Universul, aprilie 1939 (Anul 56, nr. 89-115)
1939-04-01 / nr. 89
Afonii al 56-lea Nr. 89 Sâmbătă 1 Aprilie 1939 PROBLEME ŞI REALIZĂRI Ministerul sănătăţii a tipărit îndouă mari volume — peste 2.000 de pagini — constatările făcute şi realizările înfăptuite cu prilejul acţiunii sanitare începută la 1 August anul trecut, acţiune despre care am scris în multe rânduri. Timp de 2 luni au activat 2243 medici şi 5548 de persoane aparţinând personalului sanitar auxiliar cu sprijinul echipelor Fundaţiei regale şi personalului soc. culturale ,,Astra“, la care s-au alipit 144.706 colaboratori (preoţi, profesori, agronomi străjeri, etc). Au fost vizitate şi văruite 3.140.840 de locuinţe, au fost dezinfectate 178.254 de locuinţe, au fost construite 19.057 fântâni, 754.837 de latrine, au fost curăţate 1.238.311 curţi, 676.950 de grajduri, etc. Medicii au examinat 7.769.434 de persoane, iar cu ajutorul celor 25 de trenuri-băi au fost îmbăiate 1.410.027 persoane şi au fost deparazitate 2.735.703. S’au dat medicamente gratuite la 725.715 persoane; s’au făcut 361.328 inoculări şi injecţiuni terapeutice şi 42.547 examinări radiologice. In timpul acestei ofensive sanitare s’au stabilit următoarele statistice asupra bolilor sociale , existente inRomânia: Malaria 338.837 bolnavi; sifilis 182.487; tuberculoză 110.401; pelagra 84.106; gușă 77.896; trachom 9.489; cancer 7.281; lepră 179. Dintre aceste boli sociale au fost descoperite numai în timpul ofensivei sanitare următoarele cazuri necunoscute înainte: Malaria 62.613 bolnavi; sifilis 21.326; tuberculoza 19.946; pelagră 6.444; gușă 21.368; cancer 1552; lepră 3. S-a făcut în acelaş timp constatarea că majoritatea spitalelor rurale sunt lipsite de bolnavi, deşi bolnavi există, iar spitalele din capitalele de judeţ „către care afluiază numărul mare de bolnavi din cuprinsul judeţului, nu au nici organizare tehnică, nici posibilităţi de cazare, număr ce a crescut şi mai mult în urma activităţii echipelor de specialişti la sate“. Tuberculoza deschisă stă încă neizolată în mediul rural. Pentru peste 84.000 de pelagroşi sunt numai 300 de paturi în toată ţara; cancerul nu-şi găseşte loc nicăeri, lepra ameninţă cu evadarea... Despre multe din capitolele acestei documentate dări de seamă publicată de ministerul sănătăţii vom reveni mai pe larg. Ardealul priveşte cu entuziasm măsurile militare “. Armand Călinescu, preşedinte al consiliului de miniştri, a primit din partea I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, următoarea telegramă : „Suntem mândri de atitudinea bărbătească şi vă felicităm din toată inima“. NICOLAE Mitropolit al Ardealului D, preşedinte al consiliului de miniştri a primit următoarea telegramă de la d. Traian Pop, ministrul avuţiilor publice: ,,Este irezistibilă bucuria de a vă comunica de îndată informaţiile şi constatările mele în drumul spre Cluj şi la Cluj. „In aceste momente mari Naţiunea noastră a atins punctul culminant al solidarizării naţionale, al iubirii înfocate de Patrie, al devotamentului neţărmurit şi dragostea pentru Rege şi al încrederii desăvârşite în guvernul condus de Domnia Voastră. ,,Poporul vine în masse la concentrări cu voe bună şi elan. Cei trimişi la vatră pleacă mâhniţi. Cei concentraţi pe loc cer să fie trimişi la regimente. Bătrânii se anunţă voluntari. Echipare excelentă. Însufleţire mare. (ss) Ministru TRAIAN POP Lărgirea pieţei palatului regal La 23 Aprilie începe dărâmarea imobilelor unde se află Corso, Automobil-Club, Banca Naţiunii şi Arpa, hotel Metropol Am scris la timp că, în planul de sistematizare a Capitalei, printre lucrările viitoare se prevede lărgirea pieţei Regele Carol I pentru degajarea palatului regal. Cum noua campanie de lucru a primăriei e în curs, autoritatea municipală a făcut din vreme toate pregătirile necesare. In acest scop s’a adus, prin adrese la cunoştinţa tuturor proprietarilor de imobile, situate în zona exproprierilor, că trebue să ia măsuri, pentru eliberarea lor până la data de 23 Aprilie, întrucât la această dată vor începe dărâmările. Printre imobilele supuse exproprierii sunt acelea unde se găsesc azi cafeneaua Corso, Automobil-Club, Banca Naţiunii şi Arpa, hotel Metropol şi toate celelalte prăvălii aflate în şirul de imobile pe partea opusă bisericii Cretzulescu, din piaţa palatului până în dreptul ei. Neadmiţându-se nici o păsuire, toate aceste prăvălii, societăţi sau locuinţe particulare sunt obligate să rezilieze contractele până la data de 23 Aprilie. Mişcare in magistratură Noul director al personalului din ministerul justiţiei M. S. Regele a semnat decretul prin care se face următoarea mişcare în magistratură: D. CONSTANTIN V. MAINESCU, judecător cu gradul de preşedinte de tribunal şi salarizarea de consilier de Curte de apel la judecătoria urbană Bucureşti, se numeşte director cl. I al direcţiunii personalului din ministerul justiţiei, în locul vacant. D. NICOLAE V. IOAN, judecător la tribunalul Cluj, se numeşte după cerere, judecător de instrucţie la trib. Constanţa, pe ziua de 1 Aprilie 1939, în locul d-lui N. Oprişan înaintat; D. MIHAIL C. DANILA, jud. la judec. mixtă Dorohoi, se numește după cerere, jude. la trib. Dorohoi, pe ziua de 1 Aprilie 1939, în locul d-lui Constantin V. Buzoianu, numit în alt. post; D. CONSTANTIN V. BUZOIANU, jude. la trib. Dorohoi, se numește procuror la trib. Cernăuţi, pe ziua de 1 Aprilie 1939, în locul d-lui A. Antoniu înaintat. D. ALEXANDRU FAUR, jude. cu gradul de preşed. de trib. la judec, mixtă Darabani, se permută după cerere La judec, mixtă Dorohoi, pe ziua de 1 Aprilie 1939, în locul d-lui Mihail C. Dănilă, numit în alt post. D CONSTANTIN I. STEFANESCU, jude. cu gradul de președinte de trib. la judec. urb. Brăila, se permută după cerere la judec. jur. Volintiri jud. Cetatea Albă, pe ziua de 1 Aprilie 1939, în loc vacant. D. IOAN A. CRISTEA, jude. cu gradul de presed. la trib. Sibiu, se numește după cerere judecător cu acelaș grad la judec. V urb. București, în locul d-lui Constantin V. Măinescu, numit în alt post. Şedinţa consiliului Federaţiei Aeronautice Regale a României Consiliul superior al Federaţiei aeronautice regale a României, a ţinut Miercuri seară o importantă şedinţă sub preşedinţia d-lui vice-preşedinte M. Oromoiu. La şedinţă au luat parte d-nii Scarlat Mădulescu, reprezentând ministerul aerului şi marinei, comandor av. Andrei Popovici, prof. Ghermani, ing. Cezar Mereuţă, Gh. Boian şi d. secretar general Egon Nasta. S’a discutat bugetul pe 1939-40, aprobăndu-se proectul întocmit de comisiunea financiară şi administrativă. S’au luat hotărîri importante privitoare la organizarea aeroclubului „Prahova” şi s’a studiat situaţiunea asociaţiei aviatice studenţeşti „Astur“, luându-se deriziuni în legătură cu aceasta. S’a discutat deasemenea activitatea viitoare a Federaţiei în legătură cu apărarea antiaeriană a teritoriului, fiind cunoscut că prin noua lege, FARR devine singurul organ de colaborare pe acest tărîm cu ministerul. Ședința s-a încheiat la ora 12, după luarea de diferite hotărîri administrative. --------xXO • ©Xx-----— Aradul va fi vizitat de episcopul Parisului Arad, 28 Martie Zilele aceste va sosi la Arad monseniorul Henry Beaussart, episcopul romano-catolic al Parisului, care se găsește în misiune prin România. înaltul pre- I lat francez va fi găzduit, tot tim- j pul şederii sale la Arad, de P. I S. Sa episcopul dr. Andrei Ma- I geru al Aradului. I In cursul vizitei pe care Mgr. I Henry Beaussart o face la Arad, distinsul oaspe al ţării noastre va ţine, la palatul cultural, o conferinţă despre situaţia relig I gioasă a Franţei. * I UNIVERSUL Vine noua navă „Mircea“!.. O scurtă şi aproape nebăgată în seamă ştire din Hamburg, VCSÎCClC" —V.V." nuiţii rur din navă şcoală „Mircea“ a arborat pavilionul românesc şi Miercuri, la ora 5 dim., a pornit spre ţară, cu escale la Southampton, Lisabona, Gibraltar, Malta. Vestea aceasta, oricam ar fi fost evenimentele externe sau interne, ar fi apărut, în altă ţară, cu litere de oschioapă şi cu maximum de sublinieri. E vorba de mărirea patrimoniului naţional cu o nouă navă, şi încă cu una şcoală. Mai mult, Mircea care vine a fost construit şi din obolul tuturor bunilor români cari, la îndemnul Ligii Navale Române, au dat cu toată inima, străngânduaproape 6.000.000 lei dela tineri străjeri şi bătrâni pensionari, dela săraci mai ales şi dela câţiva avuţi. Vestea aceasta trebuie considerată ca un eveniment pentru toată suflarea românească. Ea o aştepta cu nerăbdare şi are de ce să se bucure şi să se mândrească. Noua navă şcoală „Mircea“ vine, a pornit spre ţară! Dacă nu există ţară maritimă care să nu aibă cel puţin o navăşcoală cu pânze, — Germania are trei, — ţara noastră avea nevoe mai mare ca oricare alta pentru ! — De unde vă recrutaţi marinarii? — Dela munte, Maiestate! (Răspunsul unui comandant român către un Suveran străin *). i formarea marinarilor necesari I ambelor marine, de război şi co- i *r port De aceea, încă dela întemeerea marinei militare, din 1880, căr- muitorii ţării de pe acele vremuri, pe lângă crucişetor, torpiloare, canoniere şi alte năvi, au comandat şi nova şcoală „Mircea“, vestitul bric „Mircea“ pe a cărui „punte şi în vergile căruia întinzând şi strângând velele, fiii ciobanilor şi ai plugarilor noştri au devenit marinari destoinici şi iscusiţi“. FARA „MIRCEA“ ŢARA NOASTRĂ NU AR FI AVUT MARINARII PE CARI II ARE. „MIRCEA“ a a format acel spirit marinăresc pe care M. S. Regeile l-a numit atât de frumos, „SPIRITUL MIRCEA“, spirit de camaraderie, de iniţiativă, de disciplină, de sacrificiu, de dragoste pentru Larg. Mic însă, — 360 tone, — obosit, îmbătrânit, bricul „Mircea“ trebuia înlocuit de mult. Liga Navală, încă de la internete, din 1927, pusese în programul său propaganda pentru o nouă navă şcoală. Iar când vechiul bric a fost definitiv scos din serviciu şi legat la mal, Liga a înteţit propaganda şi, cu înalta aprobare a Augustului ei Preşedinte, a deschis subscripţia publică de care am vorbit. Grabnica nevoe a unei năvi- Şcoale a determinat ministerul aerului şi marinei să comande nava înainte de terminarea subscripţiei. La 30 Aprilie 1938 ea a fost pusă pe cala de construcţii a şantierelor Blumm şi Voss din Hamburg, la 22 Septembrie a fost lansată cu mare fast şi astăzi, — comandată de comandorul Roman August, — cu pavilion românesc fluturând la pupă, a luat drumul spre ţară. Până la sosire, dăm câteva date asupra noului „MIRCEA“. Deplasamentul 1.630 tone, lungime 81,55 m., înălţime 12 m. Veilatura cu o suprafaţă de 1770 m. p. se întinde şi ridică pe trei arbori înalţi de 44 m. Un motor Diesel de 520 C.P. pentru manevre în port sau acrimii, cele mai moderne instalaţii la bord: busolă giroscopică, T.F.S. şi radio, telegrafie acustică, sonde ultra-son, bucătării electrice, frigorifere, ventilatoare, calorifere, etc. Nava este identică cu cele trei năvi-şcoală germane tip „Horst Wessel“ şi a costat 120.000.0000 (una sută douăzeci milioane) lei. Echipagiul va fi alcătuit dintr’un comandant, 15 ofiţeri, 28 maeştri militari, cu marinari şi cei 100 elevi ai şcolilor marinei militare şi comerciale. Gallonul din prova, cel care cel dintâi înfruntă valurile este bustul vrednicului domnitor Mircea, care se intitula „stăpânitor al ambelor maluri ale Dunării, până la Marea cea mare şi cetăţii Dârstor despot“. Nu putem ura, în adânca noastră bucurie, noului „MIRCEA“ decât ceea ce d. amiral Eustaţiu Sebastian a spus la comemorarea a 50 ani de la tempesta din 1888, întâmpinată de bricul „Mircea” : „Urăm ca pe aceeaş cale, să meargă şi „Mircea“ No. 2!”, sau ceea ce Liga Navală a telegrafiat la Hamburg comandantului şi echipajului: „Să egaleze prin devotament şi iscusinţă echipajele predecesorului şi să le întreacă prin lungimea călătoriilor, ducând faima neamului românesc pe toate mările şi oceanele de pe glob!“ In aceste clipe de îngrijorare, să ne bucurăm cu toţii. Mult aşteptatul „MIRCEA“ a pornit, e în drum spre ţară. Comandor AUREL NEGULESCU Faimosul liric „Mircea“,cel vechiu, în starea lui actuală Bibliografie — A apărut LTLLUSTRATION din 25 Martie 1939, cu următorul cuprins: L’Empire franşais, realité vivante; Le teritoire des oisis, flanc-garde de l’Afrique francaise de A. Gervais; Le rapt inique du pays théque; Visites présidentielles d’hier et d’aujourd’hui chez nos alliés les Anglais. Le cinquantenaire de l’institut Pasteur de P. E. Cadilhac, precum şi în supliment comedia istorică în 4 acte : La grande mademoiselle de Délaquis şi Goumpel. — A apărut în editura „Ramuri” romanul „She” (Ea) de Rider Haggur, tradus de Alina G. Gongopol. întâmplări din Capitală Odiosul asasinat din bulevardul Ferdinand Farmacista Georgeta Bibicescu-Tempeanu a fost ucisă cu lovituri de ciocan Un fioros asasinat a fost săvârșit în bulevardul Ferdinand nr. 47 bis, asasinat, căruia i-a căzut victimă farmacista Georgeta Bibicescu-Tempeanu, proprietara farmaciei din calea Călăraşilor nr. 240, care în prezent se află dată în arendă. ÎNAINTE DE CRIMĂ Farmacista Georgeta Bibicescu-Tempeanu, — femee în vârstă de 41 ani, de statură potrivită, dar bine legată, — era căsătorită cu d. avocat Tempeanu, din şoseaua Ştefan cel Mare. Acum trei săptămâni hotărîndu-se să se despartă de soţul său şi ca atare intentându-se acţiune de divorţ, a părăsit domiciliul conjugal, închiriind un apartament, situat la etajul I, spre fundul curţii din bulevardul Ferdinand nr. 47 bis, unde se află un vast imobil, — cuprinzând mai multe apartamente atât la parter cât şi la etaj, — proprietatea d-lui inginer Dumitru Romaşcu, care locueşte alături, în blocausul de la nr. 49. Cum victimei îi era greu să-şi facă singură menajul, apartamentul având destule încăperi: hali, sufragerie, dormitor, bae, bucătărie, etc., a dat acum două săptămâni un anunţ la ziar, prin care căuta o femee să-i ajute la gospodărie, numai o jumătate de zi, în schimbul camerei de locuit. Chiar în ziua publicării anunţului s-a şi prezentat o femee, însoţită de un bărbat, pe care l-a recomandat drept soţul ei şi cum s’au învoit, au şi rămas în serviciu, instalându-se în camera goală dela pod, — unde sunt dealtfel toate camerele de servitori şi unde şi-au adus un bagaj foarte sumar. VIZITE REPETATE FĂRĂ REZULTAT Marţi seara, pe la ora 8, d. Ionel Bibicescu, — fratele victimei, domiciliat în calea 13 Septembrie nr. 27, s’a dus cu soţia sa în vizită la farmacistă s’o invite să meargă cu ei în oraş. Au sunat, au bătut în uşe, dar neprimind niciun răspuns şi-au închipuit că nu este acasă şi au plecat. După ce au mâncat la un restaurant, pe la ora 11 seara s’au dus din nou în bulevardul Ferdinand, dar nici de astădată, nu li s’a răspuns la bătăile repetate în uşe. Miercuri d. a., pe la ora 3, d. Ionel Bibicescu a repetat vizita sa, cu acelaş rezultat. A scris, atunci, un bileţel cu creionul, pe care l-a prins in uşa dela intrare. Miercuri seară, pe la ora 8, a venit iar şi a constatat că biletul este acolo unde-l pusese. Sunând, bătând în uşa din faţă şi apoi la aceea dela scara de serviciu din dos, n’a primit de asemeni vr’un răspuns. Intrigat peste măsură şi bănuind să nu se fi întâmplat ceva, s’a dus de a anunţat pe d. comisar I. Niculescu, şeful circumscripţiei 17, care a venit la faţa locului însoţit de comisarul Nicolae Gorguţ. DESCOPERIREA ASASINATULUI Când au forţat uşa şi au pătruns înăuntru, în sufragerie, un tablou groaznic li se înfăţişe înaintea ochilor: aproape întreaga sufragerie era răvăşită, iar studio-ul, îmbrăcat în pluş roşu, deplasat mult de la locul lui. Peretele dinspre gura sobei, stropit de sânge iar intre sobă și studio, se afla întins pe spate, cadavrul Georgetei Bibicescu- Tempeamu. Mâna dreaptă îndoită spre piept iar stânga întinsă în lături, sub studiu. La cap, în regiunea frontală stângă, se observa o crestătură în lungime de 4—5 centimetri şi o înfundare a osului, aproape de tâmplă. Alături un ciocan de formă rotundă, având partea opusă despicată şi ascuţită în formă de teslă. Coada de lemn a ciocanului a fost găsită pe jos, ruptă. Ciocanul era plin de sânge. Gura victimei era înfundată Din primele cercetări făcute la faţa locului de d. chestor Paximade, s’au putut constata deocamdată, — după indicaţiunile date de servitorii celorlalţi chiriaşi, — următoarele: Femeia, angajată cu două săptămâni în urmă, o unguroaică, de către victimă, ar fi în etate de 30-35 ani, scundă și slabă. Bărbatul ei, om mai în vârstă, era binişor îmbrăcat. Când s-au prezentat pentru angajament, el i-a spus farmacistei că a fost negustor cu stare, dar scăpărând, e nevoit acum să-și lase femeia să muncească de... pomană, doar pentru locuinţă. După trecere de-o săptămână, el i-a cerut nouii stăpâne a soţiei lui, să-l împrumute cu ceva bani, ceea ce aceasta a refuzat însă categoric, pe motiv că n’are. * Ce s’a întâmplat însă ? Cu trei Zile în urmă, Georgeta Bibicescu s-a dus la „Casa de depuneri“ de unde a scos suma de 81.000 lei pe care o avea depusă la această instituţie. Servitoarea făcând curat prin casă, în lipsa stăpânei, a făcut şi un control mai... riguros, cu care prilej a descoperit banii. I-a comunicat faptul acesta soţului ei şi au hotărît atunci, desigur, s-o omoare spre a o putea jefui. Odiosul plan şi l-au pus în aplicare, probabil, în cursul zilei de Marţi, după amiază. Victima a fost atacată, în timp ce sta pe canapeaua-studio din sufragerie şi lucra. A fost lovită în cap cu ciocanul. Voinică însă cum era, o luptă disperată a urmat între ea şi asasin, care s’a urcat cu picioarele pe studio, unde i-au rămas urmele ţăpilor dela încălţăminte pe pluş. Nu este exclus să-i fi ajutat şi femeia, deoarece se mai văd pe pluş şi urmele unor pantofi cu toc ascuţit. După ce au reuşit s’o răzbească pe victimă, care s’a prăbușit jos, lângă sobă, i-au înfundat gura cu acea cârpă, pentruca, de cumva nu murise, să nu poată scoate gemete cari să fie cumva auzite Odată desăvârșită această ispravă, au trecut in dormitor, de unde au luat cei 81.000 lei. Se cu o bucată de cârpă albă. In dreapta cadavrului, jos pe parchet, o bucată de împletitură de lână neagră, cu o undrea prinsă în ea, un început de pulover sau de ciorap. Aparatul de radio dle ape bufet era deschis. In baia, în care se intră din sufragerie, nimic deosebit. De partea cealaltă a culoarului îngust, vis-ă-vis de sufragerie, bucătăria, iar în dreptul băii, camera de dormit. Aci de asemeni, totul era răvăşit. CERCETĂRILE AUTORITĂŢILOR Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor, au mai sosit, după scurtă vreme, la locul crimei, d-nii : chestor Alfred Paximade, şeful Siguranţei Capitalei, însoţit de comisarul-şef Aurel Dragomirescu de la poliţia judiciară, şi d-nii : jude-consilier Calinic, procuror Radovici, dr. Tutzi Vasiliu, sub-directorul „Institutului medico-legal“ şi d-rul Stănescu, medic legist, crede că, au zăbovit acolo, încuind toate uşile şi nerăspunzând nimănui — până Marţi noaptea târziu, când, după ce toată lumea s'a culcat, şi-au luat bagajul sumar din camera lor dela pod, făcăndu-se nevăzuţi. #• Cercetările au continuat în tot cursul nopţii la circumscripţia respectivă, unde au fost aduşi spre interogare, servitorii şi servitoarele chiriaşilor din celelalte apartamente. Nici unul dintre aceştia nu ştiu însă cum se numeau dispăruţii aşa că nu pot da alte amănunte decât despre semnalmentele lor. Se crede totuş că, nu va trece mult şi li se va putea stabili identitatea, ceea ce va duce, desigur, repede, la descoperirea și arestarea lor. I. LEFTER Criminalii sucit cei doi servitori Lovită de o firmă Bătrâna Eleonora Mancimig, în vârstă de 60 ani, vânzătoare de ziare, domiciliată în parcul Rahova, str. B. nr. 14, a fost victima următorului accident: pe când trecea pe str. Academiei, a fost lovită și trântită jos de o firmă desprinsă de vânt, de pe zidul ceasornicăriei d-lui Mroscovici. In cădere şi-a fracturat piciorul stâng, astfel că , a trebuit să fie internată de „Salvare“ la spitalul Colţea. S’a aruncat înaintea trenului Miercuri la amiază, un necunoscut s’a aruncat înaintea automotorului, în apropierea gării Fi- ■ laret. Nenorocitul a fost oribil muti- lat. Asupra lui nu s’a găsit nici un act de identitate. | Cadavrul a fost transportat la morgă. încercare de sinucidese Bertha Haff, de 43 ani, domiciliată în str Petre Carp 5, a încercat să se sinucidă, înghiţind mai multe pastile de somnalin. Salvarea a internat-o la spitalul Brâncovenesc. 1 I PRODUS de ÎNCREDERE 5030 ♦ ♦♦♦♦♦♦ + + »♦+♦+♦♦+♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦»»44444+4-M-4+ Curier Judiciar Procesul Grosz-Cagero-Blocul Importatorilor... S’a încheiat şi in faţa Curţii de Apel Curtea de Apel s. III formată cu d-nii preşedinte Sava Radovan, consilieri Chiril Alimanescu şi St. Theodorescu, şi procuror Scarlat Costinescu (prim grefier: Loga) — s’a pronunţat Miercuri, după lungă deliberare în procesul răsunătoarei afaceri Grosz-Cagero, ce a fost luni dearândul pe cronica judiciară. Precum se ştie, tribunalul osândise pe şeful afacerii Eugen Jeremias Grosz, la patru ani şi şase luni închisoare şi 50 mii lei amendă, pe procuriistul său, Marcus Niederhoffer la doi ani şi şase luni închisoare şi 20 mii lei amendă; pe funcţionarii Băncii naţionale a României, dovediţi complici ai cutezătoarei isprăvi, Donciu Georgescu şi Radu Anghel, la câte trei ani şi şase luni închisoare şi la câte 30 mii lei amendă; iar pe celalt prepus al firmei Cagero, anume Samuel Samuely îl achitase de orice penalitate. Osebit, prima instanţă condamnase pe inculpaţi, în mod solidar, şi la două milioane lei despăgubiri civile în favoarea B. N. R.-ului. Contra acestei hotărâri au făcut însă apel nu numai in- culpaţii achitaţi, ci şi Parchetul tribunalului local (spre a cere majorarea pedepselor şi osândirea chiar şi a lui Samuel Samuely) şi B. N. R. (spre a cere majorarea daunelor). Asupra fiuluiur aiptyiuanGT vîC mai sus Curtea a rostit ori următoarea deriziune: Curtea, în majoritate, pentru motivele care se vor vedea, în virtutea legii admite în parte apelurile făcute de inculpaţii: Eugen Eremia Gross, Marcus Niederhofer, Donciu Georgescu şi Radu Anghel, contra sentinţei penale cu nr. 2248 din 13 iulie 1938, a trib. Ilfov s. IV c. c. pe care o reformează în parte şi reduce pedeapsa dată numiţilor inculpaţi precum urmează: inculpaţilor Eugen Eremia Gross, Marcus Niederhofer şi Donciu Georgescu, la câte un an închisoare corecţională,din care se va scădea timpul făcut în prevenţie, iar inculpatului Radu Anghel i se reduce pedeapsa la zece luni închisoare corecţională, din care de asemenea se va scădea timpul făcut în prevenţie. In unanimitate respinge ca nefondate apelurile făcute de Parchetul trib. Ilfov şi de Banca Naţională a României contra aceleiaşi sentinţe. Menţine amenzile la cari au fost condamnaţi numiţii inculpaţi prin sentinţa apelată, pre--— »-15 -hnlfiinlimn fin nmPflfulTa. vumui. ----------------- A Reduce despăgubirile civile acordate Statului Român, reprezentat prin Banca Naţională la suma de un milion lei. Cu recurs în termen de zece zile de astăzi. Opiniune: Subsemnatul consilier, sunt de părere ase admite în parte apelurile făcute de către inculpaţii Eugen Eremia Gross, Marcus Niederhofer şi Donchi Georgescu şi Radu Anghel, contra sentinţei penale cu nr. 2248 din 13 iulie 1938, a trib. Ilfov s. IV, a se reforma în parte această sentinţă, şi a se reduce pedeapsa numiţilor inculpaţi precum urmează: inculpaţilor Eugen Eremia Gross, Marcus Niederhofer şi Donciu Georgescu, la câte doi ani închisoare corecţională iar inculpatului Radu Anghel la un an şi jumătate închisoare corecţională. (ss) St. Teodorescu Justiţia s’a rostit şi in apel in procesul pavagiilor de pe şos. Ştefan cel Mare Tot Miercuri i s’a pronunţat şi decizia Curţii de apel din Bucureşti s. IV formată cu d-nii consilieri Virgil Sălcianu, prof. univ. Gh. Popescu, Pleşoianu şi procuror Vicol — în procesul pavagiilor aşternute, în ştiute condiţiuni, de s. a. „întreprinderile’ Mateescu” pe şos. Ştefan cel mare sub primariatul de sector al d-lui ing. I. Săbăreanu. Trib. Ilfov s. I hotărâse, în cauză, condamnarea conform legii pentru apărarea patrimoniului public a d-lor ing. Săbăreanu şi Al. Mateescu, directorul general al „întreprinderilor” în chestiune, la câte doi ani închisoare corecţională. Achitase pe ceilalţi doi co-inculpaţi: ing. Bogdan Alexandrescu şi Eftimie Georgescu, nedovedindu-se în seama lor nici o răspundere penală. Dispusese, ca sancţiune complimentară, disolvarea Societăţii anonime „întreprinderile Mateescu” sub auspiciile căreia s’a făcut lucrarea încriminată. Şi condamnase, pe învinuiţi, la 7.154.860 cu titlu de daune. Sentinţa a fost apelată — ca şi aceea, în afacerea Grosz — pe toată linia. Am înregistrat, la timp şi pe larg, desbaterile urmate asupra apelurilor. Iar Miercuri s-a pronunţat decizia, prin care Curtea admiţând în parte apelurile inculpaţilor: 1. reduce pedeapsa aplicată fostului primar al sectorului I galben, d. ing. I. Săbăreanu la , trei luni închisoare şi la trei luni de interdicţie a drepturilor civile (cf. art. 23 al. 1 din Legea pt. apărarea patrimoniului public, combinat cu art. 51, 59, 58 al. 1 şi 2, 157 şi 65 c. pen. „Regele Carol II”, reduce şi pedeapsa aplicată apelantului Al. Mateescu la şase luni închisoare şi la şase luni de interdicţie a drepturilor civile (cf. art. 23 al. 5 din Legea pt. apărarea patrimoniului public, combinat cu celelalte texte de mai sus, plus cu art. 251 c. p.). In consecință a dispus suspendarea executării pedepselor atrăgând atenția respectivilor asupra consecinței legale a acestei dispoziţiuni. __ S’a admis totodată apelul Primăriei în ce priveşte răspunderea civilă personală a d-lui Al. Mateescu. ......... — X X A obligat societatea „întreprinderile Mateescu” să desfacă şi să refacă întreaga suprafaţă a şoselei Ştefan cel Mare strict în condiţiunle contractate, adică în conformitate cu cadtul de sarcini, în termen de trei luni de când hotărârea va rămâne definitivă. Curtea a precizat că în cazul neexecutării întocmai a acestei obligațiuni, obligă în mod solidar Societatea și pe directorul ei general (d. Al. Mateescu) la plata sumei de lei 7154.860 contravaloarea lucrărilor. Iar In caz de insolvabilitate a celor de mai sus, impută această sarcină fostului primar d. I. Săbăreanu. S’a hotărât deasemenea ridicarea măsurii disolvării societăţii „Intr. Mateescu” aplicată prin sentinţa primei instanţe. Curtea a decis, în fine, respingerea apelului Primăriei şi Parchetului în ce priveşte achitarea d-lor Bogdan Alexandrescu şi Eft. Georgescu; menţinerea cheltuielilor de judecată la 30 mii lei; şi majorarea cheltuielilor de procedură la 7000 lei, în mod solidar. Procesul băncii Gârleşteanu Trib. Ilfov s. I, continuând Miercuri desbaterile în procesul băncii Gârleşteanu, a ascultat pledoariile apărării. A vorbit d. avocat Demostene Botez, din partea d-lui C. Xeni, spunând că are impresiunea că a prezidat un siucium sadic la alcătuirea acestei ordonanţe definitive de trimitere în judecată, lipsite de dovezi şi de orice logică, căci nu este admisibil în drept să torturezi textele legilor numai ca să construeşti o vinovăţie , căci legile nu pot constitui cursa pentru oameni. Examinează apoi pe larg faptele acuzaţiunei. Ele nu se pot încadra în legea metalelor preţioase, dar chiar dacă s’ar aplica această lege, simplul depozit aşa cum a fost efectuat în speţă nu se poate încadra în lege. Arată contradicţiile ordonanţei. Să ne bucurăm — conchide d-sa — că în fine s’a făcut lumină. Au urmat apoi d-nii av. G. Costăchescu, în apărarea lui N. Dimitriu şi Const. Solomonescu, pentru contabilul Trottenbroit. Din partea Băncii Naţionale a încheiat şedinţa pledoaria d-lui av. Valentin Georgescu, care a susţinut pe larg aplicabilitatea legii metalelor preţioase S’a expropriat hamul Ghermani Curtea de apel s. II, admiţând Miercuri cererea primăriei municipiului Bucureştii, prin care solicită să se declare expropriate în favoarea Băncii Naţionale a României imobilele din str. Smârdan 4 şi din str. Doamnei 10 , a pronunţat, exproprierea. In consecinţă a fixat totodată preţul de expropriere astfel: pentru primul imobil, lei 16 mii m. p. de teren şi lei 7.000 m. p. de construcţii; iar pentru al doilea imobil, lei 20.000 m. p. de teren şi lei 16 mii m. p. de construcţii S’au acordat deasemenea Însemnate despăgubiri chiriaşilor. Părţile interesate au cerut Curţii să ia act că declarăneconstituţionale decretele pe baza cărora s-a dat decizia de expropriere. Justiţia în vacanţă Miercuri s-au tras la sorţi magistraţii Curţii de apel din Bucureşti şi ai trib. Ilfov cari vor resolva lucrările — de grabnică soluţie — ivite în cursul vacanţei judiciare de Paşti. LA CURTE, au fost desemnaţi d-nii consilieri Al. Procop Dumitrescu, Victor Şerbănescu şi Eduard Gush, iar la TRIBUNAL, au fost desemnaţi d-nii judecători Dim. Coandă, V. V. Leonescu şi Al. Dragomireanu. S’a menţinut pedeapsa Curtea de apel s. IV, s-a pronunţat Miercuri asupra apelurilor făcute de Theodor Athanasiu şi Francisc Şişmani, foşti funcţionari ai cooperativei „Grânarul“ din Giurgiu contra sentinţei trib. Vlaşca prin care au fost condamnaţi la câte şase luni închisoare şi 2000 lei amendă. Ambii erau învinuiţi că au sustras grâne din depozitele cooperatorilor, şi că au păgubit astfel instituţia, cu lei 32.256, cei dintâi şi cu lei 51.297, cel de al doilea. Li se aplicase, ca urmare, rigorile legii de apărarea patrimoniului public. Curtea a respins apelurile con- firmând astfel sentința primei instanțe. 1 Fraudele de la C.A.P.S. Curtea de apel s. I a sfârșit Miercuri desbaterile în procesul fraudelor de peste zece milioane lei imputate fostului director Ovid Cratero (de la Casa Pădurilor, azi C.A.P.S.). Au vorbit, din partea apărării, d-nii av. I. Gr. Perietzeanu și Asnavorian , din partea C.A.P.S.ului, d. av. Tăligrădeanu, iar în numele ministerului public a pus concluziuni de procuror C. Vavila, cerând menţinerea condamnaţiunei (de cinci ani închisoare) aplicată de tribunal. . % Frauda in convenţii... D. procuror Salvim G. T. Ionescu a trimis Miercuri în judecata trib. corecţional pe Florica Rizu (din com. Pantelimon) pentru delictul de înşelăciune în convențiuni. Inculpata e învinuită, anume, că s’a angajat să-l „facă“ pe un localnic... tată. I-a încasat onorarii .I-a prescris reţete. Şi l-a determinat la o seamă de încercări cari totuşi n’au dat rezultat. Onorariul n’a mai voit totuşi să-l restituie. Exproprierea frauduloasă dela Tg.-Ungheni in faţa înaltei Curţi înalta Curte de casaţie s. NI a fost sesizată Miercuri cu judecarea recursurilor în casare făcute de căpeteniile afacerii de la Tg.Ungheni — Octav Păscăluţă, D. Turtureanu, I. Păscăluţă, Candid Chiriţă şi Virgil Lupescu — contra deciziei Camerei de acuzare a Curţii de apel din Bucureşti prin care s-a confirmat ordonanţa definitivă de trimiterea lor în judecata tribunalului. Au fost trimişi in judecată . procuror Bârcă a trimis Miercuri — cu rechizitorii directe — în judecata tribunalului corecţional, pe inculpaţii: 1. Pandele Iliescu (din str. Niculcea 41) fiindcă prin abuz de încredere a deturnat suma de lei 16 mii ce i-o încredinţase reclamantul Eleodor Bădescu; 2. Const. Popescu (din Chitila) fiindcă a adresat autorităţilor denunţuri calomnioase pe seama reclamantului prof. Ilie Gheorghiu-Jiu, care îl arăta a fi legionar şi instigator ; 3. Aneta Ghiţescu (din calea Şerban Vodă 93) fiindcă a înfrânt disp. art. 106 din legea de exploatare a p.t.t.-ului expediind corespondențe ascunse în ziare (mai ieftin francate). P.T.T. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de lei șase, contravaloarea timbrelor sustrase . Diverse Judecătoria ocol. 7 a condamnat deunăzi la 10 zile închisoare și la 5000 lei amendă pentru speculă pe măcelarul AR'iTr' SAPIRA (din bd. Elisab' fiindcă a vândut carnea II cu preț de calitatea I .