Universul, aprilie 1937 (Anul 54, nr. 105-119)
1937-04-16 / nr. 105
Anul al 54-lea Nr. 105 Vineri 16 Aprilie 1937 Politica externă a României ’„Om de dreapta“ (Ustaace din pag. 1-a) Aşadar, nu este vorba de sentimente antigermane, ci de apărarea existenţei şi securităţii noastre împotriva oricărei politici de agresiune, de oriunde ar veni ea. Şi această apărare, fiindcă nu putem avea absurda pretenţie de a o face singuri, cu tot eroismul soldaţilor noştri, înţelegem s-o întărim cu sprijinul acelora cari, ca şi noi, vor menţinerea păcii europene pe toate fronturile, fiindcă numai prin pace generală îşi pot asigura popoarele liniştita lor desvoltare şi se poate reînvia viaţa economică a tuturor. Ziarul „Völkischer Beobachter” mai spune că „Universul” atacă „printr’o campanie în toată regula, principiul de mână liberă râvnit de politica externă românească”. Mână liberă? Ce înţeles are oare acest principiu pentru ziarul german şi cine-l răvneşte în ţara românească altfel decât în sensul unei absolute suveranităţi naţionale ? Politicca noastră externă, inspirată tocmai de această suveranitate absolută, se desfăşură în cadrul Micii Înţelegeri întemeiată pe principiile juridice, de dreptate şi de solidaritate internaţională ale Societăţii Naţiunilor. Şi modul cum a vorbit la Liverpool d. Eden, ministrul de externe britanic, despre Mica înţelegere, despre rolul şi importanţa ei ca factor european, constitue o nouă şi preţioasă dovadă că Mica înţelegere este apreciată aşa cum se cuvine şi că dacă acţiunea ei nu este împiedicată sau subminată de intrigi şi de gelozii, ea poate fi un factor esenţial pentru pacea lumii, folositor tuturor acelora cari o doresc şi cari activează permanent şi cu realitate spre a o asigura. Noi cerem aliaţilor noştri, prietenilor noştri, onestitate şi realitate faţă de noi, fiindcă la rândul nostru suntem decişi să fim reali şi sinceri faţă de ei. Şi nu vom ascunde niciodată trădarea sub mas-ca aşa zisului principiu de mână liberă . Românul nu trădează. Dar, „Völkischer Beobach- ter” mai relevă cu entuziasm „marea concepţie” a unei po- litici de neutralitate pe care ar trebui s’o urmeze România şi pe care — spune ziarul ger- man — o preconizează d. Geor- [ ge Brătianu. Este regretabil a- i mesrtecul d-lui George Bră- \ tianu. în această discuţiune. Socotesc însă că e fără ştirea sa. Nu voi reveni asupra acestei concepţii a unui bloc neutru. M’am ocupat pe larg în articolele mele despre primejdia acestei himere. Dar, admiţând posibilitatea neutralităţii, este oare Germania hotărită să se angajeze formal şi categoric, nu numai să nu o atace ea, niciodată, dar să o şi apere împotriva oricui ar cuteza să se atingă de fruntariile vreunuia din statele care ar alcătui acest bloc al neutrilor ? O precizare în această direcţie ar pune, desigur, la ordinea zilei o problemă care ar interesa toate ţările europene, pe cele occidentale ca şi pe cele orientale, şi ar readuce în discuţie, sub o formă nouă, chestiunea faimosului pact oriental care, după cum se ştie, nu s’a putut realiza tocmai din cauza refuzului Germaniei. Ziarul german îşi închee surprinzătorul şi neîntemeiatul său articol cu insinuarea că discuţiile asupra problemelor externe româneşti ar fi fost puse la cale de o putere străină care, — spune oficiosul german — „e totdeauna una şi aceeaşi, în umbră, Moscova”. In vara trecută, un neisprăvit om politic de la noi a declarat unor ziare din Paris că aş fi sub influenţa Berlinului. Crezut-a oare vreun om serios dela noi sau cineva în Germania acest lucru ? Acum, când îndrăzneţe insinuări, sub altă formă dar cu aceeaş intenţie de a lovi în independenţa mea şi a ziarului meu, vin dela Berlin sau dela un corespondent fără scrupule şi fără onoare, sentimentul demnităţii mele româneşti mă opreşte să le răspund. In concluzie — şi repet aceasta pentru ziarul german şi pentru toată lumea : Vrem ca oamenii politici să-şi deschidă ochii şi să facă o politică românească, o politică prin care să ajungem la garantarea absolută a securităţii noastre. Vrem o politică românească, dar vrem ca această politică s’o facem alături de acei —■ oricari ar fi ei —cari nu au gânduri ascunse, alături de cei oneşti şi gata să-şi respecte cuvântul şi să nu considere actele internaţionale, pe care şi-au pus semnătura, drept „petece de hârtie". STELIAN POPESCU 1 Conferinţa internaţională a zahărului Londra, 13 (Rador). — Conferinţa internaţională a zahărului a dat azi un comunicat prin care arată că biuroul conferinţei s’a întrunit după amiază, pentru a examina mersul lucrărilor subcomitetului însărcinat cu ducerea negocierilor cu diferitele delegaţii spre a se putea ajunge la încheierea unui acord. Aceste ngocieri vor continua mai multe zile. Biroul a decis pe de altă parte creiarea unui subcomitet pentru examinarea chestiunilor generale. Acest subcomitet se va întruni mâine. 1 "Csört! xoxxox- UNIVERSUL’ ftiveiive din nas. I-ar dezaprobă dreapta, sunt de pa- tru categorii. In prima categorie intră acei cari după ce, dobândind puterea prin violenţă, reducând la desăvârşită supunere prin o înfiorătoare teroare un popor de 160 milioane de oameni, au inteme- j iat cea mai fioroasă dictatură, acum pentru a împiedeca pe celelalte neamuri de a-i stânjeni în continuarea isprăvii lor, au tot interesul să creeze şi să menţie pretutindeni o confuzie în spirite şi o stare de permanentă frământare printr-o propagandă plină de minciuni şi de fariseism. Pentru asemenea oameni, un om conştient nu poate avea decât oroare. A doua categorie cuprinde pe oamenii simpli, de bună credinţă, cari, fiindcă au apucat să-şi zică „democraţi“, se jenează şi se tem să se întoarcă din drum. Incapabili de a pătrunde cu mintea înţelesul profund al realităţii în care trăesc, şi tot atât de incapabili de a rezista curentelor, se lasă târîţi de ele A treia categorie cuprinde pe oameni nevoiaşi cari, împovăraţi de o familie numeroasă, gâtuiţi de nevoi, se lasă ademeniţi şi în schimbul unui pumn de arginţi, ajung apărători ai comunismului. Pentru aceste două categorii, dezaprobându-le cu toată tăria, pot totuşi resimţi şi compătimire, pentru că nu-mi pot nimici iluzia că poate într’o zi se vor căi amar, că, unii din nepăsare, alţii din neputinţa de a rezista, vor fi colaborat la dăinuirea nebuniei. A patra categorie e alcătuită din secături, extrem de primejdioase, cari ajung apologeţii deghizaţi ai comunismului, atât în schimbul arginţilor ce primesc cât şi din îndemnul sufletului lor de secături. Dăruiţi din fire cu o deşteptăciune ce nu li se poate tăgădui, din mulţimea cărţilor pe cari le-au citit, în Ioc să se aleagă cu o limpezire a minţii lor, s’au ales cu o scrântire, o dezacsare a ei. Dorinţa lor de a se arăta în curent cu tot ce e nou, teama lor , de a nu părea rămaşi în urmă, ii face să guste, să aprecieze, tot ce e nou, ori cât ar fi de iraţional şi de paradoxal. Prin farmecul uşurinţei lor de a se exprima, prin admiraţia ce stârnesc în sufletul găgăuţilor, aceste secături sunt foarte apreciate şi între- buinţate de comunişti, pentru a menţine pe naivii cari-i ascultă într’o stare de dezechilibru, foarte prielnică răspândirii comu- I nismului. Aceste secături, prin piruete hazlii, prin giumbuşuri, prin paradoxe, lucrează necontenit la minarea temeliilor pe care e clădită civilizaţia omenească. Tot ce a fost câştigat cu mare trudă în decurs de veacuri, tot ce stânjeneşte ori ar putea stânjeni răspândirea comunismului, trebuie nimicit. Religie, familie, naţionalism, patriotism, pudoare, jenă, tot trebue discreditat prin zeflemele crude, tot trebue firimiţit, nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. O secătură de soiul acesta nu ştie ce e ruşinea, ce este mi- l la, ce este compătimirea, ce este durerea. El trebue să dovedească prin orice mijloace că e „pe deasupra binelui şi răului" pe deasupra durerilor şi slăbiciunilor omeneşti. O asemeneasecătură, spre a-şi dovedi superioritatea, e în stare să se plimbe fluerând pe stradă, cu o floare roşie la butonieră, pe când acasă ma-mă-sa stă întinsă pe catafalc. Unor asemenea secături se datoreşte în mare parte climatul de balamuc în care trăim şi nebunia ce răsare din toate manifestările activităţii noastre. Mode de toaletă absurde, cu nu numai corectarea curbei sprincenilor, ci cu smulgerea lor complectă, pentru a desena cu creionul altele, spre a da figurii o expresie de bizar şi de straniu, — mode de îmbrăcăminte stupide, cu pălăriile fără nici o formă, care aduc aminte crispările şi scălâmbăielile acceselor de epilepsie, — poezie fără rimă, fără ritm şi fără sens, — proză cu descrieri de personagii, imposibil de situat nici un timp, nici un spaţiu şi de situaţii când paradoxale, când desgustătoare, — pictură şi sculptură fără desemn, — muzică, fără melodie, — dansuri cu contursiuni spasmodice, —fanatism fără credinţă, — toate găsesc aprobare din partea acestor secături. Pentru asemenea oameni nu poţi avea decât un profund dispreţ. Din categoria acestora făcea parte domnişorul care îndrăsnea să-mi arunce cu o vădită intenţie de jignire: A sosit omul de dreapta! Puteam să-i răspund chiar in clipa aceea, dar în aceeaşi clipă mi-a răsărit în minte gândul că răspunsul meu n’ar fi fost auzit decât de cei patru-cinci prieteni ce se găseau atunci de faţă, — şi că e mai folositor să-l audă cât mai mulţi. M’am mărginit atunci să ridic din umeri şi să-i întorc spatele şi acum îi trimit răspunsul prin coloanele „Universului“. — Da, secătură, om de dreapta am fost, sunt şi voi fi cât voi trăi, pentru că toate câte le-am învăţat din cărţi şi din propria mea experienţă, mă îndreptăţesc să cred că atitudinea mea izvorăşte din dreaptă judecată şi că toţi oamenii cuminţi îmi vor da dreptate. Da, secătură, drept cresc pomii şi oamenii sănătoşi. „Ţineţi dreapta **, îndeamnă tăbliţele de pe drumuri pentru prevenirea accidentelor de circulaţie. Linia dreaptă e drumul cel mai scurt de la un punct la altul. Cu dreapta strângem în semn de dragoste mâna dreaptă a unui prieten. In dreapta noastră aşezăm pe cel pe care-l cinstim. Cu mâna dreaptă răspândeşte semănătorul sămânţa pe ogor. Cu paloşul în mâna dreaptă luptă viteazul. Cu mâna dreaptă facem semnul Crucii, închinându-ne lui Dumnezeu. Cu mâna dreaptă ne binecuvintează preoţii. Îndreptarea greşelilor cere Dumnezeu dela păcătosul pe care nu-l loveşte cu pieirea. Cu dreapta întinsă salută chiar şi cei ce-şi strâng pumnul ca într’o scrâşnire. In sănătosul bun simţ al neamului nostru, noţiunea de drept e legată de tot ce e bun, frumos şi vrednic de chemat cu toate puterile sufletului nostru. Da, secătură, om de dreapta sunt şi numai acela în mintea căruia domneşte un negru întuneric nu-şi dă seama că, în împrejurările prin care trece astăzi omenirea, îndemnarea de a merge spre stânga este nu numai o stângăcie, ci şi o cumplită ticăloșie! I. BRATESCU-VOINEȘTI ---------xoxOxox------- Dreptul şi economia corporativă ■......................"— Conferinţa d-lui prof. Guido Bortolotto Marţi seară a vorbit, la Institutul de cultură italiană, d. prof. Guido Bortolotto, de la Universitatea din Roma, despre doctrina şi economia corporativă. In numeroasa asistenţă am remarcat pe d-nii dr. C. Angelescul, ministrul educaţiei naţionale, Stelian Popescu, prof. C. Kiriţescu, secretarul general al ministerului educaţiei naţionale, prof. Const. Georgescu, fost secretar general la industrie şi comerţ, M. Manoilescu, prof. C. Rarincescu, prof. Alex. Marcu, prof. C. Onicescu, etc. Spiritul corporativismului, spune conferenţiarul, este armonie, colaborare, solidaritate, pe bazele naţiuni. El se naşte înainte de toate din revoluţiunea noastră progresivă, totalitară, unitară, naţională, care a reunit toate forţele care au făcuit războiul — care s’au unit pentru a înfăptui Salvarea naţiunii. Războiul a fost primul capitol al revoluţiei, revoluţia a completat opera unificatoare şi educatoare a războiului. Revoluţia corporativă, se inspiră din tradiţiunile italiene, şi reconstrueşte, apără şi exaltă toată realitatea eternă şi înfăptuitoare a vieţii, a spiritului şi a istoriei. Doctrina corporativă este doctrina şi organizarea de masse, şi se găseşte pe calea de mijloc intre doctrina individualistă şi doctrina absolutistă şi de stat, între întâietate dreptului individual şi superioritatea şi primatul statului ; nemaidând individului nici o însemnătate, doctrina corporativă realizează coexistenţa, echilibrul şi colaborarea între indivizi, masse şi stat. Astfel doctrina corporativă stă în faţa marxismului, a neocomunismului, pentru că ea susţine regimul naţional. Economia corporativă este anticapitalistă şi antimarxistă. Organizarea forţelor productive nu-i făcută pe baze de clase — plan internaţional — ci pe baza de supraclase anume: naţionale. Instituţiunile politicii şi ale economiei corporative sunt sindicatul, corporaţiunea şi magistratura muncii. Sistemul sindical pe baze naţionale, constitue unitatea tuturor forţelor, realizează egalitatea şi solidaritatea claselor producătoare şi prin contractele colective disciplinează produsul diferitelor categorii. Magistratura muncii împreună cu ministerul de justiţie soluţionează conflictele de interese ce se pot ivi între diferitele categorii producătoare, înlăturând pericolele şi daunele armelor economice. Corporaţiunile simit organizaţia unitară a producţiuni şi reprezentanţa intereselor economiei naţionale. In puterea acestei reprezentări, corporaţiunile pot da norme obligatorii pentru reglementarea colectivă a raporturilor economice, pentru disciplina unitară a producţiunii. Regimul şi economia corporativă au instituit o mare forţă de rezistenţă şi activitate pentru ajungerea la o independenţă şi o autonomie economică precisă a naţiunii, şi disciplina poporului italian a ştiut să înfrunte şi să treacă momentele cele mai grele realizând cea mai mare desvoltare şi cel mai mare prestigiu al puterii naţiunii. Cu această disciplină se încearcă să se ajungă la cea mai înaltă justiţie socială care să reducă distanţa dintre cele mai mari şi mai mici posibilităţi de viaţă, cu unirea tuturor ele-i mentelor active, ridicând spiri j tul şi cultura, asigurând munca cu un salariu just. Doctrina corporativă vrea să proteguiască şi să asigure pacea, pacea cu justiţia, în numele şi pentru prestigiul Romei închiderea anului de instrucţie al secţiei pentru dresarea câinilor poliţişti din Cernavodă Cernavoda, 13 Aprilie Duminică, la 3 d. a., pe stadionul centrului 2 jandarmi Cernavoda, a fost o serbare poliţienească, dată cu câinii poliţişti ai secţiei de dresaj. Din iniţiativa d-lui col. Dobriceanu, comandantul centrului 2 jandarmi, serbarea, pusă sub preşedinţia d-lui căp. Nicolaevici Al„ iar conducerea tehnică având-o d. subit. Nic. Dumitrescu, ajutat de plut. Nicolae Constantin, şi serg.-instr. Gh. Costandache, serbarea s’a bucurat de cel mai desăvârşit succes moral şi material. S-au executat în faţa numerosului public, mişcări de disciplină şi de specializare poliţienească, care au stârnit aplauzele publicului entuziast de corectitudinea şi eleganţa mişcărilor din program. Au impresionat in deosebi, câinele „Lord”, proprietatea plutonierului Coameşu Hie; „Lord“, propr. plut. Răileanu Gavril; „Pelin“, „Bucheta“, „Luţă“ ş. a. ALTE ALEGERI COMUNALE IN COVURLUI Galaţi 13 Aprilie Azi s’au desfăşurat noui alegeri comunale pentru completarea locurilor consilierilor eşiţi prin tragere la sorţi. In Scânteeşti guvernul a obţinut 100 voturi, iar „Frontul Românesc“ 130 voturi. S’au repartizat 3 mandate „Frontului Românesc“ şi partidului naţio- nal-liberal 2 mandate. In Isvoarele guvernul a întrunit 33 de voturi, „Frontul Românesc“ 34 voturi, naţional-ţărăniştii 32. S’a atribuit guver- nului 4 mandate şi „Frontului Românesc“ unul. i acute ţi cronies de: Gută*Sclătigiri devralp * Gripă Dureri de cap Vindecă garantat! La Farmacii ţi Droguerii. Produs elveţian. M. H. MARTIN tratează PSIHONEVROZELE : Nevroza sexuală : insuficienţa sexuală Nevroza inimei şi a stomacului: (palpitaţie sughiţ vărsături aero- fagie, insomnie, tremurături) Neu- trastenia Hysteria Frica Timidity- Stea Melancolia. Reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, ticuri gângăveală , incontinenţă de urină Tratamente Psiho-Fizice: Hypnotism autosugestie, Electroterapie-Inaltă frecivenţă. Consult. 8-11, 2-8 B-dul Eli. Isabeta 3. A Etaj HI ascensor. Te-lefon 405 39. Citiţi Naufragiaţii dragostei, studiu II psiho-sexual ptr. educaţia sexelor. j t t t I I n M i I I M IREUMATISMEÎîE I SCIATICA, Nevrifrele, Doctorul Dumitru GRIGORIU-Arps, REAMINTEŞTE celor suferinzi că : Este şi rămâne DEFINITIV stabilit la BUCUREŞTI. Consultă şi tratează zilnic pentru : NEURO-REUMATISME şi complicaţiile lor, de la 4—7. STRADA ENACIllTA VACARESCU Nr. 3. Telefon 3.89.67. In Iuniile : IULIE, AUGUST si SEPTEMBRIE la BALCIC. Casa : Dr. D. GRIGORIIJ-Argeş Se pot reţine camere anticipat 33 Chiţi „Trap şi Suflet" 'CSÎÎ.T% Excursiile in întreaga ţară — PREDEAL SINAIA — SUNT ACUM POSIBILE PENTRU Dv., GRAŢIE MAŞINII AVÂND un automobil, priviţi viaţa altfel. El vă dă posibilitatea să petreceţi în aer liber şi să poftiţi de frumuseţi enaturei. OREL-OLYMPIA — prin preţul său redus şi prin consumaţia de ulei şi benzină scăzută —ocazionează şi acelora cu bugete modeste să aibă un automobil. Amintiţi-vă : OPEL OLYMPIA este un produs al secţiei europene a lui General Motors, in România este vândut de LEONIDA & Co., care pentru orice fel de reparaţii pune la dispoziţia proprietarilor acestei maşini vastele sale ateliere. OPEL OLYMPIA, un produs al lui General Motors. Vânzarea pentru România: LEONIDA & Cor-dul Tache Ionescu 30. Tel. 2.18.8artlu cu PREŢ REDUS — 125.000 LEI — Şi ECONOMIC IN CONSUMAŢIE Bad Kissingeri FÄNTÄNA-RAKOCZY DE 200 DE ANI Concerte, Teatru, Dans, Tenis, Golf izvor ţâşnitor sărat de acid carbonic natural (băi de nămol şi aburi pentru stomac, intestine, inimă, arterio -scleroză, gută, reumatism, ficat, fiere, ingrăşare). Oferte prin Oficiul de Turism al Căilor Ferate Germane pentru România. Căsuţa poştală 394, Bucureşti Manej, Sport de tragere la ţintă, Pescuit, Vânătoare, Bărci. APA MINERALĂ pentru cura de băut în casă pentru stomac, înţestine şi hiperaciditate. Trimiterea şi ________________adeverinţa sursei de procurare, prin administraţia băilor. „Staat!. Kurhaus Hote!“ Hote! „Der Reichshof ’ 0 TI i Pil î nil hâî triinoKolA _C n, la«»« _ _ - - . Unicul cu băi minerale. — Garaje. — Tel. 2751. Deschis de la 27/111/ până la sfârşitul lui Octombrie 193?! AMBELE CLĂDIRI LÂNGĂ GRADINA DE CURĂ Motel familiare, distins. Garaje. — Tel. 2425. Pentru un ochiu de geam un satean și-a ucis fiul apoi spânzură cadavrul Condamnarea tatălui criminal Graiova, 13 Aprilie In corn. Poiana Mare (Dolj) s’a săvârşit o crimă înfiorătoare care va rămâne multă vreme în mintea locuitorilor. Iată cum s’au întâmplat lucrurile : Săteanul Petre Oprea Cirlă, de 58 ani, locuia cu trei fii ai săi şi cu o femeie cucare trăia în concubinaj, întru cât era văduv. El se îmbăta adeseori şi provoca scandal în casă, fiind o fire arţăgoasă. Când era beat, copiii şi femeia se fereau de el. Intr’una din seri, Petre Oprea Cirlă a venit acasă pe la ora 10, puţin ameţit. Toţi ai casei dormeau. Bătând la uşe, i s-a deschis şi, intrând încasă, a întrebat unde este felinarul, căci vrea să se ducă la grajd, spre a vedea ce fac vitele. I-a răspuns femeia şi, puţin timp după ce el a ieşit din casă, a venit înapoi furios : găsise felinarul cu un ochi de geam spart, şi i s’a părut aşa de grozav acest fapt, încât a început să ţipe din răsputeri. Femeia şi copiii l-au rugat să nu mai facă gălăgie, că aud vecinii şi e ruşine. Iar fiul său cel mare, Petrică, de 24 ani c® să-şi domolească părintele, a răspuns : — „Eu l-am spart, tată!“ Auzind aceasta, mai rău s’a înfuriat şi a tăbărât cu pumnii pe fiul său care era culcat în pat. Faţă de acest fapt, atât femeia cât şi copiii au sărit în ajutorul lui Petrică, isbutind să împingă afară din odae pe bătrân şi să încue uşa, înfuriat şi mai rău. Petre Oprea Cirlă s’a dus intr’o magazie de unde a luat toporul şi a început să isbească în uşe strigând fiului său: — „Te curăţ eu pe tine!“ Cei din năuntru au pus spatele la uşe, iar unul din copii, prin spărtura făcută în uşe, a smuls toporul din mâna furiosului bătrân, asvârlimdu-1. Desarmat, el nu s’a potolit, ci a revenit cu un chiser şi a continuat să lovească în uşă. Apoi prin spărtura, făcută, a dat o lovitură puternică în capul fiului său Petrică, care a căzut jos ameţit. In răstimp au venit vecinii, şi rudele lui Petre O. Cirlă, care, la vederea lor şi a sângelui ce curgea din capul fiului său, a Intrat liniştit în casă, unde s’a culcat. Petrică îşi revenise din ameţeală şi, după ce s’a spălat cu ajutorul fraţilor şi al mamei sale vitrege, i-a trimis să se culce, iar el a mai rămas afară până adoarme bătrânul. Dar ameţeala revenind, sărmanul tânăr s’a dus în fundul u. nei grădini şi s’a culcat pe o grămadă de pac a unui vecin, unde a adormit pentru vecie. Aproape de ziuă, bătrânul , deşteptându-se, a fost atras de lătratul unor câini, cari dăduseră peste cadavru şi se pregăteau să-l devoreze. Ca să scape de răspundere, Petre O. Cirlă a făcut un plan diabolic : s’a dus in casă, a luat o frânghie şi a spânzurat cadavrul fiului său de un vişin spre a, lăsa loc la presupunerea că băiatul s’a sinucis. Apoi şi-a văzut de treburi ca şi cum nu s’ar fi întâmplat nimic. VIN JANDARMII. Vecinii, descoperind cadavrul, au anunţat jandarmii cari numai decât au observat că nu e vorba de sinucidere şi au luat pe bătrân la post. Din primul moment el a tăgăduit, nerecunoscând decât scandalul pe care l-a provocat. Autopsia a confirmat constatările jandarmilor, precizând că tânărul Petrică P. Cirlă a fost spânzurat la câteva ore după moarte. Dar bătrânul făgăduia încă. O SCENA DRAMATICA In ziua următoare, in vreme ce bătrânul era cercetat la jandarmi cortegiul care ducea la locul de veci corpul nefericitului tânăr, trecea prin faţa postului de jandarmi. Muzica intona cântece de jale, iar mulţimea plângea. Impresionat de muzică şi de jalea mulţimii, Petre O. Cirlă a cerut şefului de post să-i dea voe să iasă la coşciugul fiului său ca să-i ceară ertare. In faţa corpului neînsufleţit al acelua pe care-1 ucisese, Petre O. Cirlă plângea şi-i cerea iertare. Apoi readus la postul de jandarmi, a mărturisit ticăloşia săvârşită, arătând că a găsit pe fiul său mort, apoi l-a spânzurat spre a scăpa de răspundere. Acestea se petrece in Octombrie 1936. JUDECAREA CRIMINALULUI Luni după amiază, procesul lui Petre Oprea Cirlă a venit spre judecare în faţa Curţii cu juraţi prezidată de d. consilier Şerbănescu. Acuzarea a fost susţinută de d. procuror G. Giugiuc, iar apărarea de d. avocat Gagiu. In faţa juraţilor, criminalul a încercat să nege, dar a sfârşit prin a recunoaşte fapta, invocând beţia şi provocarea. D. procuror G. Giugiuc a făcut un rechizitor pe cât de impresionant, pe atât de documentat, cerând condamnarea. D. avocat Gagiu a încercat să înduioşeze pe juraţi, cari, aseară, au adus un verdict pe baza căruia Petre Oprea Cirlă a fost condamnat la zece ani muncă silnică. E ODĂJDII ŞI OBIECTE BISERICEŞTI cruci, candele, potire, prapori, epitafe, etc., se găsesc cu preţuri convenabile la LIBRĂRIA PAVEL SURU Magazin cu obiecte bisericeşti BUCUREŞTI-CALEA VICTORIEI No. 108 460 FABRICA de CLOPOTE „OITUZ" GHEORGHE DUMITRESCU Furnizor al Curţii Regale şi al Sf. Patriarchii Bucureşti I, Splaiul Unirii No. 87 Telefon 353/24 Sucursale : Cluj, Rădăuţi, Chişinău, Craiova, Iaşi, BuzăuTrecută şi se găsesc in depozit clopote gata de orice mărime Seminteria „FLORA“ Alois Kaureki«» Bucureşti, Str. Carol 9 Cele mai bune SEMINŢE SELECŢIONATE de tot felul Unelte de gnadinărie, viticultură şi apiculfund CATALOAGE LA CERERE 253 PAŞTELEI- WAffA Higinie-11 MaL an 4.620 A M. irsiffalSJilă Belgrad, Veneţia, Vicenţa, Valdegna, Verona, Milano, Lacul de Como, Monza, Roma, Napoli, Capri, Grota azură, Florenţa, Triest, Grotele din Postumia; o minunată escursie organizată sub auspiciile „Uniunii Culturale itao-române“ din Milano şi condusă de N. I. ALXANDRESCU, ziarist şi pictor. O EXCEPŢIONAI, A CĂLĂTORIE DE RECONFORTARE 29 APRILIE 7 MAI VIEN A. LEI 6.840 oraşul muzicei şi al veseliei, al grădinelor încântătoare şi al artei. Plecarea din Bucureşti cu rapidul în vagoane capitonate Iar ÎNTOARCEREA PE DUNĂRE cu oprire la Budapesta şi Belgrad: două zile jumătate de odihnă şi desfătare pe vapor. Prospecte şi înscrieri: S. A. R. „MERCUR“ Birou de TURISM şi VOIAJ. Academiei 26. Telefon 3.22.27 şi Brezoianu 27. Telefon 4.62.08. ” Adunarea generală ordinară a societăţii culturale „Timoc“ Societatea culturală „Timoc", a Românilor din Valea Timocului şi dreapta Dunării, a ţinut adunarea generală ordinară, în ziua de 11 Aprilie c.,. în calea Rahovei 29, când s’a făcut darea de seamă a comitetului şi raportul comisiei de cenzori în umna expunerii făcute de comitet asupra activităţii soc. pe anul expirat şi în urma citirii raportului comisiei de cenzori adunarea generală, ţinând seamă de fructuoasele rezultate ale activităţii comitetului, atât din punct de vedere moral cât şi material, dă descărcarea de gestiune comitetului pe anul 1933 și exprimă încredere pentru restul mandatului de încă 2 ani, ce mai are de a conduce societatea conform statutului. Apoi, adunarea generală, a ales pe d. Florea Grigorescu, ca membru în comisia de cenzori, în locul d-lui Florescu Gh. care a încetat de a mai fi membru al societăţii. In continuare, luându-se in discuţie situaţia Românilor din Valea’ Timocului şi dreapta Dunării, ce li s’a creiat prin nouile măsuri de prigonire şi, oprimare luate de autorităţile bulgare contra lor, pentru a-i desnaţionaliza şi a-i extermina prin interzicerea limbei materne, prin interzicerea obiceiurilor strămoşeşti precum şi prin închiderea bisericilor şi şcolilor româneşti, protestează cu toată vehemenţa contra acestor măsuri neomeneşti şi cere guvernului bulgar să înceteze această teroare şi să pună în aplicare dispoziţiile tratatului de pace de la Neuilly, care garantează fraţilor noştri din Timoc, dreptul la o viaţă liberă naţional-românească, în cadrul statutului minorităţilor. In caz contrar, cere guvernului român să aplice aceleaşi măsuri minorității bulgare dan România. ^—--------------——- I