­treaga ţară. Celebrele „Alhambra­­ Girls“ sub conducerea maestrului S. Siamin şi cu concursul admira­bililor coregrafi Oleg Danowsky, Gimy şi Tedd, au un rol pre­ponderant în opereta - revistă DUNAREA ALBASTRA. Decoruri minunate care au fost aplaudate la ridicarea cor­tinei, costumuri de luxuriantă bogăţie, fast, antreu, umor ire­­zistibl, sunt armele cu care DUNAREA ALBASTRA a cuce­rit un mare succes. Grandiosul turneu este astăzi la T.­Măgurele, mâine MATI­NEU şi seara Craiova, apoi Se­verin, Timişoara, etc. 1 Podul peste Nistru la Crisceatec Cernăuţi, 27 Februarie Am relatat că mai zilele tre­cute a fost in sala de şedinţe a prefecturii o şedinţă a delega­ţilor români şi poloni în vederea refacerii podului de peste Nistru între Crisceatec şi Zalesciki. Po­dul acesta a existat până la răz­boi, dar a fost distrus în timpul războiului de trupele rusești. S-a hotărît ca acest pod să fie refă­cut și anume România să refacă partea de pod de pe teritoriul ei, iar Polonia cealaltă parte. Refa­cerea va costa 14 milioane. Par­tea românească a podului va fi refăcută de industria română, iar partea polonă de industria ţării vecine. S-a hotărît de comun a­­cord ca în ziua de 20 Mai să se ţină licitaţie publică atât în Bu­cureşti cât şi în Varşovia pentru darea în antrepriză a lucrărilor. Spre sfârşitul lunii Mai se vor în­tâlni din nou cl­egaţii români şi poloni pentru a discuta începe­rea lucrărilor. Lucrările vor în­cepe în Iunie a. c. In anul viitor, la 1 Iunie, podul trebue să fie ter­minat. In acea zi el va fi inau­gurat. -------xoox------­ Târgul de lipiţani de la Sâmbăta de jos Făgăraş, 27 Februarie Am arătat la timp că Sindica­tul pentru creşterea calului lipi­­ţan, din regiunea hergheliei Sâm­băta de jos, a organizat, în ziua de 25 Februarie, primul târg a­­nual de lipiţani, la herghelia Sâm­băta de jos. Cum acest impor­tant eveniment economic intere­sează pe cititorii ziarului nostru, am cerut relaţiuni de la d. dr. An­drei Goreniuc, directorul herghe­liei şi preşedintele sindicatului, despre rezultatele obţinute la a­­cest prim târg de lipiţani. D-sa a binevoit să ne comuni­ce următoarele: S’au vândut 12 animale, 6 ar­măsari şi 6 iepe cu suma totală de 165.000 lei, adică, în medie, s'a plătit cu 13.700 lei una. Ar­măsarii s'au vândut cu 12—20.000 lei unul, iar iepele cu 10—16.000 lei una. Cifra de 12 animale vân­dute nu impresionează, dar, în comparaţie cu numărul animale­lor adulte prezentate la vânzare, este demonstrativă. Au fost aduşi la târg 11 armăsari şi 15 iepe a­­dulte, în total 26, din care, vân­­zându-se 12, reiese că procentul animalelor vândute este de 46%. In comparaţie cu târgul de iarnă ţinut în Făgăraş la 4 Decembrie, rezultatele acestui târg sunt sa­tisfăcătoare, fiindcă, la târgul din Făgăraş, din 3—400 cai aduşi spre vânzare, abia s'au vândut 5, cu preţul maximal de 6000 lei unul. Bineînţeles că la târgul de li­piţani s'au prezentat şi nume­roase animale tinere, de 21—3 ani, anume 35 armăsari şi 26 iepe, aşa că totalul animalelor de vân­zare a fost de 97, dar pentru ti­neret nu au fost amatori. Cumpărătorii mai de seamă au fost Camera de agricultură Satu Mare cu 3 armăsari şi 2 iepe; Camera de agricultură Sălaj cu 3 armăsari; Camera de agricul­tură Putna: delegaţii ei nu au avut răbdare până la sosirea animale­lor şi au plecat; d-nii dr. Mure­­şan, directorul spitalului Satu Mare, a luat 2 iepe; dr. Cosma Cornea-Codlea, o iapă, apoi ofi­ţeri din garnizoana Sibiu, între cari şi d. căpitan Chirculescu. Au asistat la târg d-nii V. Perşo­­tean, prim preşedinte al trib. Dumbrăveni, colonel Ghinea, şe­ful serv. veterinar C.V.A., dr. Su­ni, directorul abatorului Braşov, dr. M. Grama, decanul baroului, dr. Ion Voijoli, avocat din Făgă­raş. oxq^Qs Scandal şi incăerare in com­. Ovidiu (Constanţa) Constanţa, 27 Februarie Cârciumanu Gh. Belein şi în­văţătorul Nicolae Ion, din com. Ovidiu (Constanţa), primul, preşedinte la Banca populară, iar al doilea vice-preşedinte, s’au luat la ceartă, azi d. a., în s’au încăerat, localul primăriei din acel sat şi Ei s’au lovit reciproc, cu bat­­roanele, spărgându-şi capetele. Sătenii, cari se aflau acolo şi cari s'au împărţit în două ta­bere, in loc să despartă pe be­ligeranţi, s’au lua­t şi ei la bă­­tae, spărgând in acelaş timp geamurile primăriei. Intervenind jandarmii, scan­dau! a fost aplanat. S-a stabilit că motivul încăe­­rării este o veche neînțelegere dintre cei doi conducători ai _____ MMI UNIVERS­AE IMPORTANT PENTRU FABRICILE DE CAUCIUC CULORI, PRODUSE CHIMICE, ETC. Societatea Naţională de Gaz Metan aduce la cunoştinţa industriaşilor şi comercianţilor, că fabrica sa de ne­gru de fum—Carbonblack —este în plină activitate­ asigurând întregul consum intern. Pro­dusul nostru, denumit „CARBOMET", este fabricat din gaz metan, la fel cu cel american. CARBOMETUL se vinde numai direct de la fabrică, fără intermediar și garantând astfel calitatea lui superioară, adică fără amestec de produse inferioare, ca păcură, etc. Pentru Informaţi­uni şi comenzi adresaţi-vă direct fabrice! ; Soc. NAŢIONALA de Caz METAN Fabrica de negri de Fum, Mediaş 5129 tényest. Târgul de Mostre în» Viena Dela. 8 până la 14 Martie 1936 Expoziţia technică şi agr­icolă până la 15 Martie MARELE TÂRG DIN EUROPA CENTRALA Expozanţi din 18 State. — Cumpărători din 72 Ţări Importante reduceri de preţ pe căile ferate române, iugoslave, ce­­hoslovaice, ungare şi aiuatriace, pe Dunăre, pe Marea Neagră, precum şi in traficul aerian. Fără viza paşaportului. Cu legitimaţia expoziţiei şi paşaportului este liberă trecerea graniţei în Austria. Prin­ Cehoslo­vacia fără viza de tranzit. Viza de tranzit ungară se obţine la graniţă prin prezentarea legitimaţiei Târgului de Mostre. Inform­aţiuni de toate felurile precum şi legitimaţia Târgului de Mostre (a lei 150) se obţin dela: Wiener Messe A. G. Wien VII şi dela reprezentanţele onorifice în Bucureşti, Legaţia Austriacă, Strada Wilson 9,­­ Oficiul Comerţului Exterior, Institutul Austriac de Ex­port, Calea Victoriei 2. „ Organizaţia Naţională Română de Vodaj şi Turism „Eu­ropa“ S. A., Strada Doamnei­­ „ Wagons-Lits/Cook S. A., Piaţa Regele Carol I. „ Schenker & Co„ Societate Anonimă Română de Trans­porturi Internaţionale, Calea Victoriei 11. „ „ „Europa“ Hamburg-Amerika Linie S. A. R., Calea Victoriei 84. „ „Europa“ Biuroul alb­t de voiaj C. F. R., Calea Victo­­ I­riei 49. „ „Europa“ O. I. T., Calea Victoriei 53. „ „Europa“ Banca Car­nea S. A., Calea Victoriei 28. „ „Europa“ Helveţia, Ca­lea Victoriei 22. „ Ing. Alfred Netzer, Strada Romană 144. 5133 Şi părul îmbătrâneşte! Se spune cu drept cuvânt: „Omul are vârsta părului său’’. Nimic nu îmbătrâneşte într’atât un obraz ca un păr, care în­cepe să încărunţească, să se u­­suce şi să cadă. Contra tuturor acestor rele există un singur mijloc: rege­neratorul de păr „MONOPOL”. Monopol hrăneşte părul, redân­­du-i seva, pe care înaintarea vârstei i-a răpit-o. -t+ + + + 44» + ♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ In acest fel părul tra­tat cu Monopol îşi reca­pătă culoarea iniţială, se moaie şi deci nu se mai rupe şi nu mai cade. Monopol distruge mă­­treaţa. La farmacii, droguerii şi par­­fumerii. 1512 Adunarea preşedinţilor Camerelor de comerţ Joi după amiază, conform ho­­tărîrei luate în şedinţa prece­dentă, urma să se întrunească o comisiune de 9 persoane spre a studia chestiunile ce n’au fost examinate. Totuşi au luat parte toţi preşedinţii Camerelor de comerţ la această şedinţă pre­zidată de d. ing. C­ Osiceanu asistat de d. Gh. Christodore­­scu. S-a reluat din nou discuţia proectului de lege pentru orga­nizarea Camerelor de comerţ făcându-se observaţii asupra fiecărui capitol în parte. Toate observaţiile făcute vor fi trans­mise azi ministerului industriei. Şedința a luat sfârşit la o­­rele 19. i Accidentul unui autocamion din Bucureşti R.­Sărat 27 Febr. Un autocamion, proprietatea d-lui Bander, din Bucureşti, în­cărcat cu materiale de ferărie, se afla în drum spre Dumi­­treşti, din acest judeţ, unde se construeşte un pod nou peste râul Râmnic. In momentul când cobora panta de pe şos. naţională, in apropiere de satul­­Dărâmaţi, proprietarul autocamionului d. Bander a observat că se de­­sumflase cauciucul unei roţi. Vrând să previe un accident, a oprit brusc maşina, din vi­teză. Din această cauză, s’a produs o zguduitură puternică a maşi­nii, iar o parte din materiale a­u căzut asupra însoţitorilor d-lui Bander, meseriaşii Gh. Rădu­lescu şi Gh. Crăescu, amândoi din Bucureşti, primul domici­liat în srbr. Bujoreanu 16, iar al doil­ea pe aceiaş stradă, n­r. 11. Ambii s’au ales cu picioarele fracturate. T.i stare destul de gravă, au fost internați în spi­talul central din localitate. Interesant proces comercial Epilogul contrabandei de zahăr din Brăila Galaţi, 27 Februarie , înaintea Curţii de apel, sec­ţia I, s’a desbătut un intere­sant pnoi­as diometrolia! Banca co­mercială italiană şi română, sucursala Brăila, având de pri­mit de la Dumitru S. Georgopol din Brăila, anionul faimoasei contrabande de zahăr din Bul­garia, 5.860.962 lei, a intineidius la tribunalul din Brăila o cerere şi a obţinut vânzarea cantităţi­lor de cereale gajate pentru a­­ceastă datorie. Vânzarea s-a făcut în zilele de 20 Aprilie şi 25 Mai 1935 realizândiu-se 2.467.388 lei. Ulterior, s’au ivit însă şi alţi creditori ai lui Georgopol, ce­rând înscrierea pe tabloul de distribuire a sumei rezultată din vânzarea cerealelor. Astfel s’au înscris : Banca co­mercială italiană şi română, cu 5.860.962 lei; Leonida Ventu­ra, din Brăila, str. Unirii 32, cu 99.500 lei; Achile şi Andrei Ma­­vroijami, cu 50.500 iei; Iani Ven­tura, cu 76.200 lei; Nicu Conto­­guris, cu 77.420 lei; Societatea de navigaţie in lichidare „Du­nărea“, din str. Roşie 2, cu 62.937 lei; Teodor şi Spiridon Levendi, din­ Brăila, str. Fiori­lor 10, cu 46.610 lei; H. Arge­­şanu din Brăila, str. Unirii 117, cu 1.500.000 lei; statul român, prin ministerul de finanţe cu suma de 41.997.255 lei, rezul­tând din amenda aplicată pe cele 25 vagoane zahăr prove­nite prin contrabandă, precum şi din impozitele fiscale res­tante, şi societatea „Steaua Ro­mâniei“ pentru 58.777 lei. Creditorii neînţelegându-se, s’a ajuns cu o acţiune la tribu­nalul Brăila. In urma desbaterilor ce au ------- -----------------­rile făcute de N. Contaguiris, so­cietatea de navigaţie „Dună­rea" şi Banca comercială italia­nă şi română, dispunând îm­părţirea sumei de 2.467.388 lei provenită din vânzarea cerea­lelor, după cum urmează : N. Contoguris 72.970 lei; societatea de navigaţie „Dunărea” 62.936 lei şi Banca comercială italiană şi română 2.331.481 lei. S-a respins cererea statului ro­mân de a fi despăgubit cu 41.997.255 lei. Deasemeni, s-a res­pins acţiunea societăţii „Steaua României“ de a i se acordă 58.777 lei. Ceilalţi creditori au semnat câte o declaraţie că işi retrag cererile făcute, împotriva sentinţei tribuna­lului, au făcut apel la Curtea de apel din Galaţi, statul şi socie­tatea „Steaua României“. Apelul a venit spre judecare la secţia I a Curţii. Din partea statului român au pledat d-nii avocaţi Traiian Tino şi Tr. Mol­dovaira, iar din partea societă­ţii „Steaua României“, d. avo­cat Radu Portocală. După desbateri care au durat câteva ore, Curtea a respins din nou apelul startului român. A admis, în parte, apelul so­cietății „Steaua României“, a­­cordându-i 10.362 lei din 58.777 lei cât a solicitat. D.nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schim­bare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care pri­mesc ziarul iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamen­tului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abo­ Digestiv, Laxativ, înviorător! „Scaun regulat şi suficient In fie­care zi”. Iată prima condiţiune pentru a fi sănătos. Ceaiul Cisbey, preparat prima dată de călugării Trapişti, are în compoziţia sa plante alese cu grije minuţioasă şi are o acţiune din cele mai folo­sitoare pentru organism. Ceaiul Cisbey curăţă sângele, tonifică inima, stomacul, ficatul şi rinichii . Prin întrebuinţarea sa regulată, boalele de stomac şi intestine dis­par repede. Sănătatea, vigoarea, pofta de mâncare, somnul odihni­tor şi buna dispoziţie reapar. Ceaiul Cisbey este delicios de băut, chiar fără zahăr! c^ImmIL CHBEY De vânzare la toate far­maciile şi drogueriile din tara Cereţi mostre gra­tuite la depozitul pentru Ceaiul Cisbey: BUCUREŞTI ill. Strada Toamnei No. 103 Preţul lei bu­­cutta 100 gr VIŢE ALTOITE SUPERIOARE Varietăţile cele mai bune pentru vin şi masă, calitatea I-a, cu preţul de circa 3 LEI BUCATA garantând autenti­citatea. Catalogul se trimite gratis la cerere. PEPINIERELE ANGHEL N. CAPRĂ corn. Mavrodin, jud. Teleorman 25 s Cereţi pentru curăţatul maşinilor de gătit numai „Zebra“ grafiţă| original englezesc REFUZAŢI­­ Numeroasele imitaţiuni GRIPA cu tot convoiul «I da naa. Junsuri, dureri de cap, de epata, de piept, febră, tul­burări nervoase, trebue combătută cu un medi­cament care să fie anti­­nevralgic, să coboare temperatura şi să calmeze nervii. Aceste calităţi le are c u m 4 i 11EVRALGIME JURIST Vita lui Cuza Vodă nu va mai fi scoasă in vânzare — FISCUL ŞI-A RECUPERAT BANII — Galaţi, 27 Februarie Scoaterea în vânzare a vilei lui Alexandru Ion Cuza care a agitat multă vreme opinia pu­blică gălăţeană, nu mai este de actualitate. La termenul de licitaţie, fixat de tribunalul Covurlui, moştenitorii decedatului Adolf Teitler din Iaşi — proprietarii vilei—au făcut dovada că au achitat, la administraţia finan­ciară de Iaşi, taxele succesorale, în sumă de peste 600 mii lei. A rămas numai datoria către administraţia financiară de Covurlui, în sumă de aproape 70.000 lei, reprezentând impo­zitul pe clădiri, datorat pe anii 1927, 1928, 1929. In ce priveşte impozitul de anii următori, din­ 1929, moştenitorii au fost scu­tiţi de plată întrucât clădirea­­ —vila—a fost neinchiriată. Cum ordinul ministerului de finanţe prevede că, pentru pla­ta datoriilor către fisc, din anii I 1926, 1927 până la 1929, se pot­­ primi bonuri de impozite, ordo­nanţe de plată, etc., moşteni-­ torii Teitler, prin procuratorul lor—d. avocat Silvianu—au şi înştiinţat administraţia finan­ciară din Covurlui, că vor a­­ch­ita datoria de 70.000 lei, ur­mând să se stingă orice urmă­rire. In consecinţă, la 12 Mai, când tribunalul a fixat noul termen de scoatere în vânzare a vilei fostului domnitor, dosa­rul va fi închis. MINISTERUL JUSTIŢIEI ’ Direcţiunea Judiciară D. Simca H. Lebel, de ren­gi­­ime mozaică, născut în Bucureşti la 19 Mai 1908, domiciliat in Bu­curesti str. Jules Michelet n­r. 15 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronic de Lebel în acela de Radianu, spre a se numi Simca H. Radianu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune In termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 787 [ I m­ooopoi, Sfl tflRTfl ‘ 'moofl, BUCUREŞTI ,STR. ŞELARI 26) Căpitanul IOV din Piteşti, soseşte Marţi 3 Martie în Capitală şi primeşte comenzi pentru BRAIUL LUI IOV, la cofe­tăria Sorescu din str. Bărăției 59, de la orele 13 la 18. £ V ELEV­ANTE EFTINE-NOUTATI CEASORNICĂRIA 31COLTEI31­0••»•»♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦ 4-H Mişcarea vapoarelor IN PORTUL CONSTANTA­ PE ZIUA DE 27 FEBRUARIE Intrate: DACIA, român, cu 414 t. di­verse mărfuri şi 91 pasageri de la Alexandria; I­SEO, italian, cu cu 220 t. diverse mărfuri de tran­zit dela Battum; CHRYSSORE, tanc elon, dela Pyreu. Plecate: KOSCIUSZKO, polon, cu 350 t. diverse mărfuri la Haiffa; ISEO,­­ italian, cu 600 t. cereale la Trie­ste. *•♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ tj Toate eforturile necesare la înmulţire plantare şi îngrijirea pomilor roditori. No. 9 înmulţirea pomilor roditori, de P. Florian. „ 12 Plantarea pomilor roditori, de Oct. Raţiu. „ 21-22 îngrijirea plantaţiunilor, de I. Dimofte. „ 28 N u c­u I, de L. Georgescu-Gruian. „ 36 P­­ e r t i c­u I, de C. Lupaşcu. „ 34 Duşmanii pomilor roditori, de Martin Ioan, apărute în „BIBLIOTECA AGRICOLA Toate A ZIARULUI UNIVERSUL”. Preţul fiecărei

Next