Universul, octombrie 1937 (Anul 54, nr. 270-284)
1937-10-01 / nr. 270
LEI 76 LEI direct Secţiunii „UNIVERSUL” a Societăţii „FRANCO-ROMANE Bucureşti, Calea Oriviţei 23, şi veţi primi: O POLIŢA DE ASIGURARE DE LEI 20.000 cu începutul 1 Octombrie 1937, cu un număr pentru tragerea lunară de Iei 20.000 şi 8 numere pentru tragerile de lei 4000 şi lei 2000. La achitarea ratei a 4-a lunare de lei 76, veţi primi: ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE, într’o frumoasa casetă căp^ tuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: UN SERVICIU DE 6 PAHAE£Ţ^£METALITNIDIZ^AT, într’o frumoasă”caseta căptuşită cu ^mătase. — LĂMURIRI ȘI PROSPECTE LA CERERE — AMINTIRI DIN ARGENTINA NUMCă „I- I mai îngrăşăminte, nici lucrări de tinsă, preparaţie. Agricultorul arunca,arie pe vremuri, sămânţa în mod ru- Mi- I dimentar şi nu se mai ocupa de ănături până la recoltă. Nu cerea muncă şi alte îngrijiri pţioase, cari răpesc atâta şi costă atât de scump în cu pământurile obosite. Cuuşurinţă era aruncată săîn unele locuri, încât la înfloririi se vedeau, de -i, mari întinderi de grâu ite cu florile galbene ale ■Qj iSe face acolo cu bunăta-5e pământului, care fie muncitorului, plinei este, după zis, bun, fertil şi cere, nici asîngrăşăminte i îngrijiri, dar It... Se cultivă |i printr’o mentorii de vipiile lor sunt rele şi de fiinţează păzitorilor, iar tu totul, le jtză şi foarte lansformă în lucernă, TICAN ţj «Ss.h. ’â a fiica, fiaZ Vpricinuit de epuraţiile te de Stalin, oricare ar fi adevăratul ii neputinţei ruse în Ex-Orient, ceea ce importă înaintează în cuceririi Chinei fi defavorabil bedere al intereale Marei-Britaniialte puteri euroe-Unite, deasemeameninţate să-şi lienţa în China, pentru viitor. Int, constatăm că de- fiului rus în lume. Ind. Litvinov discursuri Niciodată cuvintele tlocui faptele. In Eu- floate produce o mişcare în domeniul relaţiilor internaţionale, spre a restabili echilibrul tulburat de pierderea prestigiului suferit de Rusia. AUGUR falsurile cu autorizaţiile de şedere in ţară Un comunicat al ministerului muncii Ministerul muncii ne trimite spre publicare următoarele : „Faţă de articolele şi comentariile publicate în unele ziare în legătură cu cercetările ce se fac cu privire la falsificarea autorizărilor de şedere în ţară pentru supuşii străini, vă comunicăm următoarele pentru restabilirea adevărului. Ministerul muncii—având indicii că unele cereri privitoare la supuşii străini, cari solicitau autorizarea de şedere în ţară ar fi fost falsificate, — de comun acord cu Direcţia generală a poliţiei a luat intense măsuri pentru descoperirea autorilor. In acest scop s’au dat două aprobări cu semnie convenţionale, cari s’au dovedit în urmă că au fost în adevăr modificate, prin ştergerea completă a textului şi scrierea din nou a unui alt text, în care s’au introdus mai mulţi străini decât fuseseră aprobaţi. Cercetările au dus în acelaş timp la identificarea autorilor falsurilor. Aceştia au fost arestaţi şi deferiţi parchetului, unde cercetările sunt în curs. Falsurile au fost săvârşite în afară, de către persoane străine de ministerul muncii, nefiind implicat nici un funcţionar. Comentariile făcute în unele ziare de a se cunoaşte rezultatul anchetei judiciare sunt premature şi alarmante şi ating pe nedrept prestigiul unor distinşi funcţionari, cari în tot cursul cercetărilor au dat tot concursul organelor direcţiei generale a poliţiei pentru descoperirea falsurilor"". tsm Doua crime Ibi Judeţul Hâmboavl la Tărgovişte, 28 Sept. Parchetul a fost înştiinţat că în şanţul unei şosele a fost găsit, rănit grav, săteanul Ilie V. Radu, din comuna Braniştea. Abia transportat acasă, Iiie Radu a murit, fără să poată da vre-o lămurire în privinţa rănirii lui. S’au făcut imediat cercetări şi sunt bănueli că a fost rănit de Constantin I. Florescu. Acesta a fost arestat de jandarmi. D-nii procuror Al. Popescu şi medic legist dr. Condurăţeanu, au plecat pentru facerea anchetei şi autopsiei. O veche ceartă pentru pământ, exista între Florea Iancu Cârciumaru şi Ion N. Ion, din Potlogi, din care cauză duşmănia creştea mereu. Florea Cârciumaru, aflându-se ■la câmp, a fost atacat, prin surprindere, de mai mulţi inşi şi de Ion N. Ion, cari l-au doborât cu ciomegele. Victima, având fractura bazei craniului, a murit iar criminalii au fost arestaţi. Parchetul înştiinţat a dispus facerea autopsiei cadavrului. xox • xox---—— ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ +■♦♦♦♦♦++♦♦+-» ♦ 4 ♦ »■M-M-Mrt-» ♦ ♦ ♦ ♦ 4 4-4» In fiecare săptămână TRUP * SUFLET publică sfaturi, articole, reţete de medicină, pe interesul tuturor Aţi cumpărat numărul din săptămâna aceasta? UN EXEMPLAR 7 LEI PRETUTINDENI UNIVERSUL Ocdenida/1 JOI 30 SEPTEMBRIE Ortodox : Sf. Părinte Grigore Episcopul Armeniei Mari. Catolic : Sf. Ieronim. Protestant : Ieronim. Evreesc : 24 Tisri 5698. Mahomedan : 24 Regele 1356. Răsăritul Soarelui 6.13 ; Apusul 17.58. JOI, 30 SEPTEMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radiojurnal. Concert de dmineaţă (dscuri) : Dans spaniol şi Bolero de Lucchesi; Scena automatelor şi Valsul păpuşilor din „Coppelia“ de Delibes / Hora îndrăcită şi Cântă-mi să dragoste... Sfaturi gospodare?4 5* medicale. 13 : Ora. Culturale. Spot- Cot» Dunării. „ 13.10: Concert de franz. Orchestra Ionel Criste? (voce: Petre Stamate): Romanţ’ Şi Arii naţionale; Scânteile carului, vals de Waldteufel ; Romanţe şi Arii naţionale • 17 lacrimă în ochii tăi, tango’ de Eugen Seno; Să nu-mi săraţi ochii, tango de Roman; Ca să-ţi cânt dintr’o ghitară, romanţă de Nello Manzatti şi Arii naţionale; Banule bănuţule, cântec de Martini; Plânge’n noapte o haraiană, tango de Şerban ; Arii naţionale. 14.10 : Radio jurnal: Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30 : Continuarea concertului : Trandafirii albi şi roşii, tango de Basile Lupu; Ne-am despărţit, vals de Dendrino; Doi trandafiri, slow de Roman; Romanţe şi Arii naţionale. 15 : Ultimele ştiri. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.03 : Concert de muzică distractivă şi de dans (discuri) ; Când macii înfloresc de Towers; Două şansonete de Jean Villard (voce : Gilles şi Julien); Noapte bună, dragă de Noble şi Pe un mic balcon in Spania de Boli (voce: G. Metaxa) ; Dormi, îngerul meu de Kreuder; Tango de Mohr şi Slow-* fox de Grothe; Ochii albaştri (voce: Georgewsky); Clopotele din Locarno, tango de Murzalo; Fox de Demon şi Fox de Nelson; Luna, vals de Lincke şi Aur şi argint, vals de Lehar; De ce zâmbeşti ? de Andreescu (voce: Mia Braia) şi Miţa, slowfox de Villnov (voce: P. Alexandru). 20 . Probleme ale învăţământului superior de prof. C. Kiriţescu. 20.15 : Cântăreţi germani (disc.); Noapte şi visuri de Schubert (voce : Georg Walter); Serenadă şi Cântec de dragoste de Brahms (voce: Heinrich Schlusnus); Arii din ,,Tannhäuser" şi „Aurul Rinului" de Wagner (voce : Rudolf Bockelmann); Arie şi Duet din „Maeştrii cântăreţi“ de Wagner (voce: Fredrich Schorr şi Lauritz Melchior). 20.45 : Iulia Haşdeu, de Ion Manolescu. 21 : D-na Zenaida Odobescu, canto : Arie din „Mignon“ de Thomas ; Plâng, romanţă de Tosti ; Romanţă de Glier; „Umbra“ de Cavadia; Ce te legeni codrule de Scheletti; Mândră, mândruliţa mea de Monţia. 21.20 : Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Uvertură la „Liliacul“ de Joh. Strauss; Floricele, potpuriu naţional, de Paschill; Serenadă andaluză de Armandola; „Ţării mele“ suită de orchestră de Ochi Albi ; Garofiţa, potpuriu de Gh. Dinicu ; Rusticanella de Cortopassi; Pe albastrele ape hawaiene de Ketelbey. 22.30 : Sport. Radio-jurnal. 22.45 : Concert de noapte al orchestrei Titi Constantinescu, transmis de la restaurantul „Continental“. 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. RADIO-EXPERIMENTAL I 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. Şi RADIO-EXPERIMENTAL II 9,5 khz. 31,5 m. 0,25 kw. 21 : Muzică clasică (discuri) : Trio în si major şi Trio in do minor de Beethoven ; Vals din Cavalerul Rozelor de Richard Strauss. 21.20: Informaţiuni universitare. 21.30 : Muzică uşoară şi românească. Ţi-am pus flori la cingătoare şi Tudorei cântate de Mia Braia; Inimă de golan şi Mi-e gândul la tine cântate de P. Alexandru; Oh ! Muchi, Mucki oh... şi Hu-o-hoh, I alter Schimmel de Fritz Domina . S’a sfârşit povestea, noastră de iu- bire și Cavaleri Spanioli cântate de P. Alexandru. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20: Concert de orchestră. 22.10: Muzică variată. 23: Meteor, Sport, Reportaj. 23.30: Muzică de Bach. 23.45: Inf. 24- Mu-71/10 florie Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. 20.30: Concert. 20.50: Conf. 21: Concert simfonic. 22.45: Schiţă literară. 23: Muzică de dans. 23.50: Radiojurnal. Meteor. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. 19 : Orchestră de țigani. 20 : Concert de orchestră de salon. 20.30: Seară de teatru. 22.10: Radiojurnal. 22.35: Concert de orchestră. 23.45 : Conf. 24: Orchestră de jazz. 1.06 : Știri. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 20.25 : Din comoara de cântece din Tirol. 21.15: Concert în Amol de R. Schumann. 22: Concert de muzică distractivă. Rosamunde (Scubert); Caveleria rusticană (Mascagni). 23.10: Inf. Meteor. Programul pe mâine. 23.20: Muzică de dans. 24 : Concert nocturn. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw.— 20.20 : Muzică variată. 21.30 : Cont. 21-40 : Muzică ușoară. 22 : Comedie, radiofonică. 23.15 : Muzică va- SortOM23’45 : Muzică de dans. 24 : «T. S’ 22 : Concert de vioară. 22.40 : Madonv,na comedie în trei acte. München, 405 m. 21R vaz 100 kw. 22.10: Concert de muzică de cameră de Schubert. 23 • Ora, Meteor, Info Sport. 23.ap •.conf 23.30 : Concert distractiv. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 20.10 : Muzică variată. 21 : Concert de soliști 23. Inf.20: Muzică de dans. Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. 20.20 : Muzică variată. 21.10: Raj,dio-jurnal. 21.30: Conf. 22: Adriana Lecouvreur, comedie dramatică. Breslau, 316 m. 950 kHz. 100 kw. 20 : Concert de orchestră. Beethoven și Brahms. 22.15 : Suită radiofonică. 23: Inf. 23.10: Cronică 23.30: Concert de muzică distractivă. VINERI, 1 OCTOMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30 : Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) . Poveşti din pădurea vieneză şi Viaţă de artist, valsuri de Joh. Strauss; Moara in Pădurea Neagră de Eilenberg şi Fierarii în pădure de Michaelis. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : Ora. Culturale. Sport. Cot», Dunării. 13.10 : Concert de prânz, punt5" Itra Radio, dirij. de Ion G* Uvertura „Frumoasa Rotrt”. Lautensehlager; Suită de Albeniz; Florile iubiri* vals de concert de Fr. Rust; PTM Tremea lui Holberg, suităInstru-mente de coarde de Ed. Grieg » Dansuri popuvie romanesti de Bartók. . , , „ 14.10 : Regio- jurnal: Ora, Mersul vrem** Bursa: Stiri Interne și eX14TM* Muzică distractivă (disc.) : Siaire de Dixon (Imperial); Melege de Levant şi Dans spaniol de Seymour (voce: George Metaxa); Boston de Lindsay şi Vals de Lincke. De ce nu plângi cu mine de Şerban şi Petroşca, fox de Albin (voce: Ion Luican). 15 : Ultimele ştiri. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică variată, orchestra Jean Sibiceanu . (voce : Cristian Vasile); Arii populare; Ştergeţi ochişorii păpuşica, tango de Vasilescu şi Fiindcă te iubesc, foxtrot de Vasilescu, Arioso şi Dans din baletul „Peştele de aur“ de Z. Pouni (vioară : Jean Sibiceanu); Ce o să zică lumea, tango de Vasilescu; Rio-Rino, rutfiba de Dendrino; Arii populare ardeleneşti; Cucu... cântec popular de Hugo şi Stan în poartă şi aştept poştaşul, cântec românesc de Vasilescu; Frumosul Rosmarin de F. Kreisler; Recunoaşte Domnişoară că am greşit, tango de Vasilescu şi Hai să-ţi arăt Bucureştiul noaptea, foxtrot de Vasilescu. Sârbe de pretutindeni. 20.15 : Călătoriile în antichitate de C. Gerota. RADIO - ROMANIA 20.35 - 21 : Muzică distractivă (discuri) : San Francisco, fox de Jurmaim şi Fox din filmul „Născută pentru dans“ de Porter, Lied de Knobel şi Nu există decât o singură dragoste de Künneke (voce : Marcel Wittrisch); Dragostea, lied de Sendrey şi Lied de Goetze (voce : Greta Keller); Fox de Hudson. RADIO - BUCUREŞTI 20.35 : Muzică de cameră pentru instrumente de suflat: Quartet No. 5 în re de Rossini (Hristache Popescu, flaut, C. Meţani, clarinet, C. Scheuch, fagot şi S. Pincu, corn). RADIO-ROMANIA şi RADIO - BUCUREŞTI 21: „Trubadurul“, operă în 4 acte (8 tablouri) de Giusepe Verdi (discuri). Distribuţia: Contele de Luna: Apollo Granforte; Leonora: Maria Carena; Azucena: Irene Minghini-Cattanea; Manrico: Aiureliano Pertite; Ferrando: Bruno Carmassi. Corul şi orchestra Operei Scala, dirijată de Sabario. In pauza I-a (21.30-21.45): Cărţi şi reviste. In pauza II-a (22.25-22.35): Radio-jurnal. In pauza IlI-a (22.55-23.05) : Sport. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. 21: Muzică (discuri) : Pe o piaţă persană şi In grădina unei mănăstiri de Ketelbey; Arii din Tannhäuser şi Olandezul zburător de Wagner. 21.20: Informaţiuni universitare. 21.30 : Muzică uşoară Şi românească. Auzi Leano şi Ce frumoasă este viaţa cântate de Alex. Pădureanu; Când pisica nu-i acasă şi Reverie cântate de Mia Braia ; Cu tine singur şi Nu mă gândesc decât la tine, cântate de Jack payne; De ce zâmbeşti şi Miţa, cântate de Mia Braia. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20.10: Plăci. 21: Mic concert de seară. 22: Reportaj. 22.15 : Concert vocal. 23: Sport. Reportaj. 23.30: Concert nocturn. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 120 , kw. 21: Muzică de operetă. 22: Radiojurnal. 22.15 : Orchestră de salon. 23: Concert de muzică de cameră. 23.50: Radiojurnal. Meteor. Budapesta, 549 i. 546 kHz. 120 kw. 20.30: Retransmitere de la Opera Regală ungară. 23.30: Orchestră de țigani. 24: Inf. in engleză. 0.05 : Plăci. 1.05: Știri. Viena, 507 m. 592 kHz. 120 kw. 20.25 : Muzică de bar. 21: Balade moderne. 21.40: Piesă radiofonică. 23.20 : Concert de orchestră. 24: Continuarea concertului. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20.20 : Muzică variată. 21.10: Radiojurnal. 21.30: Conf. 21.40: Muzică variată. 22: Casa cu trei fete, operetă de Schubert. 24: Radiojurnal. 0.15 : Muzică de dans. München, 405 m. 216 kHz. 100 kw. 20 10 : Concert de muzică distractivă. 22: Plăci. 23.30: Concert nocturn. Leipzig, 382 m. 785 kHz. 120 kw. 21.10 : Concert. 22: Concert simfonic. 23.30: Concert. 24: Muzică de dans. _ . Milano, 368,6 m. 814 kHz. 50 kw. 20.20 : Muzică variată. 21.10: Radio-jurnal. 21.30: Conf. 21.40: Muzică variată. 22: Concert de orchestră. 23: Conf. 23.10: Concert de vioară. 24: Radiojurnal. 0.15: Muzică de dans. Breslau, 316 m. 950 kHz. 100 kw. 2010 : Concert de muzică militară. 22.15 : Pentru germanii din străinătate. 23: Inf 23.20: Conf. 23.20: Concert nocturn. -------XOXQXOX------- RADIO - EXPERIMENTAL I 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. ȘI RADIO-EXPERIMENTAL II 9,5 khz. 31,5 m. 0,25 kw. * Arginţii lui Iuda (Urm*** din P®8‘ I-a) marilor mişcări rt*Pu*are şi urmările logice//e r.eI?Jutu' lor sunt pre^te elevilor... „Toţi elevii citesc discursurile lui S^m Precum Şi wate jjp/^rîriile Comitetului centr^* jt/asta este învăţământul Cf.e însoţeşte în viaţă noua generaţie a „cetăţeanului liber“ (?) sovietic, dorit nouă spre binele aproapelui! Totul este răsunetul cuvintelor rostite, cu privire la învăţământ, de Lenin, idolul roşu al unor rătăciţi şi urgisiţi de soartă. Iată-le : „Să o mărturisim deschis: şcoala in afară de politică este o minciună şi o făţărnicie ; menirea noastră in şcoală este aceasta oriunde : SA LUPTAM PENTRU DARAMAREA BURGHEZIEI“. Acesta este crezul la care se închina sanhedrinul tineresc al liceelor româneşti (?) din Hotin. Iată ce au Înţeles să scoată din învăţământul şcolăresc, secăturile nevârstnice, plămădite sub acoperământul taled-ului in ghettourile Hotinului, vechea cetate moldovenească de margine aIul Ştefan ! Copiii,—de fapt copii sunt, dar primejdioşi, — şi-au luat pedeapsa cuvenită, fără ca prin aceasta să se fi tăiat capetele comunismului cât ale hydrei mitice. Dar, o altă latură dureroasă a procesului din Cernăuţi, trebue privită sub adevărata ei înfăţişare şi anume : netrebnicia apărării tineretului comunist de către avocaţi români, dacă nu cu sufletul dat de nume şi.. pâine. Să-l luăm în şir, deşi a-i aminti răscoleşti mocirla în care pentru arginţi se poate scălda o conştiinţă. Nu se poate vorbi de spirit de sacrificiu, sau de datorie profesională. Sunt clipe când orice om cu suflet se leapădă de astfel de Îndatoriri. Sunt clipe în cari simţimântul de iubire de neam are precădere asupra oricărui alt simţimânt. Sau aperi fără plată, în care caz Împărtăşeşti părerile invinuitului, sau eşti plătit, în care caz nu mai poţi fi desbrăcat de interes. La Cernăuţi, avocaţii români au săvârşit o crimă de les-naţiune. Avocatul Gheorghe Popovici, căpitan în rezervă şi fost comisar regal, este acela care a mai apărat şi pe studenţii ucraineni Tot dânsul, cu prilejul procesului de acum a cerut preşedintelui tribunalului să îndepărteze din şedinţă pe reprezentanţii ziarelor naţionaliste, care influenţează neplăcut mulţimea despre învinuiţi. Oare numai colonelul Petrescu este coadă de topor ? Cât priveşte pe doamna avocată Ciobanu, evreică de obârşie, Iată de pe răbojul apărării tinerilor evrei comunişti din Hotin numele celorlalţi avocaţi creştini români: Alex. Saghin, Traian Popovici, Eusebiu Hotinceanu, Florescu, Ionescu şi Tabacu din Hotin. Iertare n’au nici avocaţi : Schreiber, Adelstein sau Pinkensohn, cari deşi evrei, sunt Înscrişi in baroul românesc. Dimpotrivă, nefăcând parte din apărătorii tinerilor comunişti, aduceau mai mult câştig cauzei pe cari s’au grăbit, şi el, să o apere. Cât timp avocatul nu va pricepe că dacă uneori, greşite interpretări, sincere, pot fi îngăduite, sunt clipe când sacerdoţiul avocaturii nu poate îngădui pătarea robei pe care, nepurtând-o, crede, că şi alţii uită că simbolic el tot o poartă. La Cernăuţi, s’a pângărit acel sacerdoţiu. Nu aşa se întăreşte neamul. Iuda a primit cei 30 de arginţi, dar mustrat de cuget s’a spânzurat. EMANOIL HAGI MOSCO Itilii si Emii ii Hin ~ Urmare din pag. l-a ~ DEMOCRAŢIILE ITALIENE ŞI GERMANE Fascismul are morala sa căreia înţelege să-i rămână credincios, şi aceasta este şi morala mea : a vorbi limpede şi pe faţă şi când eşti prieten cu cineva a merge împreună cu el până la capăt. Toate argumentele politice ale adversarilor noştri sunt fără temei: in Italia şi în Germania nu există dictatură, ci organizaţii şi forţe cari servesc poporului; nici un regim, în nici o parte a lumii nu găseşte atâtea adeziuni ca regimurile din Germania şi Italia. Cele mai mari şi mai adevărate democraţii ce există azi în lume sunt Italia şi Germania. LUPTA ÎMPOTRIVA BOLŞEVISMULUI „Comunitatea aceasta de idei italo-sermană îşi găseşte expresia sa în lupta contra bolşevismului, forma modernă a celor mai crude tiranii bizantine, exploatarea nemaiauzită a bunei credinţe, regim de sclavie, foamete şi măcel. Forma aceasta de degenerare umană, clădită pe minciună, a fost combătută cu cuvântul şi cu arma, căci atunci când cuvântul nu mai e suficient şi când se iveşte ameninţare gravă, trebue să recurgem la arme. Este ceea ce am făcut noi în Spania, unde mii de fascişti italieni voluntari au căzut pentru a salva civilizaţia occidentală, care poate să mai renască dacă părăseşte zeii falşi şi mincinoşi de la Geneva şi Moscova pentru a se apropia de adevărurile luminoase ale revoluţiei noastre* TOATA EUROPA VA FI FASCITA Voi şi noi nu facem dincolo de graniţele noastre „propagandă“, în sensul banal al cuvântului, pentru a câştiga adepţi. Noi socotim că adevărul are o mare putere de pătrundere şi sfârşeşte prin a triumfa. Europa va fi mâine fascistă, în virtutea desfăşurăriii logice a evenimentelor şi nu prin propaganda noastră. Nu ştiu când Europa se va trezi, căci, după cum s’a spus la congresul partidului naţionalsocialist la Nuernberg, forţe obscure, dar bine identificate, s’au pus pe lucru pentru a răspândi războiul dinăuntru în afară. MĂRTURIE IN FATA LUMII Important este în asemenea împrejurări ca cele două popoare ale noastre, cari constitue o masă impunătoare de 115 milioane suflete, să rămilnă unite într’o singură zi o neclintită hotărîre. Manifestaţia uriaşă de azi va fi mărturie în faţa lumii. Ultimele cuvinte ale Ducelui au fost primite cu ovaţii uriaşe. Milioanele de oameni strigă într’un singur glas „Heil Duce” „Heil Duce“. Ducele salută cu braţul întins şi părăseşte împreună cu d. Hitler tribuna, in timp ce muzicile militare cântă imnul regal italian şi apoi imnul fascist. Spargerea din comn. Ghimpaţi-Vlaşca Ghimpaţi, 28 Sept. O îndrăzneaţă spargere sa întâmplat in com. Ghimpaţi (Vlaşca), la debitul de tutun, proprietatea d-lui Nae Georgescu. Făcători de rele au spart noaptea debitul şi au furat 6285 lei în numerar, precum şi în valoare dein ***’Cazul fiind luat In cercetare de jandarmi, hoţii au fost descoperiţi. Ei sunt : Ioan M. Şerbănescu, Dumitru I. Artin şi Marin P. Gârniţă, toţi în comuna Ghimpaţi. Ei sunt cercetaţi de şeful postului Ghimpaţi, plutonier Negoi Iordan, şi vor fi toţi in judecată pentru furt şi spargere. Procesul fraudelor de la Casa de Asigurări Sociale din Tărgovişte Tărgovişte, 28 Sept. In faţa secţiei III-a a trib. local, au început azi, dezbaterile procesului cunoscutelor fraude săvârşite la Casa asigurărilor sociale din oraşul nostru. Se ştie, că au fost daţi judecăţii : Ştefan Ştefănescu, şeful contabilităţii, Mihail Popescu, casier, Sebastian Rădulescu Mărceşti, impiegat, Dumitru Dumitrescu, şef de secţie la Casa de construcţii de la Casa centrală, (toţi patru arestaţi) şi Anghel Constantinescu, de la direcţia contabilităţii Casei centrale şi Ion Chiţu-Epuraş, om de serviciu la Casa asigurărilor din localitate, (amândoi liberi). Completul a fost format din d-nii juecător N. Mihăescu. Florentin Constantinescu, procuror Gr. Stoilov, grefier Bărbulescu. D. av. V. D. Ionescu, reprezentantul Casei de asigurări, a cerut introducerea ca parte civilă şi a Casei centrale, ceea ce tribunalul a admis. Procesul a fost amânat la 12 Octombrie c., din cauză că nu au fost citaţi toţi martorii. * Acelaş complet insă sub preşedinţia d-lui Marcel Eleuterescu, preşedintele secţiei, a judecat apoi cererile de punere în libertate, a celor patru arestaţi. Tribunalul a admis punerea în libertate numai a lui Dumitru Dumitrescu, de la Casa centrală. „ Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviți la reinoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. Anul al 54-lea Nr. 270 Vineri 1 Octombrie 1937 RUBRICA ŞCOALEI SECUNDARE Muzica in liceu (Un răspuns) Cine poate tăgădui, că m’ar fi bine ca elevii noştri să albe cât mai multe cunoştinţe clare şi temeinice, dim toate materiile de învăţământ! Nici eu! Dar problema se pune in totalitatea ei. Să admitem, că fiecare ar putea să aibe dreptate şi ar putea să justifice punct cu punct alcătuirea programei analitice, însă laolaltă, niciodată nu vor avea dreptate, dacă nu s’a păstrat de fiecare o anumită măsură. In adevăr, elevul, la orice vârstă, are o anumită putere de înţelegere ,la nivelul căreia trebue să ne coborâm şi o anumită capacitate receptivă. Mai mult decât poate primi, ori cât te-ai căzni, ori cât de indemânatec pedagog ai fi, socot că nu vei reuşi să-l faci să primească peste puterile lui, ce trebue păstrate nevătămate. întâlnim e drept, în viaţa noastră dăscălească, rare excepţii, dar nu toţi au creere de puterea fostului elev „Iorga“. Copii minune sunt rari, ca ori şi ce minune. Prin urmare, pentru nivelul celei mai mari părţi din lumea şcolară de azi, susţin, cu experienţa mea de 28 de ani în învăţământ, că mai la toate materiile, programa analitică este încărcată şi de aci slabele rezultate ale bacalaureatului. Mai mult! Unii autori de manuale — atârnă de firea fiecăruia din ei — poate să alunece spre amănunte, ori spre vorbărie de prisos, din vina lor sau din vina însăşi a programelor analitice. Ba chiar şi profesorii, din un zel tot explicabil şi de natură tot egoistă, mai... adaogă şi de la ei câte ceva... „pe talpe colo". Şi atunci, ce se face bietul elev? Răspunsul îl cunoaşte toată lumea: învaţă la o materie, până ce e ascultat, o părăseşte apoi pentru alta; învaţă la cei severi mai mult decât la cei „buni“ etc. îşi drămueşte şi speculează munca. Ce face la teze, când trebue să-şi dea seama de toată materia străbătută? Citeşte de se omoară, merge la noroc, ori... copiază. In orice caz, îşi face tot felul de socoteli negustoreşti, spre a-i „eşi media“, ori se bizue pe... intervenţii, legături de tot felul etc. D. I. Croitoru apelează la „psihologi“ spre a-i explica o aşa zisă contrazicere a mea cu privire la „lauda străjeriei, cu critica educaţiei fizice“. Rog pe d. Croitoru, să creadă, că nici nu laud, nici nu critic, nici nu mă contrazic, dar doresc să se ostenească în a prinde sensul celor scrise cu privire la educaţia fizică şi străjerie (o nouă metodă de educaţie),nu să apeleze la psihologi, îngăduit să-mi fie, să nu-l urmez pe această cale, deşi aşi avea motive şi anume: «• 1. Domnia-sa admite că „în ce priveşte clasele VI şi VII (nu interesează de ce? cum? şi de cine?) în adevăr programa este încărcată“. Exact ca mine ! 2) că „Însuşirea unui minimum indispensabil de către elevi prezintă unele dificultăţi începând din cl. III-a“, d-sa aruncă vina pe „numărul mic de ore destinat muzicei. Concluzia este că, pentru actualul număr de ore, programa este încărcată. Tocmai ce susţin şi eu, atunci?. .- că subsemnatul, aşa... ca o concesie, ar putea să aibe şi „puţină dreptate“. Deci de trei ori mi se dă dreptate şi atunci nu ştiu împotriva cui şi de ce s’a ridicat d. I. Croitoru! Chestie de psihologie!... Nu înţeleg să nărui ceea ce a făcut d. Croitoru; nu sunt unul din aceia „care nu a fost în viaţa lui la un concert“, sau care „habar n’are ce a însemnat pentru cultura omenirii un Beethoven, Mozart sau Enescu“ şi nici nu-mi inspiră o „sfântă groază“... noţiunile de „armonie, contrapunct, istoria muzicei“, întâmplarea face (rog să se creadă că nu mă laud...) ca să fiu stăpânit de un spirit constructiv; să fiu un îndrăgostit de artă, care a trăit şi trăeşte in un mediu artisitic, care sta zile întregi in fundul sălilor, pe vremea examenelor publice la conservator, fără să-mi fi scăpat vreun concert cât timp am trăit în Bucureşti (25 ani), să fiu un modest executant, autodidact la piano, să am şi eu câteva neînsemnate şi necunoscute compoziţii muzicale, să conduc o societate corală, afili-Unde se cântă, opreşte-te ! Oamenii răi nu cântă. Iată societăţii „România“ din Bucureşti. Şi totuşi! Da, am „groază“ de disecarea ştiinţifică a operelor, a cântecelor, de analiza structurii unei melodii în liceu, de bogăţia de noţiuni, ori cât de elementare s’ar părea d-lui Croitoru, „de armonie şi contrapunct“, in liceu, o repet. In chipul acesta se omoară plăcerea de a cânta în liceu şi tineretului îi place să cânte, dovadă faptul că toţi cunosc toate tangourile şi foxboturile la modă (nimeni nu le-a făcut analiza lor), nu frumoasele noastre cântece populare, ori arii din opere disecate la curs, se pierde „frumosul“, când cercetezi amănuntele, nu fac să te laşi răpit de întregul şir unitar al sunetelor în succesiune, in mişcare. Dacă ţarul s’a putut cu drept „mândri“ la Paris, cred că şi d. Croitoru va admite că Dinicu, ori Fânică’ Luca au făcut să tresalte coardele simţirii tuturor, nu prin piese fragmentare anatomomuzicale de muzeu, ci prin succesiunea melodioasă, tip românesc, a unor sunete scoase dirt coarde ori naiv, ce trăiau dirt sufletul însuşi al neamului nostru. Mi-e groază, şi aci înlocuesc pe cei ce nu pot striga, mi-e groază de noianul „noţiunilor muzicale“, de armonie, contrapunct şi istorice „îndopate cui date şi nume“, ce se predau în liceu. Iată de pildă, şi iertat să fiul de toţi, o înşirare necompletă a lor: tot felul de „mişcări“, toate „nuanţei®“, toate „măsurile“, toate „semnele muzicale“, sincopă, apognaturi, broderii, mordent, grupatul; contratimp, pe jumătăţi de timp în măsurile de 2, 3 şi 4 timpi binari; triolet, tonică, supratonică, mediantă, subdominantă, dominantă, supradominantă, sensibilă; tot soiul de intervale muzicale, mici, mari, perfecte, mărite, micşorate, in major şi minor prin cromatizări trecătoare; semiton şi game cromatice şi diatonice, moduri cromatice şi diatonice din muzica religioasă şi cântecul popular, toate gamele cu relativele lor comparatei între ele, game fenarmonice, scară pentatonică, sextă napolitană, funcţiuni modale şi tonale; studiu armonic al acordurilor şi răsturnărilor lor, legarea şi deslegarea lor; cadenţe, semicadenţe, cadenţe plagale şi napolitane; cunoaşterea speciilor (5) şi a contrapunctului simplu, ’ evoluţia contrapunctului vocal până la Palestrina; motet, madrigal, messai cu partea lor istorică; opera seria veneţiană, napolitană, bufă, comică siengspiel, Oratorium; Romantismul; liedul; teatrul verist; operetă, declamaţia dramatică wagneriană; fuga, suita, allemanda, sarabandă, menuet, gavottă, gigă, sonată, simfonie ,etc.; apoi instrumentele, analiza melodică a muzicei apusene, populare şi bisericeşti, istoria muzicei începând din vechime şi până azi, de la muzica amofonală la cea polifonală, analizată şi exemplificată etc., etc... încă odată,ertare tuturor. E adevărat, câte puţin din fiecare, răspândit în câţiva ani de studiu muzical, dar care în ansamblul celorlalte obiecte, şi ele suferind de aceleaşi păcate în ce priveşte programa analitică, duce la pierderea interesului elevilor şi mai ales la obiectele ale căror note nu prea pot să influenţeze asupra situaţiei de la finele anului. Nu acesta este rolul muzicei în liceu! Iată, deci, cum se face, că se cântă puţin în şcoală. Chiar de s’ar reduce orele cursului superior, s’ar putea cânta în ziua strejariei şi premilitariei. Iată de ce Românul nu-şi cunoaşte comoara cântecelor lui şi adunându-se mai mulţi se sbiară, nu se cântă, sau unul începe un cântec, vecinul un altul şi nici unul nu e dus până la capăt. Sunt profesor de geografie; e treaba şi datoria „specialiştilor“ în ale muzicii să ne facă elevii să cânte mai mult, pentru ca muzica să-şi împlinească menirea adevărată în liceu. Şi-mi îngădui să le atrag atenţia că muzica e o verigă a programei analitice, iar liceul nu este conservator. TRAIAN BUU —Director! Slatina. De la Academia Română In şedinţa intimă a Academiei Române, ţinută Vineri 24 crt., d. prof. G. Ţiţeica a comunicat următoarea telegramă primită de la d. ministru dr. C. Angelescu, membru de onoare al Academiei, ca răspuns la urările de însănătoşire făcute de această instituţie: „Adânc mişcat de cuvintele pe cari atât dvs. cât şi membrii Academiei Române mi le-aţi adresat cu ocazia boalei mele, rog să primiţi şi să transmiteţi colegilor de la această înaltă instituţiune, caldele mele mulţumiri şi vă asigur că nu voiu uita niciodată sentimentele pe cari aţi binevoit să mi le exprimaţi“. D. prof. Alex. Lapedatu, preşedintele Academiei Române, a prezentat conferinţa rostită de d-sa la 9 Decembrie 1936 in ciclul conferinţelor Universităţii libere, la sala „Dalles“, tratând despre Ion Câmpineanu, 1798— 1863 (BUC. 1937). D. dr. Gr. Antipa a prezentat publicaţiunea d-sale „Les recherches hydrobiologiques et leurs applications pratiques en Roumanie“, extras din volumul întocmit de Academie şi destinat pentru Expoziţia internaţională de la Paris, intitulat : „La vie seientifique en Roun: I nie“. D. general R. Rosetti a pizentat două hărţi manuscris cumpărate pentru colecţiun Academiei. Una din ele repr zimtă Moldova şi Basarabia operaţiile armatei ruseşti,mandată de Rumiamţov în 17 cealaltă reprezintă operaţiile celeaşi armate, în 1773 în jur Silistrei. Ambele cuprind de şi de deosebit interes. Cinstirea unor eroi Tărgovişte, 28 Sept. Osemintele a 19 eroi, din timpul marelui război, din comuna Bilciureşti, se odihnesc azi, într’un osuar în faţa bisericii din satul Socet. Prin stăruinţa lăudabilă a preotului Al. Albu, din Socet, asociaţia „Cultul eroilor“ a donat un monument de mare proporţie, sub care vor fi aşezate osemintele celor 19 eroi din această localitate. Sfinţirea acestui monument se va face în curând, cu mare solemnitate.