Universul, mai 1937 (Anul 54, nr. 120-131)

1937-05-01 / nr. 120

samil al 64-lea Nr. 120Sâmbătă 1 Mai 125? Necunoscutul trecutului nostru. ------­'Arheologia noastră cu toate cele câteva studii de valoare ca­re poate că nici nu au făcut destulă vâlvă, a rămas cu multe studii neîmplinite, din pricina lipsei de fonduri uneori, și din aceia a lipsei unei legiuiri destul de ocrotitoare ades. Noi nu știi. Încă toate taine­le Dunărei, dar nici ale Carpa­­ţilor şi nici ale măgurilor şi gherganelor câte împânzesc ţara. Ne-am obişnuit să denumim unele epoci „noaptea timpuri­lor şi să le lăsăm ca atare, când în lipsa documentelor, hârburi şi cioburi aveau să vor­bească. Nu e vorba de comori în me­tal preţios, ci în piatră şi lut ars. De câte ori abia târnăco­pul neghiob al căutătorilor de tezaur a sfărâmat prosteşte ră­măşiţe care nu aveau nici un preţ bănesc, însă ar fi izbutit să slujească drept învăţături. Citesc acum că în Cetatea Braşovului s’au descoperit dru­muri subpământene legând Bi­serica Neagră cu Cetăţuia din deal, ştiu că la fel alte subte­rane se resfiră ca rădăcini a­­dânci sub Cetatea Neamţului, apoi, prin Iaşi, prin Târgovişte, la marginea Bucureştilor. Dacă am întrevede putinţa ca vremea să păstreze mai departe aceste taine până în zilele unui viitor când se vor găsi mijloace pricepute întru pornirea mai departe a cercetărilor, nu am a­­vea nimic de zis, însă primej­dia pierderei acestor urme este netăgăduită, munca de azi stră­bătând nu odată nepăsătoare nimicind urmele bătrâne. Ar fi deocamdată să se tre­zească tot mai mult o conştiin­ţă obştească, să înţeleagă chiar un plugar de câte ori are dato­ria să cruţe acele ce îi imbie întâmplarea sub fierul plugului, de câte ori are datoria să în­­■oingă nepăsarea vestind pe cei în drept despre semnele ce i-a fost dat să descopere. Mult ar ajuta la o asemenea trezire o răsplătire dată acelor ■isteţi, osebindu-i cu cinstire dreaptă. I I ADRIAN MANIU Femeile stăpânesc averea naţională americana * Se ştie de către toată limnea că în America femeile au o si­tuaţie cu totul privilegiată faţă de bărbaţi. Dar, desigur va fi o surpriză pentru mulţi să afle că averea naţională americană e în mâinile femeilor. Intr’adevăr, după recente sta­tistici publicate se poate con­stata că din 320 de miliarde ce constituesc averea naţională, femeile posedă nu mai puţin de 200 miliarde. Elementul femeiiin deţine patru cincimi din suma totală a asigurărilor pe viaţă (aproape un miliard de dolari de venituri anuale); tot ele posedă 65—70% din depozitele de la Casa de E­­conomii, 50% din acţiunile căi­lor ferate şi 40% din bunurile­­funiciare nord-americane. Dealtminteri nu e de mirare pentru cine cunoaşte viaţa so­cială a Statelor­ Unite. De cele mai multe ori un soţ cumpără imobile pe numele nevestei sale... pentru a se asigura în caz de pierderi financiare, de­oarece averea soţiei nu poate fi poprită. Această precauţiune însă se întoarce adeseori împotriva so­ţului, căci multe femei profită de împrejurare şi divorţează, luându-i tot ce i-a mai rămas în caz de faliment. O profeta de 10 ani " Intr’un sătuleţ din Silezia de Sus s’a petrecut un ciudat. O fetiţă de zece ani care nu ştie nici să scrie nici să citeas­că, se exprimă când cade în transă în mai multe dialecte străine. Când se găseşte în a­­ceastâ stare, ea face tot felul de profeţii, din care multe, — se zice că s’au realizat. Medicii n’au găsit, deocam­dată, nici o explicaţie acestui fenomen şi ţăranii din împre­jurimi vin în pelerinaj să vadă şi să audă pe mica profetă. AL DOISPREZECELEA Micul elefant pe care-l ve­dem în ilustraţia noastră n’a­­vea decât trei zile când a fost fotografiat. El e, ca şi mama sa, pensionar al grădinei zoo­logice din Varşovia şi i s’a dat ciudatul nume de „Duzină“, fiindcă de o sută de ani acesta e al doisprezecelea pui de ele­fant care s’a născut într’o grădina zoologică. OCAZIDO­MÂNNC R O Neaţă şi Costică, doi tineri ţi­gani, sau pe numele ăl nou, romi, împinşi de foamea­ care le încurca intestinele, au încer­cat să fure câteva păsări din curtea unui consătean, dar au fost prinşi în flagrant delict, duşi la postul de jandarmi, ,An­chetaţi“ şi daţi în judecată. Liberaţi pe cauţiune morală, romii, fricoşi din cale-afarâ, au aşteptat procesul cu ochii ieşiţi din orbite şi cu noduri în gât. In sfârşit, le sosec citaţii şi cei doi pornesc spre judecata care avea să-i condamne, după pă­rerea lor, la „sare“, pe toată viaţa. Ca să-şi ia rămas bun dela lumea pe care erau siguri că n’au s’o mai revadă, dar mai a­­les ca să prindă „curaj“ pentru întâlnirea cu justiţia imanentă şi implacabilă, cei doi romi au intrat de dimineaţă într’o câr­ciumă şi s’au pornit să-şi ridi­ce moralul cu ajutorul ţuicii. Făcuţi cum era mai bine, culpabilii pleacă la judecată, cam nesiguri pe picioare, dar na­ curagioşi. — Ce, o să ne omoare pentru trei găini ? Vine rândul procesului lor. — Neaţă al Saftei şi Costică al Marandei.­­— Acilea. —Neaţă, vino înainte, băia­tule, şi spune frumos cum te chiama — îl îndeamnă preşe­dintele cu blândeţe. — Neaţă al Saftei, boierule. —• Câţi ani ai? — Să tot am 24. — Meseria ?­­— Muncesc şi eu pe unde pot. Prezidentul voi să i-o ia îna­inte şi sâ-l întrebe dacă într’a­­devâr e „rom“, dar îşi formulă întrebarea cam prea lapidar pentru creerul lui Neaţă. — Rom ? Neaţă, bănuind că aburii al­coolului din interiorul său au ajuns până la prezident, răs­punde cu un zâmbet rușinos : — Aş, țuică. De unde s’avem noi bani de rom ? D. I. Cu perdaf, sau fârâ?.. .- Dacă îndemânarea lui „Peter” e mnare, insă, curajul dien.« __titlul său nu e mai pre­jos...­­ __ Sfatul medicului Urinarea cu sânge Urinarea cu sânge este totdea­una un simptom alarmant; de altfel sângele, ori pe unde ar e­­vada din organism, impresionea­ză. Şi, cu drept cuvânt, pentrucă această constatare arată în ace­­laş timp că undeva s’a produs o tulburare serioasă. Aşa­dar orice urinare cu sân­ge trebue să fie urmată de un examen medical metodic. In ca­zuri de boale grele, cu febră, când urina este puţină şi concen­trată, ar putea apare unui ne­cunoscător, ca amestecată cu sânge. Se înţelege că această gre­­şală grosolană trebue evitată. De asemeni sunt medicamente care colorează urina în roşu sau în cărămiziu, prontosil, rubiazol, neotropină, piramidon, etc., lucru care trebue comunicat bolnavilor ca să nu se sperie. Alte ori greşala vine dintr’o foarte obișnuită amestecare a u­­rinei cu sângele menstrual. In fine o urinare cu sângele adevă­rat poate veni de pe canalul uretral, dar aceasta interesează mai puţin. Urinarea cu sânge are anumite caractere care ne îngăduie să ne dăm seama de unde provine sân­gele. Aşa de pildă dacă toată urina ce se urinează dintr’o dată este amestecată la fel cu sânge şi mai este amestecată şi cu chiaguri lungi ca un creion, aceasta arată că sângele vine de la rinichi. Dacă însă numai prima parte a urinei este amestecată cu sân­ge, iar partea de la sfârşitul u­­rinărei este de acea roză, acea­sta este o puternică presumţie că sângele vine de la prostată. In fine, dacă la început urina vine limpede şi numai la sfârşit se arată amestecată cu sânge, a­­tunci probabil emoragia provine din băşică. Proba aceasta o face medicul prin urinarea în trei pahare, din examinarea cărora poate apoi trage concluziuni mai întemeiate. Hematuria, adică urinarea cu sânge, poate avea o mulţime de cauze, mergând de la răniri, rup­turi şi lovituri până la afecţiuni ale organelor fine ale rinichilor. Aici, într’o notă informativă, nu interesează decât o enumera­re sumară a boalelor care pot să dea naştere la un moment dat al evoluţiei lor, unor uri­nări cu sânge. Acestea sunt: pia­tra la rinichi şi la băşică, prin spârierea rinichiului şi a cana­lului uretral care face legătura dintre rinichi şi băşica urinară; piele nefrita, boală proprie a ri­nichiului; tuberculoza şi cance­rul rinichiului sau băşicei; ne­frita cronică. Se mai văd apoi hematurii, dar în mod trecător în intoxi­caţii (neosalvarsan, mercur, fos­for); în unele boale de ficat, în boale infecţioase (scarlatina he­­moragică, pojar, tifos) însă în mod excepţional; în boalele cau­zate de lipsa de vitamine (scor­­but, pelagră) şi în hemofilie Neapărat că orice hematurie trebue studiată și tratamentul nu se poate adresa în chip radical decât cauzei care a produs-o. Hematuria nu are gravitatea prin sângele care se scurge (chiar când cantitatea este importantă), ci prin originea acestuia. De aceia niciodată nu poate fi tratată cu indiferenţă o boală sau mai co­rect, un simptom de importanţa urinărei cu sânge. DR. NICOLAE V­AX AMAN L mnnvERsuc CURA DE SLĂBIRE, cu tabletele KISSINGEN de o eficacitate neîntrecută, nu cere decât răbdare şi stăruinţă. Niciun regim drastic — nicio sforţare fizică Oricine poate căpăta o siluetă sveltă, graţioasă, urmând cu regularitate, timp de 2-3 luni, un tratament cu tabletele de slăbire KISSINGEN, mijlocul cel mai sigur şi cel mai inofen­siv, pentru combaterea şi vin­decarea obezităţii. Tabletele de slăbire KISSIN­GEN, preparate din sare natu­rală de KISSINGEN şi alte sub­stanţe inofensive şi eficace, sunt cele mai indicate pentru o cură de slăbire raţională şi eficace. Ele nu provoacă o slăbire vertigi­noasă, atât de vătămătoare or­ganismului, ci îndepărtează grăsimea treptat, pe nesimţite. Urmaţi întocmai indicat:unuie date la modul de intrebuințare. Efectul dorit te poate ob­ţin­e numai după un tratament mai îndelungat. TABLETELE DE SLĂBIRE BOXBEfiGi NGEj. Condamnaţi salvaţi dela moarte Nu e vorba aci de asasini sau de oameni politici ai vre­unui stat vecin condamnaţi pentru acţiuni contra sigu­ranţei Statului, ci e vorba de bolnavi condamnaţi să sufere toată viaţa de pe urma unei boli şi care într’o bună zi au fost salvaţi dela moarte gra­ţie renumitului medicament american „Gastro D.”. Căci suferinzi de grave boli de ri­nichi, ficat sau nervi, şi-au găsit alinarea suferinţii’ nu­mai prin „Gastro D.”.’ Acest medicament se găseşte de vânzare la farmacia „Thoiss” din Bucureşti, Calea Victoriei 124 sau se trimite la domici­liu contra ramburs de lei 135. Suferinzii sunt rugaţi a în­cerca acest preparat, şi se vor convinge că este într’adevăr un leac unic. Miile de scrisori de mulţumire primite din toate colţurile lumii, sunt de altfel cea mai bună mărturie a efectelor sale binefăcă­toare. Revizuirea supuşilor străini D-nii Gh. Tătărăscu, preşe­dintele consiliului de miniştri şi ad-interim la interne şi prof. I. Nistor, ministru­, muncii, au semnat decizia de revizuirea a­­nuală a supuşilor străini aflaţi în ţară. Prin această decizie, cele două ministere, — munca şi interne­le — pun în vedere tuturor străinilor că data pentru revi­zuire este de 1 Iunie 1937. La această revizuire sunt o­­bligaţi să se prezinte toţi su­puşii străini cărora le expiră termenul de şedere în ţară pe ziua de 1 Iunie 1937, precum şi toţi supuşii străini cari au ter­men 1 Octombrie 1937 şi posedă autorizaţii de şedere în ţară fără acte de călătorie şi toţi re­fugiaţii posedând certificate dr. Nansen româneşti, fie că sunt salariaţi, fie că sunt patroni, fie că-şi exercită profesiunea sub orice altă formă, sau orice alt motiv de rămânere în ţară ar avea, chiar neexercitând o profesie. SUPUŞII STRĂINI CARI E­­XERCITA PROFESIA PE CONT PROPRIU Supuşii străini cari îşi exer­cită profesiunea pe cont pro­priu (ca patroni), vor face ce­rerea personal şi vor anexa la cerere : livretul de exercitarea profesiunei, biletul de liberă petrecere, paşaportul, dovadă de plata impozitului comercial sau industrial pe trimestrul Ia­nuarie 1937 şi certificatul de Înmatriculare a firmei la Came­ra de comerţ, dacă nu au a­­ceasta menţiune în livret. Meseriaşii patroni vor mai prezenta certificatul eliberat de Camera de muncă, doveditor că au depus actele prevăzute de legea pentru pregătirea profe­sională şi exercitarea meseriilor, pentru obţinerea cărţei de meşter. Pentru cei cari se găsesc în serviciul altor persoane sau în­treprinderi, cererile vor fi fă­cute numai de către patronii lor şi la cerere se vor anexa: li­vretul de exercitarea profesiei, biletul de liberă petrecere, pa­şaportul, dovadă de plata dări­lor pe trimestrul Ianuarie 1937, recipisa Casei de depuneri sau adiţiei financiare, (secţia de­puneri) din care să se constate că au consemnat pe numele şi la dispoziţia ministerului mun­cii taxa de lei 500 de fiecare supus străin ce au în serviciu, precum şi copie certificată de pe tabloul de personal depus la inspectoratul industrial sau co­mercial, în cursul lunei Ianua­rie a. c., cu arătarea concedie­rilor şi angajărilor făcute până la 1 Mai 1937. Pe lângă actele arătate, se vor mai depune la cereri: pen­tru ucenici autorizaţia specială a ministerului muncii; pentru lucrători şi maeştri ,acte dove­ditoare a pregătirii lor profe­sionale în specialitatea pe care o practică în ţară sau certifi­catul eliberat de Camera de muncă, de depunerea actelor de specialitate în vederea obţine­­rei cărţii de capacitate, cu ară­tarea actelor depuse. SITUAŢII PENTRU SALARIA­ŢII STRĂINI FARA ANGAJA­MENTE Salariaţii străini cari în mo­mentul revizuire­ se găsesc fără angajament, vor face singuri cererea și vor anexa: livretul de profesie, biletul de liberă pe­­trecere, paşaportul, dovezi de specialitatea ce au şi dovadă de plata impozitului pe trimes­trul Ianuarie 1937. Toţi ceilalţi supuşi străini, cari nu se găsesc în nici una din categoriile de mai sus, vor face singuri cererile şi vor a­­nexa: biletul de liberă petrece­re, paşaportul, dovadă de plata impozitului pe trimestrul Ia­nuarie 937, dovada vechime­ în România cu certificate elibera­te de organele poliţieneşti sau preţuri, dovada mijloacelor de existenţă şi certificate elibera­te de organele de poliţie sau administrative că nu profesea­ză. In cereri vor arăta: domici­liul, ocupaţia ce au şi motivul rămânerei în ţară CÂND SE DEPUN CERERILE Cererile şi actele astfel întoc­mite se vor depune între 2—20 Mai 1937, pentru supuşii străi­ni domiciliaţi în comunele ur­bane, la oficiile de poliţie; pen­tru străinii din comunele ru­rale, la preţurile respective ; pentru cei din Bucureşti, la serviciul controlului străinilor de pe lângă prefectura poliţiei Capitalei (din calea Victoriei). Nu vor fi admişi la revizuire şi vor fi trecuţi imediat peste frontieră, cei cu termenele ex­pirate, sau acei ce au ca ultim termen 1 Iunie 1937. Nu se vor primi pentru revi­zuire, sub nici un motiv, cere­rile ce nu au termene anuale (1 Iunie, 1 Octombrie şi Nan­­seniştii). Deasemeni voiajori şi re­prezentanţii firmelor comer­ciale din străinătate, ce se gă­sesc în ţară de mai multă vre­me, intră în revizuire, urmând condiţia profesioniştilor. La depunerea cererilor şi ac­telor pentru revizuire, organele indicate pentru primirea acte­lor vor elibera depunătorilor a­­deverinţe cu termen de valabi­litate 1 Septembrie 1937. Aces­te adeverinţe vor servi supuşi­lor străini pentru şederea în ţară pe timpul cât va dura re­vizuirea şi până la restituirea actelor revizuite. Străinii cari deşi se găsesc respinşi, fie de ministerul mun­cii, fie de ministerul­ de interne şi deci trebuiau să fi fost exe­cutaţi şi să nu mai intre în re­vizuire, totuşi au introdus ce­reri pentru revizuire, aceste ce­reri fiind greşit primite, vor fi urgent restituite, împreună cu actele anexate, oficiilor poliţie­neşti respective ,spre a se lua imediate măsuri de trecerea peste graniţă a lor fără vre­o altă formalitate. Actele se vor restitui prin or­ganele poliţieneşti sau preţurile în raza cărora domiciliază su­puşii străini, numai pe bază de paşapoarte valabile pe termenul acordat. Dispoziţiunile d-lui ministru Nistor, sunt luate pentru a pro­­tegui mâna de lucru autohtonă prin descongestionarea pieţei de străini. Anul acesta revizui­rea va fi cât se poate de dras­tică şi împotriva celor cari nu se vor conforma prevederilor acestei dispoziţiuni, d. ministru I. Nistor va aplica în total li­tera legii referitor la şederea în ţară a străinilor, trimiţându-i peste graniță. A APĂRUT în : COLECŢIA LEGILOR ROMÂNIEI No. 96 Sub îngrijirea D-lui Profesor Univ. G. Alexianu LEGEA AVOCAŢILOR din 28 Decembrie 1931 şi cu modificările din 6 Aprilie 1932 şi 2 Aprilie 1936 şi cu Regulamentul Pensiilor Avocaţilor din 10 Decembrie 1936 şi Tabloul Onorariilor Minimale din 10 Decembrie 1936 Editura ALCALAY Viantul loO­iei Se găsește de vânzare la toate librăriile. 1130 I ­ 01AUL DESPRE­ BATISTE Unii susţin că un bărbat bine îmbra­­cat alege batista albă, atât pentru haina de zi cât şi pentru cea de seară. Alţii însă cred că batista trebuie sa armonizeze în culoare cu cravata sau­ cămaşa. Pentru oricare din teorii aţi înclinat reţineţi acest fapt: colecţia Pyra­mid e din cele mai bogate ! Mode­lele sunt atât de variate încât veţi găsi batista cea mai potrivita pentru haina Dv. Pyramid este un produs al fabricei Tootal, Manchester (Anglia). Aceasta înseamnă calitate superioară și ga­­rantată. • Lei 4.1. BUCATA • Lei 492 DUZINA Un produs al fabricei TOOTAL MANCHESTER (Anglia)" Gerefi pretutindeni cataloagele renumitelor aparate Kodak CATEVA MODELE: Junior format 6x9 obiectiv 6.3 Vollende „ 6x9 „ 4.5 Kodak 620 „ 6X9 „ 4.5 Regent, dublu form. „3.8si4.5 Duo format 4.5x6 „ 4.5 Retina „ 24x36nVm,, 3.5 Preturi de la 1800 la 8000 lei 19 XOIIMK cea mai mare firmă mondială de fotografie 2120 DIETA TRESFARIN s’a mutat in D.S.,vis Pâine, prăjituri, bomboane, ciocolată, tâitei, conserve pentru diabetici şi regim COMANDAŢI DIN TIMP COZONACI DE PAŞTI Federaţia generală a salariaţilor publici Statutul funcţio­narilor publici Consiliul Federaţiei generale a asociaţiilor profesionale de sa­lariaţi publici s-a întrunit mier­curi seara în şedinţă extraordi­nară, la care au luat parte repre­zentanţii tuturor organizaţiilor componente. D. AUREL TURNESCU, secre­tar general, a citit o numeroasă corespondenţă a organizaţiilor din Capitală şi provincie, prin care cer lămuriri Federaţiei, dacă este adevărat svonul, publicat şi de unele ziare, că statutul va fi legiferat pe cale de decret regal. D. preşedinte STANCU BRA­­DIŞTEANU a adus la cunoştinţa consiliului, că svonul legiferării statutului pe cale de decret re­gal nu se poate baza pe nimic temeinic, ci poate fi cel mult­ o încercare de sondare a atmosfe­rei funcţionăreşti. Legiferarea sta­tutului a fost amânată de către forurile superioare d-lui subse­cretar de stat Bentoiu şi anume în urma cererii „Frontului unic“ al asociaţiilor de funcţionari pu­blici. Proiectul d-lui subsecretar de stat a fost socotit de „Frontul unic“ ca inferior statutului ac­tual, întrucât scotea din statut toate categoriile de funcţionari, afară de funcţionarii administra­tivi şi nu cuprindea cele două mari deziderate ale tuturor orga­nizaţiilor de funcţionari publici şi anume: a) tabela normativă de salarizare, bazată pe mini­mum de existenţă şi b) dreptul asociaţiilor funcţionăreşti, de a ataca în justiţie numirile, înain­tările, încadrările şi transferările ilegale. Statutul funcţionarilor publici este o lege cu caracter constitu­ţional şi serveşte de bază orga­nizării Statului. Statutul deci nu poate fi legiferat decât prin Corpurile Legiuitoare, dându-se posibilitate unei ample discuţi­­uni, care să pună la punct toate chestiunile în legătură cu func­ţionarii publici. „Frontul unic“ a asociaţiilor de funcţionari publici îşi va face pe deplin datoria, pe căile legale. Consiliul a hotărît, ca să se răspundă tuturor organizaţiilor în acest sens. Consiliul a mai hotărât, ca o delegaţie a Federaţiei, în frunte cu d. preşedinte, să se prezinte d-lui prim ministru, spre a-i în­mâna moţiunea votată de adu­narea generală a Federaţiei, ţi­nută în ziua de 18 Aprilie şi să-l roage, ca să aprobe dezideratele ce le cuprinde. Viitoarea şedinţă se va ţine Sâmbătă, 8 Mai, orele. 18. AU SOSIT DIN ABERlüá Kurdash aparat p. curbat genele 200 lei. Eyelash Grower po­­mada p. creşterea genelor, 100 lei. Gene false de neobservat, perechea 160 lei, la Dortheimer, Piaţa Academiei­­ (Mihai Viteazul, Universitate). Ce­reţi catalog. Feriţi-vă de imitaţiuni. Ghicesc pe nume. Spun data căsă­toriei şi numele soţului. Prezic trecutul şi viito­rul. Ajut şi la în­deplinirea dorin­ţelor. Taxa 50 iei. Strada Nicuşor No. 20 (prin şos. Panduri). 23 Bulev. Brătianu 37 , vis-a-vis de Spitalul Colţea Telefon 4.37.33 459 Abonaţii noştri, cărora le expiră abonamentul la 1 Mai 1937 sunt rugaţi a trimite costul din vreme spre a li se putea trimite ziarul In continuare. Pe cuponul mandatului trebue lipiţi eticheta abonamentului expirat. ^ ------xoxOxox-------­ Apariţia banditului Cartai Bolgrad, 27 Aprilie In localitate s’a ivit iar ban­ditul Cartai, care îşi ispăşise câţiva ani osânda şi care fusese­­ arestat din nou de poliţia ara- I­şului şi trimis parchetului Is- I mail pentru furturi. Acum el ameninţă pe cei cari au primit înapoi porcii furaţi şi pieile, că, în caz de nu-i vor restitui por­cii şi obiectele furate, vor fi ucişi. Se pare că banditul are şi complici. Poliţia cau­tă să-i prindă din nou.

Next