Universul, aprilie 1939 (Anul 56, nr. 89-115)

1939-04-01 / nr. 89

Afonii al 56-lea Nr. 89 Sâmbătă 1 Aprilie 1939 PROBLEME ŞI REALIZĂRI Ministerul sănătăţii a tipărit în­­două mari volume — peste 2.000 de pagini — constatările făcute şi realizările înfăptuite cu prile­jul acţiunii sanitare începută la 1 August anul trecut, acţiune despre care am scris în multe rânduri. Timp de 2 luni au activat 2243 medici şi 5548 de persoane apar­ţinând personalului sanitar auxi­liar cu sprijinul echipelor Fun­daţiei regale şi personalului soc. culturale ,,Astra“, la care s-au alipit 144.706 colaboratori (preoţi, profesori, agronomi străjeri, etc). Au fost vizitate şi văruite 3.140.840 de locuinţe, au fost de­zinfectate 178.254 de locuinţe, au fost construite 19.057 fântâni, 754.837 de latrine, au fost cură­ţate 1.238.311 curţi, 676.950 de grajduri, etc. Medicii au examinat 7.769.434 de persoane, iar cu ajutorul celor 25 de trenuri-băi au fost îmbă­iate 1.410.027 persoane şi au fost deparazitate 2.735.703. S’au dat medicamente gratuite­­ la 725.715 persoane; s’au făcut­­ 361.328 inoculări şi injecţiuni te­rapeutice şi 42.547 examinări ra­diologi­ce. In timpul acestei ofensive sa­nitare s’au stabilit următoarele statistice asupra bolilor sociale , existente in­­România: Malaria 338.837 bolnavi; sifilis 182.487; tuberculoză 110.401; pe­lagra 84.106; gușă 77.896; tra­­chom 9.489; cancer 7.281; lepră 179. Dintre aceste boli sociale au fost descoperite numai în timpul ofensivei sanitare următoarele cazuri necunos­cute înainte: Malaria 62.613 bolnavi; sifilis 21.326; tuberculoza 19.946; pelagră 6.444; gușă 21.368; cancer 1552; le­pră 3. S-a făcut în acelaş timp constatarea că majoritatea spitalelor rurale sunt lipsi­te de bolnavi, deşi bolnavi există, iar spitalele din ca­pitalele de judeţ „către care afluiază numărul mare de bolnavi din cuprinsul jude­ţului, nu au nici organizare tehnică, nici posibilităţi de cazare, număr ce a crescut şi mai mult în urma activi­tăţii echipelor de specialişti la sate“. Tuberculoza deschisă stă încă neizolată în mediul ru­ral. Pentru peste 84.000 de pelagroşi sunt numai 300 de paturi în toată ţara; can­cerul nu-şi găseşte loc ni­­căeri, lepra ameninţă cu e­­vadarea... Despre multe din capi­tolele acestei documentate dări de seamă publicată de ministerul sănătăţii vom re­veni mai pe larg. Ardealul priveşte cu entuziasm măsurile militare “. Armand Călinescu, preşe­dinte al consiliului de miniştri, a primit din partea I. P. S. Mi­tropolit Nicolae al Ardealului, următoarea telegramă : „Suntem mândri de atitudi­nea bărbătească şi vă felicităm din toată inima“. NICOLAE Mitropolit al Ardealului D, preşedinte al consiliului de miniştri a primit următoarea telegramă de la d. Traian Pop, ministrul avuţiilor publice: ,,Este irezistibilă bucuria de a vă comunica de îndată informa­ţiile şi constatările mele în dru­mul spre Cluj şi la Cluj. „In aceste momente mari Na­ţiunea noastră a atins punctul culminant al solidarizării na­ţionale, al iubirii înfocate de Patrie, al devotamentului ne­ţărmurit şi dragostea pentru Rege şi al încrederii desăvârşite în guvernul condus de Domnia Voastră. ,,Poporul vine în masse la con­­centrări cu voe bună şi elan. Cei trimişi la vatră pleacă mâh­niţi. Cei concentraţi pe loc cer să fie trimişi la regimente. Bă­trânii se anunţă voluntari. Echi­pare excelentă. Însufleţire mare. (ss) Ministru TRAIAN POP Lărgirea pieţei palatului regal La 23 Aprilie începe dărâmarea imobilelor unde se află Corso, Automobil-Club, Banca Naţiunii şi Arpa, hotel Metropol Am scris la timp că, în planul de sistematizare a Capitalei, prin­tre lucrările viitoare se prevede lărgirea pieţei Regele Carol I pentru degajarea palatului regal. Cum noua campanie de lucru a primăriei e în curs, autoritatea municipală a făcut din vreme toate pregătirile necesare. In acest scop s’a adus, prin adrese la cunoştinţa tuturor pro­prietarilor de imobile, situate în zona exproprierilor, că trebue să ia măsuri, pentru eliberarea lor până la data de 23 Aprilie, în­trucât la această dată vor începe dărâmările. Printre imobilele supuse ex­proprierii sunt acelea unde se­­ găsesc azi cafeneaua Corso, Auto­mobil-Club, Banca Naţiunii şi Arpa, hotel Metropol şi toate celelalte prăvălii aflate în şirul de imobile pe partea opusă bi­sericii Cretzulescu, din piaţa pa­latului până în dreptul ei. Neadmiţându-se nici o păsuire, toate aceste prăvălii, societăţi sau locuinţe particulare sunt obligate să rezilieze contractele până la data de 23 Aprilie. Mişcare in magistratură Noul director al personalului din ministerul justiţiei M. S. Regele a semnat decre­tul prin care se face următoarea mişcare în magistratură: D. CONSTANTIN V. MAINE­­­SCU, judecător cu gradul de pre­şedinte de tribunal şi salarizarea de consilier de Curte de apel la judecătoria­­ urbană Bucureşti, se numeşte director cl. I al di­recţiunii personalului din mini­sterul justiţiei, în locul vacant. D. NICOLAE V. IOAN, jude­cător la tribunalul Cluj, se nu­meşte după cerere, judecător de instrucţie la trib. Constanţa, pe ziua de 1 Aprilie 1939, în locul d-lui N. Oprişan înaintat; D. MIHAIL C. DANILA, jud. la judec. mixtă Dorohoi, se nu­mește după cerere, jude. la trib. Dorohoi, pe ziua de 1 Aprilie 1939, în locul d-lui Constantin V. Buzoianu, numit în alt. post; D. CONSTANTIN V. BUZO­IANU, jude. la trib. Dorohoi, se­­ numește procuror la trib. Cer­năuţi, pe ziua de 1 Aprilie 1939, în locul d-lui A. Antoniu îna­intat. D. ALEXANDRU FAUR, jude. cu gradul de preşed. de trib. la judec, mixtă Darabani, se per­mută după cerere La judec, mix­tă Dorohoi, pe ziua de 1 Aprilie 1939, în locul d-lui Mihail C. Dă­­nilă, numit în alt post. D CONSTANTIN I. STEFA­­NESCU, jude. cu gradul de pre­ședinte de trib. la judec. urb. Brăila, se permută după cerere la judec. jur. Volintiri jud. Ce­tatea Albă, pe ziua de 1 Aprilie 1939, în loc vacant. D. IOAN A. CRISTEA, jude. cu gradul de presed. la trib. Si­biu, se numește după cerere ju­decător cu acelaș grad la judec. V urb. București, în locul d-lui Constantin V. Măinescu, numit în alt post. Şedinţa consiliului Federaţiei Aeronautice Regale a României Consiliul superior al Federaţiei aeronautice regale a României, a ţinut Miercuri seară o importan­tă şedinţă sub preşedinţia d-lui vice-preşedinte M. Oromoiu. La şedinţă au luat parte d-nii Scar­­lat Mădulescu, reprezentând mi­nisterul aerului şi marinei, co­mandor av. Andrei Popovici, prof. Ghermani, ing. Cezar Mereuţă, Gh. Boian şi d. secretar general Egon Nasta. S’a discutat bugetul pe­ 1939-40, aprobăndu-se proectul întocmit de comisiunea financiară şi ad­ministrativă. S’au luat hotărîri importante privitoare la organi­zarea aeroclubului „Prahova” şi s’a studiat situaţiunea asociaţiei aviatice studenţeşti „Astur“, luându-se deriziuni în legătură cu aceasta. S’a discutat deasemenea acti­vitatea viitoare a Federaţiei în legătură cu apărarea antiaeriană a teritoriului, fiind cunoscut că prin noua lege, FARR devine sin­gurul organ de colaborare pe a­­cest tărîm cu ministerul. Ședința s-a încheiat la ora 12, după luarea de diferite hotărîri administrative. --------xXO • ©Xx-----— Aradul va fi vizitat de episcopul Parisului Arad, 28 Martie Zilele aceste va sosi la Arad monseniorul Henry Beaussart, episcopul romano-catolic al Pa­risului, care se găsește în mi­siune prin România. înaltul pre- I lat francez va fi găzduit, tot tim- j­­ pul şederii sale la Arad, de P. I S. Sa episcopul dr. Andrei Ma- I geru al Aradului. I In cursul vizitei pe care Mgr. I Henry Beaussart o face la Arad, distinsul oaspe al ţării noastre va ţine, la palatul cultural, o­­ conferinţă despre situaţia relig I gioasă a Franţei. * I UNIVERSUL Vine noua navă „Mircea“!.. O scurtă şi aproape nebăgată în seamă ştire din Hamburg, VCSÎCCl­C" —V.V." nuiţii rur din navă şcoală „Mircea“ a arborat pavilionul românesc şi Miercuri, la ora 5 dim., a pornit spre ţară, cu escale la Southampton, Lisa­bona, Gibraltar, Malta. Vestea a­ceasta, oricam­ ar fi fost evenimentele externe sau interne, ar fi apărut, în altă ţară, cu li­tere de o­schioapă şi cu maximum de sublinieri. E vorba de mări­rea patrimoniului naţional cu o nouă navă, şi încă cu una şcoală. Mai mult, Mircea care vine a fost construit şi din obolul tu­turor bunilor români cari, la în­demnul Ligii Navale Române, au dat cu toată inima, străngându­­aproape 6.000.000 lei dela tineri străjeri şi bătrâni pensionari, dela săraci mai ales şi dela câţiva a­­vuţi. Vestea aceasta trebuie conside­rată ca un eveniment pentru toa­tă suflarea românească. Ea o aş­tepta cu nerăbdare şi are de ce să se bucure şi să se mândrească. Noua navă şcoală „Mircea“ vine, a pornit spre ţară! Dacă nu există ţară maritimă care să nu aibă cel puţin o navă­­şcoală cu pânze, — Germania are trei, — ţara noastră avea nevoe­­ mai mare ca oricare alta pentru ! — De unde vă recrutaţi ma­rinarii? — Dela munte, Maiestate! (Răspunsul unui comandant ro­mân către un Suveran străin *). i formarea marinarilor necesari I ambelor marine, de război şi co- i *r p­ort De aceea, încă dela întemeerea­­ marinei militare, din 1880, căr-­­ muitorii ţării de pe acele vremuri, pe lângă crucişetor, torpiloare, canoniere şi alte năvi, au coman­dat şi nova şcoală „Mircea“, ves­titul bric „Mircea“ pe a cărui „punte şi în vergile căruia întin­­zând şi strângând velele, fiii cio­banilor şi ai plugarilor noştri au devenit marinari destoinici şi is­cusiţi“. FARA „MIRCEA“ ŢARA NOA­STRĂ NU AR FI AVUT MARI­NARII PE CARI II ARE. „MIR­CEA“ a a f­ormat acel spirit mari­năresc pe care M. S. Regeile l-a numit atât de frumos, „SPIRI­TUL MIRCEA“, spirit de cama­raderie, de iniţiativă, de disci­plină, de sacrificiu, de dragoste pentru Larg. Mic însă, — 360 tone, — obosit, îmbătrânit, bricul „Mircea“ tre­buia înlocuit de mult. Liga Navală, încă de la interne­te, din 1927, pusese în programul său propaganda pentru o nouă navă şcoală. Iar când vechiul bric a fost definitiv scos din serviciu şi legat la mal, Liga a înteţit pro­paganda şi, cu înalta aprobare a Augustului ei Preşedinte, a des­chis subscripţia publică de care am­ vorbit. Grabnica nevoe a unei năvi- Şcoale a determinat ministerul aerului şi marinei să comande nava înainte de terminarea sub­scripţiei. La 30 Aprilie 1938 ea a fost pusă pe cala de construcţii a şantierelor Blumm şi Voss din Hamburg, la 22 Septembrie a fost lansată cu mare fast şi as­tăzi, — comandată de comando­rul Roman August, — cu pavilion românesc fluturând la pupă, a luat drumul spre ţară. Până la sosire, dăm câteva date asupra noului „MIRCEA“. Deplasamentul 1.630 tone, lun­gime 81,55 m., înălţime 12 m. Veilatura cu o suprafaţă de 1770 m. p. se întinde şi ridică pe trei arbori înalţi de 44 m. Un motor Diesel de 520 C.P. pen­tru manevre în port sau a­­crimii, cele mai moderne ins­talaţii la bord: busolă girosco­pică, T.F.S. şi radio, telegrafie acustică, sonde ultra-son, bucă­tării electrice, frigorifere, venti­latoare, calorifere, etc. Nava este identică cu cele trei năvi-şcoală germane tip „Horst Wessel“ şi a costat 120.000.0000 (una sută douăzeci milioane) lei. Echipagiul va fi alcătuit din­­tr’un comandant, 15 ofiţeri, 28 maeştri militari, cu marinari şi cei 100 elevi ai şcolilor marinei militare şi comerciale. Gallonul din prova, cel care cel dintâi înfruntă valurile este bustul vrednicului domnitor Mir­cea, care se intitula „stăpânitor al ambelor maluri ale Dunării, până la Marea cea mare şi cetăţii Dâr­­stor despot“. Nu putem ura, în adânca noa­stră bucurie, noului „MIRCEA“ decât ceea ce d. amiral Eustaţiu Sebastian a spus la comemora­rea a 50 ani de la tempesta din 1888, întâmpinată de bricul „Mircea” : „Urăm ca pe aceeaş cale, să meargă şi „Mircea“ No. 2!”, sau ceea ce Liga Navală a telegrafiat la Hamburg coman­dantului şi echipajului: „Să e­­galeze prin devotament şi iscu­sinţă echipajele predecesorului şi să le întreacă prin lungimea călătoriilor, ducând faima nea­mului românesc pe toate mările şi oceanele de pe glob!“ In aceste clipe de îngrijorare, să ne bucurăm cu toţii. Mult aşteptatul „MIRCEA“ a pornit, e în drum spre ţară. Comandor AUREL NEGULESCU Faimosul liric „Mircea“,­­cel vechiu,­­ în starea lui actuală Bibliografie — A apărut LTLLUSTRATION din 25 Martie 1939, cu următorul cuprins: L’Empire franşais, rea­­lité vivante; Le teritoire des oisis, flanc-garde de l’Afrique francaise de A. Gervais; Le rapt inique du pays théque; Visites présidentielles d’hier et d’au­­jourd’hui chez nos alliés les An­glais. Le cinquantenaire de l’in­­stitut Pasteur de P. E. Cadilhac, precum şi în supliment comedia istorică în 4 acte : La grande mademoiselle de Délaquis şi Goumpel. — A apărut în editura „Ra­muri” romanul „She” (Ea) de Ri­der Haggur, tradus de Alina G. Gongopol. întâmplări din Capitală Odiosul asasinat din bulevardul Ferdinand Farmacista Georgeta Bibi­cescu-Tempeanu a fost ucisă cu lovituri de ciocan Un fioros asasinat a fost să­vârșit în bulevardul Ferdinand nr. 47 bis, asasinat, căruia i-a căzut victimă farmacista Geor­geta Bibicescu-Tempeanu, pro­prietara farmaciei din calea Că­lăraşilor nr. 240, care în prezent se află dată în arendă. ÎNAINTE DE CRIMĂ Farmacista Georgeta Bibi­­cescu-Tempeanu, — femee în vârstă de 41 ani, de statură po­trivită, dar bine legată, — era căsătorită cu d. avocat Tem­­peanu, din şoseaua Ştefan cel Mare. Acum trei săptămâni ho­­tărîndu-se să se despartă de so­ţul său şi ca atare intentându-se acţiune de divorţ, a părăsit do­miciliul conjugal, închiriind un apartament, situat la etajul I, spre fundul curţii din bulevar­dul Ferdinand nr. 47 bis, unde se află un vast imobil, — cu­prinzând mai multe aparta­mente atât la parter cât şi la etaj, — proprietatea d-lui ingi­ner Dumitru Romaşcu, care lo­­cueşte alături, în bloc­­ausul de la nr. 49. Cum victimei îi era greu să-şi facă singură menajul, aparta­mentul având destule încăperi: hali, sufragerie, dormitor, bae, bucătărie, etc., a dat acum două săptămâni un anunţ la ziar, prin care căuta o femee să-i a­­jute la gospodărie, numai o ju­mătate de zi, în schimbul ca­merei de locuit. Chiar în ziua publicării anunţului­­ s-a şi pre­zentat o femee, însoţită de un bărbat, pe care l-a recomandat drept soţul ei şi cum s’au învoit, au şi rămas în serviciu, insta­­lându-se în camera goală dela pod, — unde sunt dealtfel toate camerele de servitori şi unde şi-au adus un bagaj foarte su­mar. VIZITE REPETATE FĂRĂ REZULTAT Marţi seara, pe la ora 8, d. Ionel Bibicescu, — fratele victi­mei,­­ domiciliat în calea 13 Septembrie nr. 27, s’a dus cu soţia sa în vizită la farmacistă s’o invite să meargă cu ei în oraş. Au sunat, au bătut în uşe, dar neprimind niciun răspuns şi-au închipuit că nu este acasă şi au plecat. După ce au mâncat la un res­taurant, pe la ora 11 seara s’au dus din nou în bulevardul Fer­dinand, dar nici de astădată, nu li s’a răspuns la bătăile repetate în uşe. Miercuri d. a., pe la ora 3, d. Ionel Bibicescu a repetat vi­zita sa, cu acelaş rezultat. A scris, atunci, un bileţel cu cre­ionul, pe care l-a prins in uşa dela intrare. Miercuri seară, pe la ora 8, a venit iar şi a constatat că biletul este acolo unde-l pusese. Sunând, bătând în uşa din faţă şi apo­i la aceea dela scara de serviciu din dos, n’a primit de asemeni vr’un răspuns. Intrigat peste măsură şi bă­nuind să nu se fi întâmplat ceva, s’a dus de a anunţat pe d. comisar I. Niculescu, şeful circumscripţiei 17, care a venit la faţa locului însoţit de comi­sarul Nicolae Gorguţ. DESCOPERIREA ASASINA­TULUI Când au forţat uşa şi au pă­truns înăuntru, în sufragerie, un tablou groaznic li se înfăţişe înaintea ochilor: aproape în­treaga sufragerie era răvăşită, iar stu­dio-ul, îmbrăcat în pluş roşu, deplasat mult de la locul lui. Peretele dinspre gura sobei, stropit de sânge iar intre sobă și studio, se afla întins pe spate, cadavrul Georgetei Bibicescu- Tempeamu. Mâna dreaptă în­doită spre piept iar stânga în­tinsă în lături, sub studiu. La cap, în regiunea frontală stângă, se observa o crestătură în lungime de 4—5 centimetri şi o înfundare a osului, aproape de tâmplă. Alături un ciocan de formă rotundă, având partea opusă despicată şi ascuţită în formă de teslă. Coada de lemn a ciocanului a fost găsită pe jos, ruptă. Ciocanul era plin de sânge. Gura victimei era înfundată Din primele cercetări făcute la faţa locului de d. chestor Paxi­­made, s’au putut constata deo­camdată, — după indicaţiunile date de servitorii celorlalţi chi­riaşi, — următoarele: Femeia, angajată cu două săp­tămâni în urmă, o unguroaică, de către victimă, ar fi în etate de 30-35 ani, scundă și slabă. Băr­batul­ ei, om mai în vârstă, era binişor îmbrăcat. Când s-au prezentat pentru angajament, el i-a spus farmacistei că a fost ne­gustor cu stare, dar scăpărând, e nevoit acum să-și lase femeia să muncească de... pomană, doar pentru locuinţă. După trecere de-o săptămână, el i-a cerut nouii stăpâne a so­ţiei lui, să-l împrumute cu ceva bani, ceea ce aceasta a refuzat însă categoric, pe motiv că n’are. * Ce s’a întâmplat însă ? Cu trei Zile în urmă, Georgeta Bibicescu s-a dus la „Casa de depuneri“ de unde a scos suma de 81.000 lei pe care o avea depusă la această instituţie. Servitoarea făcând curat prin casă, în lipsa stăpânei, a făcut şi un control mai... riguros, cu care prilej a descoperit banii. I-a co­municat faptul acesta soţului ei şi au hotărît atunci, de­sigur, s-o omoare spre a o putea jefui. Odiosul plan şi l-au pus în a­­plicare, probabil, în cursul zilei de Marţi, după amiază. Victima a fost atacată, în timp ce sta pe canapeaua-studio din sufragerie şi lucra. A fost lovită în cap cu ciocanul. Voinică însă cum era, o luptă disperată a urmat între ea şi asasin, care s’a urcat cu pi­cioarele pe studio, unde i-au ră­mas urmele ţăpilor dela încălţă­minte pe pluş. Nu este exclus să-i fi ajutat şi femeia, deoarece se mai văd pe pluş şi urmele unor pantofi cu toc ascuţit. După ce au reuşit s’o răzbea­scă pe victimă, care s’a prăbușit jos, lângă sobă, i-au înfundat gura cu acea cârpă, pentruca, de c­umva nu murise, să nu poată scoate gemete cari să fie cumva auzite Odată desăvârșită această is­pravă, au trecut in dormitor, de unde au luat cei 81.000 lei. Se cu o bucată de cârpă albă. In dreapta cadavrului, jos pe par­chet, o bucată de împletitură de lână neagră, cu o undrea prinsă în ea, un început de pulover sau de ciorap. Aparatul de ra­dio dle ape bufet era deschis. In baia, în care se intră din sufragerie, nimic deosebit. De partea cealaltă a culoarului în­gust, vis-ă-vis de sufragerie, bu­cătăria, iar în dreptul băii, ca­mera de dormit. Aci de asemeni, totul era răvăşit. CERCETĂRILE AUTORITĂ­ŢILOR Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor, au mai sosit, după scurtă vreme, la locul crimei, d-nii : chestor Alfred Paximade, şeful Siguranţei Capitalei, înso­ţit de comisarul-şef Aurel Dra­­gomirescu de la poliţia judiciară, şi d-nii : jude­-consilier Calinic, procuror Radovici, dr. Tutzi Va­­siliu, sub-directorul „Institutului medico-legal“ şi d-rul Stănescu, medic legist, crede că, au zăbovit acolo,­­ în­­cuind toate uşile şi nerăspunzând nimănui — până Marţi noaptea târziu, când, după ce toată lumea s'a culcat, şi-au luat bagajul su­mar din camera lor dela pod, fă­­căndu-se nevăzuţi. #• Cercetările au continuat în tot cursul nopţii la circumscripţia respectivă, unde au fost aduşi spre interogare, servitorii şi ser­vitoarele chiriaşilor din celelalte apartamente. Nici­ unul dintre a­­ceştia nu ştiu însă cum se nu­meau dispăruţii aşa că nu pot da alte amănunte decât despre sem­nalmentele lor. Se crede totuş că, nu va trece mult şi li se va putea stabili identitatea, ceea ce va duce, de­sigur, repede, la descoperirea și arestarea lor. I. LEFTER Criminalii sucit cei doi servitori Lovită de o firmă Bătrâna Eleonora Mancimig, în vârstă de 60 ani, vânzătoare de ziare, domiciliată în p­arcul Rahova, str. B. nr. 14, a fost victima următorului accident: pe când trecea pe str. Acade­miei, a fost lovită și trântită jos de o firmă desprinsă de vânt, de­ pe zidul ceasornicăriei d-lui Mroscovici. In cădere şi-a fracturat pi­ciorul stâng, astfel că , a trebuit să fie internată de „Salvare“ la spitalul Colţea. S’a aruncat înaintea trenului Miercuri la amiază, un necu­noscut s’a aruncat înaintea auto­motorului, în apropierea gării Fi- ■ laret.­­ Nenorocitul a fost oribil muti-­­ lat. Asupra lui nu s’a găsit nici un act de identitate. | Cadavrul a fost transportat la morgă. încercare de sinucidese Bertha Haff, de 43 ani, domi­ciliată în str Petre Carp 5, a în­cercat să se sinucidă, înghiţind­­ mai multe pastile de somnalin.­­ Salvarea a internat-o la spita­lul Brâncovenesc. 1 I PRODUS de ÎNCREDERE 5030 ♦ ♦♦♦♦♦♦ + + »♦+♦+♦♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦»»44444+4-M-4+ Curier Judiciar Procesul Grosz-Cagero-Blocul Importatorilor... S’a încheiat şi in faţa Curţii de Apel Curtea de Apel s. III forma­tă cu d-nii preşedinte Sava Ra­dovan, consilieri Chiril Alima­­nescu şi St. Theodorescu, şi procuror Scarlat Costinescu (prim grefier: Loga) — s’a pronunţat Miercuri, după lungă­­ deliberare în procesul răsunătoa­rei afaceri Grosz-Cagero, ce a fost luni dearândul pe cronica judiciară. Precum se ştie, tribunalul o­­sândise pe şeful afacerii Eugen Jeremias Grosz, la patru ani şi şase luni închisoare şi 50­ mii lei amendă, pe procuriistul său, Marcus Niederhoffer la doi ani şi şase luni închisoare şi 20 mii lei amendă; pe funcţionarii Băncii naţionale a României, dovediţi complici ai cutezătoa­rei isprăvi, Donciu Georgescu şi Radu Anghel, la câte trei ani şi şase luni închisoare şi la câ­te 30 mii lei amendă; iar pe celalt prepus al firmei Cagero, anume Samuel Samuely îl achi­tase de orice penalitate. Osebit, prima instanţă condamnase pe inculpaţi, în mod solidar, şi la două milioane lei despăgubiri civile în favoarea B. N. R.-ului. Contra acestei hotărâri au făcut însă apel nu numai in-­ culpaţii achitaţi, ci şi Parche­tul tribunalului local (spre a cere majorarea pedepselor şi o­­sândirea chiar şi a lui Samuel Samuely) şi B. N. R. (spre a cere majorarea daunelor). Asupra f­iuluiur aiptyiuan­GT vîC mai sus Curtea a rostit ori ur­mătoarea deriziune: Curtea, în majoritate, pentru­­ motivele care se vor vedea, în virtutea legii admite în parte apelurile făcute de inculpaţii: Eugen Eremia Gross, Marcus Niederhofer, Donciu Georgescu şi Radu Anghel, contra sentin­ţei penale cu nr. 2248 din 13 iulie 1938, a trib. Ilfov s. IV c. c. pe care o reformează în parte şi reduce pedeapsa dată numi­ţilor inculpaţi precum urmea­ză: inculpaţilor Eugen Eremia Gross, Marcus Niederhofer şi Donciu Georgescu, la câte un an închisoare corecţională,­din care se va scădea timpul făcut în prevenţie, iar inculpatului Radu Anghel i se reduce pe­deapsa la zece luni închisoare corecţională, din care de ase­menea se va scădea timpul fă­cut în prevenţie. In unanimitate respinge ca nefondate apelurile făcute de Parchetul trib. Ilfov şi de Ban­­ca Naţională a României con­­tra aceleiaşi sentinţe. Menţine amenzile la cari au fost condamnaţi numiţii incul­paţi prin sentinţa apelată, pre­­--— »-15 -hnlfiinlimn fin nmPflfu­lTa. vum­ui. ----------------- A Reduce despăgubirile civile acordate Statului Român, re­prezentat prin Banca Naţiona­lă la suma de un milion lei. Cu recurs în termen de zece zile de astăzi. Opiniune: Subsemnatul consilier, sunt de părere a­­se admite în parte apelurile făcute de către incul­paţii Eugen Eremia Gross, Mar­cus Niederhofer şi Donchi Georgescu şi Radu Anghel, con­tra sentinţei penale cu nr. 2248 din 13 iulie 1938, a trib. Ilfov s. IV, a se reforma în parte a­­ceastă sentinţă, şi a se reduce pedeapsa numiţilor inculpaţi precum urmează: inculpaţilor Eugen Eremia Gross, Marcus Niederhofer şi Donciu George­scu, la câte doi ani închisoare corecţională iar inculpatului Radu Anghel la un an şi jumă­tate închisoare corecţională. (ss) St. Teodorescu Justiţia s’a rostit­ şi in apel­ in procesul pavagiilor de pe şos. Ştefan cel Mare Tot Miercuri i s’a pronunţat şi decizia Curţii de apel din Bucu­reşti s. IV formată cu d-nii consilieri Virgil Sălcianu, prof. univ. Gh. Popescu, Pleşoianu şi procuror Vicol — în­­ procesul pavagiilor aşternute, în ştiute condiţiuni, de s. a. „întreprin­derile’ Mateescu” pe şos. Ştefan cel mare sub pr­imari­atul­­ de sector al d-lui ing. I. Săbă­­reanu. Trib. Ilfov s. I hotărâse, în cauză, condamnarea conform legii pentru apărarea patrimo­niului public a d-lor ing. Săbă­reanu şi Al. Mateescu, directo­rul general al „întreprinderi­lor” în chestiune, la câte doi ani închisoare corecţională. Achitase pe ceilalţi doi co-in­­culpaţi: ing. Bogdan Alexan­­drescu şi Ef­timie Georgescu, nedovedindu-se în seama lor nici o răspundere penală. Dis­pusese, ca sancţiune compli­mentară, disolvarea Societăţii anonime „întreprinderile Ma­teescu” sub auspiciile căreia s’a făcut lucrarea încriminată. Şi condamnase, pe învinuiţi, la 7.154.860 cu titlu de daune. Sentinţa a fost apelată — ca şi aceea, în afacerea Grosz — pe toată linia. Am înregistrat, la timp şi pe larg, d­esbaterile urmate asupra apelurilor. Iar Miercuri s-a pronunţat de­cizia, prin care Curtea admiţând în parte apelurile inculpaţilor: 1. reduce pedeapsa aplicată fostului primar al sectorului I galben, d. ing. I. Săbăreanu la , trei luni închisoare şi la trei­­ luni de interdicţie a drepturilor civile (cf. art. 23 al. 1 din Legea pt. apărarea patrimoniului pu­blic, combinat cu art. 51, 59, 58 al. 1 şi 2, 157 şi 65 c. pen. „Re­gele Carol II”, reduce şi pedeapsa aplicată a­­pelantului Al. Mateescu la şase luni închisoare şi la şase luni de interdicţie a drepturilor ci­vile (cf. art. 23 al. 5 din Legea pt. apărarea patrimoniului pu­­blic, combinat cu celelalte tex­te de mai sus, plus cu art. 251 c. p.). In consecință a dispus sus­pendarea executării pedepselor atrăgând atenția respectivilor asupra consecinței legale a a­­cestei dispoziţiuni. __ S’a admis totodată apelul Pri­măriei în ce priveşte răspunde­rea civilă personală a d-lui Al. Mateescu. ......... — X X A obligat societatea „între­prinderile Mateescu” să desfa­că şi să refacă întreaga supra­faţă a şoselei Ştefan cel Mare strict în condiţiunle contrac­tate, adică în conformitate cu cadtul de sarcini, în termen de trei luni de când hotărârea va rămâne definitivă. Curtea a precizat că în cazul neexecutării întocmai a aces­tei obligațiuni, obligă în mod solidar Societatea și pe direc­torul ei general (d. Al. Matee­scu) la plata sumei de lei 7154.860 contravaloarea lucră­rilor. Iar In caz de insolvabilitate a celor de mai sus, impută a­­ceastă sarcină fostului primar d. I. Săbăreanu. S’a hotărât deasemenea ridi­carea măsurii disolvării socie­tăţii „Intr. Mateescu” aplicată prin sentinţa primei instanţe. Curtea a decis, în fine, res­pingerea apelului Primăriei şi Parchetului în ce priveşte achi­tarea d-lor Bogdan Alexandre­­scu şi Eft. Georgescu; menţine­rea cheltuielilor de judecată la 30 mii lei; şi majorarea chel­tuielilor de procedură la 7000 lei, în mod solidar. Procesul băncii Gârleşteanu Trib. Ilfov s. I, continuând Miercuri desbaterile în procesul băncii Gârleşteanu, a ascultat pledoariile apărării. A vorbit d. avocat Demostene Botez, din partea d-lui C. Xeni, spunând că are impresiunea că a prezidat un siucium sadic la al­cătuirea acestei ordonanţe defini­tive de trimitere în judecată, lipsite de dovezi şi de orice lo­gică, căci nu este admisibil în drept să torturezi textele legilor numai ca să construeşti o vino­văţie , căci legile nu pot constitui cursa pentru oameni. Examinează apoi pe larg fap­tele acuzaţiunei. Ele nu se pot încadra în legea metalelor pre­ţioase, dar chiar dacă s’ar aplica această lege, simplul depozit aşa cum a fost efectuat în speţă nu se poate încadra în lege. Arată contradicţiile ordonanţei. Să ne bucurăm — conchide d-sa — că în fine s’a făcut lumină. Au urmat apoi d-nii av. G. Costăchescu, în apărarea lui N. Dimitriu şi Const. Solomonescu, pentru contabilul Trottenbroit. Din partea Băncii Naţionale a încheiat şedinţa pledoaria d-lui av. Valentin Georgescu, care a susţinut pe larg aplicabilitatea legii metalelor preţioase S’a expropriat hamul Ghermani Curtea de apel s. II, admi­ţând Miercuri cererea primăriei municipiului Bucureştii, prin care solicită să se declare expropriate în favoarea Băncii Naţionale a României imobilele din str. Smârdan 4 şi din str. Doamnei 10 , a pronunţat, exproprierea. In consecinţă a fixat totodată preţul de expropriere astfel: pentru primul imobil, lei 16 mii m. p. de teren şi lei 7.000 m. p. de construcţii; iar pentru al doilea imobil, lei 20.000 m. p. de teren şi lei 16 mii m. p. de con­strucţii S’au acordat deasemenea În­semnate despăgubiri chiriaşilor. Părţile interesate au cerut Curţii să ia act că declară­­ne­constituţionale decretele pe baza cărora s-a dat decizia de expro­priere. Justiţia în vacanţă Miercuri s-au tras la sorţi ma­gistraţii Curţii de apel din Bucu­reşti şi ai trib. Ilfov cari vor re­­solva lucrările — de grabnică so­luţie — ivite în cursul vacanţei judiciare de Paşti. LA CURTE, au fost desemnaţi d-nii consilieri Al. Procop Dumi­­trescu, Victor Şerbănescu şi Eduard Gush, iar la TRIBUNAL, au fost desemnaţi d-nii judecă­tori Dim. Coandă, V. V. Leone­­scu şi Al. Dragomireanu. S’a menţinut pedeapsa Curtea de apel s. IV, s-a pro­nunţat Miercuri asupra apelurilor făcute de Theodor Athanasiu şi Francisc Şişmani, foşti funcţio­nari ai cooperativei „Grânarul“ din Giurgiu contra sentinţei trib. Vlaşca prin care au fost condam­naţi la câte şase luni închisoare şi 2000 lei amendă. Ambii erau învinuiţi că au sustras grâne din depozitele coo­peratorilor, şi că au păgubit ast­fel instituţia, cu lei 32.256, cei dintâi şi cu lei 51.297, cel de al doilea. Li se aplicase, ca urmare, ri­gorile legii de apărarea patrimo­niului public. Curtea a respins apelurile con-­­ firmând astfel sentința primei­­ instanțe. 1 Fraudele de la C.A.P.S. Curtea de apel s. I a sfârșit Miercuri desbaterile în procesul fraudelor de peste zece milioane lei imputate fostului director O­­vid Cratero (de la Casa Pădurilor, azi C.A.P.S.). Au vorbit, din partea apărării, d-nii av. I. Gr. Perietzeanu și Asnavorian , din partea C.A.P.S.­­ului, d. av. Tăligrădeanu, iar în numele ministerului public a pus concluziuni de procuror C. Vavila, cerând menţinerea conda­mnaţiu­­nei (de cinci ani închisoare) a­­plicată de tribunal. . % Frauda in convenţii... D. procuror Salvim G. T. Ione­­scu a trimis Miercuri în judecata trib. corecţional pe Fl­o­r­i­c­a Rizu (din com. Pantelimon) pen­tru delictul de înşelăciune în convențiuni. Inculpata e învinuită, anume, că s’a angajat să-l „facă“ pe un localnic... tată. I-a încasat ono­rarii .I-a prescris reţete. Şi l-a determinat la o seamă de încer­cări cari totuşi n’au dat rezultat. Onorariul n’a mai voit totuşi să-l restituie. Exproprierea fraudu­loasă dela Tg.-Ungheni in faţa înaltei Curţi înalta Curte de casaţie s. NI a fost sesizată Miercuri cu judecarea recursurilor în casare făcute de căpeteniile afacerii de la Tg.­Un­­gheni — Octav Păscăluţă, D. Tur­­tureanu, I. Păscăluţă, Candid Chiriţă şi Virgil Lupescu — con­tra deciziei Camerei de acuzare a Curţii de apel din Bucureşti prin care s-a confirmat ordonan­ţa definitivă de trimiterea lor în judecata tribunalului. Au fost trimişi in judecată­ ­. procuror Bârcă a trimis Miercuri — cu rechizitorii direc­te — în judecata tribunalului corecţional, pe inculpaţii: 1. Pandele Iliescu (din str. Ni­­culcea 41) fiindcă prin abuz de încredere a deturnat suma de lei 16 mii ce i-o încredinţase recla­mantul Eleodor Bădescu; 2. Const. Popescu (din Chitila) fiindcă a adresat autorităţilor denunţuri calomnioase pe seama reclamantului prof. Ilie Gheor­­ghiu-Jiu, care îl arăta a fi le­gionar şi instigator ; 3. Aneta Ghiţescu (din calea Şerban Vodă 93) fiindcă a în­frânt di­sp. art. 106 din legea de exploatare a p.t.t.-ului expediind corespondențe ascunse în ziare (mai ieftin francate). P.T.T. s-a constituit parte ci­vilă în cauză cu suma de lei șase, contravaloarea timbrelor sus­trase . Diverse Judecătoria ocol. 7 a condam­nat deunăzi la 10 zile închisoa­re și la 5000 lei amendă pentru speculă pe măcelarul AR'iTr' SAPIRA (din bd. Elisab' fiindcă a vândut carne­a II cu preț de calitatea I .

Next