Universul, noiembrie 1936 (Anul 53, nr. 302-316)

1936-11-01 / nr. 302

Anul al 53-lea Nr. 302 Duminică 1 Noembrie 1936 întrevedere intre d-nii Antonescu şi Krofta O lungă audienţă a ministrului de externe român la d. Beneş Praga, 29. (Rador). R­D Victor Antonescu, ministrul de afaceri străine al Româ­niei, a avut azi o întrevedere cu d. Camil Krofta, de la ora 12 până la ora 13. Cei doi miniştri de afaceri străine au trecut în revistă toate chestiunile actuale in­teresând raporturile dintre cele două ţări, cât şi politica Micei înţelegeri şi odată mai mult au constatat perfectul lor acord. La ora 13, d. Victor Anto­­nescu a mers la palatul Hrad­­ciani. Aci d-sa a luat masa ca invitat al preşedintelui Beneş, în apartamentul par­ticular al preşedintelui Repu­blicii. Dejunul s-a prelungit până la ora 15,45, preşedintele Be­neş şi d. Victor Antonescu discutând singuri tot timpul despre toate problemele in­ternaţionale şi toate chestiu­nile actuale interesând poli­tica Micei înţelegeri. D. Victor Antonescu a pus în cunoştinţă pe preşedintele Beneş despre conversaţiile­­ sale la Geneva şi despre vi­­i­zita sa la Belgrad.­­ Au fost aprofundate toate problemele luate în conside­­rare in conferinţa din ajun şi menţionate în comunica­tul oficial publicat eri seară. # Preşedintele Beneş a avut apoi timp de o oră o convor­bire cu M. S. Regele Carol, la înapoierea Suveranului din vizita făcută la Lang. IMPORTANŢA DISCURSURI­LOR ROSTITE LA BANCHET Paris, 29 (Rador). — Agenţia „Havas“ transmite: Ocupându-se de discursurile rostite ori la Praga de M. S. Re­gele Carol II şi de d. Be­eş, „Pe­tit Parisien“ scrie: „Cuvintele schimbate la dineu de Regele Carol şi de d. Beneş nu sunt goale ori înflorituri retorice. Din a­­mândouă părţile s’a expri­mat în termeni excelenţi a­­miciţia cea mai aprinsă şi nădejdea cea mai entusiastă în rolul şi în viitorul Micei înţelegeri. „Este un răspuns peremp­toriu tuturor răilor profeţi“. „REGIMENTUL 11 DRAGONI CAROL AL II-LEA“ Praga, 29 (Radov). —Re­gimentul de dragoni 11 din Bratislava a primit nume­le de regimentul Carol II al României. universul. Vizita Suveranului României la Praga S’a examinat situaţia europeană şi rolul Micii înţelegeri — Dela trimisul nostru special — ACORD DEPLIN INTRE STATELE MICII ÎNŢELEGERI Praga, 29 Octombrie. — Ia conferinţa de emi, ce s’a ţinut la castel şi la care au luat parte M. S. Regele Ca­rol II şi d-nii Beneş, preşe­dintele Republicei cehoslova­ce, Milan Hodza, prim-minis­­trul cehoslovac, Camil Krof­ta, ministrul de externe al Cehoslovaciei şi Victor Anto­­nescu, ministrul de externe al României, s-au examinat toate problemele pe care ac­tuala situaţie internaţională din Europa, plină de nesigu­ranţă şi de necunoscut, cu evoluţia şi variaţiile sale, in­teresează mica înţelegere şi asigurarea păcii prin toate mijloacele. In acest examen detailat au intrat atât problemele di­ferite ce interesează direct statele din bazinul dunărean (Cehoslovacia, România, Iu­goslavia, Austria şi Ungaria), cât şi problemele ce intere­sează alte sectoare europene, dar care pot creia o influ­enţă oarecare asupra situaţiei din Europa centrală. Intre problemele ce s-au examinat au fost: evoluţia raporturilor italo-germane, în urma întreţinerilor ce le-a avut în timpul din urmă con­tele Ciano, ministrul de ex­terne al Italiei, Cu conducă­torii Reichului, la Berlin; poziţia Micii înţelegeri faţă de Italia, Germania, U. R. S. S., Austria şi Ungaria; ches­tiunea revizuirii tratatelor şi pericolul ce-l poate prezenta orice tentativă cu scopul de a se modifica actualul statut teritorial european , necesi­tatea imperioasă a continuă­rii aceleiaşi politici a nicii înţelegeri, în cadrul cunos­cut al intereselor sale naţio­nale şi internaţionale. S-a accentuat caracterul principal al politicii externe a Cehoslovaciei, bazată pe continuitate, — aşa cum a fost concepută de d. Beneş — şi care este şi astăzi legată de interesele sale şi ale alia­ţilor săi. Relaţiunile Micii înţelegeri cu Italia şi Germania rămân ca şi până acum normale, bune. In concluziune, Mica înţelegere nu apără de­cât drepturile sale pe te­meiul conştiinţei şi for­ţei sale. Nu pacifism orb şi nici politică idealistă, în afară de realităţi, ci o politică logică, pozitivă, de bun simţ, de prevede­re vigilentă şi călăuzită în permanenţă de simţul responsabilităţilor. Impe­rativul categoric al aces­tei politici rămâne ace­­laş : apărarea în comun a drepturilor consfinţite prin tratate, împotriva oricăror tentative de re­vizuire, ori din ce parte şi sub orice formă s’ar face. Am întrebat azi dimineaţă, pe d. Victor Antonescu, mi­nistrul de externe al Româ­niei : — „Ce puteţi să ne comu­nicaţi cu privire la confe­rinţa de om­ de la castel ?“ D-sa mi-a răspuns : — „In concluzie, pot să vă comunic că în a­­ceastă conferinţă, am e­­xaminat, timp de două ore, cu toată atenţia, toa­te problemele internaţio­nale ce ne interesează, în ordinea importanţei lor, sub aspectele lor di­ferite. Sunt fericit să declar că, în toate punctele de vedere exprimate ori şi în toate chestiunile dis­cutate, s-a stabilit un a­­cord general şi perfect, aşa că deciziile luate sunt rezultanţa unor înţele­geri depline, sincere şi reale, şi a unui examen a­­profundat al situaţiilor create de actuala situa­ţie internaţională. Nimic nu ne desparte pe noi, membri ai Micii înţele­geri, când totul ne une­şte. S-a confirmat şi de astă dată unitatea de concepţii politice, solida­ritatea şi desăvârşita în­ţelegere, în toate proble­mele ce ne interesează“. D. Victor Antonescu, întreţinându-se aseară cu reprezentanţii presei în cursul recepţiei dată de preşedintele Republicii, le-a exprimat marea sa mulţumire pentru rezul­tatele obţinute chiar din prima întrevedere dintre M. S. Regele Carol al Ro­mâniei şi preşedintele Beneş, în prezenţa miniş­trilor de externe ai celor două ţări. D. Victor Antonescu a subliniat importanţa co­municatului dat după a­­ceastă conferinţă, comu­nicat care pune în evi­denţă, odată mai mult, perfecta identitate de ve­deri şi solidaritatea ne­­sdruncinată a Micii înţe­legeri. ZIARIŞTII ROMÂNI VIZITEA­ZĂ UZINELE „CESKO-MO­­RAWSKA-KOBLEN - STANED“ Azi dim., d. Victor Antonescu ministrul de externe al Româ­niei şi delegaţii presei române au vizitat uzinele metalurgice ,Ces­­ko-Morawska - Koblen-Stanec“, unde se fabrică tancuri, automo­bile blindate, autocamioane, etc., precum şi uzinele electrotehnice din Praga, în care lucrează pes­te 11.000 de lucrători. Personalul dirigent şi tehnic al acestor uzine a condus pe­­ Vic­tor Antonescu şi pe ziariştii ro­mâni în toate secţiile, dându-le explicaţiile necesare. Aceste sta­bilimente au un renume mon­dial. Ele furnizează materiale pentru marina de război, pulbe­rărie şi fabricile de muniţii de artilerie Din 1914, ele au înce­put să fabrice şi motoare de a­­viaţie produse chimice, materia­le de drum de fier, poduri, via­ducte, locomotive, etc R. SEIŞANU Lany, 29 (Radio-Central). — Imediat după terminarea vizitei la preşedintele Masaryk, M. S. Regele Carol şi Marele Voevod Mihai au trecut in parcul cas­telului Lany, unde au luat parte la o vânătoare, de cerbi, căprioa­re şi mufloni. Personalul parcului a dat sem­nalele de com pentru adunarea vânătorilor. Afară de suita M. S. Regelui Carol, compusă din d-nii general Balif, Mocsony şi căpitan Ilie Radu, erau prezenţi minis­trul de interne dr. Czerny, mi­nistrul de război Mahnik şi mi­nistrul dr. Spina, apoi consilie­rul ministerial dr. Popelka, din partea cancelariei preşedintei re­publicii, care a condus vânătoa­rea, precum şi d-nui ministru Ion Şeba şi col. Braun. Preşedintele Beneş a fost reprezentat prin d-rul Şamal. Maestrul de vânătoare al cas- A I­ telului preşidenţial, ing. Zablou­­kai anunţă apoi M. S. Regelui începerea vânătorii. Inginerul Zabloukal era secondat de in­spectorii de vânătoare Strumba şi ing. Pişa. Vânătoarea a durat până la ora 14. In acest scurt timp, au fost împuşcate, 26 bucăţi vânat, dintre cari 12 cerbi şi căprioare. M. S. Regele Carol a împuşcat patru, iar Marele Voevod Mihai trei cerbi. Vânătoarea a fost favorizată de o vreme splen­didă. Masa a fost servită în pădu­re, sub un cort. In timpul me­sei a cântat muzica regimentu­lui 5 infanterie Masaryk. După masă, înalţii oaspeţi s’au îna­­poiat la Pra,aga. Dela Lany până la Praga, Marele Voevod Mihai şi-a condus singur noul auto­mobil de patru cilindri, populaţii pentru ţara şi Regele aliat. In „POLEDNI LIST“: Primi­rea oaspeţilor regali a fost în­­­tr’adevăr solemnă: populaţia a pregătit Regelui Carol II oma­giile cele mai sincere. In „VECERNIK PRAVO LI­­DU“: 28 octombrie, manifesta­ţie pentru pace. Regele Carol II a fost salutat şi sărbătorit de populaţia oraşului cu cel mai mare entusiasm. IN „LIDOVY DENIK VECER": Praga primeşte cu entusiasm pe Regele României aliat« Carol II, a fost o zi de entusiasm, ova­­ţiuni spontane şi omagii cum nu s’a mai pomenit. Cotidianul german „Prager Tagblatt“ publică foarte am­ple reportagii despre sosirea M. S. Regelui şi a Voevodului Mi­hai pe teritoriul cehoslovac, precum şi un articol intitulat „Vizita de ziua naşterei“, in ca­re se subliniază marea însem­nătate a vizitei regale pentru manifestarea trăiniciei Micei înţelegeri. Ziarul „Die Zelt“ publică în fruntea primei pagini un arti­col intitulat „Vizita regală şi sărbătoarea naţională“. Arti­colul începe astfel: In vreme ce aceste propoziţiuni pleacă la tipar, trenul regal cu M. S. Re­gele Carol II al României şi Fiul Său, Marele Voevod, cu sulta Lor, se îndreaptă spre ca­pitala republicei cehoslovace. De mai multe zile se lucrează febril la vestmântul de sărbă­toare al oraşului cu 100 de tur­le, care pregătesc cu o deose­bită strălucire vizita celui de al treilea monarh ce vine de la existenţa Statului nostru, căci totul urmează sâ fie numai splendoare şi entuziasm fără pereche. Marea revistă „Pestry Tyden“ publică in prima pagină un portret mare al Suveranului şi scene din viaţa Regelui şi a Principelui Moştenitor Mihai. Cunoscutul scriitor Otto Radi publică un reportagiu de că­lătorie în România Mare „Ţa­ra Regelui Carol al­ II-lea“. Un număr mare de vederi din ţară complectează sumarul revis­tei. Revista „Letem Feten“ este împodobită cu portretul Rege­lui şi acela al Marelui Voevod Mihai în uniformă de cercetaş. Zece scene înfăţişează pe Suve­­­­ranul nostru la diferite ocazii printre ostaşi, cercetaşi şi avia­tori, oferind o i­ne­gină fidelă a vieţei de la Curtea noastră re­gală. Revista „Razanka“ închină deasemenea câteva pagini vizi­tei regeşti. Revista militară „Hlas Narod­­ny Obrany“ a apărut dease­­meni, ca un omagiu pentru vi­zita M.­ S. Regelui şi a armatei române. In fruntea numărului ■ special se găseşte un portret al Suveranului şi un articol al d-lui locotenent-colonel Ion Ef­­timiu, ataşatul militar român la Praga. Urmează alte nume­roase articole semnate de d-nii căpitan Roudner, locotenent­­colonel Eftimiu, dr. Karel Vlaş­­ca şi dr. Diblik despre armata română şi ţara noastră. Revista „Afor“ publcă un m­a­­re reportagiu fotografic din Ro­mânia. Revistele „Mesik“ şi „Der Monat“, care apar la Brno, au publicat deasemeni numere festive de proporţii cu totul deosebite cu diferite por­trete ale M. S. Regelui Carol şi ale Prinţului Moştenitor. Trebuesc citate apoi următoa­rele articole : „Legăturile ceho­­slovaco-române“, de d. dr. Ka­mil Krofta, ministrul de afa­ceri străine al Cehoslovaciei ; „Regele Carol I, Regele popu­lar şi Marele Voevod de Alba Iulia“, semnat de d. A. Schat­­tner; „Regele Carol al Româ­niei la Praga“ de d. Teodor Emandi, ministrul României la Praga ; „Băncile Naţionale în­tăresc Mica înţelegere“ de d. Mitiţă Constantinescu, guverna­torul Băncii Naţionale a Româ­niei ; „Peisagii româneşti; Bu­cureştii, oraşul apusean din ră­sărit; Arta populară şi portu­rile in România“, de pictorul cehoslovac Antoniu Hlavek, ca iniţiator al unei şcoli de pictură în România, un foarte intere­sant studiu datorit d-lui Jan Seba, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti. Numeroase fotografii comple­tează impresia strălucită, a a­­cestui articol. Până şi revista de copii, „Mlady Hrasapel“ se ocupă nu­mai de Dinastia, şi de ţara noa­stră. Stema ţării şi Imnul re­gal român stau la locurile de cinste, iar coperta este împo­dobită cu chipurile M. S. Re­ Urmare din pagina I-a Vânătoarea din parcul castelului Lany M. S. Regele Carol II şi d. Beneş, preşedintele republicii cehoslovace, eşind de la pri­măria din Praga M. S. Regele Carol şi Marele Voevod Mihai au vizitat pe preşedintele liberator Masaryk Lany, 29 (Radio Central). M. S. Regele Carol al Româ­niei şi Marele Voevod Mihai au plecat azi dim. la ora 8 de la castelul din Praga, du­­cându-se la castelul Lany, spre a vizita pe preşedintele liberator T. G. Masaryk, înal­ţii oaspeţi au fost însoţiţi de ministrul plenipotenţiar Jan Masaryk, fiul preşedintelui Masaryk şi de cancelarul pre­­şidenţiei republicii, dr. Sa­­mal. Pe tot parcursul până la castelul Lany, erau arborate drapelele ambelor ţări. Popu­laţia satelor a eşit în haine de sărbătoare şi a ovaţionat tot timpul pe înalţii oaspeţi. Dealungul drumului, afară de populaţie, erau înşiruiţi elevii şcoalelor şi membrii diferite­lor societăţi. Pe alocuri, erau ridicate chiar tribune. Populaţia localităţii Lang, care se adunase în mare nu­măr în faţa parcului castelu­lui preşidenţial, a ovaţionat cu căldură pe M. S. Regele Carol şi pe Marele Voevod Mihai. înalţii oaspeţi au intrat în castel, unde au vizitat pe preşedintele Masaryk, Palatul Hradcvi, unde sunt găzduiţi M. S. Regele Caro­­n şi Măria­ga Marel® Voevod Mihai Prânzul in cinstea ziariştilor români Praga 29 (Radio-Central).— D. Svihovski, preşedintele co­mitetului central al presei Mi­cii înţelegeri, a oferit azi la clubul Spolecensky un prânz în onoarea ziariştilor români, care se află la Praga. Afară de ziariştii români au mai participat la acest prânz şi d-nii: Hayek, directorul bi­­roului presei din ministerul de externe; Tvaruzek, directorul agenţiei oficiale „Ceteka“; Rankovici, ataşatul de presă iu­goslav, redactorii şefi şi redac­torii de politică externă ai zia­relor din Praga, membrii comi­tetului cehoslovac al presei Mi. CM T"tdegeri, etc. D. Svihovski a ţinut un toast ridicând paharul in sănătatea M. S. Regelui Carol. DECORAREA CARDINALULUI KASPAR Praga 29 (Radio-Central).— M. S. Regele Carol a, decorat ps dr. K­,par, cardinalul ora­şului Praga, cu „Serviciul credincios clasa I“. Vizita ziariştilor români la abatele Zavoral Praga. 29 (Rador). — Ziariş­tii români veniţi la Praga cu ocazia vizitei M. S. Regelui Ca­rol II au făcut azi dimineaţă o vizită Eminenţei Sale abate­lui Zavoral, marele prieten al României. Eminenţa sa a primit pe zia­riştii români in salonul aparta­mentului său din mănăstirea Strahov,­­ salon în care se văd, pe mese şi pe pereţi, foto­grafiile M. S. Regelui Carol II, Marele Voevod Mihai şi ale tu­turor membrilor familiei regale române, alături de fotografiile oamenilor politici români, cari au luptat pentru realizarea şi întărirea Micii înţelegeri în toate domeniile. Peste tot se văd, de asemenea, tablouri şi fotografii reprezentând ţinuturi pitoreşti din România, precum şi scoarţe şi vase româneşti lu­crate artistic. Intreţinăndu-se cu ziariştii români, Eminenţa Sa abatele Zavoral le-a arătat o deosebită bunăvoinţă şi o prieteneasca atenţiune, adresându-li-se şi ducând toată conversaţia în limba română. Eminenţa Sa e un perfect cunoscător al sufle­tului poporului român, al i­­dealurilor sale şi al trecutului său istoric. Alte omagii ale presei cehoslovace Praga, 28 (Rador). — Toată presa cehoslovacă se ocupă de intrarea triumfală în Praga a M. S. Regelui Carol II şi a Ma­relui Voevod Mihai. Reportagii entuziaste şi mii de reproduceri fotografice de la festivităţile de ieri umplu coti­­dianele de dim­nineaţă, oferind cetitorilor o impresie fidelă a primei zile de şedere a oaspe­ţilor românii la Praga. Fel de fel de anecdote, re­dând întâmplări petrecute in timpul celor 24 de ore de când Suveranul României se află la Praga, dau imaginea justă a importanţei pe care populaţia cehoslovacă o atribue acestei vizite. Lumea s’a minunat aici de frumuseţea uniformelor româ­neşti. La trecerea cortegiului, se auziau din nenumărate guri cuvintele : „To je kral“ (acesta este un Rege). Ziarul „Prager Mittag“ publi­că descrierea câtorva scene foarte sugestive dela parada militară de eri şi pune în frun­­tea primei pagini titlul: „In­trarea triumfală a Regelui Ca­rol“. ALT ARTICOL AL D-LUI TH. EMANDI, MINISTRUL ROM­NIEI LA PRAGA Ziarul „Telegraf“ publică un articol întitulat: „Regele Româ­niei în Cehoslovacia“ și semnat de d. Teodor Emandi, ministrul plenipotenţiar al României la Praga. Intre altele, articolul con­ţine următorul pasagiu: „Vizita M. S. Regelui Carol II la Praga va rămâne de­sigur o dată însemnată în istoria celor două popoare. Ambele popoare, conştiente de marele datorii pe care le au, văd în apropierea sta­telor lor cea mai puternică ga­­­ranţie de linişte şi pace. Nu mă îndoesc că Cehoslovacia va face cea mai frumoasă primire Suve­­teranului României, aliat şi etnic al marelui preşedinte, Beneş. Timpurile de sigur sunt grele şi mentalităţile nenorocite ce s’au ivit după războiul cel mare lu­crează ca să rătăcească raţiunea popoarelor. Este însă de consta­tat că în vârtejul politicii inter­naţionale de astăzi, printre punc­tele luminoase ce răsar în lume, Mica înţelegere constitue cea mai puternică stâncă de care se sfarmă valurile furtunii ce se în­dreaptă contra or­dinei şi liber­tăţii. Apărători hotărîţi ai păcii, preşedintele Beneş şi M. S. Re­gele Carol conduc cu înţelepciune popoarele lor către limanul dorit al normalizării paşnice a vieţii internaţionale. Poporul cehoslo­vac înţelege acest mare adevăr şi de aceea prezenţa Suveranu­lui României în Cehoslovacia va rămâne istorică, pentru că ea va lega, — să sperăm, — aminti­rea marelui nostru Suveran de o eră nouă de progres şi de or­dine sub aripile blândului înger al păcii. Celelalte ziare relatează dea­­semenea pe larg festivităţile şi manifestaţiile prilejuite de pre­zenţa la Praga a M. S. Regelui Carol II. Iată câteva din titlu­rile cele mai sugestive pe care ziarele le pun în fruntea repor­­tagiilor lor: In „VECERNI CESKE SLO­­VO“: Triumful prieteniei ceho­­române; alianţa care crede in dreptate; primirea solemnă a Suveranului aliat In capitala Cehoslovaciei, o zi mare a Micei înţelegeri. In „POLEDNI LIDOVE LISTY“: Primirea entuziastă a Regelui României Carol II; cortegiul regal străbate triumfal Praga însoţit de entusiasmul şi ova­ţiile sincere ale populaţiei ce­hoslovace. In „NARODNÎ POLITIKA“. Nepieritoarei« impresii de la so­sirea Regelui Carol la Praga, adevărate manifestaţii de sim­patie spontană ale întregei gelui Carol şi Principelui moş­tenitor. Revista săptămânală germa­nă „Zeit im Bild“ reproduce un bogat reportaj de la vizita pre­şedintelui Beneş în România, având pe coperta o fotografie, reprezentând pe Suveranul no­stru alături de d. Beneş şi de Principele moştenitor. Articolul: „Castelul din Pro-Berlin, 29 (Rador). — Ziarele germane subliniază in lungi re­portagii primirea grandioasă şi manifestaţia de largă simpatie făcută la Praga M. S. Regelui Carol II al României. Cu acest prilej, „Frankfurter Zeitung“ publică un articol asu­pra politicei externe a Micii în­ţelegeri, insistând in special asu­pra atitudinei României şi Iu­goslaviei. Ziarul arată că alianţa cu Franţa şi prietenia cu An­glia rămân neatinse şi că in ca­zul unui conflict în Europa Cen­trală, Mica înţelegere va merge, fără rezerve, alături de puterile apusene. In acest sens, adaugă ziarul, s’au exprimat dealtfel d-nii Tătărăscu şi Stoiadinovici, ca aşteaptă un înalt oaspete­ 1, cu subtitlul: „Cum va locui Re­gele Carol“, descrie pe larg a­­partamentul Suveranului nos­tru în palatul Hradului. Iar ar­ticolul: „Ţara mică din răsă­rit“, — o serie de vederi cu pri­lejul vizitei regale la Praga, —­­constitue o însufleţită propa­gandă pentru România turis­tică. . . la Belgrad, cari au desminţit svo­­nurile că România şi Iugoslavia ar avea intenţia de a urma exemplul Belgiei, arătând că ele rămân credincioase alianţelor şi pactelor regionale. In ce priveşte convorbirile din­tre M. S. Regele Carol şi preşe­dintele Beneş, ziarul susţine ca ele au drept principal obiectiv consolidarea şi mărirea puterii de acţiune a Micii înţelegeri ca din contra revizionismului şi gă­sirea unei căi de mijloc care să înlăture posibilitatea de a face din Europa sud-estică un câmp de război pentru tabere opuse. In general, ziarele germane urmăresc cu un viu interes eve­nimentele actuale de la Praga. , Presa germană despre importanţa vizitei Trupele defilând Şedinţa consiliului comunal al primăriei de Verde Un abuz neingăduit de legea administrativă Consiliul comunal al primăriei sectorului de Verde a ţinut joi şedinţă sub preşedinţia d-lui primar A. Matak Consiliul a acceptat donaţia unui teren de 3000 m. p. pe str. Caraiman, făcută de Soc. de locuinţe eftine primăriei, în vederea construirii unui dis­pensar model, în colaborare cu fundaţia Rockfell­er. S’a hotărît sâ se prelungeas­că str. Siret şi s’a aprobat o se­­rie de exproprieri pentru ali­nieri de străzi în sector. D-RUL LUPU POATE FI CON­SILIER? D. C. Algiu, consilier comu­nal, a făcut o comunicare, în legătură cu jurământul pe care d.rul Lupu l-a depus zilele tre­cute, în faţa primarului secto­rului, după trei ani dela alege­rea consiliului. Dela constituirea consiliului şi până astăzi, d-rul Lupu nu s’a­ prezentat nici să depună jură­­mântul prevăzut de legea admi­nistrativă, nici să fi participat la vreo şedință a consiliului. Conform acestei legi adminis­t/­ULCUJJ& UU&U/ OU’/ bfrU­­u- wuivw, cum și în baza art. 51 al ac­­tualei legi, d-rul Lupu nu mai poate fi consilier comunal, din moment ce nu a depus jurămân­tul la constituirea consiliului. Legea prevede că dacă un consilier absentează cinci şe­dinţe consecutive dela lucrările consiliului, este considerat de­misionat. Or, d-rul Lupu s-a desintere­­sat 3 ani de consiliul comunal al sectorului de Verde. Acceptarea d-rului Lupu în consiliu constitue un abuz şi o ilegalitate faţă de prevederile legii administrative. D. Al Matale a răspuns că va invita pe d-rul Lupu, printr’o adresă, să se prezinte în faţa consiliului. In cazul, când va refuza, il va considera în afara consiliu­lui comunal. D. G. Anghelescu a cerut să se înfiinţeze din nou piaţa pe terenul Banu Manta. D. Matale a răspuns că ches­tiunea pieţii de cartier se stu­diază de consiliul comunal şi va fi rezolvată, ţinându-se seamă de interesele populaţiei. De la asociaţia generală a învăţătorilor din România Primim următoarele: Colegii din întreaga ţară sunt încunoştinţaţi că s’a stabilit o înţelegere intre Asociaţia noa­stră şi cea a profesorilor se­cundari, pentru acţiune comu­nă în chestia salarizării. Secţiunile judeţene vor fi a­­nunţate în timp, de felul cum se va desfăşura această ac­­ţiune,­­ iar colegii să fie gata toţi până la unul a răspunde la chemare când li se va cere. * Preşedintele asociaţiei gene­rale a rugat pe d. primar al Capitalei să fixeze locul din Piaţa 8 Iunie, pe care ur­mează să se ridice „Casa învă­ţătorilor. D. primar a comunicat că lu­crările pentru distribuirea locu­­rilor în viitoarea Piaţă 8 Iunie sunt în curs şi nn 2-3 săptă­mâni vor fi definitivate. Primăr­ia ne obligă însă să începem clădirea cât mai re­pede şi ea să fie de mari pro­porţii,a cum vor fi şi celelalte clădiri din această piaţă Apelăm deci călduros la aso­ciaţiile judeţene să purceadă cu energie şi fără întârziere la strângerea fondurilor, Iar pe de altă parte la toţi colegii sâ nu precupeţească nici unui misa jertfă la care s’au obligat pen­tru Casa învăţătorilor din Ca­pitală operă, de cel mai mare şi mai urgent interes. Adunarea, generală a Asocia­ţiei învăţătorilor din Teleor­man ce se va ţine la­­ Noem. Drie la Roşiori de Vede —d­in localul şcoalei de băeţi nr. 1— va fi prezidată de d. Iordan I. Tăcu, secretarul general al co­mitetului central. Celelalte două adunări ale A­­sociaţiei înv. din Dâmboviţa ce se va ine la Târgovişte, in ziua de 8 Noembrie şi cea­ a Asociaţiei înv. din Vâlcea, de la 21 Noembrie din R. Vâlcea — vor fi prezidate de d. I. Cio­lan, vice­preşedintele comite­tului central. Preşedintele asociaţiei g­ene­­congresul Asociaţiei înv. ceho­­rale, trebuind să participe la slovaci de la Prag­a, unde a fost stăruitor invitat şi apoi la şedinţa biroului Federaţiei in­ternaţionale va lipsi din ţară vreo 20 de zile. Atribuţiile sale vor fi îndepli­nite in acest timp de­­­­vicepreşedinţi Mihai Vasiliu şi I. Ciolan.

Next