Universul, aprilie 1937 (Anul 54, nr. 105-119)

1937-04-26 / nr. 115

* Mu I MU Plin pentru cititorii „UNIVERSULUI” Abonaţii actuali, precum şi toţi acei cari se vor abona la Ziarul „UNIVERSUL“, cu începere de azi, trimiţând Soc. „FRANCO-ROMANA“ de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23 suma de lei 304, vor primi: 1. O poliţă de asigurare de 20.000 Iei, COMPLECT ACHI­TATA PE 4 LUNI, cu anexa de 8 numere participând la trage­rile din 15 MAI, 15 IUNIE, 15 IULIE, 15 AUGUST, 1937. Ieşind la sorţi numărul poliţei se achită lei 20.000, iar dacă ese numai unul din numerile din anexă, lei 4.000 sau lei 2.000 2. ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătasă, la fel cu modelul depus în vitrina ziarului „UNIVERSUL“. Aceşti Abonaţi asiguraţi, cari vor complecta achitarea pri­melor anului întâi de asigurare socotite a lei 76 lunar vor mai primi UN SERVICIU DE ŞASE PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT într’o frumoasă cassetă căptușită cu mătasă, la fel cu modelul depus la ziarul „Universul". it. Costul abonamentului la ziarul „UNIVERSUL" este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni F rontul Românesc şi alegerile comunale din Capitală Declaraţiile d-lui C. Angelescu . Joi seara, a fost, la sediul cen­tral al „Frontului Românesc“, din b-dul Elisabeta, o întrunire a comitetelor organizaţiei Capi­talei. Cu această ocazie, d. C. ANGE­LESCU, preşedintele organizaţiei, a făcut declaraţiuni politice. D-sa a spus că „Frontul Ro­mânesc“ se află întrunit­­după o bătălie îndârjită pe care a dus-o în alegerile comunale. Lupta a fost desigur grea şi toţi fruntaşii mişcărilor din Ca­pitală au simţit-o, pentru că am înfruntat pe toţi adversarii no­ştri şi mai ales pentrucă noi nu am avut la dispoziţie mijloacele şi n’am întrebuinţat metodele lor. Greşit afirmă un ziar din Capitală, că numărul de voturi obţinut de „Frontul Românesc“ ari, s’ar datora muncii şi sacri­ficiilor materiale făcute de mine Este adevărat că am muncit Şi m’am străduit şi eu alături de dv., dar este tendenţioasă afir­maţia cu privire la contribuţia materială. Ţin să se ştie că eu mi’am contribuit decât cu ceea ce era normal să contribui şi numai proporţional cu ceiace au cheltuit toţi colaboratorii mei. Cât pri­veşte munca, toţi fruntaşii miş­cării noastre din Capitală şi-au făcut pe deplin datoria ca să a­­vem succesul pe care l-am înre­gistrat. Dar dacă este vorba de recu­noştinţă, recunoştinţa noastră trebue să se îndrepte mai întâi către preşedintele nostru, d. Ale­xandru Vaida, care ne-a dat pro­gramul şi prestigiul său cu care prezentându-ne în faţa alegăto­rilor din Bucureşti, am reuşit să culegem admirabile rezultate. Rezultatele alegerilor din Capi­tală ne-au fost favorabile, însă este bine să se ştie că scopul pen­tru care am alcătuit „Frontul Românesc", nu a fost lupta elec­torală, ci strângerea rândurilor românilor, ca să schimbăm men­talitatea po­liticianistă din ţară şi să dăm o conducere însufleţită de un ideal de regenerare mo­rală şi de adâncă putere de sa­crificiu în folosul românilor. Când vorbim de alegeri, nu­­ne referim la cele 7100 de su­flete româneşti, care şi-au dat adeziunea pentru noi, ci la e­­ffectele politice pe care le-au produs aceste alegeri. Toţi adversarii noştri­­ au simţit puternic lovitura primi­tă care a dovedit că românii din Capitala ţării s’au trezit şi sunt gata să ia în piept orice înfruntare, spre­ a îndeplini funcţiunea cetăţenească la care sunt chemaţi. „Frontul Românesc“ s-a în­chegat puternic şi nimeni şi nimic nu ne va mai putea scoate de aci. Noi cunoaştem entuziasmul cu care fiecare dintre aceşti luptători au venit la vot, noi ştim preocupările fiecăruia dintre ei pentru ca rezultatul să fie bun, noi ştim câte sa­crificii au făcut fiecare şi dea­­ceia ne mândrim cu asemenea prieteni. Luaţi şi cercetaţi toate rezul­tatele de la secţiunile de votare din cartierele evreeşti şi veţi ve­dea cum masa evreeascâ s’a strâns în ajutorul ţărăniştilor. Românii din Bucureşti au fost alături de noi şi ne-au dat fru­mosul rezultat pe care l-am ob­ţinut’. Din punct de vedere politic, meritul cel mai mare în aceste alegeri l-a avut d. Algiu, şeful culorii de Verde, care a reuşit să-l trântească pe dr. Lupu în sectorul unde acesta se credea imbatabil,­cu tot sprijinul pe ca­re l-a avut din partea evreilor şi din partea celor cu funduliţe roşii în piept şi cu pumnii ridi­caţi în loc de salut. Deunăzi d. Sasu, ministrul li­beral spunea într’un discurs că dacă minoritarii se vor purta bine vor avea scutul legilor, iar dacă nu se vor purta, nu-i vor avea. In ţara noastră, nu va fi li­bertatea românească, dacă nu se va ciocni cu libertatea mino­ritară şi nu o va înfrânge. Alt­minteri, va fi şi mai departe robie pentru noi şi domnie pen­tru ei. Şi pentru că s’a vorbit atât de des în timpul alegerilor de con­centrarea forţelor naţionaliste, repet ceea ce am spus totdeauna, că „Frontul Românesc“ a decla­rat prin glasul prezidentului său, că doreşte strângerea rân­durilor româneşti, spre a reuşi să instaureze o viaţă nouă, să distrugă moravurile politicia­niste, să înlăture influenţa pla­nurilor de club şi să se termine cu guvernările folositoare par­tizanilor şi vătămătoare ţării. Pentru aceasta ne-am strâns în jurul d-lui Vaida şi consta­tăm că cercul se măreşte din zi în zi. Glasul şi voinţa sa singure vor fi hotărîtoare. Au mai vorbit d-nii C. Algiu, şeful culorii de Verde, av. Apă­­teanu, Mircea Poenaru-Bordea, Petre Frumuzache, şeful culorii de Albastru, av. Traian Marti­­nescu, şeful culorii de Negru, D. I. Niculescu, şeful culorii de Galben şi dr. Ioan Jianu, preşe­dintele cercului de studii. Odiseia unei comori cu manete de aur Perchiziţia de la d-rul evreu Iuliu Gal din Baia-Mare Baia-Mare, 23 Aprilie. Oraşul nostru fiind cel mai important centru al aurului din ţară, e natural să se des­copere mereu senzaţionale afa­ceri de furturi şi contrabande de aur. Mai de mult, poliţia de la noi da foarte des peste asemenea hoţi, tăinuitori şi exportatori de aur. In ultimii ani însă, munca depusă de poliţie, pre­cum şi grija mare a conducăto­rilor minelor de aur şi contro­lul au făcut să scadă afacerile cu aur. Dacă totuşi se pare că ar fi mai rămas câţiva hoţi a­­ceşti trebue să fie maeştri îm­bogăţiţi şi experimentaţi. Poliţia şi-a pus însă de gând să-i demascheze şi­ pe aceştia, stârpind complet răul. Săptămâna trecută scriam despre decoperirea unei astfel de bande de hoţi de aur, al că­rei patron se părea că este un „fabricant de oţet“ evreu din localitate. De obicei afacerile cu aur au maeştri cari se as­cund sub masca câte unui liber profesionist, comerciant, mese­oriciiŞi Descoperitorii din săptămâna trecută au prins urmele şi al­tor afaceri. O CURSA INGENIOASA Spre a demasca pe unul din­tre bănuiţi, pe d-rul evreu Iu­liu Gal, despre care publicul spune că e milionar, d. locot. Beşliu, comandantul jandarmi­lor, a tocmit pe un ţăran din Satu-Nou de Jos să se angajeze grădinar la acest doctor, să ob­serve şi să cerceteze prin toa­te colţurile spre a găsi aur as­cuns. Ţăranul, după câteva zi­le de observaţie, săpând într-un colţ al grădinii, a dat peste o casetă grea în care se auzia sunet de metal. Pierzându-şi cumpătul, a luat caseta, a pus-o în traistă şi a fugit spre casă, înainte de a-şi isprăvi ore­le de lucru. Faptul a trezit bă­­nueli doctorului, care , cerce­tând pe unde a lucrat săteanul, a descoperit furtul comorii şi s’a luat cu maşina după el. Ţă­ranul care mergea pe şoseaua principală, a fost ajuns de ma­şina doctorului prin Lăpuşel şi, înşfăcat în pripă, s’a trezit în maşină, apoi în locuinţa docto­rului, unde sub ameninţarea revolverului a înapoiat caseta. Scăpat de la doctor, ţăranul a povestit şefului postului de jandarmi toată întâmplarea. D. lt. Beşliu, împreună cu d. I. Danciu, şeful poliţiei, având a­­utorizaţia judecătorului de in­strucţie, au făcut o perchiziţie la domiciliul d-rului Iuliu Gal. După multe parlamentari, doc­torul s’a învoit să le prezinte caseta, despre care afirma că a fost furată de ţăran de pe o fereastră. COMOARA CU MONETE DE AUR In casetă s’au găsit peste 350 monete de aur, intre care lire sterline, dolari și coroane. Valoarea lor trece pe jumătate de milion. Doctorul afirmă că le are dinaintea războiului, dar anchetatorii au găsit fire ster­line de aur cari era imprimat anul fabricaţiei 1931. Fiind vorba de monete, a fost chemat de ing. Toma Si­meon, şeful oficiului de schimb al Băncii Naţionale din locali­tate, după a cărui opinie de mo­netele s’au confiscat la Banca Națională, posesorul lor pu­tând fi învinuit de contraban­dă de valută forte. Actele dresate au fost trimise parchetului. UNIVERSUL G­cik­iTch­i/T* DUMINICA 25 APRILIE Ort.: t Duminica Floriilor. Sf. apostol si evanghelist Marcu. Cat.: t Cantate. Sfântul Marcu Evanghelistul. Prot.: t Cantate. Marcu. Evreesc: 13 Itar 5697. Mahomedan: 13 Safar 1356. Râs. soarelui 5,20. Apusul 19,10. &2xxxlL& DUMINICA, 25 APRILIE RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-KOMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 7.30. Deschiderea emisiunii: Gim­nastică ritmică; Radio-jurnal; Concert de dimineaţă (discuri). Să ne bucurăm de viaţă vals de Joh. Strauss; Moara in Pădurea Neagră de Eilenberg şi Fierarii in pădure de Michaelis; Sfaturi gos­podăreşti şi medicale. 8.30: închiderea emisiunii. 9.55: ORA RELIGIOASA: I. Clo­pote; II. Serviciul religios trans­mis de la Biserica Domniţa Bălaşa; III. Predică de pr. Efrem Enăcescu. 13: Ora. — Culturale. — Sport. — Cota apei Dunării. 13.10: Concert de prânz — Or­chestra Grigoraş Dinicu; Arii na­ţionale; Trandafirii din Sud, vals de Joh. Strauss; Frumoasă Tan­­golita, de Paul Abraham; Mărita­te mândru cu bine şi Am un pom ce face poame; Idilă pasionată, vals de Georges Razigade; Ochii tăi au lăcrămat, tango de Cos­­mescu; Drag mi-e să trăiesc pe lume şi Ciobănaşul; Poveşti la Grand Hotel, vals de Abraham; Cântec de primăvară de Mendels­sohn: Arii naţionale. 14.10: Radio-jurnal: Ora. — Mersul vremii. — Ştiri interne şi externe. 14.25: Continuarea concertului: Foaie vrede iarbă deasă şi Chin­dia; Dragoste de ţigan, vals de F. Lehar; Am adormit gândind la tine, tango de Dendrino; Narcis, vals de Nevin; Contemplaţie, vals de Jean Andrian; Arii naţionale. 15. De ce ne trebue marea de prof. I. Dongorozi. 15.15: Muzică populară — Tara­ful Fănică Luca: Arii naţionale; Colo in vale la fântână şi Mugur, Mugurel; Când eram copil odată şi Sârba de la Iaşi; Cine trece pe colnic. 15.35: Dr. V. Voiculescu: De vor­bă cu sătenii. 15,55—16,20: Continuarea con­certului: Hal salcâm de vară şi Foae verde trei castane; Steluţa şi Hora Romilor; Mână Gheorghe boii bine şi Maria neichi Marie. Arii naţionale (solo naiu: Fănica Luca). 16.30: Liturghia solemnă de Sa­bin Drăgoi (Transmisie de la Bi­serica Sf. Maria din Timişoara). Corul „Crai nou", condus de a­utor. In pauză, cuvântarea păr. Ion Im­­broane. 18: Răspunsuri technice. 18.10: Concert de muzică de dans — Orchestra de salon Radio, dirij. de Ion Ghiga; Dintr’o gră­dină de flori plină, fantazie de Paschill; Ialomiţeanca, horă de Cuclin; Fusul şi Ceasornicul de Gr. Dinicu-St. Neaga; Trei dan­suri slave (No. 4, 10 şi 6) de Dvo­rak; Primăvara şi Erotică de Grieg; Hora başbuzucilor de Ga­briel Marie; Vals jubiliar de Ey­­sler.19: Ora. — Mersul vremii. 19.03: Marea în higienă și me­dicină de prof. dr. Petrus Nicu­lescu. 19.25: Continuarea concertului: Arie de balet de Cazaneuve; Way­­side, foxtrot de Porrel. Chiar de nu vrei să știi de mine, vals lent de Buday; Fatima bruna, tango de Zangone; La douăzeci de ani, paso doble de Appolonio; Tu nu mă poţi înţelege, vals lent de Garste; Tango de Cesare Mencioni; B. A. F., onestep de Appolonio; Hii gloabă, slow de Jimmy­ Kennedy. 20.05: Importanţa naţională a mării noastre de prof. Ion Simio­­nescu. 20.25: Concert al Coralei Munici­piului Bucureşti, cond. de Ştefan Mureşanu: Cântec de primăvară; Fă-mă Doamne un bob de tei de Teodorescu (solo: AI. Voinescu); Trandafir de pe răzoare de S. Drăgoi; Piâr­ge­rică mamă cu dor de Vorobkievici (solo: AI. Voines­cu) ; Foaie verde ş’o lalea de A­­nastasescu; Foaie verde Mohor de D. Botez (solit. M. Ciobănescu); Corul vânătorilor de Weber. 21. Mitologia mării de prof. N.­­ . Herescu vioară; 23,20. Concert de orchestră; 24. Radiojurnal; 0,15. Muzică de dans. München 405 m. 216 kHz. 100 kw.; 20,20. Concert vocal; 21. Ber­lin. Concert de seară; 23. Ora, Me­teor. Inf., Sport; 23,35. Deut­­schlandsender. Orcestră de dans. Katovice 396 m. 758 kHz. 12 kw.; 20,16. Concert Beethoven; 20,45. Programul de mâine; 20,50. Emisie sileziană; 21,20. Program general; 21,22. Inf. LUNI, 26 APRILIE RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30 . Deschiderea emisiunii : Gimnastică ritmică ; Radio jurnal: Concert de dimineaţă (discuri): Paso doble de Rotter; Domino, vals de Heuberger ; Piesă carac­teristică de Glombig şi Melodie de Krome; Preludiu de Jämfeldt; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Frumosul Rosmarin de Kreisler (vioară: Georges Boulanger); Foxtrot de Hudson; Lied din filmul „Mane­vrele de toamnă“ de Stolz şi Cân­tec de Millöcker (voce: Karl Schmit-Walter); Un cântec de mulţumire de Alliu­sen (voce : Es­sie Ackland); Potpuriu de valsuri de Chopin; Două cântece din fil­mul „Preţul unui sărut“ de San­ders (voce: José Mojica); Mary de Richardson şi Dragostea mea e ca un roşu trandafir (voce: Jo­seph Hislop); Potpuriu din opere­ta ,,Fata din Pădurea Neagră“ de Jessel; Bate murgul din picior de Brăiloiu şi Câte drumuri sun­t in ţară (voce : Gh. Folescu). 14.10: Radio-jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi ex­terne. 14.30 : Muzică variată (discuri): Din ţări străine, suită de Mosz­­kowski­­(orch. simf. din Londra, dirij. de John Barbirolli); Marş nupţial din „Visul unei nopţi de vară“ de Mendelssohn (orch. fi­­larm. din Berlin, dirij. de Leo Bloch. 15: Ultimele ştiri. 18: Concert de după amiază. Or­chestra Radio, dirij. de Const. Nottara: Muzică din operetele franceze: Uvertură la „Frumoasa Elena“ de Offenbach; Muzică din „Frumoasa Elena“ de Offenbach; Selecţiuni din „Clopotele din Cor­­neville” de Planquette; Muzică din „Doamna Boniface’’ de Lacome ; Selecţiuni din „Fiica D-nei An­­got’’ de Lecocq. 19 : Ora. Mersul vremii. Actuali­tăţi. 19.10: Continuarea concertului. Muzică variată. Preludiu act. I din „Guglielmo Ratcliff” de Mascagni; Suită din baletul „Hans cel leneş” de Nedbal; Cântece pentru copii de Blech; Uvertură la „Beizadea Epa­­minonda” de Caudella. 20: Sfântul evanghelist Marcu, de Gala Galaction. 2­120 : Concert de muzică en­gleză (discuri) ; Două marşuri şi Două menuete de Händel (arch. din Londra, dirij. de Stephen Moore); Trei melodii de Quilter (voce : Mark Raphael); Pastorală scoţiană de Saenger (vioară : Ye­hudi Menuhin); Melodie de Aikin şi Melodie de Wilson (voce: Ger­­vase Elwes); Suita Sf. Paul de Holst (arch. dirij. de Boyd Neel - Decca). 20.55: Obiceiuri de Paşti în Ba­sarabia., de D. Iov. RADIO - ROMANIA 21.10 - 22 : Muzică distractivă şi românească (discuri). RADIO - BUCUREŞTI 21.10 : Muzică de cameră : Trio în si bemol de Schubert, cântat de Ed. Stein (pian), A. A. Sarvaş (vioară) şi G. Jarosevici (violon­cel). RADIO - ROMANIA şi RADIO - BUCUREŞTI 22 : Cărţi şi reviste. 22.05 : D-na Florica Cristofo­reanu (canto) : Jale veche de An­­toni Marzocchi; Gură îndurerată de Gabriele Sibella; Arie din act. I din „Samson şi Dalila” de Saint- Saëns; In barcă de Guido Bian­­chini; Aria scrisorilor din „Wer­­ther” de Massenet. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45 : Concert nocturn al or­chestrei Fraţii Dumitrescu, trans­mis de la restaurantul „Splendid - Parc”. 23.45 : Jurnal pentru străină­tate In limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. * Deutschlandsender, 1571 m­. 191 kHz. 60 kw. — 21.40: Piesă radio­fonică. 22: Concert de orchestră. 23 : Meteor, Inf., Sport. 23.45: Inf. locale. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 20.30: Concert de orches­tră. 21 : Orchestră de salon. 21.45: Radiojurnal. 22 : Audiţie. 22.30 : Muzică uşoară. 23: Concert de or­chestră. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 19.30: Recital de pian. 20.40 : Recital de canto. 21.30: Or­chestră de ţigani. 22.30: Ştiri. 22.50: Concert de orchestră. 24.05: Orchestră de jaz. 1.05: Știri. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw.­­ 21.10: Concert vocal. 22.15 : Din operele lui Uhland pentru a 150 aniversare. 23: Ora, Inf., Me­teor, Sport. 24 : Muzică de dans. 1: Concert nocturn pe plăci. Viena, 507 m. 592 kHz., 150 kw. 20: Ora. Inf.. Meteor. 20.10: Inf. 21 : Concert din operele compozi­torilor austriaci. 22: Concert de muzică cerută. 23.30: Recital de violoncel. 23.55 : Muzică de dans pe plăci. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 19.55 : Plăci. 20: Meteor. 20.10 : Brno. 20.25: Concert. 20.55: Urma­rea concertului. 21.15 : M. Ostra­va. 22: Concert de orchestră. 23.20: Recital de vioară. 24: Concert de pian. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. 20.30: Ora naţiunii. 21: Retransmi­tere de la teatrul Naţional. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20: Muzică variată. 20.49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21.05 : Ora, Inf., Radiojurnal. 21.40: Muzică variată. 22: Concert vocal şi instrumental. 23.10: Varietăţi. 24: Radiojurnal. 0.15: Muzică de dans. München, 405 m. 216 kHz. 100 kw.­­ 20.15 : Lieduri şi balade de Uhland. 21 : Ora, Meteor. Inf. 21.10 : Seară de dans. 23: Ora. Meteor, Inf., Sport. 24: Orches­tră de dans. Katovice, 396 m. 758 kHz. 12 kw. 19.30 : Muzică de dans. 19.45 : Programul pe mâine. 19.50: Pro­gram general. 21.15: TEATRU: „Cruciada co­piilor", piesă radiofonică, după un poem de Marcel Schwob, de Petru Aman. Distribuţia: Aliata, Victor Miertescu Allis, Eugen Popovici O mamă, Prima femeie, Maria Mohor Altă mamă. A doua femeie, Flortea Teodora A treia femee, Sabina Metta Leprosul, Ni­cu Diauitriu Copilul Ion, Mica Odetta Vestitorul, I. Radulescu Consilierul, Al. Mitiric Corăbierul, C. Horaţiu, Notarul, Paul Stratilat Papa, I. Manolescu Regia artistică Victor Bumbeşti. Regia muzicală Nicolae Radulescu. Regia technică Alexandru Lohan. 22.10: Concert de muzică variată al Orchestrei Radio, dirij. de Con­stantin Nottara. Uvertură la opera comică „Femeile vesele din Wind­sor” de Nicolai; Privelişti din Ma­rea Nordului de John Strauss. 22 30: Radio-jurnal. 22.40: Rezultatele sportive de Vir­gil Economu. 22.55: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Uvertură la o­­pera „Ţar şi teslar" de Lortzing; Hopak, dans căzăcesc de Ceai­­kowsky: Jocuri româneşti de Paul Constantinescu; Două dansuri vie­­neze de Fredman-Gartner; Vals de Smetana; Mazurcă şi Menuet, de Rust; Marea poloneză de Svendsen. Ut Deutschlandsender 1571 m. 191 kHz 60 kw.; 18,45. Muzică uşoară; 20,30. Reportaj; 21,30. „Iisus” operă de Mozart; 23. Meteor. Inf., Sport; 23,30. Orchestră de dans. Varşovia 1339 m. 224 kHz 120 kw.: 18 15. Concert de orchestră­­ 20,20. Placi; 21,50. Radiojurnal; 22. Lwow; 28,30. Recital de pian; 24. Concert variat. Budapesta 549 m. 546 kHz. 120 kw.: 19,45. Orchestră de țigani­; 21,36. Sport; 22,40. Știri; 23. Or­chestră de salon; 24,15. Orchestră de jaz. Stuttgart 523 m. 574 kHz. 100 kw.; 19. Muzică fie dans pe plăci; 19 30. Oră variată; 21. ,,Wild­­ scheitz”, cpeiră de Lortzing; 23. Ora., Inf., Meteor, Sport; 23,30. Deutschlandsender. Muzică de dans; 1. Concert nocturn. Viena 507 m. 592 kHz. 150 kw.; 18,30 Muzică ușoară; 20. Ora. Sport; 20,10. Program variat; 22,10. Inf.­­Meteor. Programul pentru mâine. Sport. Fraga 470 m. 638 kHz. 120 kw.: 20,20. Brno; 21,10. Bratislava; 21,50. Plăci; 22,10. M. Ostrava; 23. Inf.. Sport; 23,35. Plăci; 23,40. Kosice. Belgrad 437 m. 686 kHz. 2,5 kw.; 20,30. Ora naţiunii; 29,50. Selec­­ţiuni din arii; 21,20. Plăci; 21,30. Pel­mel; 23,20. Muzică variată; 24. Muzică de dans. Roma 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.; 20,50. Scene radiofonice; 21,05. Ora. Inf., Radiojurnal; 21,40. Muzică variată; 22. Concert de pian și ---------xoxoxox---------­ Evadarea a doi bandiţi Târgovişte, 23 Aprilie Temuţii tâlhari şi asasini Gh. V. Grigore, originar din Ploeşti şi Gh. Butucea, din Răzvad (Dâmboviţa) au evadat astă­­seară din­ penitenciarul local, în condiţiuni misterioase. Faptul fiind adus la cunoştin­ţa autorităţilor, d-nui prim pro­curor I. G. Caton şi jude instr. Lucian Gheorghiu, decodaţi de poliţie, au început imediat cer­cetările. S-au făcut câteva arestări. Adunarea generală a soc. „Expresul“ Vineri, la 9 dim., s-a ţinut în sala „Locomotiva“ din Bucure­şti adunarea generală a societă­ţii „Expresul“, de ajutor reci­proc a funcţionarilor c. f. r. Adunarea a fost prezidată de d. Gh. Ionescu ,asistat de comi­tetul alcătuit din d-nii Ion Diaconescu şi Gh. Romanescu, vice-preşedinţi, Hera Anastase, secretar general, Gh. Niculescu, casier general şi membrii: C. ştefanov, P. Coandeş, Dinu şte­­fan, Radu Dragomirescu, D-tru Dragan, I. B. Oprea, P. Coman, V. Paloşeanu, M. P. Chiru, Alex. Popescu, Radu Mitroi Florea, N. Gh. Popescu, I. Şaman şi Gh. Dora. D. preşedinte Gh. Ionescu, a expus raportul consiliului de ad­ministraţie, arătând strălucitele rezultate ale activităţii de 25 ani a acestei societăţi, conform datelor sugestive ,pe care le-am publicat în numărul de Lunea trecută. Comisia de cenzori, compusă din d-nii Ilie Preda, Ion Spe­­riatu, C. Drăghici, Gila Mihail, Toma Gheorghiu şi Gr. Grigo­­rescu, a înfăţişat situaţia ma­terială şi ajutoarele acordate. Societatea, care are un capi­tal de aproape 5 milioane jum. şi un buget anual de peste 4 milioane jum. lei, a acordat numai în cursul anului 1936 a­­jutoare de deces 1.436.000 lei, ajutoare de boală 356.430 lei şi ajutoare de pensii 1.612.439 lei, etc. Adunarea a dat descărcare comitetului şi a aprobat proec­­tul de buget pe 1937. Ca şi în alţi ani, adunarea a decurs într’un admirabil spirit de camaraderie, de încredere reciprocă şi într’un mod civilizat care face cinste atât consiliu­lui în frunte cu neobositul pre­şedinte, cât şi tuturor membri­lor, printre cari găsim cu plăcere pe adevăraţii veterani ai miş­cării ceferiste, ai luptei pentru revendicări şi pentru apropie­rea sufletească a tuturor prin­­tr’o conlucrare şi ajutorare re­ciprocă luptători al căror ideal a fost colaborarea cu factorii conducători, în spirit de devo­tament pentru Rege, Tron şi Ţară şi de largă disciplină profesională şi cetăţenească. OMAGII ZIARULUI „UNI­VERSUL“ D. Gh. Ionescu, preşedintele societăţii, în aclamaţiile adu­nării, a adus omagii ziaru­lui „Universul“ cel mai mare cotidian de luptă naţională şi a elogiat personalitatea directo­rului nostru, d. Stelian Pope­scu, care a înălţat cea mai grandioasă tribună, pe care ofi­ciază cel mai autorizat repre­zentant al gliei strămoşeşti şi al neamului românesc şi a mul­ţumit redactorului nostru, d. Costin Fulga, pentru felul cum ştie să apere, de mai bine de 20 ani, cauza personalului ceferist. D. Costin Fulga a mulţumit d-lui preşedinte pentru «cuvin­tele rostite şi consiliului şi adu­nării pentru simpatia ce i-au a­­rătat şi i-a asigurat că di­rectorul ziarului nostru ve­ghează incontinuu şi luptă per­­manenet, până la izbânda to­tală, pentru triumful românis­mului şi apreciază spiritul de ordine şi muncă al lumii cefe­riste. In încheere, a adăugat că „Tribuna ceferistă“, deschisă în coloanele „Universului“ va servi cauza muncitorimii române cu aceeaş vigoare ca şi în cei 20 ani din urmă. D. Gh. Ionescu a anunţat a­­dunarea, că in iunie, in ca­drul unei impunătoare solem­nităţi se va serba jubileul de 25 ani al societăţii. Adunarea s-a terminat cu o masă camaraderească. Funcţiuni şi lo­curi de muncă pentru invalizi, orfani şi văduve de război Serviciul pentru plasarea in­valizilor, orfanilor şi văduvelor de război din direcţia muncii a­­duce la cunoştinţa celor inte­resaţi că are posibilitatea să facă plasări în următoarele lo­curi : 1) Un funcţionar cunoscând maşinile de calculat, pentru Ploeşti. 2) Doi desenatori, absolvenţi ai şcoalelor superioare de a­rte şi meserii, pentru jud. Caraş. 3) Trei conductori tehnici, absolvenţi ai şcoalei de conduc­tori tehnici. 4) Trei mecanici, absolvenţi ai şcoalei superioare de arte şi meserii pentru Banat. 5) Trei ajutori sau ajutoare de vânzătoare, pentru Bucu­reşti. Solicitatorii trebue să fie absolvenţi ai şcoalei elementa­re de comerţ. 6) Un conductor public, ab­solvent al şcoalei de conductori publici, pentru Reşiţa. 7) Patru funcţionari de bi­rou, absolvenţi ai şcoalei_ co­merciale, pentru Bucureşti. 8) O funcţionară cunoscând limba germană, pentru Bucu­reşti. 9) Zece contabili, pentru în­treprinderi din Bucureşti. Soli­citatorii trebue să fie licenţiaţi ai Academiei comerciale­­ sau absolvenţi ai şcoalei superioare de comerţ. ________________ 10) O econoamă, pentru o moşie din jud. Brăila. Se dă preferinţă unei văduve din răz­boi cu cunoştinţele necesare. 11) Cinci strungari în fier pentru Bucureşti. 12) Şase funcţionari cu cu­noştinţe de contabilitate şi 1. germană pentru întreprinderi din Ardeal. 13) Cinci vânzători specia­lişti în porţelanuri şi sticlărie, pentru Cluj. 14) Un innginer chimist pen-15) Un inginer hotamic pen­tru Braşov,­tru o întreprindere din regiu­nea Prahovei. Vacanţele pentru care există cereri corespunzătoare nu se publică. Termenul pentru ocuparea a­­cestor vacanţe fiind scurt, do­ritorii să concureze pentru ocu­parea lor vor înainta de urgen­ţă direct serviciului de plasare I. O. V. din direcţia muncii str. Vasile Alecsandri 1, cererile în­soţite de următoarele acte: certificat I. O. V. extract de naştere, certificat de studii, de naţionalitate, de bună purtare, de sănătate şi actul pentru sa­tisfacerea serviciului militar. Invalizii din război vor îna­inta şi certificatul de capacita­te de muncă. Cei din Bucureşti se vor pre­zenta personal.______________ Pentru evitarea ciocnirilor intre trenuri şi... elefanţi Londra, 23 (Teleor). — Din Bombay se anunţă, că direcţia căilor ferate din India studiază o problemă, pe cât de ciudată, pe atât de importantă pentru căile ferate indiene: cum se pot zădărnici ciocnirile între trenuri şi elefanţi? Asemenea acci­dente s-au produs în repetate rânduri, iar zilele trecute, un porţii grave. Un elefant uriaş, legat de un pom în apropierea liniei ferate, a smuls copacul d­in pământ, şi a fugit dealun­­gul liniei ferate, ciocnindu-se cu un tren de persoane, care venea din direcţie opusă. Trenul a de­raiat, câteva vagoane au fost răsturnate, iar numeroşi călă­tori au fost răniţi, dintre cari unii în mod grav.____________ Expoziţia de la şcoala normală de menaj „Elina Matei Basarab“ Joi, la ora 5 d. a., a avut loc deschiderea expoziţiei de lu­cru şi preparate culinare la şcoala normală de menaj „E­­lina Matei Basarab” din str. Labirint, de sub direcţia d-nei Silvia Petrescu-Zoiţa. In asistenţă am remarcat pe d.nii : dr. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale, Pamfil Şeicaru, directorul ziarului „Cu­rentul“, Petre Alexandrescu şi C. Popescu, directori în minis­terul educaţei naţionale, N. D. Petrescu-Zoiţa, inspector ge­neral, N. Penescu, senator, N. Ionescu, deputat, Zamfiropol Dali, inspector, d-nele: Elena Demetrescu şi Rădulescu, ins­pectoare, Silvia Petrescu-Zoiţa, directoarea şcolii, d-rele Lucia Cincu, subdirectoare, Domnica Cincu, ş. a. D. ministru dr. Angelescu a vizitat stand cu stand, expri­mând felicitări d-nei directoa­re şi profesoarelor pentru mi­nunatelor lucruri expuse. S-au prezentat în expoziţie: atelierul de,spălat, călcat, con­dus de d-rele Aglae Constan­­tinescu, Eliza Bucur, Climescu şi Vitan, cursul elementar de lingerie pentru copil (d-ra Ma­rica Coadă) ; d-ra Maria JBa­­lănescu a prezentat rufărie, croitorie şi o rochiţă de co­pilă cu aplicaţii de broderii care reprezintă provinciile ro­mâneşti, pentru expoziţia de la Paris , d-na Venera Ionescu şi d-ra Minerva Debu, flori, me­­taloplastie, ouă încondeiate, porturi pe mătase şi picturi în uleiuri. Secţia bucătărie, con­dusă de d-na Elena Bujeniţa şi d-rele Niculina Munteanu şi Vitzi Popescu , prăjituri, torţe, cozoanci, compoturi, liqueruri şi dulceţuri, iar secţia ţesut, a d-nei­ Profira Creţulescu, scoar­ţe olteneşti şi covoare persane. Interesanta expoziţie rămâne deschisă şi azi. Runda IX a adus câteva sur­prize interesante. Ciocnirea dintre SET (fahr, avioane, ing. Gr. Zamfirescu) și cercul care conduce autori­tar în clasament Tura, a fost fatală ultimului. S-a încheiat cu 3-2 pentru ultimul, și o par­tidă în continuare. La primele mese, a dominat SET, la ultimele, Tura. La pri­mele mase : I. Gică Alexandre­scu—S. Herland 1—0, II. Const. Gheorghiu — Henry Taubman 1—0, şi III. Ion Vasilescu— Ghenghin întreruptă, în poziţie mai bună pentru primul. Sen­zaţia o constitue faptul că pri­mii trei de la Tura, figurează în grupul destul de redus al neîn­­vinşilor. Ghenghin, alături de Torna Popa, figura chiar în ca­pul clasamentului cu 8 (8) p. din 135 participanţi. Se pare că Torna Popa va rămâne sin­gur în capul clasamentului cu maximum de punctaj (100%). Nu mai puţin interesantă a fost şi ciocnirea dintre PTT şi Ardeal, soldată în favoarea pri­mului cu 5—1! Lupta începe să devină pasionantă deoarece cercurile CFR și Gh. Brătianu au avansat, pe când Tura a re­gresat în runda IX-a. CRONICA ȘAHULUI De la campionatul intercercuri Annu­ al 54-lea Nr. 115 Luni 26 Aprilie 1937 99Libertatea scrisului (Urmare din pag. I-a) seamă că şi Flaubert a zis: „Frumuseţea formei este ne­despărţită d­e frumuseţea gândirii“. Dar nimeni nu se ridică împotriva originalită­ţii. Place, bine; nu place, dai din umeri şi laşi pe nenoro­citul bolnav să se străduia­scă să scoată din creer ceva care nu se aseamănă cu ce s’a mai făcut până la el. Când însă scriitorul cată cu tot dinadinsul să descrie obsce­nul este pornograf. Unde s’a cuibărit arta în „Poarta Neagră“, în „Fe­meia cu carnea albă“, în „Mâl“, în „Eros la mănăsti­re“, în „Unu“ și alte aseme­nea „opere“ datorite penelor întinate ale atâtor răspopiţi şi călugăraşi cu rămăşiţe de miros de tămâie la rădăcina părului lor tăiat scurt ? Unde este frumuseţea de care vor­beşte Flaubert, cel trimis ju­decăţii pentru că romanul „Madame Bovary“ a fost so­cotit „obscen“. Ori­cât te-ai strădui, pe o otreapă îmbâcsită nu poţi ţese cu lână proastă şi eşită la soare, scenele de iubire de pe zidurile băii cardinalului Bibbiena, pictate după cum se spune de Rafael, de fapt eşite din penelul lui Jules Romain, cel pentru care A­­retino, a scris „sonetti lus­­suriosi“. Nu, nimeni nu se ridică împotriva originalităţii, ci împotriva descrierii fără rost, fără „artă“ a porcăriilor în­şirate ca mătăniile, ca în „Icoane de lemn“ şi altele. S’a tălmăcit că literatura a fost făcută de popor şi că a fost adusă la forma ei cul­tă de Eminescu, Creangă şi Caragiale, cari n’au fost a­­cademicieni. Scris-au oare aceşti scriitori trivialităţile şi măscările, atât de dragi şcoalei celei nouă, care şi-a clădit temelia în gunoi? Şi alţi scriitori, cari au trecut pe la academie, unde se gă­sesc strugurii necopţi din fa­bulă, n’au şi ei părticica lor în formarea limbii atât de pocită şi de stâlcită de răs­­popiţii scatologi? S’a vorbit de teama închi­sorii. Până şi genialul Haj­­deu a fost trimis judecăţii din pricina descrierilor ero­tice din nuvela „Duduca Ma­­ruca“. Dacă un desgustător „literat“ cu numele de Bog­­za care şi-a aşternut pe hâr­tie murdăriile care ii cloco­tesc în vine, a fost arestat, şi a fost apărat chiar de scrii­tori, aceasta înseamnă că scrisul este gâtuit şi că va-« lurile literaturii sunt biciui­te! Nu valurile, ci netrebni­cii cari înjosesc literatura şi născocesc în bolnava lor în­drăzneală o limbă străină de sufletul acelui popor pe care-l invoacă, trebue să fie biciuiţi. Ca javrele care urlă înainte de a fi pedepsite, tot astfel şi ei fac gălăgie, asmu­ţind împotriva simţământu­lui de apărare a gândirii ti­neretului dornic de a ceti, pe toţi acei în al căror suflet au răscolit ce este mai josnic şi mai aproape de sufletul lor! Pornografia n’are început şi din păcate nu va avea sfârşit pentru că este aducă­toare de venit, datorită pro­cesului firesc că este mai u­­şor să răscoleşti simţurile decât gândirea. Aceasta nu înseamnă că măsuri de pază şi de îngrădire a scrisului pornografic nu trebuesc lua­te. Când marchizul de Sade a adus lui Napoleon lucrările sale, acesta s’a grăbit să tri­mită pe prea sensualul mar­chiz la azilul din Charenton. Și Musset a scris „Gamiani“ dar avea cu ce acoperi acea­stă pată făcută în zile de a­­păsare sufletească. La Atena „Impudoarea“ îşi avea tem­plul. Când bisericile se go­lesc pe zi ce merge toţi a­­ceşti preoţi ai cultului erotic nu trebuesc împiedicaţi în primejdiosul lor sacerdoţiu? Cum nu-şi dau seama că li­teratura are mare înrâurire asupra gloatei, şi că rostul „literatului“ nu este acela să facă venit din orice şi să o­­trăvească gândirea deştep­tând simţurile la cei tineri şi încercând să trezească seni­litatea celor trecuţi. Sunt clipe fireşti în viaţă cari cer tăinuire nu dare în vileag. După cum nu ese o­­mul gol pe stradă, tot astfel romanul poate fi lipsit de goliciunea unor descrieri de prisos. A veşteji pornirea „li­teraţilor“ nemulţumiţi că li se vâră nasul în chiar mur­dăria lor nu este „laşitate“ este „profilaxie“. Zuliari pe înaintaşii lor „literaţii“ scatologi încearcă întemeierea unui „Parnas satiric“ dar muntele nu în­trece în înălţime „Dealul Spirii“ iar cenaclul cel mult pe o cocină cu literatură ră­masă din popor, cu triviali­tăţi şi înjurături ca din po­por. ' , Emanoil Hagi Masco \ U Doi ani dela noua conducere a Casei de depuneri Personalul Casei de depuneri şi consemnaţiuni a sărbătorit Vineri seara pe d. prof. I. Ban­­ciu, printr’o strălucită agapă — servită în condiţiuni desăvârşi­­t­e, de şcoala normală de me­naj „Maria şi Gh. Filipescu“ — cu prilejul împlinirii a doi ani de la venirea sa în capul insti­tuţiei. A fost aniversarea a doi ani plini, a doi ani de muncă, de organizare şi de triumf, care reprezintă capetele unei evolu­­ţiuni unice — dela o situaţie greoae, cu perspective tulburi, la una de consolidare şi de pre­stigiu, ce a repus instituţia pe treapta cea mai înaltă a încre­derii publice. A fost nevoe de luptă dârză, pas cu pas şi clipă de clipă, pentru înfrângerea sistemelor rutinare ale servicii­lor, pentru refacerea spiritului de disciplină şi răspundere în rândurile funcţionarilor, ca motorul întregii organizaţiuni să-şi recapete suflul sănătos. Au subliniat-o cu rară însu­fleţire toţi vorbitorii, ale căror cuvântări, cu conţinut şi colo­rit de superioară intelectuali­tate au vădit nivelul înalt de pregătire profesională şi de cul­tură generală, atins de perso­nalul celei mai vechi instituţii financiare a ţării. Sărbătorirea a căpătat şi mai multă strălucire, prin sponta­neitatea cu care s-a asociat la ea întregul consiliu de admi­nistraţie al Casei de depuneri. Au rostit frumoase cuvinte de omagiu d-nii: Pandele Stăn­­culescu, inspector special Badea, dr. Riconti, în numele persona­lului Casei; d-nii ad-tori finan­ciari Stanciu (Bălţi) şi C. Ale­xandrescu (II Negru Capitală), în numele colaboratorilor ex­terni ai Casei; d. Cristea, pre­şedintele consiliului de adiţie şi Romulus Alexandru, în nu­mele revistei „Curierul finan­ciar“ PROGRESELE CASEI DE DE­PUNERI Tuturor le-a răspuns de prof. I. Banciu, directorul ş­i al Ca­sei de depuneri şi consemna­­ţiuni, exprimându-şi satisfacţia, dar şi emoţia de a se vedea în­conjurat de o societate atât de omogenă din punct de vedere sufletesc. D-sa citeşte apoi scrisoarea de bune urări a d-lui ministru de finanţe Mircea Cancicov, care, reţinut de recepţiunile date în onoarea înaltului repre­zentant al Statului polon, a fost împiedecat să participe la sărbătorirea d-lui Banciu. Sărbătoritul a făcut apoi o luminoasă şi elocventă expunere a progreselor realizate de insti­tuţie, în cei doi ani de când o conduce, ţinând să accentueze că „din datorie“ şi nu din re­cunoştinţă i-a acordat sprijinul şi capacitatea sa şi că în tot a­­cest timp s-a bucurat de tot sprijinul ministeruliu de finan­ţe, al consiliului de adiţie, şi al personalului, cărora le adu­ce vii mulţumiri. «r* An­„­­Totalul beneficiilor realizaţi de Casa de depuneri de la în­fiinţare (1865) şi până la 1935- 936 se ridică la circa 412 mili­arde lei. In afară de costul te­renului şi al construirii palatu­lui (circa 174 milioane), tot res­tul beneficiilor realizate a ali­mentat bugetul de venituri al Statului, contribuind astfel în largă măsură la gosodăria ge­nerală a Statului. La 1 Aprilie 1937, Casa avea învestite în efecte de Stat pes­te 3.694 milioane, iar în împru­muturi (la Stat, judeţe, comu­ne, instituţii publice, comitete şcolare şi particulare) peste 1 miliard. La 19 ianuarie 1935, când d-sa a luat conducerea Casei, aceasta nu dispunea, ca nume­rar efectiv, decât de 158 mili­oane, asupra căruia apăsa o da­torie certă şi exigibilă cu precă­dere de 350 milioane. In efecte, la tezaurul Casei, erau aproape 8 miliarde valoare nominală, din care 5.223 mili­oane depuneri şi consemnaţiuni şi 2.651 milioane fond proprie­tatea Casei, iar în acte de por­tofoliu adică plăţi neregulate făcute pentru Stat şi care con­tau drept numerar fără să e­­xiste : 661 milioane. La 31 Martie 1937 situaţia este total schimbată: Numerar efectiv peste 602 mi­lioane şi fără ca asupra aces­tei sume să mai apese vreo da­torie. Efecte în valoare nominală de peste 11 miliarde, iar acte de portofoliu, care să conteze drept numerar , niciunul, toate fiind achitate de Stat prin mi­nisterul de finanţe Tot în acest timp, tezaurul Casei şi-a îndoit capacitatea de recepţie a efectelor depuse de autorităţi şi particulari (136.000 depozite), iar adiţiile financiare din ţară au fost în­zestrate cu case de fer specia­le, în scopul separării patrimo­niului Casei de acela al Statu­lui. După u­ltimul bilanț, Casa a ajuns la o lichiditate imediată — record — de 80%. --------xoxxxox-------- | Perceptor delapidator Oradea, 23 Aprilie­­ S’a descoperit că perceptorul ‘ Andrei Deli, din Tileagd, a să­vârșit mai multe fraude în dau­na Statului. In primul rând, s’a constatat lipsa sumei de 164 mii din cassa de bani, sumă pe care percepto­rul a putut s’o acopere. D. administrator financiar Ga­­llin a dispus imediat înlocuirea lui Andrei Deli şi a ordonat să se facă cercetări. Datorită cercetărilor întreprin­se de controlorii financiari Kar­­pis şi Tout, s-au mai descoperit şi alte fraude în valoare de 260 mii, făptuite tot de Deli. Cercetările urmează şi e foarte probabil că se vor găsi și alte fraude. ' ' ’ ' “ t

Next