Universul, noiembrie 1936 (Anul 53, nr. 302-316)
1936-11-01 / nr. 302
Anul al 53-lea Nr. 302 Duminică 1 Noembrie 1936 întrevedere intre d-nii Antonescu şi Krofta O lungă audienţă a ministrului de externe român la d. Beneş Praga, 29. (Rador). RD Victor Antonescu, ministrul de afaceri străine al României, a avut azi o întrevedere cu d. Camil Krofta, de la ora 12 până la ora 13. Cei doi miniştri de afaceri străine au trecut în revistă toate chestiunile actuale interesând raporturile dintre cele două ţări, cât şi politica Micei înţelegeri şi odată mai mult au constatat perfectul lor acord. La ora 13, d. Victor Antonescu a mers la palatul Hradciani. Aci d-sa a luat masa ca invitat al preşedintelui Beneş, în apartamentul particular al preşedintelui Republicii. Dejunul s-a prelungit până la ora 15,45, preşedintele Beneş şi d. Victor Antonescu discutând singuri tot timpul despre toate problemele internaţionale şi toate chestiunile actuale interesând politica Micei înţelegeri. D. Victor Antonescu a pus în cunoştinţă pe preşedintele Beneş despre conversaţiile sale la Geneva şi despre viizita sa la Belgrad. Au fost aprofundate toate problemele luate în considerare in conferinţa din ajun şi menţionate în comunicatul oficial publicat eri seară. # Preşedintele Beneş a avut apoi timp de o oră o convorbire cu M. S. Regele Carol, la înapoierea Suveranului din vizita făcută la Lang. IMPORTANŢA DISCURSURILOR ROSTITE LA BANCHET Paris, 29 (Rador). — Agenţia „Havas“ transmite: Ocupându-se de discursurile rostite ori la Praga de M. S. Regele Carol II şi de d. Beeş, „Petit Parisien“ scrie: „Cuvintele schimbate la dineu de Regele Carol şi de d. Beneş nu sunt goale ori înflorituri retorice. Din amândouă părţile s’a exprimat în termeni excelenţi amiciţia cea mai aprinsă şi nădejdea cea mai entusiastă în rolul şi în viitorul Micei înţelegeri. „Este un răspuns peremptoriu tuturor răilor profeţi“. „REGIMENTUL 11 DRAGONI CAROL AL II-LEA“ Praga, 29 (Radov). —Regimentul de dragoni 11 din Bratislava a primit numele de regimentul Carol II al României. universul. Vizita Suveranului României la Praga S’a examinat situaţia europeană şi rolul Micii înţelegeri — Dela trimisul nostru special — ACORD DEPLIN INTRE STATELE MICII ÎNŢELEGERI Praga, 29 Octombrie. — Ia conferinţa de emi, ce s’a ţinut la castel şi la care au luat parte M. S. Regele Carol II şi d-nii Beneş, preşedintele Republicei cehoslovace, Milan Hodza, prim-ministrul cehoslovac, Camil Krofta, ministrul de externe al Cehoslovaciei şi Victor Antonescu, ministrul de externe al României, s-au examinat toate problemele pe care actuala situaţie internaţională din Europa, plină de nesiguranţă şi de necunoscut, cu evoluţia şi variaţiile sale, interesează mica înţelegere şi asigurarea păcii prin toate mijloacele. In acest examen detailat au intrat atât problemele diferite ce interesează direct statele din bazinul dunărean (Cehoslovacia, România, Iugoslavia, Austria şi Ungaria), cât şi problemele ce interesează alte sectoare europene, dar care pot creia o influenţă oarecare asupra situaţiei din Europa centrală. Intre problemele ce s-au examinat au fost: evoluţia raporturilor italo-germane, în urma întreţinerilor ce le-a avut în timpul din urmă contele Ciano, ministrul de externe al Italiei, Cu conducătorii Reichului, la Berlin; poziţia Micii înţelegeri faţă de Italia, Germania, U. R. S. S., Austria şi Ungaria; chestiunea revizuirii tratatelor şi pericolul ce-l poate prezenta orice tentativă cu scopul de a se modifica actualul statut teritorial european , necesitatea imperioasă a continuării aceleiaşi politici a nicii înţelegeri, în cadrul cunoscut al intereselor sale naţionale şi internaţionale. S-a accentuat caracterul principal al politicii externe a Cehoslovaciei, bazată pe continuitate, — aşa cum a fost concepută de d. Beneş — şi care este şi astăzi legată de interesele sale şi ale aliaţilor săi. Relaţiunile Micii înţelegeri cu Italia şi Germania rămân ca şi până acum normale, bune. In concluziune, Mica înţelegere nu apără decât drepturile sale pe temeiul conştiinţei şi forţei sale. Nu pacifism orb şi nici politică idealistă, în afară de realităţi, ci o politică logică, pozitivă, de bun simţ, de prevedere vigilentă şi călăuzită în permanenţă de simţul responsabilităţilor. Imperativul categoric al acestei politici rămâne acelaş : apărarea în comun a drepturilor consfinţite prin tratate, împotriva oricăror tentative de revizuire, ori din ce parte şi sub orice formă s’ar face. Am întrebat azi dimineaţă, pe d. Victor Antonescu, ministrul de externe al României : — „Ce puteţi să ne comunicaţi cu privire la conferinţa de om de la castel ?“ D-sa mi-a răspuns : — „In concluzie, pot să vă comunic că în această conferinţă, am examinat, timp de două ore, cu toată atenţia, toate problemele internaţionale ce ne interesează, în ordinea importanţei lor, sub aspectele lor diferite. Sunt fericit să declar că, în toate punctele de vedere exprimate ori şi în toate chestiunile discutate, s-a stabilit un acord general şi perfect, aşa că deciziile luate sunt rezultanţa unor înţelegeri depline, sincere şi reale, şi a unui examen aprofundat al situaţiilor create de actuala situaţie internaţională. Nimic nu ne desparte pe noi, membri ai Micii înţelegeri, când totul ne uneşte. S-a confirmat şi de astă dată unitatea de concepţii politice, solidaritatea şi desăvârşita înţelegere, în toate problemele ce ne interesează“. D. Victor Antonescu, întreţinându-se aseară cu reprezentanţii presei în cursul recepţiei dată de preşedintele Republicii, le-a exprimat marea sa mulţumire pentru rezultatele obţinute chiar din prima întrevedere dintre M. S. Regele Carol al României şi preşedintele Beneş, în prezenţa miniştrilor de externe ai celor două ţări. D. Victor Antonescu a subliniat importanţa comunicatului dat după această conferinţă, comunicat care pune în evidenţă, odată mai mult, perfecta identitate de vederi şi solidaritatea nesdruncinată a Micii înţelegeri. ZIARIŞTII ROMÂNI VIZITEAZĂ UZINELE „CESKO-MORAWSKA-KOBLEN - STANED“ Azi dim., d. Victor Antonescu ministrul de externe al României şi delegaţii presei române au vizitat uzinele metalurgice ,Cesko-Morawska - Koblen-Stanec“, unde se fabrică tancuri, automobile blindate, autocamioane, etc., precum şi uzinele electrotehnice din Praga, în care lucrează peste 11.000 de lucrători. Personalul dirigent şi tehnic al acestor uzine a condus pe Victor Antonescu şi pe ziariştii români în toate secţiile, dându-le explicaţiile necesare. Aceste stabilimente au un renume mondial. Ele furnizează materiale pentru marina de război, pulberărie şi fabricile de muniţii de artilerie Din 1914, ele au început să fabrice şi motoare de aviaţie produse chimice, materiale de drum de fier, poduri, viaducte, locomotive, etc R. SEIŞANU Lany, 29 (Radio-Central). — Imediat după terminarea vizitei la preşedintele Masaryk, M. S. Regele Carol şi Marele Voevod Mihai au trecut in parcul castelului Lany, unde au luat parte la o vânătoare, de cerbi, căprioare şi mufloni. Personalul parcului a dat semnalele de com pentru adunarea vânătorilor. Afară de suita M. S. Regelui Carol, compusă din d-nii general Balif, Mocsony şi căpitan Ilie Radu, erau prezenţi ministrul de interne dr. Czerny, ministrul de război Mahnik şi ministrul dr. Spina, apoi consilierul ministerial dr. Popelka, din partea cancelariei preşedintei republicii, care a condus vânătoarea, precum şi d-nui ministru Ion Şeba şi col. Braun. Preşedintele Beneş a fost reprezentat prin d-rul Şamal. Maestrul de vânătoare al cas- A I telului preşidenţial, ing. Zabloukai anunţă apoi M. S. Regelui începerea vânătorii. Inginerul Zabloukal era secondat de inspectorii de vânătoare Strumba şi ing. Pişa. Vânătoarea a durat până la ora 14. In acest scurt timp, au fost împuşcate, 26 bucăţi vânat, dintre cari 12 cerbi şi căprioare. M. S. Regele Carol a împuşcat patru, iar Marele Voevod Mihai trei cerbi. Vânătoarea a fost favorizată de o vreme splendidă. Masa a fost servită în pădure, sub un cort. In timpul mesei a cântat muzica regimentului 5 infanterie Masaryk. După masă, înalţii oaspeţi s’au înapoiat la Pra,aga. Dela Lany până la Praga, Marele Voevod Mihai şi-a condus singur noul automobil de patru cilindri, populaţii pentru ţara şi Regele aliat. In „POLEDNI LIST“: Primirea oaspeţilor regali a fost într’adevăr solemnă: populaţia a pregătit Regelui Carol II omagiile cele mai sincere. In „VECERNIK PRAVO LIDU“: 28 octombrie, manifestaţie pentru pace. Regele Carol II a fost salutat şi sărbătorit de populaţia oraşului cu cel mai mare entusiasm. IN „LIDOVY DENIK VECER": Praga primeşte cu entusiasm pe Regele României aliat« Carol II, a fost o zi de entusiasm, ovaţiuni spontane şi omagii cum nu s’a mai pomenit. Cotidianul german „Prager Tagblatt“ publică foarte ample reportagii despre sosirea M. S. Regelui şi a Voevodului Mihai pe teritoriul cehoslovac, precum şi un articol intitulat „Vizita de ziua naşterei“, in care se subliniază marea însemnătate a vizitei regale pentru manifestarea trăiniciei Micei înţelegeri. Ziarul „Die Zelt“ publică în fruntea primei pagini un articol intitulat „Vizita regală şi sărbătoarea naţională“. Articolul începe astfel: In vreme ce aceste propoziţiuni pleacă la tipar, trenul regal cu M. S. Regele Carol II al României şi Fiul Său, Marele Voevod, cu sulta Lor, se îndreaptă spre capitala republicei cehoslovace. De mai multe zile se lucrează febril la vestmântul de sărbătoare al oraşului cu 100 de turle, care pregătesc cu o deosebită strălucire vizita celui de al treilea monarh ce vine de la existenţa Statului nostru, căci totul urmează sâ fie numai splendoare şi entuziasm fără pereche. Marea revistă „Pestry Tyden“ publică in prima pagină un portret mare al Suveranului şi scene din viaţa Regelui şi a Principelui Moştenitor Mihai. Cunoscutul scriitor Otto Radi publică un reportagiu de călătorie în România Mare „Ţara Regelui Carol al II-lea“. Un număr mare de vederi din ţară complectează sumarul revistei. Revista „Letem Feten“ este împodobită cu portretul Regelui şi acela al Marelui Voevod Mihai în uniformă de cercetaş. Zece scene înfăţişează pe Suveranul nostru la diferite ocazii printre ostaşi, cercetaşi şi aviatori, oferind o inegină fidelă a vieţei de la Curtea noastră regală. Revista „Razanka“ închină deasemenea câteva pagini vizitei regeşti. Revista militară „Hlas Narodny Obrany“ a apărut deasemeni, ca un omagiu pentru vizita M. S. Regelui şi a armatei române. In fruntea numărului ■ special se găseşte un portret al Suveranului şi un articol al d-lui locotenent-colonel Ion Eftimiu, ataşatul militar român la Praga. Urmează alte numeroase articole semnate de d-nii căpitan Roudner, locotenentcolonel Eftimiu, dr. Karel Vlaşca şi dr. Diblik despre armata română şi ţara noastră. Revista „Afor“ publcă un mare reportagiu fotografic din România. Revistele „Mesik“ şi „Der Monat“, care apar la Brno, au publicat deasemeni numere festive de proporţii cu totul deosebite cu diferite portrete ale M. S. Regelui Carol şi ale Prinţului Moştenitor. Trebuesc citate apoi următoarele articole : „Legăturile cehoslovaco-române“, de d. dr. Kamil Krofta, ministrul de afaceri străine al Cehoslovaciei ; „Regele Carol I, Regele popular şi Marele Voevod de Alba Iulia“, semnat de d. A. Schattner; „Regele Carol al României la Praga“ de d. Teodor Emandi, ministrul României la Praga ; „Băncile Naţionale întăresc Mica înţelegere“ de d. Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României ; „Peisagii româneşti; Bucureştii, oraşul apusean din răsărit; Arta populară şi porturile in România“, de pictorul cehoslovac Antoniu Hlavek, ca iniţiator al unei şcoli de pictură în România, un foarte interesant studiu datorit d-lui Jan Seba, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti. Numeroase fotografii completează impresia strălucită, a acestui articol. Până şi revista de copii, „Mlady Hrasapel“ se ocupă numai de Dinastia, şi de ţara noastră. Stema ţării şi Imnul regal român stau la locurile de cinste, iar coperta este împodobită cu chipurile M. S. Re Urmare din pagina I-a Vânătoarea din parcul castelului Lany M. S. Regele Carol II şi d. Beneş, preşedintele republicii cehoslovace, eşind de la primăria din Praga M. S. Regele Carol şi Marele Voevod Mihai au vizitat pe preşedintele liberator Masaryk Lany, 29 (Radio Central). M. S. Regele Carol al României şi Marele Voevod Mihai au plecat azi dim. la ora 8 de la castelul din Praga, ducându-se la castelul Lany, spre a vizita pe preşedintele liberator T. G. Masaryk, înalţii oaspeţi au fost însoţiţi de ministrul plenipotenţiar Jan Masaryk, fiul preşedintelui Masaryk şi de cancelarul preşidenţiei republicii, dr. Samal. Pe tot parcursul până la castelul Lany, erau arborate drapelele ambelor ţări. Populaţia satelor a eşit în haine de sărbătoare şi a ovaţionat tot timpul pe înalţii oaspeţi. Dealungul drumului, afară de populaţie, erau înşiruiţi elevii şcoalelor şi membrii diferitelor societăţi. Pe alocuri, erau ridicate chiar tribune. Populaţia localităţii Lang, care se adunase în mare număr în faţa parcului castelului preşidenţial, a ovaţionat cu căldură pe M. S. Regele Carol şi pe Marele Voevod Mihai. înalţii oaspeţi au intrat în castel, unde au vizitat pe preşedintele Masaryk, Palatul Hradcvi, unde sunt găzduiţi M. S. Regele Caron şi Măriaga Marel® Voevod Mihai Prânzul in cinstea ziariştilor români Praga 29 (Radio-Central).— D. Svihovski, preşedintele comitetului central al presei Micii înţelegeri, a oferit azi la clubul Spolecensky un prânz în onoarea ziariştilor români, care se află la Praga. Afară de ziariştii români au mai participat la acest prânz şi d-nii: Hayek, directorul biroului presei din ministerul de externe; Tvaruzek, directorul agenţiei oficiale „Ceteka“; Rankovici, ataşatul de presă iugoslav, redactorii şefi şi redactorii de politică externă ai ziarelor din Praga, membrii comitetului cehoslovac al presei Mi. CM T"tdegeri, etc. D. Svihovski a ţinut un toast ridicând paharul in sănătatea M. S. Regelui Carol. DECORAREA CARDINALULUI KASPAR Praga 29 (Radio-Central).— M. S. Regele Carol a, decorat ps dr. K,par, cardinalul oraşului Praga, cu „Serviciul credincios clasa I“. Vizita ziariştilor români la abatele Zavoral Praga. 29 (Rador). — Ziariştii români veniţi la Praga cu ocazia vizitei M. S. Regelui Carol II au făcut azi dimineaţă o vizită Eminenţei Sale abatelui Zavoral, marele prieten al României. Eminenţa sa a primit pe ziariştii români in salonul apartamentului său din mănăstirea Strahov, salon în care se văd, pe mese şi pe pereţi, fotografiile M. S. Regelui Carol II, Marele Voevod Mihai şi ale tuturor membrilor familiei regale române, alături de fotografiile oamenilor politici români, cari au luptat pentru realizarea şi întărirea Micii înţelegeri în toate domeniile. Peste tot se văd, de asemenea, tablouri şi fotografii reprezentând ţinuturi pitoreşti din România, precum şi scoarţe şi vase româneşti lucrate artistic. Intreţinăndu-se cu ziariştii români, Eminenţa Sa abatele Zavoral le-a arătat o deosebită bunăvoinţă şi o prieteneasca atenţiune, adresându-li-se şi ducând toată conversaţia în limba română. Eminenţa Sa e un perfect cunoscător al sufletului poporului român, al idealurilor sale şi al trecutului său istoric. Alte omagii ale presei cehoslovace Praga, 28 (Rador). — Toată presa cehoslovacă se ocupă de intrarea triumfală în Praga a M. S. Regelui Carol II şi a Marelui Voevod Mihai. Reportagii entuziaste şi mii de reproduceri fotografice de la festivităţile de ieri umplu cotidianele de dimnineaţă, oferind cetitorilor o impresie fidelă a primei zile de şedere a oaspeţilor românii la Praga. Fel de fel de anecdote, redând întâmplări petrecute in timpul celor 24 de ore de când Suveranul României se află la Praga, dau imaginea justă a importanţei pe care populaţia cehoslovacă o atribue acestei vizite. Lumea s’a minunat aici de frumuseţea uniformelor româneşti. La trecerea cortegiului, se auziau din nenumărate guri cuvintele : „To je kral“ (acesta este un Rege). Ziarul „Prager Mittag“ publică descrierea câtorva scene foarte sugestive dela parada militară de eri şi pune în fruntea primei pagini titlul: „Intrarea triumfală a Regelui Carol“. ALT ARTICOL AL D-LUI TH. EMANDI, MINISTRUL ROMÂNIEI LA PRAGA Ziarul „Telegraf“ publică un articol întitulat: „Regele României în Cehoslovacia“ și semnat de d. Teodor Emandi, ministrul plenipotenţiar al României la Praga. Intre altele, articolul conţine următorul pasagiu: „Vizita M. S. Regelui Carol II la Praga va rămâne desigur o dată însemnată în istoria celor două popoare. Ambele popoare, conştiente de marele datorii pe care le au, văd în apropierea statelor lor cea mai puternică garanţie de linişte şi pace. Nu mă îndoesc că Cehoslovacia va face cea mai frumoasă primire Suveteranului României, aliat şi etnic al marelui preşedinte, Beneş. Timpurile de sigur sunt grele şi mentalităţile nenorocite ce s’au ivit după războiul cel mare lucrează ca să rătăcească raţiunea popoarelor. Este însă de constatat că în vârtejul politicii internaţionale de astăzi, printre punctele luminoase ce răsar în lume, Mica înţelegere constitue cea mai puternică stâncă de care se sfarmă valurile furtunii ce se îndreaptă contra ordinei şi libertăţii. Apărători hotărîţi ai păcii, preşedintele Beneş şi M. S. Regele Carol conduc cu înţelepciune popoarele lor către limanul dorit al normalizării paşnice a vieţii internaţionale. Poporul cehoslovac înţelege acest mare adevăr şi de aceea prezenţa Suveranului României în Cehoslovacia va rămâne istorică, pentru că ea va lega, — să sperăm, — amintirea marelui nostru Suveran de o eră nouă de progres şi de ordine sub aripile blândului înger al păcii. Celelalte ziare relatează deasemenea pe larg festivităţile şi manifestaţiile prilejuite de prezenţa la Praga a M. S. Regelui Carol II. Iată câteva din titlurile cele mai sugestive pe care ziarele le pun în fruntea reportagiilor lor: In „VECERNI CESKE SLOVO“: Triumful prieteniei cehoromâne; alianţa care crede in dreptate; primirea solemnă a Suveranului aliat In capitala Cehoslovaciei, o zi mare a Micei înţelegeri. In „POLEDNI LIDOVE LISTY“: Primirea entuziastă a Regelui României Carol II; cortegiul regal străbate triumfal Praga însoţit de entusiasmul şi ovaţiile sincere ale populaţiei cehoslovace. In „NARODNÎ POLITIKA“. Nepieritoarei« impresii de la sosirea Regelui Carol la Praga, adevărate manifestaţii de simpatie spontană ale întregei gelui Carol şi Principelui moştenitor. Revista săptămânală germană „Zeit im Bild“ reproduce un bogat reportaj de la vizita preşedintelui Beneş în România, având pe coperta o fotografie, reprezentând pe Suveranul nostru alături de d. Beneş şi de Principele moştenitor. Articolul: „Castelul din Pro-Berlin, 29 (Rador). — Ziarele germane subliniază in lungi reportagii primirea grandioasă şi manifestaţia de largă simpatie făcută la Praga M. S. Regelui Carol II al României. Cu acest prilej, „Frankfurter Zeitung“ publică un articol asupra politicei externe a Micii înţelegeri, insistând in special asupra atitudinei României şi Iugoslaviei. Ziarul arată că alianţa cu Franţa şi prietenia cu Anglia rămân neatinse şi că in cazul unui conflict în Europa Centrală, Mica înţelegere va merge, fără rezerve, alături de puterile apusene. In acest sens, adaugă ziarul, s’au exprimat dealtfel d-nii Tătărăscu şi Stoiadinovici, ca aşteaptă un înalt oaspete 1, cu subtitlul: „Cum va locui Regele Carol“, descrie pe larg apartamentul Suveranului nostru în palatul Hradului. Iar articolul: „Ţara mică din răsărit“, — o serie de vederi cu prilejul vizitei regale la Praga, —constitue o însufleţită propagandă pentru România turistică. . . la Belgrad, cari au desminţit svonurile că România şi Iugoslavia ar avea intenţia de a urma exemplul Belgiei, arătând că ele rămân credincioase alianţelor şi pactelor regionale. In ce priveşte convorbirile dintre M. S. Regele Carol şi preşedintele Beneş, ziarul susţine ca ele au drept principal obiectiv consolidarea şi mărirea puterii de acţiune a Micii înţelegeri ca din contra revizionismului şi găsirea unei căi de mijloc care să înlăture posibilitatea de a face din Europa sud-estică un câmp de război pentru tabere opuse. In general, ziarele germane urmăresc cu un viu interes evenimentele actuale de la Praga. , Presa germană despre importanţa vizitei Trupele defilând Şedinţa consiliului comunal al primăriei de Verde Un abuz neingăduit de legea administrativă Consiliul comunal al primăriei sectorului de Verde a ţinut joi şedinţă sub preşedinţia d-lui primar A. Matak Consiliul a acceptat donaţia unui teren de 3000 m. p. pe str. Caraiman, făcută de Soc. de locuinţe eftine primăriei, în vederea construirii unui dispensar model, în colaborare cu fundaţia Rockfeller. S’a hotărît sâ se prelungească str. Siret şi s’a aprobat o serie de exproprieri pentru alinieri de străzi în sector. D-RUL LUPU POATE FI CONSILIER? D. C. Algiu, consilier comunal, a făcut o comunicare, în legătură cu jurământul pe care d.rul Lupu l-a depus zilele trecute, în faţa primarului sectorului, după trei ani dela alegerea consiliului. Dela constituirea consiliului şi până astăzi, d-rul Lupu nu s’a prezentat nici să depună jurământul prevăzut de legea administrativă, nici să fi participat la vreo şedință a consiliului. Conform acestei legi administ/ULCUJJ& UU&U/ OU’/ bfrUu- wuivw, cum și în baza art. 51 al actualei legi, d-rul Lupu nu mai poate fi consilier comunal, din moment ce nu a depus jurământul la constituirea consiliului. Legea prevede că dacă un consilier absentează cinci şedinţe consecutive dela lucrările consiliului, este considerat demisionat. Or, d-rul Lupu s-a desinteresat 3 ani de consiliul comunal al sectorului de Verde. Acceptarea d-rului Lupu în consiliu constitue un abuz şi o ilegalitate faţă de prevederile legii administrative. D. Al Matale a răspuns că va invita pe d-rul Lupu, printr’o adresă, să se prezinte în faţa consiliului. In cazul, când va refuza, il va considera în afara consiliului comunal. D. G. Anghelescu a cerut să se înfiinţeze din nou piaţa pe terenul Banu Manta. D. Matale a răspuns că chestiunea pieţii de cartier se studiază de consiliul comunal şi va fi rezolvată, ţinându-se seamă de interesele populaţiei. De la asociaţia generală a învăţătorilor din România Primim următoarele: Colegii din întreaga ţară sunt încunoştinţaţi că s’a stabilit o înţelegere intre Asociaţia noastră şi cea a profesorilor secundari, pentru acţiune comună în chestia salarizării. Secţiunile judeţene vor fi anunţate în timp, de felul cum se va desfăşura această acţiune, iar colegii să fie gata toţi până la unul a răspunde la chemare când li se va cere. * Preşedintele asociaţiei generale a rugat pe d. primar al Capitalei să fixeze locul din Piaţa 8 Iunie, pe care urmează să se ridice „Casa învăţătorilor. D. primar a comunicat că lucrările pentru distribuirea locurilor în viitoarea Piaţă 8 Iunie sunt în curs şi nn 2-3 săptămâni vor fi definitivate. Primăria ne obligă însă să începem clădirea cât mai repede şi ea să fie de mari proporţii,a cum vor fi şi celelalte clădiri din această piaţă Apelăm deci călduros la asociaţiile judeţene să purceadă cu energie şi fără întârziere la strângerea fondurilor, Iar pe de altă parte la toţi colegii sâ nu precupeţească nici unui misa jertfă la care s’au obligat pentru Casa învăţătorilor din Capitală operă, de cel mai mare şi mai urgent interes. Adunarea, generală a Asociaţiei învăţătorilor din Teleorman ce se va ţine la Noem. Drie la Roşiori de Vede —din localul şcoalei de băeţi nr. 1— va fi prezidată de d. Iordan I. Tăcu, secretarul general al comitetului central. Celelalte două adunări ale Asociaţiei înv. din Dâmboviţa ce se va ine la Târgovişte, in ziua de 8 Noembrie şi cea a Asociaţiei înv. din Vâlcea, de la 21 Noembrie din R. Vâlcea — vor fi prezidate de d. I. Ciolan, vicepreşedintele comitetului central. Preşedintele asociaţiei genecongresul Asociaţiei înv. cehorale, trebuind să participe la slovaci de la Praga, unde a fost stăruitor invitat şi apoi la şedinţa biroului Federaţiei internaţionale va lipsi din ţară vreo 20 de zile. Atribuţiile sale vor fi îndeplinite in acest timp devicepreşedinţi Mihai Vasiliu şi I. Ciolan.