Universul, februarie 1938 (Anul 55, nr. 31-45)
1938-02-01 / nr. 31
AMIC [wkpxUviL^uh. GRIPA RĂCEALA si DURERILE DE CAP 2700 ASIGURAREA „FRANCO-ROMflNA“ Secţiunea A. M. »,Universu I*4 BucureşH. Crsv'teî 23 CEREŢI LĂMURIRI $1 PROSPECTE CU PRIVIRE LA CADOURILE ACORDATE ABONAŢILOR ŞI CITITORILOR „UNIVERSULUI": LEI 1200 IEI | CADOU abonaţilor şi cititorilor „UNIVERSULUI" la bilete ale Loteriei Statului Român ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE şi UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT UN FRUMOS PORTOFEL«* POTCOAVA (Rocotnia) O CASSETĂ DE BANI „PICHET» Scrisori din Paris (Urmare din pag. I) moară doleanţelor germane. Pe de altă parte, existenţa axei Berlin-Roma pe care o socoteşte fragilă, o sileşte la unele reflexii: ce s’ar petrece, ne întrebăm, în cazul că, să zicem, Camerunul ar fi cedat Germaniei? O simplă privire pe harta Africei arată că 2000 de kilometri despart Libia de golful Guineei şi 900 de km. despart localitatea Tibeşti de lacul Cead. Dar Capul Nord al Camerunului, poftit de Germania, dă spre lacul Cead, şi cum 900 de km. sunt o distanţă neglijabilă pentru avioanele moderne, cedarea Camerunului Germaniei ar echivala cu o pătrundere a axei Berlin-Roma, pănă la golful Guineei. Ar fi, de fapt, neutraliarea in caz de război, a impetiui african francez. Cum arata Franţa că in cazul unui condei armat,acelaş imperiu african poate să-i procure un milion de soldaţi? Şi cum n’ar profita ea de revenirile generalului Smutz care, înainte de sfârşitul războiului, scria: „Forţa militară şi poziţia strategică permit exercitarea unei acţiuni preponderente în lume şi acestea sunt, iar nu alte cauze, adevăratul scop al politicei coloniale germane“. La drept vorbind, cercurile coloniale franceze reacţionează cu vigoare şi se ridică împotriva oricărei idei a unei părăsiri a teritoriului. Nu se mulţumesc să reamintească opera uriaşă săvărşită de Franţa în Camerun şi în Togo, îşi întăresc protestările cu raţionamente de care trebuie să se ţină seama. Academia de ştiinţe coloniale, bunăoară, observă că nu poate fi vorba de cesiuni unilaterale. Dacă problema colonială trebuie examinată, trebuie in ansamblul ei. Insă Belgia a şi declarat că va apăra prin toate mijloacele integritatea Congo-ului. Academia observă, pe de altă parte, că Germania și-a pierdut coloniile în urma unui război care nu va fost impus, că fostele teritorii germane n’au fost anexate, ci, pur și simplu, plasate sub mandat ,că acesta nu va putea fi retras decât în cazul de lipsă de demnitate, că Germania nu poate invoca nici un motiv valabil pentru restituirea fostelor ei colonii, că Franţa şi Anglia nu pot permite constituirea unui imperiu colonial german in dauna Belgiei, Portugaliei sau Ţărilor de Jos, fără a săvârşi o crimă împotriva dreptului ginţilor, etc. Academia de ştiinţe coloniale, de altfel, nu rămâne insensibilă faţă de plângerile germane: „Ea are, spune Academia convingem rea nestrămutată că guvernul republice'), va căuta să uşureze viaţa , economică a Reichului, opunând in reia stimp, un energic „nit" , frutgipi cereri de concesiuni te-1 ii to 'mtc. in nici un caz ,mut poa- ‘ te fi vorba de a părăsi vreo braz. âă oarecare a unui teritoriu tv.ţional sau a unui teritoriu încredinţat, în virtutea unui mandat sacru, în mâinile Franţei Comitetul face să reiasă perico- lul „oricărei retrocedări ce ar permite de a se folosi împotriva liniilor de comunicaţii franceze, baze militare, navale sau aeriene instalate în golful Guineei şi în special în regiunea „Douala" Reaminteşte, de asemenea, că aceste foste colonii germane au fost larg plătite prin sângele francez împrăştiat în Africa şi pe fronturile europene. Punctul acesta ar trebui reamintit. Nu va fi, fireşte reţinut de Germania. Dar Franţa mai poate da, la nevoie, un argument suprem: datoria de război germană. Această datorie n’a fost plătită. Creditorul este oare în adevăr obligat, să facă daruri debitorului său? RENÉ SAIVE mam Primăria Arad pune in studiu rezilierea mai multor contracte de concesiune şi închiriere Arad, 29 Ianuarie Actuala conducere a primăriei oraşului nostru şi-a manifestat din chiar momentul instalării ei, intenţia de a rezilia mai multe contracte de concesiune încheiate sub regimurile trecute şi pe care le consideră dăunătoare, prin faptul că municipiul e lipsit, în felul acesta, de venituri însemnate. Pe urmă, când s-a pus chestiunea proprietăţilor municipiului închiriate diferitelor întreprinderi, comisia interimară a fost de părere, că primăria nu poate avea decât chiriaşi români şi creştini. Intenţia primordială, completată în felul acesta, are două laturi bine distincte, dar aparţinând oarecum aceluiaş scop : protejarea elementului românesc. Sub procedura de rezilieri de concesiuni cade în primul rând contractul cu întreprindereaBitumen“ din Oradea, privitor la repararea şi întreţinerea pavajului de pe teritoriul oraşului. Nu insistăm asupra acestei chestiuni, pentru că la timp am relatat desbaterile comisiei interimare şi pentru că ea va fi desbătută din nou de aceeaş comisiune, care va lua și hotărîri precise acestui contract. Al doilea contract, ni se spune în cercurile oficiale, ce eventual va fi luat în studiu pentru reziliere, se pare că va fi cel încheiat cu societatea de electricitate. Hotărîrea definitivă nu e luată încă și, probabil, va întârzia câtva timp. În ce priveşte contractele de închiriere, primul care va fi reziliat e cel cu cafeneaua „Palace“, închiriată anul trecut consorţiului Leipricker, Zsedely şi Scheer — doi evrei şi un ungur — care deţine şi cafeneaua „Dacia“ şi care a mai închiriat — spre a scăpa de concurenţă — şi fostul local al cafenelei „Bulevard“ din clădirea hotelului „Central“. Consorţiul de mai sus, a depus anul trecut toate sforţările spre a închiria cafeneaua „Palace“ ca ea să nu ajungă în mâinile unui român şi ca ei să fie cei care dictează preţurile. In felul acesta, preţurile de la cele două cafenele sunt exagerat de urcate şi la câteva articole, trec peste preţurile din Capitală. Scandalul acesta a fost posibil numai în urma faptului că cei trei membri ai consorţiului au ştiut să-şi facă legături trainice şi solide — prin ce mijloace nu interesează printre capii autorităţilor din regimurile trecute. Această stare de lucruri vrea s-o curme actuala comisie interimară. Afară de cafeneaua „Palace", primăria mai are printre chiriaşii săi câţiva minoritari, dar aceştia nu sunt de talia celor trei membri ai consorţiului, astfel că situaţia lor nu prezintă prea multe complicaţii şi intervenţii lăturalnice. r -------xox-------- Tratativele pentru planul de patru ani in Germania f**....... Berlin, 29'' (Radio-Central) .— Banchetul pe care cancelarul H'tîer urma să-l dea in cursul săptămânii ce vine reprezentamilor 'industriei ■ germane a fost amânat în Februarie, de unde se deduce că tratativele economice duse pentru realizarea planului economic de patru ani ar fi dus la oarecari deosebiri de vederi. Se speră însă, că, în urma prelungiri acestor tratative, se va ajunge totuși la un tronxprrim. • 1 n*?? Gal&nchM• LUNI, 31 IANUARIE Ortodox: Sf. Doctori f&ră de plată Ciru și Ioan (292). Catolic: Sfântul Petru Ndlasc ( 1586) , Sfântul loan Bosco. Protestant: Valeriu. Evreesc : 29 Sevat 5696. Mahomedan: 29 Giul Rode 1366. Răsăritul soarelui 7.38; apusul soarelui 17.20. LUNI, 31 IANUARIE RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 169 kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio-Jural. Concert de dimineaţă (discuri). Pasodobie de Congrains; Aur şi argint, vals de Lehar şi Luna, vale de Lincke; Floricica din Căluş şi Iirâul şi Sârba din brău. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.15: Concert de prânz. Muzică nordică (discuri); Vals trist de Sibelius (arr.h. Odeon); Lied de Grieg (voce: Richard Tauber); Două cântece letone (voce: Janis Niedra); Normul de primăvară, de Binding (arch. Marek Weber); Cântece letone (voce: Herta Lusis); Rapsodia norvegiană de Laio (arch. simf din Paris, dirij. de Pierre Chagnon; Două coruri letone (corul Reitera); Dansuri simfonice nr. 1 și 2 de Grieg (arch. Covent Garden, dirij. de Barta- Joill); Finlanda, poem simfoaie de Sibelus (orch. simf. din Filadrifia, dirij. de Stokowski). 14.10: Ora, Mersul vremii. Bursa, Radio- jurnal. 14.30: Muzică veselă (discuri): Fox de Kirsten și Fox de Stolz. Două cântece din opereta .,Cele trei valsuri” de Oscar Strauss (voce: Yvonne Printemps); Pentru tine! de Boulanger; O noapte liniştită, de Mercer, şi Fox de Sharpe; Peste drum de casa dumitale, de Vasescu şi Ţară ţărişoara mea de Dendrimo (voce lom Lubaru; Fox, de Heyman. 18: Ora. Mersul vremii. 18.05: Castelul celor şapte muzee, de Alex. Carussy. 18.20: Concert de după amiază (discuțţii: Dans de Börschel şi Serenadă de Schönten; Fox de Montague; Leid de Beuce şi Lied de Baaarat; Vals de Gremon şi Cântăreţul necunoscut, tango de Sylvias» (voce: Albert Daurat); Romaneses de Gade şi Dans intermezzo de Robrecht; Fă naiv puişorul meu, de Dendrino şi Mi-e sufletul pustiu, de Stroe şi Vasilache (voce: Ion Lubart); Vino bădiţă, bădişor (voce: Raul Iomnescu). 19. Actualităţi româneşti: Limba Culturale. RADIO-ROMANIA 19.15—19.50: Muzică românească (discuri): Mândre din poiană, da Dendrino, şi Căruţa noastră, de Poipescu-Popu (voce: Potire Stamate); Bulgăraş de ghiaţă rece (voce: Fănică Luca)); Patru boi Cu lanţu’n coarne şi Doina din Cluj, Foaie verde in pelin, de Marcus. şi Cine mis-a scos in cale, de Vastscu (voce: Costică Frunză); Murguleţ, căluţu meu (voce: Zavoidoc); Ce frumoasă este Vata şi Doina din nai (mi’ Fănică Luca). RADIO-BUCURESTI 1915: Muzică de cameră, Quintet de Dvorak (Anton Adrian Sarvas-vioara I, Victor Fredescuvioara I. C. Apostolescu şi Th. Andrei-violă, G. Iarosevici-violon- I cel). RADIO-ROMANIA SI RADIO-BUCURESTI 19.50: Istoria minunatului tun care a tras asupra Parisului, de căpitan Dragomirescu-Buzne. 20.05: Concert de seară al Orchestre! Radio, dirij. de Th. Rogalski; Barcarole si Serenade: Barcarola de Grünfeld; Serenada sărutului de De Micneli ; Barcarolă din „Anotimpurile", de Ceokow- Bky; Serenadă de Catalani; Cântec de leagăn japonez de Armandola; Serenadă-Intermezzo, de Lohr; Barcarolă de Rust; Serenadă de Gade; Cântec de leagăn de Primi; Serenadă andaluză de Armandola; Muzică nocturnă de Foerster; Barcarolă de Busch; Cântec de seară de Schumann; Barcarolă veneţiană de Mendelssohn; Serenadă franceză de Grieg. 21.20. O mare putere economică: laptele, de prof. G. K. Constanti- nescu. 21.35. Concert de pian, d-ra Nai dia Chebap; Choral de Bach-Buisoni; Două sonete de Scarretti: 1 Studiu nr. 3 de Chopin; Două mazurci de Chopin: Vals in mi I minor de Chopin; Voci de primăvară, vals de Strauss-Grünfeld. 22.10: Gabriel Năruja (canto): Lieduri şi Arii: Baladă de Mussorgsky; Dorinţa, de Richard I Strauss ; Amintire, de Mahler ; Mângâerea primăverii de Brahms; Amintirile lui Des Grieux din opera „Portretul lui Mânem” de Massenet. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte al orchestrei Petrică Moţoi, transmis de la restaurantul „Mircea“. 23 45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză și germană. INSTITUTUL ELECTROTECHNIC RADIO EXPERIMENTAL I 1400 kHz. 212 m. 0.25 kw. ȘI RADIO EXPERIMENTAL II 97 kHz. 31 m. 0.25 kw. 15. Muzică clasică: La camps- Dela de Liszt şi Prelude in Delat (Ploaia) de Chopin. Finalul din Lohengrin de Wagner. 15.20. Muzică românească: Din poiana vadului (doină) şi Bale pontul vârfurile (cântec popular), cântate de taraful Marin Matache, voce: Matache. 15.40: Informaţiimi universitare. 15.50: Muzică distractivă: Or-I&n grinder’s swing (Tocila) şi Boo-Hoo (foxtrot-uri), cântat de Echestra Casana Club. Look up and laugh (Privește’n sus și râzi) Și Iove is everywhere (Iubirea o găsești pretutindeni), foxtrot,-uri, santaje de orchestra Casani Club. * Paris 1648 m. In2 kHz. 80 kw. — 30 30. Conf. 21. Pentru școlari. 2130 Cronică. 22. Conf. 22.15. Melodii variate. 0.30. Retransmitere de la teatrul național. Deutschlandsendei, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20.10. Concert de orchestră. 21. Suită radiofonică. 22. Ecou 22.20. Concertul Filarmonicei 23 Meteor. Inf.. Sport. 23.20. Ecou. 23.45 Inf. 24. Muzică de dans. _ . Varşovia, 1339. 224 kHz. 120 kw. — 21. Muzică variată. 22.40. Conf. 23. Concert simfonic. 23.50. Inf. Budapesta, 549 m 546 kHz. 120 kw. — 19.30. Orchestră de țigani. 20.25. conf. 21.10. Concert simfonic. 23.10. Plăci. 24. Inf. în germană. S.OS. Concert nocturn. 105. Inf. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 1955. „Aida” operă de Verdi. 23.15. Inf. Meteor Programul pentru P 25’ Jârtii. 23.35. Muzică de dans 23 55 inf 24. Continuarea muzicii de dans’ **■«* 638 kHz. 120 kw! —- 1955. Plăci. 20. Ora.. Inf 2015. Brno. 21.55. M. Ostrava 23' Ora SfÂ.Sf« ’A^A437 686 kHx 2.5 kw. - 20.30. Ora națiunii. 21. Retransmitere pe la teatrul Național din Beigisbd. Roma I 713 kHz. 420 8 m . 22. „L’Oro de Reno ”. Operă de Wagner. 0.30. Muzică de fatig. MARTI, 1 HEHRUARIE RADIO - BUCUREŞTI 823 kHz. 364.5 m. 12 kw. RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 8.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Nunta vântului, vals de Hali; Marionete, potaa de Landschuitz; Selection din ,Rose Marie“ de Primi; Dansul Anitrel din ,Peer Gynt” de Grieg. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport. Cela Dunării. 13,15: Concert de prânz — Orchestra Jean Sibiceanu (voce: Cristian Vasile); Romanţe, Doine , şi Arii populare; Vals sentimental de Chopin; Vals trist de Berger; De ce plăngi dacă nu iubeşti, tango de Toma Paraschivescu; Hora boarească şi Bagatelă in stil românesc de Jean Sibiceanu; Dacă nu te cunoştea», tango de M. Constantinescu; Serenada de Pierne; 1 Vin mândruţo, de Manzatti; Arii naţionale. 14,10: Ora, Mersul vremii, Bana, Radiojurnal. 14,30: Continuarea concertului : Arii populare şi naţionale; Nu mai țin lacrimi să plâng de Corologos; I Din tango de adio de da udio- I mano; Arii naţionale. 15: Actualităţi străine; Radio- Ironice. 18: Ora. Mersul vremii. I 18:05: Poşta technică. 18220: Portrete de compozitori: Franz Schubert (discuri); Amurg (voce: Locte Lehmann); Unde?; (voce: Elena Gerhardt); Impromptu in la bemol major (pian: Arthur Rubinstein); Tu eşti liniştea şi Noapte şi Visuri (voce: Georg Walter); Sonatina in sol minor (vioară: Isolde Menger, pian: Arthur de Greef); Marş militar (or-chestra simf. din San Francisco, lrij. de Alfred Hertz). 19. Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Muzică din operete (discuri); Uvertură la „Tara surâsuri“ de Lehar (arch. simf. din Berlin); Lied din opereta „Pivnicerul“ de Zeller (voce: Karl Schmitt-Walter) ; Cântec din opereta „Vânsătorii de păsări“ de Zeller (voce: Ulrich Berner); Cântece din operetele „Micul duce“ de Lecocq (voce: Dhamarys); „Un soţ ideal“ de Sochmann şi „Prea iubita“ de Desba (voce: Eric Heigex); Selecţiuni din opereta „Contele de Luxemb Jurg“ de Lehar (voce: Martina Wulf şi Hugo Welfing). 19.55: Actualităţi engleze, de prof. Dragoş Protopopescu. RADIO ROMANIA 20,10—29:45: Muzică uşoară (discuri); Lied de Strecker şi Liedte , 3tote (voce: Greta Kcger); Fox &Jillisch şi Fox de Dubin; Poema, ongo de Nelfi şi Tango de Gor■essi; Selecţiuni de foxtrot,uri; Două şansonete de Vizard (voce: Lilles şi Julien); întâia mea iu , sire, tango de Corologos (vocea Ion Lulean). RADIO BUCUREŞTI 20.10: CICLUL BEETHOVEN : famaia IV, pentru vioară şi pian în la major „Kreutzer“ (Al. Theo- forescu, vioară şi L. Filipnescu, ilian). RADIO ROMANŢA şi RADIOBUCUREŞTI 25.45: Concert simfonic al orhestrei Radio, dirij. de Jean Bersen (Cluj). CICLUL SIMFONIEI (IX): BRAHMS. Simfonia fo. 3 in fa major. 2150: Ştiinţa românismului în 1937, de prof. Ion Simionescu. 21 45: Continuarea concertului simfonic: Concert în do minor pentru pian şi orch. de Beethoven ( solistă: d-na Grete Miternicanu): Overtură la „Vasul fantomă“ de Wagner. 22,30: Radio-jurnal. Sport. 22,45: Concert de noapte al orhestrei Sandu Marcu, transmis de la restaurantul „Cina". 23,45: Jurnal pentru străinătate , limba franceză și germană. St Paria. 1648 m. 182 kHz. « kw.— 10,30: Conf. 21: Pentru școlari. 11,30: Conf. 22: Cronică. 22,45: Concert de orchestră. 22,45: Retansmitere teatrali. Deutschlandilnder. 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 17: Concert de după amiază. 19: Concert Chopin. 0,30: Conf. 1955: Inf., Meteor. 0.10: Muzică variată. 21,45: Ecou. II. „Othello“, operă de Verdi. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 129 tw. — 2030: Concert coral. 2050: Conf. 21: Muzică de dans. 21,40: radiojurnal. 2155: Conf. 22: Conert simfonic. 23: Muzică de dans 350: Inf. 24: Muzică de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 t w. — 20: Concert de orchestră. 0,50: Conf. 21: Recital de canto. MO: Plăci. 22,10: Inf. 23,30: Orhietră de țigani. 2350: Conf. 2350 Concert de orchestră. 105: Inf. Viena, 507 mi 592 kHz. 150 kw. 20,40: Concert de muzică elveianii și austriacă. 21,45: Teatru adiofonic. 22,40: Reportaj. 23,10: nf. Meteor. Programul pentru câine. Sport. 2350: Orchestră de dans. 2356: Inf. Praga. 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 2: Concert de orchestră. 23: Ora, nr. 23,15: Jazz. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 25 kw. 2050: Ora naţiunii. 2050: Reortaj. 21: Cântece populare. 2150 concert simfonic. Roma, 713 kHz. 420,8 m. — 20,30 Concert de orchestră. 21: Ora, Inf. Radiojurnal. 2150: Conf. 22: Conert de muzică militară. 2350: Muică de cameră. 24: Radiojurnal. ,15: Muzică de dans. ---------X O X--------- câsătoria nepoatei d-lui Mussolini Roma, 29 (Rador). — Azi dinineață a fost celebrată la bierica Sf. Iosif căsătoria d-rei Iosa Mussolini, nepoata Duceli, cu contele Teodorani, redacor al ziarului „Popolo d’Italia“. Martorii miresei au fost Duele și contele Giano, iar ai mielui au fost d-nii Ac’n de Staace, secretarul partidului fasist şi Russo, şeful statului-maor al miliţiilor fasciste. In drum spre biserica Sf. Petru, unde tânăra pereche moţită de membri familiilor reslective s’a dus să se roage după ceremonie, zeci de mii de persoane au făcut tinerilor căătoriți o caldă manifestație de empatie și au aclamat îndelung pe Duce —. UNIVERSUL Instalarea noului prefect al jud. Satu-Mare, d. col. Mişu Marinescu Satu Mare, 29 Ian. A2S, s’a făcut instalarea d-lui It.col. Mişu Marinescu, ca prefect al judeţului. La ora 1, in gara locală d-sa a fost aşteptat de toţi şefii de serviciu ai judeţului şi municipiului, pretorii şi notarii din judeţ, in frunte cu subprefectul judeţului, d. Ion Gheman. D. subprefect ION GHERMAN a rostit cuvântul de bun venit d-lui prefect. D. prefect M. MARINESCU a răspuns in cuvinte călduroase, mulţumind pentru primirea frumoasă ce i s’a făcut. INSTALAREA La ora 5 d. a., s’a făcut instalarea noului prefect. Au fost de faţă reprezentanţii tuturor bisericilor din judeţ, şefii tuturor autorităţilor, directorii şi profesorii şcoalelor secundare şi primare, toţi pretorii şi notarii din judeţ, primarii comunelor urbane: Băiu Mare, Baia Mare, Baia Sprie şi delegaţii de funcţionari. Sala mare a prefecturii judeţului era arhipfina — cca. 2000 persoane. D. dr. OCTAVIAN POFP, secretarul general al judeţului, a citit decizia ministerului princare d. ltcol Mihail Miarine- Iseu a fost numit prefect al acestui judeţ. Noul prefect a fost primit cu t ropote de aplauze. D. dr. U.TE CAROL BARBU, fostul prefect şi preşedintele organizaţiei judeţene, a prezentat pe d. prefect, apoi, adresându-se d-lui M. Marinescu, îi spune : dv. d-le prefect, cu calculul cu care sunteţi înzestrat, dv., care aţi luptat ca soldat pe aceste plaiuri, pentru întregirea neamului, cunoscând prea bine soarta şi situaţia vechiului nostru Ardeal, vedem toate garanţiile că aci se va lucra bine şi cu suflet pentru înfăptuirea, cu adevărat a uneiRomânii a românilor“. Cu Dumnezeu înainte ! ( Au vorbit apoi păr. prot. ION BUJDEA, in numele bisericii şi al credincioşilor ortodocşi români; păr. prot. DOBOSSY, in numele bisericii române unite; pâr. dr. Lering, in numele bisericii romano-catolice; preotul Somlio, in numele bisericii rutene; d. procuror dr. Nicolae Galea, în numele justiţiei; d. dr. Eugen Paleş, în numele învăţământului secundar; d. Teianu, revizor şcolar, in numele şcoalelor primare; d. prefect I. Gherman, în numele tuturor funcţionarilor publici şi administratorii d. N. Bârsan, primarul municipiului, care aduce salutul populaţiei oraşului; d. ing. Haidenhofer, in numele Asociaţiei germanilor; d. prof. Alexandrescu, în numele organizaţiei naţionale creştine din judeţ. D. It. col. MIŞU MARINESCU, noul prefect al judeţului Satu Mare. Cuvântarea l-lui col. M. Marinescu Onoarea ce mi-a acordat înaltul guvern de a conduce prefectura jud. Satu Mare, ajutat de dvs., voiai că uita să o răsplătesc printr-o muncă neobosită in desfăşurarea activităţii pentru aplicarea programului pe care şi l-a impus guvernul nostru prin organele sale, pentru înfăptuirea marelui comandament naţional: „România a românilor“. Păşesc deci în mijlocul dv., încrezător şi cu toată convingerea, ca veţi aprecia la timp, dragostea frăţească ce mă îndeamnă să stau la dispoziţia sătmărenilor pentru comandament naţional fără nici o rezervă, ascultând şi satisfăcând păsurile celor mulţi. , Nu este vorba de a critica trecutul şi nici de si face promisiuni. Cunosc Ardealul, pentru că din cei 20 anii de la unire, mai mult de jumătate i-am trăit în mijlocul dv3. Raporturile sociale pe cari le am cu fruntaşii intelectuali ai Ardealului, dar mai cu seamă cercetarea, prin natura profesiunei mele, a păturei ţărăneşti din această regiune a ţării, mi-au dat prilejul de a cunoaşte şi bucuriile dar şi necazurile Ardealului. O mare bucurie însă prezidează astăzi destinele neamului nostru din toate colţurile ţării noastre. A sosit ceasul descătuşerii de orice obligaţiuni politice dar şi personale şi folosind însemnătatea acestor vremuri de reculegere în cadrul demnităţii naţionale, să ne unim în acţiune, colaborând în cea mai cordială frăţietate pentru reuşita chemării noastre. Să avem curajul să recunoaştem că soarta neamului nostru este aceea pe care singuri ne-o făurim şi că momentul de astăzi este un categoric imperativ pentru conştiinţa noastră naţională de la care nu mai putem da înapoi. Mişcat de primirea înălţătoare ce îmi faceţi şi onoarea de a participa la instalarea mea, vă mulţumesc cu recunoştinţa, asigurându-vâ ca in raporturile noastre, veţi găsi în mine, cel mai devotat colaborator. Mulţumesc de asemenea, din adâncul inimii, ilustrului şi marelui român naţionalist al jud. Satu Mare, d. doctor Hie Barbu, pentru sprijinul moral ce mi l-a dat necondiţionat, asigurându-l în prezenţa dvs. că va avea in mine un neprecupeţit colaborator pentru înfăptuirea idealului ce formează programul activităţii sale naţionaliste. Sprijinit pe aceste consideraţiuni, îmi permit cu ocaziunea acestei festivităţi, să vă rog ca împreună cu mine să vă îndreptaţi cugetul către marele protector al naţiei române, Maiestatea Sa Regele. Şedinţa „Sfatului Negustoresc“ din Constanţa Fuzionarea Sandutmuui alimentar în Sfatul Ramture. Eri, s’a ţinut la Sfatul Negustoresc, şedinţa de comitet, prezidată de d. G. Steţcu, asistat de d. D. Bârzănescu, secretar general. D. preş. G. STEŢCU vorbeşte despre caravanele oficiale formate din camioanele prefecturilor, cu cari guvernul vrea să alimenteze populaţia satelor, spunând că pe lângă faptul că nu se acopără icheltuelile, se va lovi şi în co-merţul românesc de la sate, binule , bun al statului. D. D. RIZESCU propune ca" in consiliul comunal să figureze cu delegaţii de ajutor de primar şi un negustor, aşa cum a fost , şi în trecut. Comitetul, în urma propunerii d-lui preşedinte, aprobă fuziunea Sfatului Negustoresc central cu Sindicatul alimentar din Bucureşti şi pentru adunarea generală a acestora se formează o delegaţie din 7 comercianţi constânţeni. 1 D. ION FUNOGEA preşedintele Camerei de comerţ, este rugat să ia măsuri pentru înlăturarea comercianţilor ambulanţi, cari umblă cu tarabele pe stradă cum şi a celor cari au împănat oraşul cu fel de fel de loterii şi jocuri de noroc, jefuind populaţia. D. Fanogea asigură că va fi punct de legătură între stat şi autorităţile locale. In timpul şedinţii s’a prezentat o delegaţie a Sindicatului alimentar local, condusă de d. Validescu, preşedinte, spre a perfecta fuziunea sindicatului cu sfatul. Membrii Sfatului Negustoresc salută cu bucurie prezenţa delegaţiei, iar d. preşedinte G. Steţcu, după rostirea cuvântului de bună sosit, îşi exprimă mulţumirea că prin unirea acestor două asociaţiuni de breaslă se va duce mai uşor lupta pentru satisfacerea revendicărilor negustorimii locale. Acţiunea de purificare din sânul organizaţiei liberale din Arad Irod, 28 Ianuarie Frământările din organizaţia liberală de Arad încă nu au contenit. Din contră, se pare că, ele s’au înteţit, in urma lansării apelului cunoscut, de d. prof. Vintilă Popescu. In urma acelui apel, şi-au trimis adeziunile la acţiunea întreprinsă d-ni:: dr. Gheorghe Henţiu, fost deputat, preot Ioan Ardelea, fost deputat, Gheorghe Pleş, fost senator, Nicolae Păuşeşti, fost senator, Al. Constantinescu, fost ajutor de primar şi alţii. Pe de altă parte, grupul adunat în jurul d-lui Vintilă Popescu a început tratative cu organizaţia foştilor georgişti, cari au declarat că fuziunea sau reîntregirea organizaţiei de Arad, in nici un caz nu o vor face cu grupul d-lui pom. Manolescu. Dacă Întregirea se va face cu grupul d-lui prof. Popescu, atunci şeful organizaţiei va fi ales dintre foştii georgişti. Organizaţia, astfel constituită va primi şi concursul unei distinse personalităţi care va demisiona din rândurile partidului naţional ţărănesc, din care a făcut parte până acum. Organizaţia, deşi neconstituită încă în felul arătat mai sus, a intervenit la centru — unde are sprijinul unui important membru şi vechiu liberal — pentru a i se atribui semnul şi locul pe listă, căci iniţiatorii acţiunei de purificare sunt ferm decişi să depună listă, atât la Cameră cât şi la Senat, pentru a-şi verifica puterile şi simpatiile. Candidaturile sunt astfel fixate încât să nu supere pe nimeni: un cap de listă va fi georgist, iar celălalt liberal, iar restul locurilor vor fi completate în mod alternativ. Noua grupare liberală speră ca in alegerile de la începutul lunei Martie să obţină mai multe voturi decât grupul oficial al d-lui prof. Mianolescu. In tot cazul, opinia publică urmărește cu interes aceste frământări. ■ ------------- . AH«! *! $5-1*4 Nr. 31 Marți 1 Februarie 1939 Mesagiul preşedintelui Roosevelt (Urmare din pagina l-a) re contra, comunismului, el al Europei. El stă. In acelaș timft ^ putea deveni, întriun eventual conflict, izvorul extinderii focului în regiuni in care interesele Statelor-Inite pot fi ameninţate, înarmările masive, pentru care preşedintele Roosevelt a cerut investiri de zeci de milioane de dolari şi cari vor duce la o considerabilă depăşire a tonajului marinei de război americane fixat prin tratatul de la Washington, dovedesc că Statele Unite îşi dau seama de primejdia ce le ameninţă şi sunt hotărîte să se apere. Va merge oare noua îndrumare a politicei Statelor Unite până la o făţişă şi hotărîtă solidaritate cu puterile pacifiste europene? In faţa blocului puternic înarmat, germano-itălojaponez, cu un caracter imperialist şi deci ameninţător pentru pace, se va ridica oare blocul marilor democraţii francoangro-saxonie hotărit să apere pacea? „Este de datoria noastră — a precizat d. Roosevelt — ŞI ACEST LUCRU ESTE CLAR, să accentuăm toate eforturile spre pace, dar in acelaş timp, să şi protejăm naţiunea noastră“. Desigur, eforturile pentru nace, la care face aluzie d. Roosevelt, nu pot fi făcute izolat, il de acord cu toate puterile pacifiste şi hotărîte să ridte pe terenul intangibilităţii tratatelor. Preşedintele Roosevelt a recuroment că: „nenorocitele condiţii în care se află azi lumea au rezultat din călcarea tratatelor care sunt baza legii internaţionale şi a ordinei“. Acest principiu al respectării tratatelor constituie temelia însăşi a politicei statelor pacifiste ale la baza pactului Societăţii Nasţiuiţilor. El e legea fundamentală, fără de care nu poate exista pacte şi nu pot exista raporturi normale între stat» Dacă Europa se găseşte azi intri o situaţie atât de grea, şi dacă primejdia unui „conflict fără cruţare şi devastator“, după Însăşi expresia preşedintelui Roosevelt, este din ce in ce mai mare, aceasta se dato-oreşte, pe de o parte călcării trautatelor şi angajamentelor internaţionale şi pe de alta, lipsei unei opuneri solidare împotriva acestor călcări. Se îndreaptă oare politica Statelor Unite pe organizarea unei forţe colective care să impue, prin însăşi existenţa ei, respectul angajamentelor internaţionale? Viitorul o va arăta. Şi poate că războiul chino-japonez să constituie prilejul luării in considerare a unei asemenea concepţiuni de apărare a păcii. Mesagiul d-lui Roosevelt este desigur, un strigăt de alarmă. El trebuie însă să constituie neutru toate statele cari înţeleg să apere pacea şi, in primul rând, să-şi apere independenţa politică şi integritatea teritorială, un îndemn pentru întărirea apărării lor naţionale. „îngrămădirea de înarmări terestre şi navale in alte ţări, cauzând o ameninţare a păcii mondiale, ca şi a securităţii“ — a determinat pe d. Roosevelt să ceară, prin mesagiul său, o sporire a înarmărilor Statelor Unite. Aceiaşi cauză trebuie să nu îndemne şi pe noi să nu pierdem o clipă din vedere întărirea armatei noastre. Reclamațiile dela Geneva (Urmare din pagina l-a) dela 4124 in 1912, la 1181 In ; nu există asemenea refugiata 1930 și numai In Muntenia e un spor neînsemnat dela 63.191 In 1912 la 85.264, în 1930! Se poate pune temei pe asemenea date statistice ? Se poate crede, că Evreii n’au sporit în acest interval de timp prin creștere naturală, când nu se face dovada căror fenomene s’ar datora scăderea lor? Ce constatăm apoi In celelalte provincii alipite ? Aceleaș scăderi suspecte In numărul, evreilor? Pe când In Basarabia, după recensământul rusesc din 1897, s’au înregistrat 229.000 evrei, după recensământul român din 1930, s’a înregistrat NUMAI 206.402 !». Pe când d. Pelivan, un adânc cunoscător al problemelor demografice, economice şi culturale ale Basarabiei, In studie sale documentate, a constatat că procentul populaţiei evreeşti In această provincie, Înainte de unire, a fost de 9,30 la sută, după recensământul din 1930, el s’a coborît brusc la 7,20 la sută!! Pe când in 1910, in Bucovina, după recensământul austriac, au fost 102.900 evrei, in 1930, după recensământul nostru, au esit numai 92.553 ! ! Aceleași falsuri și în statistica evreilor din Transilvania, Banat şi Maramureş. Nu numai că Evreii, au avut şi ei o creştere naturală a populaţiei lor, dar numărul lor a sporit considerabil şi prin elementele refugiate de peste Nistru, din Rusia, şi prin celelalte frontiere, din alte ţări, prin infetraţiuni continue. Aceştia s’au stabilit în ţară şi prin fraude au devenit cetăţeni. Aceste elemente — al căror număr se cifrează la câteva sute de mii — constitue o povară pentru noi şi situaţia lor neregulată, urmează să fie rezolvată aşa cum impun interesele statului român. Petiţionarii evrei, care s’au adresat Genevei, pretind,că R. SEIŞANU frauduloşi introduşi in cetăţeni română. Cine sunt ei să conteste pe baza unor simple afirmaţii, faptele cunoscute de coreligionarii lor din România ? Ce autoritate au ei ca să intervină in această chestiune de ordin intern a României ? Şi in numele căror principi pretind ei tolerarea unor elemente indezirabile, care prin fraude şi falsuri au obţinut cetăţenia română ? Ori, iată ce a declarat fos-* tul preşedinte al consiliTuî, mareşalul Averescu. In 1924, cu privire la această problemă, o declaraţie ce a fost reprodusă în ziarul „îndreptarea“ din 3 Ian. 1938 . In timpul guvernarei noastre popuktţiunea evree din Polonia şi Volhynia, gonită de bolşevici s’a îngrămădit la Nistru şi mi-a cerut prin coreligionarii din ţară să le dau permisiunea de a intra in Basarabia. Călăuzit de un sentiment de umanitate, am dat învoirea cerută cu condiţiunea ca şederea lor la noi va fi vremelnică până cănd împrejurări prielnice le vor permite să plece. Am constatat Insă cu regret, că mulţi evrei, prin fraude şi falsuri, au căutat şi caută încă să treacă drept băştinaşi din ţară, nu puţini izbutesc cu concursul evreimii de la noi. Se face o mare greşală pentru că prin acest reprobabil gest, se constată chiar până şi de cei cu cele mai bune dispoziţiuni pentru izraeliţi, că cu greu se pot identifica cu interesele ţârii şi că nu ezită a le sacrifica pe acestea, când este vorba de interesele coreligionarilor care nu au nimic comun cu ţara noastră“. In asemenea condiţii toată argumentaţia petiţionarilor evrei cade, căci e izbită în plin de fapte şi cifre uşor de controlat, din care resp reaua lor credinţă şi tendința de a apăra cauza pierdută a unor coreligionari fraudatori. De la bursa de efecte şi acţuni din Capitală Aseară s-a ţinut şedinţa comitetului bursei de efecte, acţiuni şi schimb din Bucureşti, sub preşidenţia d-lui I. Sovescu, preşedinte, asistat de d. P. Iconomu, secretar general. Au luat parte d-nii: Adrian Oţoiu, vicepreşedinte, Redireanu A., Cercel Alex., Cristodorescu Gh. Dimitrescu I. Gr., Furculescu N., Ionnaţiu N. şi M. Fulga, comisarul guvernului. Comitetul a aprobat înscrierea in cota oficială a bursei, a acţiunilor soc. an. „Sarmiza“ pentru industria petrolului. OPERAŢIUNI ÎNCHEIATE PRIN BURSA Comitetul a examinat cu toată atenţiunea şi în amănunţime situaţiunea încheerilor făcute în bursă, în cursul lunei Ianuarie I cri, pe baza datelor statistice, constatând că dela 1—27 Ianuarie a. c. inclusiv, s’au încheiat prin bursă operaţiuni în valoare de 401 mii. lei faţă de 350,3 mii. lei în linia corespunzătoare din 1937 şi faţă de 523,6 mii. lei în luna Decembrie 1937. Media zilnică a operaţiunilor încheiate prin bursă a fost: Ianuarie 1938 mii. ro; 26,7, Decembrie 1937 mii. lei 29,1, Ianuarie 1937 mii. lei 16,7 Şi în anul 1937 mii. lei 21,1. Rezultă deci, că deşi din luni Ianuarie crt. lipsesc 3 zile (28 29, 31 Ianuarie crt.) cifra operaţiunilor încheiate prin bursă este superioară lunei corespunzătoare din anul trecut şi med! anului 1937 şi la mică diferenţă de Decembrie trecut. Cursurile au variat astfel : Impr. refacerii, 51 în 1937 şi 59 şi anul acesta; renta împrprietăririi, 48 în 1937 şi 58 5i anul acesta; împr stabilizării 31.7 în 1937 şi 41 în 1938; împr de desvoltare, 32.1 în 1937 şi 38.7 în 1938; împr. de înzestrare, 70 1/4 în 1937 şi 75 3/4 în 1938. Din examinarea acestor cifre unde am notat numai cursuri« mari, cele mai negociate în bursă arată sporiri însemnate faţă de luna corespunzătoare din 1937. » Asupra cererei asociatei remizierii ar, ca toţi remizieri, să facă parte din Asociaţie, comitetul decide ca această cerere să fie luată în considerare la modificarea regulamentului interior de funcționare al corpului remizierilor oficiali. •