Universul, aprilie 1937 (Anul 54, nr. 105-119)

1937-04-16 / nr. 105

Anul al 54-lea Nr. 105 Vineri 16 Aprilie 1937 Politica externă a României ’„Om de dreapta“ (Ustaace din pag. 1-a) Aşa­dar, nu este vorba de sentimente antigermane, ci de apărarea existenţei şi se­curităţii noastre împotriva oricărei politici de agresiune, de oriunde ar veni ea. Şi a­­ceastă apărare, fiindcă nu putem avea absurda preten­ţie de a o face singuri, cu tot eroismul soldaţilor noştri, în­ţelegem s-o întărim cu spri­jinul acelora cari, ca şi noi, vor menţinerea păcii europe­ne pe toate fronturile, fiind­că numai prin pace generală îşi pot asigura popoarele li­niştita lor desvoltare şi se poate reînvia viaţa economi­că a tuturor.­­ Ziarul „Völkischer Beobach­ter” mai spune că „Universul” atacă „printr’o campanie în toată regula, principiul de mână liberă râvnit de politica­­ externă românească”. Mână liberă? Ce înţeles are­­ oare acest principiu pentru­­ ziarul german şi cine-l răv­­­­neşte în ţara românească altfel decât în sensul unei absolute­­ suveranităţi naţionale ? Politic­­­ca noastră externă, inspirată tocmai­ de această suveranitate­­ absolută, se desfăşură în cadrul­­ Micii Înţelegeri întemeiată pe­­ principiile juridice, de drep­tate şi de solidaritate interna­ţională ale Societăţii Naţiuni­lor. Şi modul cum a vorbit la Li­verpool d. Eden, ministrul de externe britanic, despre Mica înţelegere, despre rolul şi im­portanţa ei ca factor european, constitue o nouă şi preţioasă dovadă că Mica înţelegere este apreciată aşa cum se cuvine şi­ că dacă acţiunea ei nu este împiedicată sau subminată de intrigi şi de gelozii, ea poate fi un factor esenţial pentru pacea lumii, folositor tuturor acelora cari o doresc şi cari activează permanent şi cu rea­litate spre a o asigura. Noi cerem aliaţilor noştri,­­ prietenilor noştri, onestitate şi realitate faţă de noi, fiind­că la rândul nostru suntem decişi să fim reali şi sinceri­­ faţă de ei. Şi nu vom ascunde­­ niciodată trădarea sub mas-­­­ca aşa zisului principiu de­­ mână liberă . Românul nu­­ trădează. Dar, „Völkischer Beobach-­­ ter” mai relevă cu entuziasm­­ „marea concepţie” a unei po-­­ litici de neutralitate pe care ar­­ trebui s’o urmeze România şi­­ pe care — spune ziarul ger-­­ man — o preconizează d. Geor- [ ge Brătianu. Este regretabil a- i mesrtecul d-lui George Bră- \ tianu­. în această discuţiune.­­ Socotesc însă că e fără şti­rea sa. Nu voi reveni asupra acestei concepţii a unui bloc neutru. M’am ocupat pe larg în arti­colele mele despre primejdia acestei himere. Dar, admiţând posibilitatea neutralităţii, este oare Ger­mania hotărită să se angaje­ze formal şi categoric, nu nu­mai să nu o atace ea, nici­odată, dar să o şi apere îm­potriva oricui ar cuteza să se atingă de fruntariile vreu­nuia din statele care ar al­cătui acest bloc al neutrilor ? O precizare în această direc­ţie ar pune, desigur, la ordi­nea zilei o problemă care ar interesa toate ţările europe­ne, pe cele occidentale ca şi pe cele orientale, şi ar readu­ce în discuţie, sub o formă nouă, chestiunea faimosului pact oriental care, după cum se ştie, nu s’a putut realiza tocmai din cauza refuzului Germaniei. Ziarul german îşi închee sur­prinzătorul şi neîntemeiatul său articol cu insinuarea că discuţiile asupra problemelor externe româneşti ar fi fost puse la cale de o putere stră­ină care, — spune oficiosul german — „e totdeauna una şi aceeaşi, în umbră, Moscova”. In vara trecută, un neispră­vit om politic de la noi a de­clarat unor ziare din Paris că aş fi sub influenţa Berlinului. Crezut-a oare vre­un om se­rios dela noi sau cineva în Germania acest lucru ? Acum, când îndrăzneţe in­sinuări, sub altă formă dar cu aceeaş intenţie de a lovi în in­dependenţa mea şi a ziarului meu, vin dela Berlin sau dela un corespondent fără scrupule şi fără onoare, sentimentul demnităţii mele româneşti mă opreşte să le răspund. In concluzie — şi repet a­­ceasta pentru ziarul german şi pentru toată lumea : Vrem ca oamenii politici să-şi des­chidă ochii şi să facă o poli­tică românească, o politică prin care să ajungem la ga­rantarea absolută a securi­tăţii noastre. Vrem o politică românească, dar vrem ca a­­ceastă politică s’o facem ală­turi de acei —■ oricari ar fi ei —cari nu au gânduri as­cunse, alături de cei oneşti şi gata să-şi respecte cuvântul şi să nu considere actele in­ternaţionale, pe care şi-au pus semnătura, drept „petece de hârtie". STELIAN POPESCU 1 Conferinţa internaţională a zahărului Londra, 13 (Rador). — Con­ferinţa internaţională a zahă­rului a dat azi un comunicat prin care arată că biuroul con­ferinţei s’a întrunit după a­­miază, pentru a examina mer­sul lucră­rilor s­ubcomitetului însărcinat cu ducerea negocie­rilor cu diferitele delegaţii spre a se putea ajunge la în­cheierea unui acord. Aceste ngocieri vor continua mai multe zile. Biroul a decis pe de altă parte creiarea unui subcomitet pentru examinarea chestiunilor generale. Acest subcomitet se­­ va întruni mâine. 1 "Csört! ­xox­xox- UNIVERSUL’ ftiveiive din nas. I-ar dezaprobă dreapta, sunt de pa-­­ tru categorii. In prima categorie intră acei cari după ce, dobândind puterea prin violenţă, reducând la desă­vârşită supunere prin o înfioră­toare teroare un popor de 160 milioane de oameni, au intem­e- j iat cea mai fioroasă dictatură, acum pentru a împiedeca pe ce­lelalte neamuri de a-i stânjeni în continuarea isprăvii lor, au tot interesul să creeze şi să men­­ţie pretutindeni o confuzie în spirite şi o stare de permanentă frământare printr-o propagandă plină de minciuni şi de fari­seism. Pentru asemenea oameni, un om conştient nu poate avea decât oroare. A doua categorie cuprinde pe oamenii simpli, de bună credinţă, cari, fiindcă au apucat să-şi zi­că „democraţi“, se jenează şi se tem să se întoarcă din drum. In­capabili de a pătrunde cu min­tea înţelesul profund al realită­ţii în care trăesc, şi tot atât de incapabili de a rezista curente­lor, se lasă târîţi de ele A treia categorie cuprinde pe oameni nevoiaşi cari, împovăraţi de o familie numeroasă, gâtuiţi de nevoi, se lasă ademeniţi şi în schimbul unui pumn de arginţi, ajung apărători ai comunismu­lui. Pentru aceste două categorii, dezaprobându-le cu toată tăria, pot totuşi resimţi şi compătimire, pentru că nu-mi pot nimici ilu­zia că poate într’o zi se vor căi amar, că, unii din nepăsare, al­ţii din neputinţa de a rezista, vor fi colaborat la dăinuirea ne­buniei. A patra categorie e alcătuită din secături, extrem de primej­dioase, cari ajung apologeţii de­ghizaţi ai comunismului, atât în schimbul arginţilor ce primesc cât şi din îndemnul sufletului lor de secături. Dăruiţi din fire cu o deşteptă­­ciune ce nu li se poate tăgădui, din mulţimea cărţilor pe cari le-au citit, în Ioc să se aleagă cu o limpezire a minţii lor, s’au ales cu o scrântire, o dezacsare a ei. Dorinţa lor de a se arăta în curent cu tot ce e nou, teama lor , de a nu părea rămaşi în urmă, ii­­ face să guste, să aprecieze, tot ce­­ e nou, ori cât ar fi de iraţional­­ şi de paradoxal. Prin farmecul uşurinţei lor de a se exprima, prin admiraţia ce stârnesc în su­fletul găgăuţilor, aceste secături sunt foarte apreciate şi între-­­ buinţate de comunişti, pentru a­­ menţine pe naivii cari-i ascultă­­ într’o stare de dezechilibru, foar­te prielnică răspândirii com­u- I nismului. Aceste secături, prin piruete hazlii, prin giumbuşuri, prin pa­radoxe, lucrează necontenit la minarea temeliilor pe care e clă­dită civilizaţia omenească. Tot ce a fost câştigat cu mare trudă în decurs de veacuri, tot ce stânje­neşte ori ar putea stânjeni răs­pândirea comunismului, trebuie nimicit. Religie, familie, naţiona­lism, patriotism, pudoare, jenă, tot trebue discreditat prin zefle­mele crude, tot trebue firimiţit, nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. O secătură de soiul acesta nu ştie ce e ruşinea, ce este mi- l la, ce este compătimirea, ce este­­ durerea. El trebue să dovedea­­scă prin orice mijloace că e „pe­­ deasupra binelui şi răului" pe deasupra durerilor şi slăbiciuni­lor omeneşti. O asemenea­­secătu­ră, spre a-şi dovedi superiorita­tea, e în stare să se plimbe flue­­rând pe stradă, cu o floare roşie­­ la butonieră, pe când acasă ma-­­­mă-sa stă întinsă pe catafalc. Unor asemenea secături se da­­toreşte în mare parte climatul de balamuc în care trăim şi nebu­nia ce răsare din toate manifes­tările activităţii noastre. Mode de toaletă absurde, cu nu numai corectarea curbei sprince­­nilor, ci cu smulgerea lor com­plectă, pentru a desena cu cre­ionul altele, spre a da figurii o expresie de bizar şi de straniu, — mode de îmbrăcăminte stupi­de, cu pălăriile fără nici o formă, care aduc aminte crispările şi scălâmbăielile acceselor de epi­lepsie, — poezie fără rimă, fără ritm şi fără sens, — proză cu descrieri de personagii, imposibil de situat nici un timp, nici un spaţiu şi de situaţii când parado­xale, când desgustătoare, — pic­tură şi sculptură fără desemn, — muzică, fără melodie, — dansuri cu contursiuni spasmodice, —fa­natism fără credinţă, — toate gă­sesc aprobare din partea acestor secături. Pentru asemenea oameni nu poţi avea decât un profund dis­preţ. Din categoria acestora fă­cea parte domnişorul care în­­drăsnea să-mi arunce cu o vădi­tă intenţie de jignire: A sosit o­­mul de dreapta! Puteam să-i răspund chiar in clipa aceea, dar în aceeaşi clipă mi-a răsărit în minte gândul că răspunsul meu n’ar fi fost auzit decât de cei patru-cinci prieteni ce se găseau atunci de faţă, — şi că e mai folositor să-l audă cât mai mulţi. M’am mărginit atunci să ridic din umeri şi să-i întorc spatele şi acum îi trimit răspun­sul prin coloanele „Universului“. — Da, secătură, om de dreapta am fost, sunt şi voi fi cât voi trăi, pentru că toate câte le-am învă­ţat din cărţi şi din pro­pria mea experienţă, mă îndreptăţesc să cred că atitudinea mea izvorăşte din dreaptă judecată şi că toţi oamenii cuminţi îmi vor da dreptate. Da, secătură, drept cresc po­mii şi oamenii sănă­toşi. „Ţineţi dreapta **, îndeamnă tăbliţele de pe drumuri pentru preveni­rea accidentelor de cir­culaţie. Linia dreaptă e drumul cel mai scurt de la un punct la altul. Cu dreapta strângem în semn de dragoste mâna dreaptă a unui prieten. In dreapta noastră aşe­zăm pe cel pe care-l cin­stim. Cu mâna dreaptă răspândeşte semănăto­rul sămânţa pe ogor. Cu paloşul în mâna dreaptă luptă viteazul. Cu mâna dreaptă facem semnul Crucii, închinându-ne lui Dumnezeu. Cu mâna dreaptă ne binecuvintea­­ză preoţii. Îndreptarea greşelilor cere Dumne­zeu dela păcătosul pe ca­re nu-l loveşte cu pieirea. Cu dreapta întinsă salută chiar şi cei ce-şi strâng pumnul ca într’o scrâş­­nire. In sănătosul bun simţ al neamului nostru, no­ţiunea de drept e legată de tot ce e bun, frumos şi vrednic de chemat cu toate puterile sufletului nostru. Da, secătură, om de dreapta sunt şi numai acela în mintea căruia domneşte un negru întu­neric nu-şi dă seama că, în împrejurările prin care trece astăzi omenirea, îndemnarea de a merge spre stânga este nu nu­mai o stângăcie, ci şi o cumplită ticăloșie! I. BRATESCU-VOINEȘTI ---------xoxOxox-------­ Dreptul şi economia corporativă ■......................"—­ Conferinţa d-lui prof. Guido Bortolotto Marţi seară a vorbit, la Insti­tutul de cultură italiană, d. prof. Guido Bortolotto, de la Universi­tatea din Roma, despre doctrina şi economia corporativă. In numeroasa asistenţă am re­marcat pe d-nii dr. C. Angeles­­cul,­ ministrul educaţiei naţionale, Stelian Popescu, prof. C. Kiri­­ţescu, secretarul general al mi­nisterului educaţiei naţionale, prof. Const. Georgescu, fost se­cretar general la industrie şi co­merţ, M. Manoilescu, prof. C. Rarincescu, prof. Alex. Marcu, prof. C. Onicescu, etc. Spiritul corporativismului, spu­ne conferenţiarul, este armonie, colaborare, solidaritate, pe baze­le naţiuni. El se naşte înainte de toate din revoluţiunea noastră progresivă, totalitară, unitară, naţională, care a reunit toate forţele care au făcuit războiul — care s’au unit pentru a înfăptui Salvarea naţiunii. Războiul a fost primul capitol al­ revoluţiei, revoluţia a comple­tat opera unificatoare şi educa­toare a războiului. Revoluţia corporativă, se inspiră din tra­­diţiunile italiene, şi reconstru­­eşte, apără şi exaltă toată realitatea eternă şi înfăptuitoare a vieţii, a spiritului şi a istoriei. Doctrina corporativă este doctri­na şi organizarea de masse, şi se găseşte pe calea de mijloc intre doctrina individualistă şi doctri­na absolutistă şi de s­tat, între întâietate dreptului individual şi superioritatea şi primatul sta­tului ; nemai­dând individu­lui nici o însemnătate, doctri­na corporativă realizează coexis­tenţa, echilibrul şi colaborarea între indivizi, masse şi stat. Astfel doctrina corporativă­­ stă în faţa marxismului, a neo­­comunismului, pentru că ea sus­ţine regimul naţional. Economia corporativă es­te an­ticapitalistă şi antimarxistă. Or­ganizarea forţelor productive nu-i făcută pe baze de clase — plan internaţional — ci pe baza de supraclase anume: naţionale. Instituţiunile politicii şi ale e­­conomiei corporative sunt sindi­catul, corporaţiunea şi magistra­tura muncii. Sistemul sindical pe baze naţionale, constitue unita­tea tuturor forţelor, realizează egalitatea şi solidaritatea clase­lor producătoare şi prin con­tractele colective disciplinează produsul diferitelor categorii. Magistratura muncii împreună cu ministerul de justiţie soluţio­nează conflictele de interese ce se pot ivi între diferitele cate­gorii producătoare, înlăturând pericolele şi daunele armelor e­­conomice. Corporaţiunile simit organiza­ţia unitară a producţiuni şi re­prezentanţa intereselor economiei naţionale. In puterea acestei re­prezentări, corporaţiunile pot da norme obligatorii pentru regle­mentarea colectivă a raporturi­lor economice, pentru disciplina unitară a producţiunii. Regimul şi economia corpora­tivă au instituit o mare forţă de rezistenţă şi activitate pentru ajungerea la o independenţă şi o autonomie economică precisă a naţiunii, şi disciplina poporului italian a ştiut să înfrunte şi să treacă momentele cele mai grele realizând cea mai mare desvol­tare şi cel mai mare prestigiu al puterii naţiunii. Cu această disciplină se în­cearcă să se ajungă la cea mai înaltă justiţie socială care să reducă distanţa dintre cele mai mari şi mai mici posibilităţi de viaţă, cu unirea tuturor ele-­i mentelor active, ridicând spiri j tul şi cultura, asigurând munca­­ cu un salariu just. Doctrina corporativă vrea să proteguiască şi să asigure pacea, pacea cu justiţia, în numele şi pentru prestigiul Romei închiderea anului de instrucţie al secţiei pentru dresarea câinilor po­liţişti din Cerna­vodă Cernavoda, 13 Aprilie Duminică, la 3 d. a., pe sta­dionul centrului 2 jandarmi Cernavoda, a fost o serbare po­liţienească, dată cu câinii po­liţişti ai secţiei de dresaj. Din iniţiativa d-lui col. Do­­briceanu, comandantul centru­lui 2 jandarmi, serbarea, pusă sub preşedinţia d-lui căp. Ni­­colaevici Al„ iar conducerea tehnică având-o d. subit. Nic. Dumitrescu, ajutat de plut. Ni­­colae Constantin, şi serg.-instr. Gh. Costandache, serbarea s’a bucurat de cel mai desăvârşit succes moral şi material. S-au executat în faţa nume­rosului public, mişcări de dis­ciplină şi de specializare poli­ţienească, care au stârnit a­­plauzele publicului entuziast de corectitudinea şi eleganţa miş­cărilor din program. Au impresionat in deosebi, câinele „Lord”, proprietatea plu­tonierului Coameşu Hie; „Lord“, propr. plut. Răileanu Gavril; „Pelin“, „Bucheta“, „Luţă“ ş. a. ALTE ALEGERI COMUNALE IN COVURLUI Galaţi 13 Aprilie Azi s’au desfăşurat noui ale­geri comunale pentru completa­rea locurilor consilierilor eşiţi prin tragere la sorţi. In Scânteeşti guvernul a ob­ţinut 100 voturi, iar „Frontul Românesc“ 130 voturi. S’au re­partizat 3 mandate „Frontului Românesc“ şi partidului naţio-­­ nal-liberal 2 mandate. In Isvoarel­e guvernul a întru­nit 33 de voturi, „Frontul Ro­mânesc“ 34 voturi, naţional-ţă­­răniştii 32. S’a atribuit­ guver-­­ nului 4 mandate şi „Frontului Românesc“ unul. i acute ţi cronies de: Gută*Sclătigiri d­evralp * Gripă Dureri de cap Vindecă garantat! La Farmacii ţi Droguerii. Produs elveţian. M. H. MARTIN tratează PSIHONEVROZELE : Nevroza sexuală : insuficienţa sexuală Nevroza inimei şi a stomacului: (palpitaţie sughiţ vărsături aero-­­ fagie, insomnie, tremurături) Neu- t­rastenia Hysteria Frica Timidity- S­tea Melancolia. Reeducaţia copiilor­­ impulsivi, vicioşi, ticuri gângăveală , incontinenţă de urină Tratamen­te Psiho-Fizice: Hypnotism auto­­sugestie, Electroterapie-Inaltă frec­­i­venţă. Consult. 8-11, 2-8 B-dul Eli. I­sabeta 3. A Etaj HI ascensor. Te-­­­­­lefon 405 39.­­ Citiţi Naufragiaţii dragostei, studiu I­I psiho-sexual ptr. educaţia sexelor. j t t t I I n M i I I M­­ IREUMATI­SMEÎîE I­ SCIATICA, Nevrifrele, Doctorul Dumitru GRIGORIU-Arps, REAMINTEŞTE celor sufe­rinzi că : Este şi rămâne DE­FINITIV stabilit la BUCU­REŞTI. Consultă şi tratează zilnic pentru : NEURO-REUMATIS­ME şi complicaţiile lor, de la 4—7. STRADA ENACIllTA VA­­CARESCU Nr. 3. Telefon 3.89.67. In Iun­iile : IULIE, AUGUST si SEPTEMBRIE la BALCIC. Casa : Dr. D. GRIGORIIJ-Argeş Se pot reţine camere anticipat 33 Chiţi „Trap şi Suflet" 'CSÎÎ.T% Excursiile in întreaga ţară — PREDEAL SINAIA — SUNT ACUM POSIBILE PENTRU Dv., GRAŢIE MAŞINII AVÂND un automobil, priviţi viaţa altfel. El vă dă posibi­litatea să petreceţi în aer liber şi să p­ofti­ţi de frumuse­ţi enaturei. OREL-OLYMPIA — prin preţul său redus şi prin consumaţia de ulei şi benzină scăzută —ocazionează şi acelora cu bugete modeste să aibă un automobil. Amintiţi-vă : OPEL­ OLYMPIA este un produs al secţiei europene a­ lui General Motors, in România este vândut de LEONIDA & Co., care pentru orice fel de reparaţii pune la dispo­ziţia proprietarilor acestei maşini vastele sale ateliere. OPEL­­ OLYMPIA, un produs al lui General Motors. Vânzarea pentru România: LEON­IDA & Co­r-dul Tache Ionescu 30. Tel. 2.18.8­artlu cu PREŢ REDUS — 125.000­ LEI — Şi ECONOMIC IN CONSUMAŢIE Bad Kissingeri FÄNTÄNA-RAKOCZY DE 200 DE ANI Concerte, Teatru, Dans, Tenis, Golf izvor ţâşnitor sărat de acid carbonic natural (băi de nămol şi aburi pentru stomac, in­testine, inimă, ar­­terio -scleroză, gută, reumatism, fi­cat, fiere, ingrăşa­­re). Oferte prin Oficiul de Turism al Căilor Ferate Ger­mane pentru România. Căsuţa poştală 394, Bucureşti Manej, Sport de tra­gere la ţintă, Pescuit, Vânătoare, Bărci. APA MINERALĂ pentru cura de băut în casă pentru stomac, înţes­tine şi hiperaciditate. Trimiterea şi ________________adeverinţa sursei de procurare, prin administraţia băilor. „Staat!. Kurhaus Hote!“ Hote! „Der Reichshof ’ 0­ TI i Pil î nil hâî triinoKolA _C n, l­a«»« _ _ - - . Unicul cu băi minerale. — Garaje. — Tel. 2751. Deschis de la 27/111/ până la sfârşitul lui Octombrie 193?! AMBELE CLĂDIRI LÂNGĂ GRADINA DE CURĂ Motel familiare, distins. Garaje. — Tel. 2425. Pentru un ochiu de geam un satean și-a ucis fiul apoi spânzură cadavrul Condamnarea tatălui criminal Graiova, 13 Aprilie In corn. Poiana Mare (Dolj) s’a săvârşit o crimă înfioră­toare care va rămâne multă vreme în mintea locuitorilor. Iată cum s’au întâmplat lu­crurile : Săteanul Petre Oprea Cirlă, de 58 ani, locuia cu trei fii ai­­ săi şi cu o femeie cu­­care trăia în concubinaj, întru cât era vă­duv. El se îmbăta adese­ori şi pro­voca scandal în casă, fiind o fire arţăgoasă. Când era beat, copiii şi femeia se fereau de el. Intr’una din seri, Petre Oprea Cirlă a venit acasă pe la ora 10, puţin ameţit. Toţi ai casei dor­meau. Bătând la uşe, i s-a des­chis şi, intrând în­­casă, a în­trebat unde este felinarul, căci vrea să se ducă la grajd, spre a vedea ce fac vitele. I-a răspuns femeia şi, puţin timp după ce el a ieşit din casă, a venit înapoi furios : găsise felinarul cu un ochi de geam spart, şi i s’a părut aşa de gro­zav acest fapt, în­cât a început să ţipe din răsputeri. Femeia şi copiii l-au rugat să nu mai facă gălăgie, că aud ve­cinii şi e ruşine. Iar fiul său cel mare, Petrică, de 24 ani c® să-şi domolească părintele, a răspuns : — „Eu l-am spart, tată!“ Auzind aceasta, mai rău s’a înfuriat şi a tăbărât cu pumnii pe fiul său care era culcat în pat. Faţă de acest fapt, atât fe­meia cât şi copiii au sărit în a­­jutorul lui Petrică, isbutind să împingă afară din odae pe bă­trân şi să încue uşa, înfuriat şi mai rău. Petre O­­prea Cirlă s’a dus intr’o magazie de unde a luat toporul şi a în­ceput să isbească în uşe stri­gând fiului său: — „Te curăţ eu pe tine!“ Cei din năuntru au pus spa­tele la uşe, iar unul din copii, prin spărtura făcută în uşe, a smuls toporul din mâna furio­sului bătrân, asvârlimdu-1. Desarmat, el nu s’a potolit, ci a revenit cu un chiser şi a continuat să lovească în uşă. Apoi prin spărtura, făcută, a dat o lovitură puternică în capul fiului său Petrică, care a căzut jos ameţit. In răstimp au venit vecinii, şi rudele lui Petre O. Cirlă, care, la vederea lor şi a sângelui ce curgea din capul fiului său, a Intrat liniştit în casă, unde s’a culcat. Petrică îşi revenis­e din ame­ţeală şi, după ce s’a spălat cu ajutorul fraţilor şi al mamei­­ sale vitrege, i-a trimis să se culce, iar el a mai rămas afară până adoarme bătrânul. Dar ameţeala revenind, sărma­nul tânăr s’a dus în fundul u­. nei grădini şi s’a culcat pe o­­ grămadă de pac a unui vecin,­­ unde a adormit pentru vecie.­­ Aproape de ziuă, bătrânul , deşteptându-se, a fost atras de lătratul unor câini, cari dădu­seră peste cadavru şi se pregă­teau să-l devoreze. Ca să scape de răspundere, Petre O. Cirlă a făcut un plan diabolic : s’a dus in casă, a luat o frânghie şi a spânzurat ca­davrul fiului său de un vişin spre a, lăsa loc la presupunerea că băiatul s’a sinucis. Apoi şi-a văzut de treburi ca şi cum nu s’ar fi întâmplat ni­mic. VIN JANDARMII. Vecinii, descoperind cadavrul, au anunţat jandarmii cari nu­mai decât au observat că nu e vorba de sinucidere şi au luat pe bătrân la post. Din primul moment el a tă­găduit, nerecunoscând de­cât scandalul pe care l-a provocat. Autopsia a confirmat consta­tările jandarmilor, precizând că tânărul Petrică P. Cirlă a fost spânzurat la câte­va ore după moarte. Dar bătrânul făgăduia încă. O SCENA DRAMATICA In ziua următoare, in vreme ce bătrânul era cercetat la jandarmi cortegiul care ducea la locul de veci corpul neferi­citului tânăr, trecea prin faţa postului de jandarmi. Muzica intona cântece de jale, iar mulţimea plângea. Impresionat de muzică şi de jalea mulţimii, Petre O. Cirlă a cerut şefului de post să-i dea voe să iasă la coşciugul fiului său ca să-i ceară ertare. In faţa corpului neînsufleţit al a­­celua pe care-1 ucisese, Petre O. Cirlă plângea şi-i cerea ier­tare. Apoi readus la postul de jandarmi, a mărturisit ticăloşia săvârşită, arătând că a găsit pe fiul său mort, apoi l-a spânzu­rat spre a scăpa de răspundere. Acestea se petrece in Octom­brie 1936. JUDECAREA CRIMINALULUI Luni după amiază, procesul lui Petre Oprea Cirlă a venit spre judecare în faţa Curţii cu juraţi prezidată de d. consilier Şerbănescu. Acuzarea a fost susţinută de d. procuror G. Giugiuc, iar a­­părarea de d. avocat Gagiu. In faţa juraţilor, criminalul a încercat să nege, dar a sfârşit prin a recunoaşte fapta, invo­când beţia şi provocarea. D. procuror G. Giugiuc a fă­cut un rechizitor pe cât de im­presionant, pe atât de docu­mentat, cerând condamnarea. D. avocat Gagiu a încercat să înduioşeze pe juraţi, cari, a­­seară, au adus un verdict pe baza căruia Petre Oprea Cirlă a fost condamnat la zece ani muncă silnică. E ODĂJDII ŞI OBIECTE BISERICEŞTI cruci, candele, potire, prapori, epitafe, etc., se găsesc cu preţuri convenabile la LIBRĂRIA PAVEL SURU Magazin cu obiecte bisericeşti BUCUREŞTI-CALEA VICTORIEI No. 108 460 FABRICA de CLOPOTE „OITUZ" GHEORGHE DUMITRESCU Furnizor al Curţii Regale şi al Sf. Patriarchii Bucureşti I, Splaiul Unirii No. 87 Telefon 353/24 Sucursale : Cluj, Rădăuţi, Chişinău, Craiova, Iaşi, BuzăuT­recută şi se găsesc in depozit clopote gata de orice mărime Seminteria „FLORA“ Alois Kaurek­­i«» Bucureşti, Str. Carol 9 Cele mai bune SEMINŢE SELECŢIONATE de tot felul Unelte de gnadinărie, viticultură şi apiculfund CATALOAGE LA CERERE 253 PAŞTELEI- WAffA H­igin­ie-11 MaL an 4.620 A M. irsiffalSJilă Belgrad, Veneţia, Vicenţa, Valdegna, Verona, Milano, Lacul de Como, Monza, Roma, Napoli, Capri, Grota azură, Florenţa, Triest, Grotele din Postumia; o minunată escursie organizată sub aus­piciile „Uniunii Culturale ita­o-române“ din Milano şi condusă de N. I. AL­­XANDRESCU, ziarist şi pictor. O EXCEPŢION­AI, A CĂLĂTORIE DE RECONFORTARE 29 APRILIE 7 MAI VIEN A. LEI 6.840 oraşul muzicei şi al veseliei, al grădinelor încântătoare şi al artei. Plecarea din Bucureşti cu rapidul în vagoane capitonate Iar ÎNTOARCEREA PE DUNĂRE cu oprire la Budapesta şi Belgrad: două zile jumătate de odihnă şi desfătare pe vapor. Prospecte şi înscrieri: S. A. R. „MERCUR“ Birou de TURISM şi­­ VOIAJ. Academiei 26. Telefon 3.22.27 şi Brezoianu 27. Telefon 4.62.08. ” Adunarea generală ordinară a societăţii cul­turale „Timoc“ Societatea culturală „Timoc", a Românilor din Valea Timo­­cului şi dreapta Dunării, a ţi­nut adunarea generală ordina­ră, în ziua de 11 Aprilie c.,. în calea Rahovei 29, când s’a fă­cut darea de seamă a comite­tului şi raportul comisiei de cenzori în umna expunerii făcute de comitet asupra activităţii soc. pe anul expirat şi în urma ci­tirii raportului comisiei de cen­zori adunarea generală, ţi­nând seamă de fructuoasele rezultate ale activităţii comite­tului, atât din punct de vedere moral cât şi material, dă des­cărcarea de gestiune comitetu­lui pe anul 1933 și exprimă în­credere pentru restul mandatu­­l­­ui de încă 2 ani, ce mai are de­­ a conduce societatea conform­­ statutului.­­ Apoi, adunarea generală, a ales pe d. Florea Grigorescu, ca membru în comisia de cen­zori, în locul d-lui Florescu Gh. care a încetat de a mai fi membru al societăţii. In continuare, luându-se in discuţie situaţia Românilor din Valea’ Timocului şi dreapta Du­nării, ce li s’a creiat prin noui­­le măsuri de prigonire şi, opri­mare luate de autorităţile bul­gare contra lor, pentru a-i des­­naţionaliza şi a-i extermina prin interzicerea limbei ma­terne, prin interzicerea obice­iurilor strămoşeşti precum şi prin închiderea bisericilor şi şcolilor româneşti, protestează cu toată vehemenţa contra a­­cestor­ măsuri neomeneşti şi cere guvernului bulgar să în­ceteze această teroare şi să pună în aplicare dispoziţiile tratatului de pace de la Neuilly, care garantează fraţilor noştri din Timoc, dreptul la o viaţă liberă naţional-românească, în cadrul statutului minorităţilor. In caz contrar, cere guver­nului român să aplice aceleaşi măsuri minorității bulgare dan România. ^—--------------——- I

Next