Universul, martie 1936 (Anul 53, nr. 60-74)
1936-03-01 / nr. 60
candal 53-Iea Nr. 60 Duminica 1 Martie 1936 an$.cgtejti expoziţia turcească Vizitaţi expoziţia pe care pictorii turci o inaugurează atât de frumos şi de cuviincios la Bucureşti, ofim2nd astfel puterile de artă plastică ale unei naţiuni cu o bogată sensibilitate desrobită după veacuri dintr’un decorativ ornamental în care se oprise. Intre toate frământările politice noua renaştere a izbutit să-şi afirme o înflorire. Să nu uităm însă că de ani de zile am cerut chiar în coloana acestor însemnări ca să se organizeze pe cale diplomatică schimburi de artă prin care artiştii români, grupaţi, aleşi, să fie prezentaţi peste hotare unde ar face o bună impresie, cum o ştim cu siguranţă, din însuşi faptul că foarte mulţi dintre ei au expus răzleţiţi răzbătând singuri prin cele mai severe saloane şi expoziţii din apus, însăşi bucuria cu care primim noi pe oaspeţii străini, să dovedească datoria ce avem de a prezenta peste hotare strălucirea artei noastre, care are tot dreptul să nădăjdiiască aceeaş bună primire. Felicităm personalităţile de seamă din Istanbul care au înţeles să facă această cinste ţârei noastre prezentând pe artiştii lor, şi socotim asemenea activităţi apropietoare in cultură drept semnul celei mai curate prietenii. Acţiunea diplomaţiei culturale capătă câmpuri noul de muncă, şi rezultatele acestor cunoaşteri înalţă stima dintre popoare. Să nu uităm în această acţiune, alături de propaganda pe care pictura şi muzica o fac popoarelor, rolul covârşitor pe care îl au bunele traduceri prin care se împărtăşesc toate comorile de gând ale naţiunilor. Şi nouă ne va veni rândul să organizăm expoziţii, şi noi avem datoria să luăm în cercetare operele pe care suntem datori să le răsădim în graiul nostru, sau să le ajutăm când sunt mândria noastră, să ajungă a fi răspândite şi în cultura celorlalte popoare prietene. Dar nu numai publicul câştigă de pe urma acestor schimburi, ele sunt bogate în învăţăminte pentru toţi artiştii, dăruind îndemnuri, critice constructive şi însufleţiri. ADRIAN MANIU Vaccinul in contra frigurilor galbene Institutul Pasteur din Tunis a dat de curând lămuriri precise privitoare la vaccinarea contra frigurilor galbene. Astăzi vaccinarea aceasta nu mai cere decât o singură inoculare. Modificarea tehnică prin care vaccinara s’a redus la o singură înţepătură, a dat rezultate strălucite. Institutele Pasteur de la Paris, Dakar şi Tunis d in Africa, nu mai întrebuinţează alt procedeu. Luarea de sânge înainte şi după vaccinare, pentru stabilirea unui control, nu este indispensabilă ,pentru toţi vaccinaţi! Vaccinarea contra frigurilor galbene a fost practicată la mii de persoane; ea nu a dat loc la nici un accident, la nici o complicaţie tardivă şi la nici un insucces. Ea este astăzi recomandată în mod oficial de secţiade igienă a Societăţii Naţiunilor. Origina ţigaretelor In 1832 un soldat egiptean a găsit, în timpul campaniei contra turcilor, mai multe baloturi de tutun părăsite de o caravană. Neavând luleaua la el, soldatul se folosi de un cartuş gol spre a putea fuma. Principiul ţigaretei era găsit. Cel dintâi magazin de ţigarete a fost deschis la Londra abia in 1861, de un fost ofiţer din armata rusă, grec de origina, numit Teodoriti. Cu câţiva ani înainte se instalase în acela? cartier al Londrei o prăvălioara în care se vindea tutun tăiat mărunt şi o hârtie specială pentru răsucireaţigaretelor. O clientelă restrânsă, compusa din greci, ruşi, spanioli şi câţiva englezi se aprovizionau in acest magazin. Comercianţii de ţigări de foi au dus o campanie din cele mai violente contra acestor inovaţii, susţinând că hârtia ar pune in primejdie sănătatea fumătorilor. In 1878 ţigaretele americane, cu vestitul tutun din Virginia, şi-au făcut apariţia în Anglia şi au contribuit la definitiva încetăţenire a ţigaretelor, atât de răspândite în ziua de astăzi. SIMPLIFICARE Cu acest funicular, skiorii urcă astăzi confortabil până la vârful Brevent (aproape 3000 metri) din Alpi. SFATURI PENTRU GOSPODINE Dejun. — Menu: Supă franceză ; gâscă pe varză dulce; crochete de ţelină cu sos de roşii ; brânză ; compot de prune uscate. Dulceaţă de portocale: Numai portocalele cu coaja groasă sunt bune pentru dulceaţă. Se aleg portocale frumoase şi se rad uşor cu răzătoarea până ce dispare scoarța portocalie. Portocalele se pun apoi să stea 14—16 ceasuri în apă rece, cu grija ca apa să fie schimbată de 2—3 ori în acest timp. După ce s'a aruncat apa rece în care au stat fructele, se pun la fiert, tot în apă rece, 6 portocale împreună cu o lămâe şi se lasă să stea pe foc până ce apa începe să fiarbă; se aruncă atunci apa fierbinte şi se înlocuieşte cu apă rece, această operaţiune repetându-se de trei ori în şir. Portocalele se scot apoi din apă şi se lasă să se scurgă bine. Zahărul se cântăreşte în cantitate egală cu fructele. Portocalele se fac în urmă în bucăţele de mărime potrivită şi se aruncă în zahărul topit pe foc. Dulceaţa trebue fiartă la foc iute, scoţându-i-se spuma necontenit; când siropul este suficient de legat, dulceaţa este gata. Verificarea siroului se face ca la oricare dulceaţă; se Încearcă siropul cu o lingură lăsându-1 să pice pe o farfurie ; dulceaţa este gata, de îndată ce se solidifică în farfurie. Dulceaţa se toarnă caldă în borcane şi se lasă să se răcească înainte de a lega acestea, la gură, cu o hârtie albă mai groasă; înainte de această din urmă operaţie se aşează, deasupra, în fiecare borcan, o rondelă de hârtie ţiplă bine înmuiată în rom fin, spre a împiedica aerul de a pătrunde ; astfel dulceața nu se zaharisește. \nda Aclimatizarea faunei germane in Chili Guvernul din Chili a hotărît să îmbogăţească pe o scară întinsă fauna ţării sale aducând din Germania un număr considerabil de cerbi, căprioare, fazani, potârnichi, cocoşi de munte, etc. Deocamdată animalele acestea vor fi instalate pe o insulă întinsă a lacului Ranco, transformată îmbr un parc natura! Aclimatizarea animalelor în ţări străine nu este lipsită de pericole. Iepurii de casă îmmulţindu-se peste măsură deveniseră o adevărată plagă în Australia şi au trebuit să fie stârpiţi cu mari cheltueli. Acelaş lucru s-a întâmplat cu vrăbiile in America de Nord. Unele animale îşi schimbă obiceiurile, după ţara în care se află. Iepurii de casă, spre pildă, se suiau pe copaci în Australia, iar „mangustele“, micile carnivore care distrug şobolanii şi şerpii în ţările orientului, devin periculoase când numărul duşmanilor lor naturali este prea redus. Germanii au încercat să introducă cangurul la ei, dar au fost nevoiţi să-l stârpească după câtva timp. Aclimatizarea mai multor animale de blană din America a dat şi ea greş în Germania, îndrăzneaţă experienţă pe care o face Chili in acest moment este din cele mai interesante, dar vor trebui aşteptate cel puţin primele rezultate spre a se putea vorbi de reuşită. Circul n’a murit! La Paris și Londra, circurile sunt încă ppn« g tmmcwle ^ «enxati« mai gustat* decât. J Insectele işi fac o toaletă minuţioasă Toată lumea ştie că insectele, oricât de murdare ar fi locurile und vieţuesc, se înfăţişează întotdeauna perfect curate, neprăfuite şi fără cea mai mică urmă de noroi sau murdărie. Rezultatul acesta este datorit unui fel de „lac“ lucios care le acoperă şi pe care praful ca şi picăturile de apă alunecă uşor. O muscă, dacă a căzut în apă, nu se udă decât după un timp oarecare. Situaţia se schimbă însă dacă lichidul este gras, cum ar fi laptele, spre pildă. Afară de aceasta,, trebue remarcat că insectele sunt din instinct de o meticuloasă curăţenie, printre cele mai curate creiaituri din câte trăesc pe pământ. Ele îşi fac de obicei toaleta cu picioruşele, înzestrate cu periuţe pe care la rândul lor insectele le curăţă trecâmdu-le prin fălci Observaţiile acestea au fost făcute de curând cu mare precizie de entomologi. trofe medicale. FURUNCULOZA Boala aceasta se prezintă sub două aspecte: sau furunculul se iveşte izolat, sau, îndată ce s’a vindecat, se produc in apropierea lui unul sau mai multe buboae care constitue adevărata furunculoză. Boala este datorită unei infecţii microbiene a pielii şi nu este în legătură directă cu starea generală a organismului. Totuş, oboseala şi depresiunea ca factori ce scad rezistenţa ţesuturilor faţă de atacurile microbilor, contribue la contractarea furunculozei. Prima măsură de luat este desinfectarea pielei sănătoase împrejurul furunculului; spălarea cu eter este foarte folositoare şi împiedică întinderea infecţie! Cataplasmele nu simt rele ; ele nu vindecă, dar grăbesc formarea puroiului, ceea ce este şi un inconvenient, căci favorizează înmulţirea microbilor. De fapt, metoda cea mai bună constă în distingerea microbului însuşi; la acest rezultat nu se ajunge însă decât printâr un tratament local Vaccinoterapia singură ne poate vindeca în mod sigur, fie cu vaccinul preparat gata, fie cu autovaccinul preparat cu germenii luaţi din însăş furunculul bolnavului. In orice caz, vaccinarea este azi practicată pretutindeni Microbul acestei boli este un stafilopop. MARELE TURNEU Dunărea Albastră Silly Vaisiliu, Lulu Nicolau, Florida Demion, Ady Ferry, Margareta Marian, Nutzi Pantazi, Itza Pursky, Annie Călinescu, Marga și Diidema Rădulescu, Const. Tomeanu, G. Groner, Constant Lungeanui, Titi Botez, R. Rang, N. Anitomou, Mih. Balaban, Dan Damerasau, Al. Giovani, C. Dadiu, I. Nădejde sunt în fruntea formidabilului ansamblu cu care DUNAREA ALBASTRA cel mai mare succes al anului a plecat în turneu în întreaga ţară. Celebrele „Alhambra Girls“ sub conducerea maestrului S. Siamin şi cu concursul admirabililor coregrafi Oleg Danowsky, Gimy şi Tedd, au un rol preponderant în opereta - revistă DUNAREA ALBASTRA. Decoruri minunate care au fost aplaudate la ridicarea cortinei, costumuri de luxuriantă bogăţie, fast, antreu, umor irezistibl, sunt armele cu care DUNAREA ALBASTRA a cucerit un mare succes. Grandiosul turneu este astăzi la T.Măgurele, mâine MATINEU şi seara Craiova, apoi Severin, Timişoara, etc. 1 Podul peste Nistru la Crisceatec Cernăuţi, 27 Februarie Am relatat că mai zilele trecute a fost in sala de şedinţe a prefecturii o şedinţă a delegaţilor români şi poloni în vederea refacerii podului de peste Nistru între Crisceatec şi Zalesciki. Podul acesta a existat până la război, dar a fost distrus în timpul războiului de trupele rusești. S-a hotărît ca acest pod să fie refăcut și anume România să refacă partea de pod de pe teritoriul ei, iar Polonia cealaltă parte. Refacerea va costa 14 milioane. Partea românească a podului va fi refăcută de industria română, iar partea polonă de industria ţării vecine. S-a hotărît de comun acord ca în ziua de 20 Mai să se ţină licitaţie publică atât în Bucureşti cât şi în Varşovia pentru darea în antrepriză a lucrărilor. Spre sfârşitul lunii Mai se vor întâlni din nou clegaţii români şi poloni pentru a discuta începerea lucrărilor. Lucrările vor începe în Iunie a. c. In anul viitor, la 1 Iunie, podul trebue să fie terminat. In acea zi el va fi inaugurat. -------xoox------ Târgul de lipiţani de la Sâmbăta de jos Făgăraş, 27 Februarie Am arătat la timp că Sindicatul pentru creşterea calului lipiţan, din regiunea hergheliei Sâmbăta de jos, a organizat, în ziua de 25 Februarie, primul târg anual de lipiţani, la herghelia Sâmbăta de jos. Cum acest important eveniment economic interesează pe cititorii ziarului nostru, am cerut relaţiuni de la d. dr. Andrei Goreniuc, directorul hergheliei şi preşedintele sindicatului, despre rezultatele obţinute la acest prim târg de lipiţani. D-sa a binevoit să ne comunice următoarele: S’au vândut 12 animale, 6 armăsari şi 6 iepe cu suma totală de 165.000 lei, adică, în medie, s'a plătit cu 13.700 lei una. Armăsarii s'au vândut cu 12—20.000 lei unul, iar iepele cu 10—16.000 lei una. Cifra de 12 animale vândute nu impresionează, dar, în comparaţie cu numărul animalelor adulte prezentate la vânzare, este demonstrativă. Au fost aduşi la târg 11 armăsari şi 15 iepe adulte, în total 26, din care, vânzându-se 12, reiese că procentul animalelor vândute este de 46%. In comparaţie cu târgul de iarnă ţinut în Făgăraş la 4 Decembrie, rezultatele acestui târg sunt satisfăcătoare, fiindcă, la târgul din Făgăraş, din 3—400 cai aduşi spre vânzare, abia s'au vândut 5, cu preţul maximal de 6000 lei unul. Bineînţeles că la târgul de lipiţani s'au prezentat şi numeroase animale tinere, de 21—3 ani, anume 35 armăsari şi 26 iepe, aşa că totalul animalelor de vânzare a fost de 97, dar pentru tineret nu au fost amatori. Cumpărătorii mai de seamă au fost Camera de agricultură Satu Mare cu 3 armăsari şi 2 iepe; Camera de agricultură Sălaj cu 3 armăsari; Camera de agricultură Putna: delegaţii ei nu au avut răbdare până la sosirea animalelor şi au plecat; d-nii dr. Mureşan, directorul spitalului Satu Mare, a luat 2 iepe; dr. Cosma Cornea-Codlea, o iapă, apoi ofiţeri din garnizoana Sibiu, între cari şi d. căpitan Chirculescu. Au asistat la târg d-nii V. Perşotean, prim preşedinte al trib. Dumbrăveni, colonel Ghinea, şeful serv. veterinar C.V.A., dr. Suni, directorul abatorului Braşov, dr. M. Grama, decanul baroului, dr. Ion Voijoli, avocat din Făgăraş. oxq^Qs Scandal şi incăerare in com. Ovidiu (Constanţa) Constanţa, 27 Februarie Cârciumanu Gh. Belein şi învăţătorul Nicolae Ion, din com. Ovidiu (Constanţa), primul, preşedinte la Banca populară, iar al doilea vice-preşedinte, s’au luat la ceartă, azi d. a., în s’au încăerat, localul primăriei din acel sat şi Ei s’au lovit reciproc, cu batroanele, spărgându-şi capetele. Sătenii, cari se aflau acolo şi cari s'au împărţit în două tabere, in loc să despartă pe beligeranţi, s’au luat şi ei la bătae, spărgând in acelaş timp geamurile primăriei. Intervenind jandarmii, scandau! a fost aplanat. S-a stabilit că motivul încăerării este o veche neînțelegere dintre cei doi conducători ai _____ MMI UNIVERSAE IMPORTANT PENTRU FABRICILE DE CAUCIUC CULORI, PRODUSE CHIMICE, ETC. Societatea Naţională de Gaz Metan aduce la cunoştinţa industriaşilor şi comercianţilor, că fabrica sa de negru de fum—Carbonblack —este în plină activitate asigurând întregul consum intern. Produsul nostru, denumit „CARBOMET", este fabricat din gaz metan, la fel cu cel american. CARBOMETUL se vinde numai direct de la fabrică, fără intermediar și garantând astfel calitatea lui superioară, adică fără amestec de produse inferioare, ca păcură, etc. Pentru Informaţiuni şi comenzi adresaţi-vă direct fabrice! ; Soc. NAŢIONALA de Caz METAN Fabrica de negri de Fum, Mediaş 5129 tényest. Târgul de Mostre în» Viena Dela. 8 până la 14 Martie 1936 Expoziţia technică şi agricolă până la 15 Martie MARELE TÂRG DIN EUROPA CENTRALA Expozanţi din 18 State. — Cumpărători din 72 Ţări Importante reduceri de preţ pe căile ferate române, iugoslave, cehoslovaice, ungare şi aiuatriace, pe Dunăre, pe Marea Neagră, precum şi in traficul aerian. Fără viza paşaportului. Cu legitimaţia expoziţiei şi paşaportului este liberă trecerea graniţei în Austria. Prin Cehoslovacia fără viza de tranzit. Viza de tranzit ungară se obţine la graniţă prin prezentarea legitimaţiei Târgului de Mostre. Informaţiuni de toate felurile precum şi legitimaţia Târgului de Mostre (a lei 150) se obţin dela: Wiener Messe A. G. Wien VII şi dela reprezentanţele onorifice în Bucureşti, Legaţia Austriacă, Strada Wilson 9, Oficiul Comerţului Exterior, Institutul Austriac de Export, Calea Victoriei 2. „ Organizaţia Naţională Română de Vodaj şi Turism „Europa“ S. A., Strada Doamnei „ Wagons-Lits/Cook S. A., Piaţa Regele Carol I. „ Schenker & Co„ Societate Anonimă Română de Transporturi Internaţionale, Calea Victoriei 11. „ „ „Europa“ Hamburg-Amerika Linie S. A. R., Calea Victoriei 84. „ „Europa“ Biuroul albt de voiaj C. F. R., Calea Victo Iriei 49. „ „Europa“ O. I. T., Calea Victoriei 53. „ „Europa“ Banca Carnea S. A., Calea Victoriei 28. „ „Europa“ Helveţia, Calea Victoriei 22. „ Ing. Alfred Netzer, Strada Romană 144. 5133 Şi părul îmbătrâneşte! Se spune cu drept cuvânt: „Omul are vârsta părului său’’. Nimic nu îmbătrâneşte într’atât un obraz ca un păr, care începe să încărunţească, să se usuce şi să cadă. Contra tuturor acestor rele există un singur mijloc: regeneratorul de păr „MONOPOL”. Monopol hrăneşte părul, redându-i seva, pe care înaintarea vârstei i-a răpit-o. -t+ + + + 44» + ♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ In acest fel părul tratat cu Monopol îşi recapătă culoarea iniţială, se moaie şi deci nu se mai rupe şi nu mai cade. Monopol distruge mătreaţa. La farmacii, droguerii şi parfumerii. 1512 Adunarea preşedinţilor Camerelor de comerţ Joi după amiază, conform hotărîrei luate în şedinţa precedentă, urma să se întrunească o comisiune de 9 persoane spre a studia chestiunile ce n’au fost examinate. Totuşi au luat parte toţi preşedinţii Camerelor de comerţ la această şedinţă prezidată de d. ing. C Osiceanu asistat de d. Gh. Christodorescu. S-a reluat din nou discuţia proectului de lege pentru organizarea Camerelor de comerţ făcându-se observaţii asupra fiecărui capitol în parte. Toate observaţiile făcute vor fi transmise azi ministerului industriei. Şedința a luat sfârşit la orele 19. i Accidentul unui autocamion din Bucureşti R.Sărat 27 Febr. Un autocamion, proprietatea d-lui Bander, din Bucureşti, încărcat cu materiale de ferărie, se afla în drum spre Dumitreşti, din acest judeţ, unde se construeşte un pod nou peste râul Râmnic. In momentul când cobora panta de pe şos. naţională, in apropiere de satulDărâmaţi, proprietarul autocamionului d. Bander a observat că se desumflase cauciucul unei roţi. Vrând să previe un accident, a oprit brusc maşina, din viteză. Din această cauză, s’a produs o zguduitură puternică a maşinii, iar o parte din materiale au căzut asupra însoţitorilor d-lui Bander, meseriaşii Gh. Rădulescu şi Gh. Crăescu, amândoi din Bucureşti, primul domiciliat în srbr. Bujoreanu 16, iar al doilea pe aceiaş stradă, nr. 11. Ambii s’au ales cu picioarele fracturate. T.i stare destul de gravă, au fost internați în spitalul central din localitate. Interesant proces comercial Epilogul contrabandei de zahăr din Brăila Galaţi, 27 Februarie , înaintea Curţii de apel, secţia I, s’a desbătut un interesant pnoias diometrolia! Banca comercială italiană şi română, sucursala Brăila, având de primit de la Dumitru S. Georgopol din Brăila, anionul faimoasei contrabande de zahăr din Bulgaria, 5.860.962 lei, a intineidius la tribunalul din Brăila o cerere şi a obţinut vânzarea cantităţilor de cereale gajate pentru această datorie. Vânzarea s-a făcut în zilele de 20 Aprilie şi 25 Mai 1935 realizândiu-se 2.467.388 lei. Ulterior, s’au ivit însă şi alţi creditori ai lui Georgopol, cerând înscrierea pe tabloul de distribuire a sumei rezultată din vânzarea cerealelor. Astfel s’au înscris : Banca comercială italiană şi română, cu 5.860.962 lei; Leonida Ventura, din Brăila, str. Unirii 32, cu 99.500 lei; Achile şi Andrei Mavroijami, cu 50.500 iei; Iani Ventura, cu 76.200 lei; Nicu Contoguris, cu 77.420 lei; Societatea de navigaţie in lichidare „Dunărea“, din str. Roşie 2, cu 62.937 lei; Teodor şi Spiridon Levendi, din Brăila, str. Fiorilor 10, cu 46.610 lei; H. Argeşanu din Brăila, str. Unirii 117, cu 1.500.000 lei; statul român, prin ministerul de finanţe cu suma de 41.997.255 lei, rezultând din amenda aplicată pe cele 25 vagoane zahăr provenite prin contrabandă, precum şi din impozitele fiscale restante, şi societatea „Steaua României“ pentru 58.777 lei. Creditorii neînţelegându-se, s’a ajuns cu o acţiune la tribunalul Brăila. In urma desbaterilor ce au ------- -----------------rile făcute de N. Contaguiris, societatea de navigaţie „Dunărea" şi Banca comercială italiană şi română, dispunând împărţirea sumei de 2.467.388 lei provenită din vânzarea cerealelor, după cum urmează : N. Contoguris 72.970 lei; societatea de navigaţie „Dunărea” 62.936 lei şi Banca comercială italiană şi română 2.331.481 lei. S-a respins cererea statului român de a fi despăgubit cu 41.997.255 lei. Deasemeni, s-a respins acţiunea societăţii „Steaua României“ de a i se acordă 58.777 lei. Ceilalţi creditori au semnat câte o declaraţie că işi retrag cererile făcute, împotriva sentinţei tribunalului, au făcut apel la Curtea de apel din Galaţi, statul şi societatea „Steaua României“. Apelul a venit spre judecare la secţia I a Curţii. Din partea statului român au pledat d-nii avocaţi Traiian Tino şi Tr. Moldovaira, iar din partea societăţii „Steaua României“, d. avocat Radu Portocală. După desbateri care au durat câteva ore, Curtea a respins din nou apelul startului român. A admis, în parte, apelul societății „Steaua României“, acordându-i 10.362 lei din 58.777 lei cât a solicitat. D.nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abo Digestiv, Laxativ, înviorător! „Scaun regulat şi suficient In fiecare zi”. Iată prima condiţiune pentru a fi sănătos. Ceaiul Cisbey, preparat prima dată de călugării Trapişti, are în compoziţia sa plante alese cu grije minuţioasă şi are o acţiune din cele mai folositoare pentru organism. Ceaiul Cisbey curăţă sângele, tonifică inima, stomacul, ficatul şi rinichii . Prin întrebuinţarea sa regulată, boalele de stomac şi intestine dispar repede. Sănătatea, vigoarea, pofta de mâncare, somnul odihnitor şi buna dispoziţie reapar. Ceaiul Cisbey este delicios de băut, chiar fără zahăr! c^ImmIL CHBEY De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile din tara Cereţi mostre gratuite la depozitul pentru Ceaiul Cisbey: BUCUREŞTI ill. Strada Toamnei No. 103 Preţul lei bucutta 100 gr VIŢE ALTOITE SUPERIOARE Varietăţile cele mai bune pentru vin şi masă, calitatea I-a, cu preţul de circa 3 LEI BUCATA garantând autenticitatea. Catalogul se trimite gratis la cerere. PEPINIERELE ANGHEL N. CAPRĂ corn. Mavrodin, jud. Teleorman 25 s Cereţi pentru curăţatul maşinilor de gătit numai „Zebra“ grafiţă| original englezesc REFUZAŢI Numeroasele imitaţiuni GRIPA cu tot convoiul «I da naa. Junsuri, dureri de cap, de epata, de piept, febră, tulburări nervoase, trebue combătută cu un medicament care să fie antinevralgic, să coboare temperatura şi să calmeze nervii. Aceste calităţi le are c u m 4 i 11EVRALGIME JURIST Vita lui Cuza Vodă nu va mai fi scoasă in vânzare — FISCUL ŞI-A RECUPERAT BANII — Galaţi, 27 Februarie Scoaterea în vânzare a vilei lui Alexandru Ion Cuza care a agitat multă vreme opinia publică gălăţeană, nu mai este de actualitate. La termenul de licitaţie, fixat de tribunalul Covurlui, moştenitorii decedatului Adolf Teitler din Iaşi — proprietarii vilei—au făcut dovada că au achitat, la administraţia financiară de Iaşi, taxele succesorale, în sumă de peste 600 mii lei. A rămas numai datoria către administraţia financiară de Covurlui, în sumă de aproape 70.000 lei, reprezentând impozitul pe clădiri, datorat pe anii 1927, 1928, 1929. In ce priveşte impozitul de anii următori, din 1929, moştenitorii au fost scutiţi de plată întrucât clădirea —vila—a fost neinchiriată. Cum ordinul ministerului de finanţe prevede că, pentru plata datoriilor către fisc, din anii I 1926, 1927 până la 1929, se pot primi bonuri de impozite, ordonanţe de plată, etc., moşteni- torii Teitler, prin procuratorul lor—d. avocat Silvianu—au şi înştiinţat administraţia financiară din Covurlui, că vor achita datoria de 70.000 lei, urmând să se stingă orice urmărire. In consecinţă, la 12 Mai, când tribunalul a fixat noul termen de scoatere în vânzare a vilei fostului domnitor, dosarul va fi închis. MINISTERUL JUSTIŢIEI ’ Direcţiunea Judiciară D. Simca H. Lebel, de rengiime mozaică, născut în Bucureşti la 19 Mai 1908, domiciliat in Bucuresti str. Jules Michelet nr. 15 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronic de Lebel în acela de Radianu, spre a se numi Simca H. Radianu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune In termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 787 [ I mooopoi, Sfl tflRTfl ‘ 'moofl, BUCUREŞTI ,STR. ŞELARI 26) Căpitanul IOV din Piteşti, soseşte Marţi 3 Martie în Capitală şi primeşte comenzi pentru BRAIUL LUI IOV, la cofetăria Sorescu din str. Bărăției 59, de la orele 13 la 18. £ V ELEVANTE EFTINE-NOUTATI CEASORNICĂRIA 31COLTEI310••»•»♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦ 4-H Mişcarea vapoarelor IN PORTUL CONSTANTA PE ZIUA DE 27 FEBRUARIE Intrate: DACIA, român, cu 414 t. diverse mărfuri şi 91 pasageri de la Alexandria; ISEO, italian, cu cu 220 t. diverse mărfuri de tranzit dela Battum; CHRYSSORE, tanc elon, dela Pyreu. Plecate: KOSCIUSZKO, polon, cu 350 t. diverse mărfuri la Haiffa; ISEO, italian, cu 600 t. cereale la Trieste. *•♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ tj Toate eforturile necesare la înmulţire plantare şi îngrijirea pomilor roditori. No. 9 înmulţirea pomilor roditori, de P. Florian. „ 12 Plantarea pomilor roditori, de Oct. Raţiu. „ 21-22 îngrijirea plantaţiunilor, de I. Dimofte. „ 28 N u cu I, de L. Georgescu-Gruian. „ 36 P e r t i cu I, de C. Lupaşcu. „ 34 Duşmanii pomilor roditori, de Martin Ioan, apărute în „BIBLIOTECA AGRICOLA Toate A ZIARULUI UNIVERSUL”. Preţul fiecărei