Universul, octombrie 1936 (Anul 53, nr. 286-301)
1936-10-16 / nr. 286
2 Asigurarea „FRANCO-ROMANA" Fondată 1920 (M. O. 182'920) Bucureşti. Oriviţei 23 Jistăzi 15 Octombrie 1936 are loc tragerea» la care iau parte toate poliţele cu amortisment şi premii, la curent cu plata ratelor. Rezultatul se va publica In „UNIVERSUL** de măine 16 Octombrie 1936, pag. 2-a. 9 (^f maladii secrete O prejudecată pe care nu avem destule cuvinte pentru a o combate este aceia de a considera ca “ secrete maladiile organelor genito-urinare, eziceiţie snexelor sale.* Consecinţele funeste a acestei false pudori pentru individ cât şi pentru rasă, sunt incalculabile Cu toate acestea eate nevoie deacţiona repede IWtiKOI, eel mai puternic dintre antisepticele urmare, liniş teşte suferinţele, opreşte scurgerile, calmează prostata PAGKOL procura o uşurare imediata şi constitue un tratament pe cât de onerigic pe atât de definitiv • PAIxÎOL De la Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II” Păşind — sub înalta oblăduire a Suveranului — un al patrulea an de străduinţe pentru ridicarea prestigiului nostru cultural prin tipărituri de ţinută şi de calitate, editura Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Carol II" care îmbrăţişează, cu egală căldură ocrotitoare, tot ceea ce o reprezintă acum în varietatea ei, spiritualitatea românească, va edita in toamna aceasta următoarele lucrări: Matei I. Caragiale: Versuri şi proză, ediţie definitivă sub îngrijirea d.lui Perpessicius; Al. Claudian: Auguste Comte; Eternan Bogdan şi H. Sthal; Paleografie, slavo.română; M. Mosandrei: Singurătăţi, versuri; Perpessicius: Menţiuni critice, vol. III; prof. I. Simionescu: Ţara noastră; V. I. Popa: Aurel Vişicu (Bibi. Energia); E. Ludwig: Schliemann (Bibi. Energia); Dragoş Protopopescu: Fenomenul englez; Ion Sân Giorgiu: Goethe; B. P. Haşdeu: Opere, ediţie definitivă sub îngrijirea d-lui Mircea Eliade; Cicerone Teodorescu: Cleştar, versuri. Sunt: nume şi titluri care pot indica un plan editorial cu chibzuinţă organizat. Editura Fundaţiei pentru literatură şi artă .Regele Carol II” îşi continuă astfel cu autoritate dar şi cu o râvnă integral răsplătită prin rezultatele ce obţine, activitatea sa fiind dovedită de nemăsurat folos progresului culturii româneşti. CURIERUL ÎNALTEI CURII DE CONTURI introducerea gradaţiilor IN CALCULUL PENSIEI D. Gh. Popescu, agent veterinar comunal, a fost pus in retragere pentru caz de boală pe ziua de 1 August 1933 Cerând înscrierea la pensie, comisiunea l-a înscris pentru un serviciu de 26 ani, cu o pensie de bază de Iei 438, fără a-i socoti timpul dublu de mobilizare cum şi cele 3 gradaţii in sumă de iei 450 fiecare. Contra deciziei dată de comisie d. Gh. Popescu a făcut apel şi a susţinut prin d. avocat Adrian I. Panu că timpul dublu de mobilizare urmează a i se calcula întrucât i se aplică art. 4 din 1. g. p. iar in ceia ce priveşte cele 3 gradaţii, ele conform art. 244 din legea sanitară din 14 Iulie 1930, intră in calculul mediei celor din urmă 3 ani de serviciu, deoarece după citatul text al legii sanitare, gradaţiile personalului sanitar central sau auxiliar dependinţe de stat, judeţ sau comună, dându -se sub formă de spor de salariu cu reţineri la pensie, au a se calcula la pensia de bază, înalta Curte. III împărtăşind acest mod de a vedea al apelantului, a admis apelul pentru ambele motive, recunoscându-i o nouă pensie de bază de lei 829 cu începere de la data punerii in retragere. ŞEFII DE SECŢIE NU SUNT JUSTIŢIABILI DE ADMINISTRAŢIILE FINANCIARE PENTRU DEFICITE înalta Curte s. III cu ocazia judecării apelului făcut de d. Alex. Novac, şef de secţie, contra unei decizii a administraţiei financiare Zalău, prin care era condamnat la plata unui deficit, a stabilit că şefii de secţie, cari sub imperiul, legii pentru organizarea administraţiei finanţelor statului, erau justiţiabili de ministerul finanţelor, ei ne mai figurând in legea organizării ministerelor care abrobă pe cea dintâi, nu pot fi judecaţi pentru deficite de către administraţiile financiare, ci de către Curtea de conturi care-i judecă in primă instanţă ca gestionari de fapt. Decizia apelată a fost deci anulată ca dată fără competenţă. CASA GRĂDINILOR PUBLICE NUME SUB CONTROLUL CURŢII D. Fritz Reichan, directorul tehnic al Casei grădinilor publice a fost trimis în judecata Curţii pentru nejustificarea unor sume primite de d-sa in scopul efectuării unor plăţi. înalta Curte s. I şi-a declinat competenţa de a desbate această chestiune in favoarea consiliului de adiţie al Casei grădinilor publice, întrucât gestiunea acestei instituţii potrivit art 5 din legea din 13 iunie 1923, prin care a fost creată, este supusă controlului unei comisiuni compusă din directorul contabilităţii ministerului agriculturii, acel al primăriei şi un referendar de la Curtea de conturi, astfel că nu poate judeca izolat acele în legătură cu această gestiune. Ca să-ţi dai seama de felul cum ştie un Stat să-şi croiască drumul spre viaţă, credem că nu este nevoie — neapărat — să-l cercetezi in ce are el mai de seamă ca instituţiuni de cultură şi progres economic. E destul să vezi un sat, un câmp, un fragment de şosea, sau o bucată de pădure, întâlnită la întâmplare şi numaidecât poţi stabili in ce categorie de cuminţenie cad cetăţenii respectivi. Dacă lăsăm la o parte satele, câmpiile, şoselele noastre — aşa cum sunt ele — şi căutăm să ne clasăm după felul cum ne gospodărim pădurile, ajungem la concluzia că nu mai avem minte deloc. Este de neînchipuit uşurinţa cu care am căutat şi căutăm să rezolvăm problemele ce se leagă de politica forestieră a Statului. Când eram in epoca de înflorire agricolă, în loc să raţionalizăm munca, am mărit suprafeţele în desavantajul pădurei şi am ajuns ca pe mii de kilometri patraţi, să nu rămână un arbore. Am expropriat moşiile, le-am împărţit ţăranilor, dar nu ne-am gândit la rostul ce-l au perdelele de protecţie şi de aici s’au abătut asupra unor regiuni întregi, toate nenorocirile aduse de desechilibrul atmosferei, pricinuit de lipsa de păduri. La munte şi la dealuri, industria forestieră, acaparată în mare parte de străini, a pustiit sute de mii de hectare de pădure şi peste ţinuturi întregi se întind răpi şi torenţi aducători de moarte in vegetaţia pământului. Munţii Vrancei, munţii Apuseni, Valea Oltului, a Buzăului, ţinutul Tarcăului, peste tot se întind vârfurile goale, urale pădurile au fost nimicite» în mod sălbatic. Apoi ca răul s fie întreg, apare şi plaga politicianismului. Toate partidele s’au luat la întrecere in lupta de a „ferici“ pe ţărani şi li-au dat ca islazuri aproximativ un milion de hectare de pădure, în timp ce neislazurile existente cresc în voeciulinii, dovadă amară a tembelismului nostru gospodăresc. Şi am ajuns să avem — tot aproximativ, precis nu se poate spune, căci nu suntem vrednici să avem o statistică exactă in această privinţă — trei milioane de hectare de terenuri degradate. Trei milioane de hectare din suprafaţa ţării, unde natura semănase „codri verzi” cu multă dărnicie, sunt pline de „bubele urâte“ care rod şi surpă terenuri, prin lăcomia unora in exploatarea pădurilor şi prin demagogismul politic, al altora. Insă lucrul cel mai grav este că nici astăzi nu ne dăm seama de pericolul pe care-1 aduc despăduririle. S-au luat, este drept, măsuri şi in fiecare an se lucrează la stingerea torenţilor, se plantează suprafeţe importante din terenurile degradate, cu mari sacrificii pentru bugetul statului, dar în acelaş timp, continuăm în greşeli. Goana după popularitate a guvernanţilor, n’a încetat şi pădurile dau mereu tributuri nejustificate. Deşi satele au islazuri, deşi s’au trâmbiţat atâtea măsuri ce s’au luat spre îmbunătăţirea şi mărirea productivităţii acestor islazuri, se dau şi acum — în 1936 — învoiri la păşuni, cu „derogare“ de la codul silvic, fapte care numai bine nu pot aduce pădurilor ce ne-au mai rămas. Florea Cărintu CRONICA FORESTIERĂ Despăduririle — —x offcox------- PIAŢA PEŞTELUI LA GALAŢI Galaţi, 13 Octombrie La halele pescăriilor statului au fost aduse 30.000 kg. peşte proaspăt. S’a vândut: cegă dela 66—69 lei kg.; nisetru 45 lei kg.; morun 40 lei; şalău 28—41 lei; crap 41—44 ; ciortocrap 30—40 lei; ciortan 19—28 lei; pană de somn 52 lei; iarma 40—47 lei; iaprac 24—29 lei kg.; somotei 12—17 lei kg. ; ştiucă 14—22 lei kg.; plătică dela 21—23 lei kg.; avat 15—23 lei kg.; mreană 26 lei kg. ; lin 17—21 lei kg. ; caras 12—24 lei kg. ; albitură 14—16 lei kg.; babuşcă 13—14.50 ; biban 10—17 lei kg.; rizeafcă 10—22 lei kg.; obleţi 14—16 lei kg.; chefali 30 lei kg.; raci 0.45 lei bucata. * * I Gixl&rockvr. JOI, 15 OCTOMBRIE Ortodox : Sfântul Martir Lucian Preotul Antiochiei (f 311). Catolic : S-ta Terasia (f 1582). Protestant: Hedviga. Evreesc : 29 Tişri 5697. Mahomedan: 29 Begeh 1355. Răsăritul soarelui 6.33 ; 17.32. apusul CALENDAR ISTORIC SI LITERAR 15 OCTOMBRIE In această zi, in anul... 1812, Isac Syrul, pustnicul şi fostul episcop al cetăţii Niniva, a tipărit la mănăstirea Neamţ, in slavoneşte, De suflet folositoare carte. 1840, teatrul francez din Iaşi a reprezentat Thérésa, dramă In 5 acte de Al. Dumas, obţinând frumos succes. 1884, a murit istoricul francez Abdolonyme Honoré J. Ubletoi, rhembru p. al Acad. Rom. şi dela 1867 cetăţean al României. Născut la 1818 dintr'o familie italiană din Lombardia, după terminarea liceului la Versailles, devine prof. de retorică la Joigny. In 1844 călători in Italia, Grecia, Turcia şi Principatele dunărene. La 1848 era in Bucureşti, chemat de C. A. Rosetti, luă parte activă la revoluţie şi fu secretar al guvernului provizor şi al locotenenţei domneşti. După înăbuşirea revoluţiei, se reîntoarse prin Constantinopol la Paris. A fost un timp corespondent al guvernului român pentru bursierii trimişi la Paris. A fost un zelos filoromân. A publicat numeroase articole prin ziare şi reviste despre Turcia şi Principatele dunărene. Apoi volumele : Memoire justificaţii de la revolution roumaine, 1849; Lettres sur la Turquie, un interesant rezumat al istoriei și literaturii române, publ.ca introducere la Balades et chants populaires de la Romnanie, trad. din rom. de V. Alecsandri, Provinces d’origine roumaine, Valachie, Molds, vie, Bukovine, Transilvanie, Bessarabie, 1856, in „Univers pittoresque”, La question des Principautés devant l’Europe, Les principautés unies devant la conférence, Les origines de l’histoire roumaine, Fragments inédits d’un journal de voyage du comte d’Hauterive de Constantinopole a Iassy, etc. LUCIAN PREDESCU QQctdv& .101, 15 OCTOMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 833 kHz. 364,5 m. 12 lew. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţa (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13. Ora. Cota Dunării. Culturale. Sport. 13.10 : Concert de prânz — Muzică distractivă (discuri): Paso dobie, de Veran, şi Paso doble, de Demon; Florida, de Marino şi Rumba, de Utrera; Mereu împreună şi Blues, de Crumit (voce: Frank Crumit); Trandafirul roşu, rumba şi Adio Veneţia, de Scorrtto; Tango, serenadă, de Valente şi Micul domn, fox de Campanini; Erai încântătoare, vals de Can şi Vals de Siegler; Duminica tristă, de Seress şi S’a sfârşit povestea de iubire, tango de Max Halm (voce: Mielu Constantinescu)! Două cântece din opereta „O femeie care ştie ce vrea, de Oscar Strauss (voce: Fritzi Massary). 14-10: Ora, Mersul vremii, Bursa, Radio jurnal. 14:30: Muzică variată (discuri); Uvertură la „Hansel și Gretel”, de Humperdinck (arch. simfonică B. B. C. dirij. de Boult); Scene alsaciene, sultă de Massenet, (veb. simfonică din Londra, dirij. de Coppola). 15: Ultimele ştiri. 18: Concert de după amiază — Orchestra Jean Marcu: Arii naţionale; Cine cunoaşte dragostea, vals de Lehar; Resemnarea, tango de Dumitrescu; Potpuriu din operetele lui Eysler, de Hruby; Am un dor, vals de Himmel; Romanţe şi arii naţionale. 19: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19,15: Continuarea concertului: Plouă pe drum, tango de Himmel; Cântecul mansardei de Halm; Adio Hawai, slow de Apollon; Mi-e gândul numai la tine, tango de Covadiio, Extaz, de Ganne; Romanţe şi arii naţionale. 19,55: Un nedreptăţit: Alexandru Lăpuşneanu, de prof. C. C. Giu-20,15: D-na Ana Gadiu, canto: Două arii din „Dama de pică”, de Ceaikovsky; Perdeaua dragei mele, de Alfred Alessandrescu; Cântecul primăverii, de Racinski; Dragostea de Alexandra Pavlova; Au înflorit crisantemele, de Harito. 20,40: Drepturile eterne ale femeii: graţia şi frumuseţea, de d-na Claudia Millian. 20,55: „CARMEN”, operă comică în 4 acte, de Bizet (discuri). Distribuţia: Carmen, Lucy Perelli; Michaela, Yvonne Brothier; Don José, José de Trevy; Zuniga, L. Morturier; Escamillo, Louis Musy: Coral şi orchestra operei comice din Paris, dirij. de Pierre Coppola. In pauza I (21,30-21,47): Cărţi şi reviste. In pauza II (22,20-22,30): Radio jurnal. In pauza HI (23,13-23,22): Sport. 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele știri. & Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20: Concert de seară. 22: Orchestră de dans. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Concert de plăci. Varșovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,30: Concert variat. 21,10: „Castelul blestemat”, operă de Moniuszko. . 24: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 21,20: Orchestră de salon. 23,05: Orchestră de țigani. 24: Orchestră de jazz. 1,05: Ultimele inf. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. — 2030: Concert de muzică religioasă. 21,30: Potpuriuri radiofonice. 23,10: Inf., Meteor. 23,20: Concert vocal. 0,15: Orchestră de dans. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. — 20,25: Kosice. 21,05: Brno. 23: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23,15 Muzică ușoară. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20: (Roma) Plăci. 20: (Napoli) Plăci. 20,45: Muzică variată. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor. 21,45: „Cosi fan tutte” t opera de Mozart. După opera muzică de dans. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. — 20: Muzică variată. 20,45: Concert. 21,05: Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor. 23: Concert de jazz simfonic. 23,40: Muzică de dans. 0,15: Muzică de dans. Paris Turnul Eiffel, 1182 kHz. 252 m. 60 kw. — 21: Inf., Meteor. 21,20: Jurnal vorbit. 22,30: Concert de plăci. UNIVERSUL VINERI. 16 OCTOMBRIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 7.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30 închiderea emisiunii. 13. Ora. Cota Dunării. Culturale. Sport. 13.10 : Concert de prânz. Muzică variată (discuri) ; Marş militar, de Schubert (arch. Covent Garden, dirij. de Goossens); Alcina, suită de Händel (arch. Filarmonică din New-York, dry. de Mangelberg ; Adio, de Tosti şi Acorduri lipisite, de Sullivan (Benjamino Gigli) ; Nocturna din Quartatul al II-lea in re major de Borodin (Quartetul Lener); Două cântece fără cuvinte, de Mendelssohn (orchestra New Quen’s Hali, dirijată de Henry Wood); Balet din ,Manon” de Massenet (orch. sim. dir. de Chez); Poema română de George Enescu (orch. filarmonică dirij. de George Georgescu). 14.10 : Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14.30: Muzică românească (disc.); Hora îndrăcită (orch. Jean Marcu) ; Dirago nenii Mărioară, de Brăiloiu şi Vin la sânu-mi, de Monţia (voce : Georgewsky); Melodii populare româneşti (orchestra Gr. Dinicu); Hai danga da, de Andreescu (voce : Lupescu); Visare românească, de Elinescu (flaut , autorul); Ciocârlia (arch. Jean Marcu). 15 : Utimele ştiri. 17 : Ora străjerilor. 18 : Concert de muzică din toate ţinuturile româneşti. Orchestra Petrică Moţoi: Dorile şi jocuri din Făgăraş; Cărăruie şi Foaie verde ca lipanul; Hore şi sârbe din vechiul regat; Romanţe bătrâneşti ; Romanţe şi arii naţionale. 19 : Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.15 : Continuarea concertului : Dorul meu e numai dor şi două ţarine din Abrud; Mă suii pe dealul emii şi Hora lui Pompieru; Doine din Ardeal; Ară naţionale. 20: Aniversarea M. S. Regelui Carol II. 20.20 : Concert de compozitori şi artişti români (discuri); Rapsodia română, de Stan Golestan (arch. sim. Gramofon, dirij. de Coppola); Sergentul, baladă de Caudella (George Folescu); Concert pentru 2 viori in re minor, de Joh. Seb. Bach (George Enescu şi Yehudi Menuhin). 20.55: Drumuri de toamnă In minute, de prof. Valeriu Puşcariu. 21.10 : Concert de seară de muzică românească. Orchestra Radio, dirijată de Th. Rogalski. (canto : D-na Evantia Costinescu) . Dansuri româneşti de Brediceanu : a) Brâu; b) Bitolianca; c) Pe loc; d) învârtită; e) Brâu; f) Haţiegana; g) Moldoveneasca. D-na Evantia Costinescu (canto) : 1) Unde aud’ cucul cântând, de Kiriac; 2) Cântec de Mihail Jora; 3) Cine n’are scârbă ’n lume, de Brăiloiu. Doină şi dans de Monţia. D-na Evanteia Costinescu (canto) : 1) La bordei cu crucea ’naltă, de Kiriac; 2) Sârba de Brăiloiu. Scenă pastorală de Elinexu. D-na Evantia Costinescu (canto) : 1) Steluţa, de Florescu; 2) Foaie verde sălcioară, de Monţia. Rapsodia nr. 1 de Paul Constantinescu. 22.30 : Radio-Jurnal. Sport. 22 45 : Concert nocturn al Orchestrei Cirigoraş Ionicu, transmis de la restaurantul Continental, 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză şi germană, 23.55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw. — 20.30: Concert Strauss. 21.10: Muzică uşoară. 22: Concert de orchestră. 23: Meteor, Inf., Sport. 23.30: Concert nocturn. 23.45: Inf. 24: Muzică de dans pe plăci. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20.20: Audiţie muzicală. 21: Concert simfonic. 2390: Sketch. 23.40: Orchestră de dans. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. 18.45: Orchestră de țigani. 20.30: Poveste de iarnă. Operă de Golmark. 23.30: Orchestră de salon. 1. 05: Ultimele inf. Viena. 592 kHz. 5068 m. 120 kw. 20.20: Concert de muzică de copii. 23.10: Inf., Meteor. 23 20: Concert de sonate. 24: Inf. 0.15: Nimicuri muzicale. 1.15: Concert de plăci. Praga, 638 kHz. 470.2 m. 120 kw. 20.20: Plăci. 20.30: Mireasa din Messina, operă de Fibich. 21: Ora, Inf., Cronica zilei, Sport. 23.25 : Plăci. Roma, 713 kHz. 420.8 m. 50 kw 20: (Roma) Plăci . 20.49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21.40 : „Rompicollo” opereta de Pietri. După operetă muzică de dans. 24: Radiojurnal. Milano. 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. 20.20: Muzică variată. 21.05: Ora, Inf., Radiojurnal, Meteor. 21.40 : Concert de muzică de cameră. 22.30: Muzică de dans. 0.15: Muzică de dans. Paris. Turnul Eiffel. 1182 kHz. 252 m. 60 kw.— 21: Inf., Meteor. 21.20: Jurnal voriat. 22.30: Concert de muzică de cameră. ----------XXXX XXX—— LA DERANJĂRI STOMACALE arsuri la stomac, lipsă de poftă de mâncare, constipaţie, dureri la ficat intrebuinţaţi cu succes un pahar cu apa naturală purgativă „Francisc Iosif“ obţinând astfel o Înviorare a digestiei și o desinfectare a intestinelor. Recomandată de medici. 5022 -----------XXX- XXX---------- Proces de omor la Cluj Cluj, 13 Octombrie Zilele trecute, în faţa secţiei I a Curţii de apel din Cluj, s-a judecat procesul ţăranilor Nicolae şi Tănase Man şi al studentului Sebastian Man din Gâmfoaş (Alba), daţi in judecată pentru provocare de leziuni corporale cauzatoare de moarte. Ei sunt acuzaţi că,din ziua de 26 Ianuarie, anul acesta, întâlnindu-se ce săteanul Vasile Florea, cu care erau în duşmănie de mai multă vreme pentru o bucată de pământ, s’au luat cu el la ceartă şi apoi la bătaie. La un moment dat s’a năpustit asupra lui acuzatul Nicolae Man, care i-a dat mai multe lovituri de cuţit, lăsându-l într’un lac de sânge. In urma leziunilor, Florea a încetat din viaţă după câteva zile. Fiind daţi în judecată, procesul lor s’a judecat acum câtva timp în faţa tribunalului din Alba Iulia, care i-a condamnat la câte trei ani închisoare. Făcând apel, procesul lor s’a judecat din nou in faţa Curţii de apel, care a amânat pronunţarea sentinţei de azi, când a anulat sentinţa tribunalului, ridicând pedeapsa lui Nicolae Man la 6 ani închisoare şi achitând pe ceilalţi doi acuzaţi.1——xxxX • Xxxx—w Cronica dramatică Teatrul Naţional: Manechinul sentimental” şi „Lulu Poppescu”, comedii, de d. Ion Minulescu Reluarea celor două comedii semnate de d. Ion Minulescu : „Manechinul sentimental” (3 acte) şi „Lulu Poppescu’’ (1 act), după aproape un deceniu de la întâia lor reprezentare, a fost un prilej de verificare a puterii lor de rezistenţă împotriva factorului-timp. Anii ce au trecut de-atunci n’au contribuit să ne dea impresia unor piese ce ar fi meritat să fie lăsate in cartoanele teatrului Naţional. „Manechinul sentimental”, numai prin receptoarele telefonice ce le folosesc personagiile sale, reaminteşte data naşterei sale, anterioară introducerii telefonului automat in ţara noastră. Comedia aceasta, cu tendinţele şi metodele teatrului lui Pirandello, întruneşte calităţile esenţiale ale unei bune comedii dramatice. Autorul a tratat subiectul său pe planul comediei de conversaţie şi de observaţie, cu destulă abilitate, căci a reuşit să creeze o situaţie interesantă dramatică din elemente ce aparţin mai mult teatrului de fantezie, gen Pirandello, sau chiar farsei de salon. Cu un amestec de psihologie, de filozofie uşoară, de umor uneori caustic, de sentimentalism romantic, temperat şi măsurat, de ficţiune şi convenţionalism, în jurul dublei personalităţi. — „Manechinul sentimental”, cu cele trei acte ale sale, expozitive şi demonstrative, se prezintă în linii armonioase şi cu o substanţă dramatică bine închegată ’. Ficţiunea se asociază cu realitatea. Jocul actorilor improvizaţi, controlat câtva timp de raţiune, se transformă apoi intr’un joc al amorului Manechinele se însufleţesc sub efectul magic al cuvintelor şi devin sentimentale. Acţiunea e bine condusă şi gradată, încât demonstraţia se confundă cu ea. Acest gen de comedie reclamă anumiţi interpreţi, cari să sublinieze nuanţele şi situaţiile create de acest joc. D. P. Gusti a ales aceşti interpreţi cu cari a putut realiza un ansamblu potrivit demonstraţiei urmărită de autor. In primul rând, se cuvine elogii d-nei Marioara Zimniceanu, care a incarnat personajul d-nei din elita ce suferă transformarea sa dintr’un manechin de vitrină într’un „manechin sentimental”. Pornind de la o concepţie justă, d-na Zimniceanu a realizat o compoziţie a acestui personaj nu numai interesantă şi originală, prin caracterizare psihologică, dar superioară din punctul de vedere dramatic, umplând golurile din text, ca să poată domina şi înălţă scenele principale din actele II şi III, mult peste nivelul unei comedii uşoare de conversaţie şi de observaţie. Graţie acestei concepţii şi cu mijloacele sale de comediană, d-na Zimniceanu a putut să creeze un personaj ce a corespuns mai bine temei şi demonstraţiei. D. N. Bălţăţeanu a interpretat cu convingere şi Însufleţire rolul autorului dramatic, Radu Cartian. Foarte interesant tipul bătrânului schiţat de d. Sârbu, ca şi cel al ziaristului, rol ce convine mijloacelor d-lui Stăncescu. D-şoara Eugenia Zaharia, bine că ţinută şi accent, in personajul actriţei. „Comedia într’un act „Lulu Poppescu” s‘a jucat cu vioiciune de o echipă in frunte cu d-nii : Manu, Atanasiu, Brancomir, Polizu, Morţun si d-na Nelly Cutava ROMICUS Cronica sporturilor BOX Vasile Şerbănescu-TTM Rolando Acum câteva săptămâni, compatriotul nostru Vasile Şerbănescu, a părăsit ţara, ducânduse la Paris să-şi continua activitatea întreruptă la sfârşitul primăverei. Urmând un antrenament metodic în capitala Franţei, Şerbănescu şi-a regăsit repede forma şi Jeff Dickson s’a grăbit să-l programeze. Vasie Şerbănescu va înfrunta, in semi-vedeta reuniunei ce se va ţine mâine seară in sala Wagram, pe italianul Tino Rolando, învingătorul lui Gheorghe Axioti. Matehul este hotărât pentru 10 reprize a 3 minute. Spakow a Învins pe Gabrowski Moţi Spakow, fost campion naţional la categoria grea şi actualmente competitor la titlul Europei, înainte de a pleca la Bruxelles spre a înfrunta pe Pierre Charles, celălalt competitor la titlul continental, s-a deplasat la Sofia spre a răspunde provocării lui Gabrowski, campionul Bulgariei. Matchul cu Gabrowski a însemnat o simplă plimbare de sănătate pentru reprezentantul nostru. După ce Gabrowski a fost pisăgit cumplit în prima repriză, a abandonat in cea de a doua, neputând face față pumnilor ce se abătuseră asupra sa. Victoria prin knock-out tehnic a revenit lui Moți Spakow, care a vădit o formă excelentă. Milică Teodorescu a plecat la Lyon Primind un angajament sipre a boxa in ziua de 17 ort. la Lyon boxeurul Milică Teodorescu a părăsit Luni seara Capitala, indireptându-se spre Franţa. Compatriotul nostru intenţionează să se stabilească, pentru un an la Paris. Totuşi este posibil să revină peste câteva săptămâni, şi numai pentru 2,3 zile în ţară. Această revenire este în funcţie de perfectarea matchului său cu Mielu Doculescu, pentru titlul naţional semimijlociu pe care acesta din urmă îl deţine. înainte de a pleca, Teodorescu a dus tratative cu gruparea „Sporting Club” din Brăila, care intenţionează să organizeze matchul în ziua de 14 Noembrie. Formaţia brăileană a acceptat condiiţiunile lui Teodorescu rămânând să confirme acordul. Dacă acest lucru se va întâmpla, Milică Teodorescu va reveni în ţară spre a disputa campionatul României AUTOMOBILISM Alergările de coastă de la Brad Filiala din Sibiu a A. C. R. R.-ului va organiza Duminică 18 crt. sub patronajul centralei şi cu concursul Federaţiei române de motociclism, o alergare automobilistică, şi motociclistă de viteză pe coasta de la Brad. AUTOMOBILE Sunt admise să participe următoarele categorii de automobile : A. peste 8000 ccm. B. 5000 ccm. până la 8000 ccm. C. 3000 ccm. până la 5000 ccm. D. 2000 ccm. până la 3000 ccm. E. 1500 ccm. până la 2000 ccm. F. 1100 ccm. până la 1500 ccm. G. 750 ccm. până la 1100 ccm. H. 500 ccm. până la 750 ccm. I. 350 ccm. până la 500 ccm. l. până la 350 ccm. Pentru automobile din ambele categorii cari sunt prevăzute cu compresor, se va considera capacitatea cilindrică sporită cu 30 la sută. MOTOCICLETE Cursa este deschisă maşinilor conform prescripţiunilor Codului Sportiv Internaţional al F. I. C. M, împărţite în următoarele categorii : Categoria A. Motociclete solo Clasa A. până la 250 ccm. Clasa B. până la 350 ccm. Clasa C. până la 500 ccm. Clasa D. până la 1000 ccm. Categoria B. Motociclete cu sidecar Clasa E. până la 600 cm. Clasa F. peste 600 ccm. ÎNSCRIERILE înscrierile făcute pe buletine speciale in care se vor completa toate rubricile se primesc până astăseară. Miercuri, ora 24, la Sediul Automobil clubului regional Sibiu. -----xxx#xxx------— Spargerea din com. Bogdăneşti Iaşi, 13 Oct. Un furt îndrăzneţ s-a comis la şcoala primară din com. Bogdăneşti (Iaşi). In lipsa învăţătorului Constantin Mircea, răufăcători au intrat în casa acestuia, prin spargerea unui geam, devalizând-o complet Hoţii au furat 30.000 lei şi obiecte de mare valoare, apoi au dispărut. Postul de jandarmi, făcând investigaţii, a identificat pe autorii furtului. Ei sunt: Gh Barbu, Radu Vasilache, Hie Barbu şi Vasile Elescu. Puşi în lanţuri hoţii au fost aduşi la Iaşi şi deferiţi parchetului. ’Anul al 53-lea Nr. 286 Vineri 16 Octombrie 1936 Revizionismul teritorial şi a XVII-a adunare a Societăţii Naţiunilor (Urmare din pagina) a dreptului de autodeterminare, întrevăzând eventuale primejdii şi complicaţii internaţionale, şi să afirme definitivatul statutului teritorial şi politic, consacrat prin tratatele de pace, în urma acelei intense manifestări a voinţei populaţiilor şi să proclame că atunci, în epoca elaborării tratatelor, urmează a se lichida orice contestaţie teritorială. Valabilitatea acestui punct de vedere, astăzi nu deobşte admis, contestată doar în părtinitoarea doctrină revizionistă, — ne-o confirmă, pe lângă atâtea mărturii cuprinse în lucrările preparatorii ale Conferinţei de Pace, acel text de bază al Pactului Soc. Naţ., cunoscutul art. 10, care, — oricât ar fi de discutabil in aplicaţiunea să practică, oricât ar fi de restrictiv interpretat uneori, predă nu mai puţin o stare de conştiinţă, şi a autorilor săi şi a umanităţii civilizate, şi el capătă astfel o specială semnificaţie, garantând mutual integritatea teritorială şi independenţa politică a membrilor Societăţii Naţiunilor, contra unei agresiuni exterioare. De aceea nu se poate interpreta recenta manifestare a revizionismului maghiar, în a XVII-a sesiune ordinară a Societăţii Naţiunilor, — prin vocea delegatului Ungariei, generalul Tanczos, — decât ca o nouă ultragiere a adevărului istoric şi a spiritului juridic al textelor, ce ambiţionează a organiza juridiceşte şi a călăuzi, noua familie a Statelor. Căci, cu ocazia discuţiei problemei, de covârşitoare importanţă, dar şi de mare greutate, a modificării Pactului, exponentul Ungariei naţionale de astăzi, a reprodus — ca de atâtea ori in aceşti şaptesprezece ani, — o teză desigur familiară publicaţilor revizioniste, dar care dovedeşte odată mai mult, dăinuirea concepţiilor politice ale Ungariei imperialiste şi milenare , că interesul pacificării Europei ar cere revizuirea actualelor frontiere, privite ca un provizorat de înşişi autorii lor, că art. 19 trebue făcut mai practic şi interpretat cu mai multă generozitate, că Ungaria este nedreptăţită şi ea trebue in fine ascultată. Tot atâtea inexactităţi şi istorice şi de drept tot atâtea erezii juridice, in comentarea unor texte ale Pactului, invocat însă numai când din el se poate trage un folos, dar ignorat in ceea ce el conţine ca îndatoriri, pentru membri. In fine, tot atâtea pretenţiuni neîntemeiate, când ştiut este, că numai în actualele limite teritoriale, Ungaria se poate încadra formulei astăzi general valabilă, de Stat naţional. Dar această nouă ofensivă revizionistă, desfăşurată într’un moment când proectata modificare a Pactului ar deschide, — precum se scontează în interesate cercuri, — o actualizare a planurior îndrăzneţe de restituiri teritoriale, a primit răspunsul cuvenit şi obiectiv. Căci in declaraţia rostită in numele Micii înţelegeri de către ministrul Krevfta, s’a formulat un non possumus atât faţa de modificarea Pactului, şi separarea lui de corpul Tratatelor de pace, primejdioasă procedură pentru trăinicia în ceea ce mai dăinueşte din ele, a acestor piloni juridici ai statului teritorial în fiinţă, cât şi mai ales faţă de o extindere a câmpului de aplicaţiune a art. 19 şi a modalităţii de concretizare a sa. Intr’adevăr, s’a accentuat din nou la Geneva, că Mica înţelegere, rebastion al păcii în Europa Centrală, înţelegere regională cu bogat activ în străduinţele de organizare a păcii în această regiune, socoteşte că „a se aduce înaintea Adunării o chestiune, teritorială, oricare ar fi ea, oricare ar fi ţările interesate, înseamnă în loc de a sluji cauza păci, o tulburare adâncă a bunei armonii între naţiuni, de care pacea depinde”. Declarând apoi, că „Mica înţelegere este gata să acorde colaborarea ei întreagă la tot ce ar putea întări Societatea Naţiunlor şi poziţia ei, opunându-se insă la orice ar putea să le slăbească”, exponentul acestui organism regional a înţeles că pornindu-se la o modificare a‘ Pactului, uşor s’ar putea ajunge la o încurajare a revizionismului teritorial. Căci sunt cunoscute doar, propunerile ce s’au formulat între timp, în atâtea cercuri, că ar trebui — cu ocazia proectatei modificări, — să se ajungă fie la uşurarea procedurii de aplicaţiune a art. 19, fie la instituirea unui mecanism periodic de reexaminare a tuturor clauzelor din tratate, şi a celor teritoriale deci. Iar reprezentantul Matei Brîtanie, ministrul Eden, nu a ezidat in a preconiza separarea Pactului de tratatele de pace, — vechiu deziderat şi al celui de al III-lea Reich, condiţie de revenire la Geneva, — şi de a emite teza presiunii morale, a Adunării Sociaţe, asupra Statului intransigent la procedura revizuirii. Este astfel cu atât mai semnificativ, punctul de vedere al Mich înţelegeri, care într’o Europă atât de divizată şi de oscilantă, rămâne pe poziţie întru totul conformă cu dreptul ginţilor, de apărător al intangibilităţii tratatelor. „Ţinem să afirmăm că nici o schimbare nu este cu putinţă, fără consimţământul liber şi formal al părţilor interesate”, s-a auzit odată mai mult, la Geneva. Nu este desigur o noutate aceasta. Au spus-o atâţi interpreţi obiectivi ai art. 19, care fac din asentimentul tuturor părţlor contractante, piatra unghiulară a oricărei revizuiri de tratate. A spus-o Mica înţelegere in repetatele ei sesiuni, şi mai recent, in sesiunile din vară, de la Belgrad şi Bucureşti, şi de curând, la Bratislava. A recunoscut-o Franţa, obligată nu numai prin apropierile sufleteşti şi alianţele ce ne leagă, ci şi prin situaţia ei de răspundere intru apărarea păcii naţiunilor, de membru permanent al Consiliului de la Geneva, şi de „Putere cu interese generale”. Nota Faul Boncour din 7 Iunie 1933, rămâne un document grăitor, in materie. Şi tocmai spre apărarea acestui punct de vedere, un veto s’a ridicat de această dată şi contra modificării Pactului. „in ce priveşte reforma Societăţii Naţiunilor, Statele din Mxa înţelegere nu cred, — a spus ministrul Krofeta, — că ar fi locul să se procedeze la o modificare a Pactului. Ele socotesc că ar trebui mai ales să se ia in considerare pentru viitor, modalităţile pentru a pune in acţiune dispoziţiile fundamentale ale Pactului, ţinându-se seama de experienţa trecută”. Modificare spre a slăbi încă articolul 10 şi v a lărgi textul art. 19, cum se sconta in cercurie revizioniste, aceasta nu ar insemna, in realitatea lucrurilor decât primejduirea şi sdruncinarea regimului de „pace şubredă” în care trăim. După cum, ea ar evidenţia, ceea ce un diplomat ca ştefan Osuski remarca de curând că unele State voesc, prin modificarea Pactului, să transforme Societatea Naţiunilor intr’un instrument de revizuire, nu a tuturor tratatelor, ci numai a tratatelor încheiate in 1919”. Dar in lumina acestor declaraţii şi constatări, pe cari ni le oferă desbaterile celei de a XVTI-a Adunări ordinare a Societăţii Naţiunlor, se vădeşte odată mai mult, cât rău face încercărilor de organizare a păcii, militarea revizionismului teritorial, in orice ocazii. Şi astăzi cu atât mai mult, când naţiunile pornite in cursa inar- r mărilor, pot la orice incident mai grav, să declanşeze ostilităţile. O reluare a Conferinţei dezarmării — cum s’a cerut prin atâtea voci autorizate, la Geneva ,în numele acelor naţiuni ce privesc cu groază consecinţele regimului de pace armată în care trăim, apare ca o utopie, şi din cauza constantelor şi metodicelor ameninţări revizioniste. Naţiunile eliberate, organizate in State naţionale, au un patrimoniu de conservat şi de transmis intangibil urmaşilor. Ele nu vor consimţi niciodată la ciuntirea lui, când a fost câştigat cu jertfe seculare. De aceea, nu trebue ostenit in a denunţa primejdiile, pe care agresivitatea revizionismului le conţine. Revizionismul este fară îndoială consecinţă directă a supravieţuirii unor idei perimate. Acestea trebuesc deplin abolite din viaţa internaţională prin criticarea şi neîncurajarea lor, căci o spunea cândva d. N Titulescu, „nu de revizuirea frontierelor are nevoe omenirea doritoare de pace, ci de revizuirea proprilor ei prejudecăţi”. Prof GEORGE SOFRONIE . ...Sunt grăbit! Trebue să fiu acasă de vreme. Astă-seară se retransmite un splendid concert radiofonic şi nu vreau să pierd nici o notă... Aparatul d-voastră de radio funcţionează corect? Vă dă satisfacţie? Sezonul radiofonic a început. Iarna aceasta se anunţă bogată în evenimente radiofonice. Fiţi şi d-voastră printre aceia cari vor petrece seri minunate în faţa aparatului de radio. Pentru aceasta, citiţi în fiecare Vineri „Radio-Universul”. Veţi avea cele mai amănunţite programe şi cele mai corecte îndrumări tehnice. Un exemplar 5 Lei. . -