Universul, iulie 1939 (Anul 56, nr. 177-191)
1939-07-01 / nr. 177
ârtilHem NUMAI Abonaţii ziarului „UNIVERSUL“ pot trimite Soc. Franco-Române deAsigurări Generale, Bucureşti Calea Griviţei 23 LEI 190 pentru o POLIŢĂ NOUĂ DE 50.000 LEI, COMBINATĂ CU LOTERIA STATULUI. GRĂBIŢI-VĂ, CĂCI ACEASTA COMBINAŢIUNE NU SE POATE FACE DECÂT ACUM ÎNAINTE DE CLASA I-A A LOTERIEI STATULUI, CARE ARE LOC LA 15 IULIE IN ACEEAȘI ZI CU TRAGEREA SOCIETĂȚII. »+■♦♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦-♦♦♦♦♦ ♦♦♦"♦♦ »»♦♦♦»♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦*■♦»♦-+• Dispensarul medical din Igriş (Timiş-Torontal) Intre marile opere realizate de ministerul sănătăţii negreşit locul de frunte îl ocupă înfiinţarea dispensariilor în mediul rural. S’a discutat, s’a vorbit mult s’a dat adeseori alarma că în România şi în special în Banat natalitatea este în decadenţă. Privind, statisticile ce reprezintă natalitatea în Europa întreagă observăm că România din punctul acesta de vedere este pe al treilea plan, rezultă deci că în România, faţă de celelalte state, procentul celor ce se nasc nu este tocmai aşa de mic, precum începuse lumea întreagă, in special bănăţenii, să se alarmeze. Răul constă în procentul mare ce reprezintă mortalitatea infantilă ; din punctul acesta de vedere România este clasificată a doua ţară din Europa. Pentru scăderea mortalităţii infantile centrul pentru ocrotirea copiilor din Timişoara de comun acord cu ministerul sănătăţii a primit ordin ca să activeze şi să înfiinţeze dispensare de puericultura in mediul rural al Judeţului Timis-Torontal. Această iniţiativă a fost salutată cu mare plăcere în special astăzi când dispensarele în urma activităţilor ce desfăşoară dau rezultate din cele mai mulţumitoare. Pentru a demonstra mai evident activitatea dispensarelor de puericultura voia schiţa în linii generale istoricul, activitatea şi rezultatele obţinute la dispensarul de puericultură din Igria, circumscripţia Saravale, care se numără printre numeroasele dispensare înfiinţate în jud. Timiş. Dispensarul funcţionează din luna Februarie, 1939 de la care data sugarii şi copiii mici sunt prezentaţi la dispensar de părinţi după flumărul de casă, prin guardul comunal supunându-se instrucţiunilor şi îndrumărilor date de către medic şi de personalul auxiliar. In urma acestor fapte se observă un rezultat îmbucurător deoarece numărul morţilor sub 1 an în anul 1938 este scăzut cu mult faţă de mortalitatea din anul precedent (1937), adică în anul 1937 au decedat 17 copii sub 1 an, iar in 1938 au decedat numai 9. In ziua de 23 octombrie 1938 a venit în comuna Igriş o echipă sanitară sub conducerea d-lui Inspector general sanitar dr. Nicolae Buntean şi d. medic primar al judeţului dr. Ion Fieşa cu doctorii : I. Nemoianu, insp. general sanitar dir. centrului de ocrotire a copiilor din Timişoara, dr. Liviu Gabor, directorul institutului obstretic „Crucea Albă“ din Timişoara, dr. Alexandru Milevaci, internist directorul spitalului central din Timişoara dr. Maior specialist de boli venerice şi dr. Mara internist. Fiecare a examinat persoanele care s’au prezentat in specialitatea lui. La sfârşitul anului 1938 s’a făcut următoarea statistică: numărul locuitorilor comunei: 2676 ; consultaţii la dispensar copiilor sub 2 ani 806, dela 2 ani In sus 1366, vizitele făcute de medic la domiciliul copiilor sub 2 ani 58, vizite făcute de personalul auxiliar la domiciliul copiilor sub 2 ani 143. In anul 1939 până la 31 Mai se prezintă următoarea situaţie: numărul total al consultaţiilor la dispensar (sugari şi sub 2 ani) 439, peste 2 ani 600, vizite făcute de medic la domiciliul copiilor sugari şi sub 2 ani 38, de personalul auxiliar persoanelor dela 2 ani In sus 98. Dela serviciul sanitar Judeţean s’au primit la sfârşitul lunei Mal 40 kg. zahăr care a fost distribuit familiilor sărace cu copii; dela comitetul pentru ajutorarea săracilor s’a primit 500 lei cumpărându-se zahăr şi griş. Comitetul pentru ajutorarea copiilor săraci din Igriş a luat fiinţă în primăvara anului acesta din iniţiativa preotului Gr. Vancu. Dispensarul este condus de d. dr. Eugen Baraci. D-sa este ajutat de o soră de ocrotire care ţine regulat la dispensar cursuri cu caracter igenico-social, face vizite la domiciliu dând sfaturile necesare. Doctorul de asemenea este asistat de moaşa comunală Ioana Galu, care îşi îndeplineşte foarte conştiincios datoria, asistă la toate naşterile, îngrijeşte mama şi copilul timp de 10 zile. In cursul anului 1938 s-au ţinut 9 conferinţe despre îngrijirea şi creşterea copiilor precum şi despre cauzele mortalităţii infantile, etc. ANIŞOARA GR. VANCU Adunarea promoţiei 1929 a liceului „Independenţa“ din Calafat Calafat, 27 Iunie Zilele trecute, a fost în localul fostului liceu de băeţi „Independenţa“, azi gimnaziul propus spre desfiinţare, adunarea promoţiei 1929. La ora 10 dim., s-a oficiat în catedrala Sf. Niculae un Te- Deum, în prezenţa foştilor profesori şi elevi ai promoţiei 1929. Dela Catedrală cu toţii s’au dus la monumentul eroilor din str. Cuza Vodă, unde au depus o coroană de flori naturale şi au păstrat un minut de tăcere. D. prof. Emilian Petrescu, fost elev al promoţiei 1929, a ţinut, după aceea, o cuvântare închinată eroilor neamului. De aci, cu toţii s’au îndreptat spre localul gimnaziului şi s’au aşezat în bănci în sala clasei de unde au plecat cu zece ani în urmă. D. Considerata, azi profesor la liceul „Aurel Vlaicu“ din Bucureşti şi vicepreşedinte al asociaţiei profesorilor secundari, a făcut apelul foştilor săi elevi. S-a constatat că, din cei 34 absolvenţi ai promoţiei 1929, mai sunt 32 în viaţă, 13 prezenţi, iar restul, fiind împiedicaţi să ia parte la serbare, au răspuns prin telegrame şi scrisori. Printr’o întâmplare fericită, data întâlnirei promoţiei coincizând cu ziua serbării de sfârşit de an şcolar a gimnaziului „Independenţa“, elevii promoţiei 1929, au luat parte, retrăind serbarea de acum 40 ani. In cadrul acestei serbări au luat cuvântul d. dr. N. Vasilescu pr. Const Popescu, d. Const. Gerota, foştii profesori ai seriei 1929 şi d. medic It. dr. N. Budrncă, din partea promoţiei. S’a citit apoi textul celor două telegrame ce au fost expediate una M. S. Regelui Carol II şi alta d-lui ministru al educaţiei raţionale, de către absolvenţii promoţiei 1929. La ora 13, a fost în grădina publică, o masă comună într’o atmosferă de caldă şi emoţionantă aducere aminte a timpurilor petrecute. Au vorbit d. prof. Const. Gerota, pr. Dem. Rudăreanu, pr. Const. Popescu şi d. Ion I. Ciupag, foşti profesori ai promoţiei; d. D-tru Predescu, directorul gimnaziului „Independenţa“, iar din partea elevilor promoţiei 1929, d-nii prof. Emilian Petrescu, avocat Florescu, It. medic N. Buidrncă, It. P. Ionescu, Penovici, dirigintele of. de telefoane din Sibiu, lt A. Vilaea, Tupangiu şi lt. Nicolae Ion. ----------xXISBOXx--------- De la „Asociaţia cercurilor de gospodine“ Zilele acestea se închide expoziţia asociaţiei cercurilor de gospodine din calea Victoriei 83 Expoziţia a fost cu deosebiră apreciată şi de publicul nostru şi de străinii vizitatori, cari au găsit în ea o foarte variată alegere i VINERI, 30 IUNIE Ortodox: Sinodul Apostolilor. Catolic: Pomenirea Sfântului Paul. Protestant: Sinodul Apostolilor. Evreesc : 13 Tamuz 5699. Mahomedan : 12 Gemadi el-Alvei 1358. Giuma.& Răsăritul soarelui 435 ; apusul soarelui 20.3. C£lciclL& VINERI, 30 IUNIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7 . Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri) . Uvertură la „Cavaleria uşoară“ de Suppé. Valsuri de Melichar. Gimnastică ritmică. Sfaturi gospodăreşti. Continuarea concertului dimineţii (discuri) : Selecţiuni din „Casanova“ de Johann Strauss; Mazurca de Strobl şi Wals Waldteufel. Sfaturi medicale: închiderea emisiunii. 12. Muzică variată (discuri) : Uvertură la „Dama de pică“ de Suppé; Două melodii din filmul „Rapsodia diabolică“ de Berlin (voce : Connie Boswell) ; Vals de Ziehrer şi Vals de Josef Strauss ; Lied din filmul „Habanera“ de Brithne şi Plăcerea călătoriei de Kretsch; Serenada primăverii de Lacombe şi Cântă vioara de Jerochnick; Rumba de Hernandez ; Fantezie din „Viaţa pariziană“ de Offenbach; Fără un cuvânt de Legay (voce : Louis Lynel); Astăzi e ziua ta de Vasilescu şi Spune-mi o vorbă dragă de Miclescu (voce : Ion Luican); Polca şi Vals de Joost. 13 . Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05 : Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga . Potpuriuri din operete germane şi americane: Potpuriu din opereta „Pensionatul“ de Suppé; Potpuriu din opereta „Clodo“ de Fr. Lehar; Selecţiuni din opereta „Kid Boots“ (Ghete de copii) de Harry Thiemey. 13.45 : Spectacole. 13.55: Continuarea concertului din operete americane: Selecţiuni din opereta „Micul bătăuş“ de Frimi. 14.10 : Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Dansuri de pretutindeni: Szumka, dans rus de Bullerian; Lesghinka, dans caucazian de Rubinstein; Polca cehă de Ch. Balling; Krakowiak, dans polonez de Leopold Bohuslav ; Dans spaniol de Sarasante; Dans egiptean in templu de Niemann; Jocuri româneşti de Bartók. 15.10 : Actualităţi. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02: O privire asupra sportului nautic în România. 19.17: Muzică vocală şi instrumentală germană (discuri). Fante-zie în si bemol major de Tele- . mann (cembale : I. Stadelmann) ; J Arie din „Cantata No. 159“ de Bach (voce : Elisabeth Schumann); Impromptu No. 3 de Schubert (pian: Walter Rehberg); Invitaţie de Richard Strauss (voce : Heinrich Schlusnus); Cântec de seară de Schumann (vioară: Georg Kulenkampff); Rugăciune şi Finalul act. I din „Rienzi“ de Wagner (voce : Franz Völker). 19.15: Orientări şi îndemnuri pentru tineretul eşit din şcoli, de prof. Nicolae Iorga. 20.10 : Cântece studenţeşti — Corul A. C. T., cond. de Radu Botez, rul A. C. T, cond. de Radu Botez, Bitolianca de Tiberiu Brediceanu; Şapte văi de Radu Botez ; Cântec de leagăn de Radu Botez ; Lugojana de I. Vidu ; Potpuriu de cântece româneşti de Radu Botez. 20.35 : Miron şoarec, pian şiGarbis Avachian, vioară; Sonată în re major de Turina; îndrăgostita la fântână de Rodrigo; Jota de De Falla. 21: „ORFEU“, operă în 2 acte de Monteverdi. Orchestra RadioCorul Academiei Regale de muzică din Bucureşti, cond. de prof. Ştefan Popescu (Transmisie din Studio). Cuvânt introductiv. Distribuţia : Muzica — Euridice: Eufrosina Săvescu; Orfeu: Anton Grabec; Vestitoarea: Nella Dimitriu; întâiul păstor — întâiul spirit infernal : Ion Chioreanu; Al doilea păstor — Al doilea spirit infernal: Vladimir Cristea; Haron: Marcel Mihăescu; Orgă: Florin Eftimescu; Clavecin: N. Rădulescu. In pauză (21.55—22.10): Radiojurnal(I); Sport. 22.45: Radio-jurnal (II). 23: Concert de noapte al orchestrei Ionel Cristea , transmis de la „Terasa Cercului Militar“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană şi italiană. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21.50: Orchestră de ţigani. 22.40: Inf. 23 : Concert de orchestră. 23.40: Inf. 24: Muzică de dans pe plăci. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 17 : Concert de după amiază. 18 : Conf. 18.10 : Continuarea concertului. 19 : Muzică variată. 19.30: Sport. 19.45: Concert de orchestră. 23 : Inf. 23.30: Leipzig. Muzică variată și de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20.20: Concert de orchestră. 21.45: Sketch radiofonic. 22 : Simfonie (Liszt). 23.05 : Inf., Meteor, Sport. 23.20: Plăci. 24: Concert de muzică cehă. 0.45: Reportaj. ROMA, 420,8 m. 713 kHz. 20.25: Plăci. 21: Ora, Inf., Radio-jurnal. 21.30 : Muzică variată. 22 : Concert simfonic: Haydn, Rosati, Tocchi. 23.10 : Intermezzo. 23.20: Orchestră de jazz. 24 : Radio-jurnal. 15 : Muzică de dans. SAMBATA, 1 IULIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 wați 7 : Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri) : Potpuriu de foxtroturi; Comoara, vals de Johann Strauss şi Barcarolă de Offenbach. Gimnastică ritmică. Sfaturi gospodăreşti. Continuarea concertului dimineţii (discuri) : Potpuriu din „Gasparone“ de Millöcker , Vals şi Cavalcadă din „Hansel şi Gretel“ de Humperdinck. Sfaturi medicale: închiderea emisiunii. 12 . Muzică variată (discuri) : Marşul încoronării din „Profetul“ de Meyerbeer (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Rondino şi Frumosul Rosmarin de Kreisler (vioară: Fritz Kreisler) ; Duete din „Paiaţe“ de Leoncavallo (voce: Felicie Mihacsek şi Willi Domgraf); Studiu în do major de Glazunow şi Sarcasme No. 5 de Prokofief (pian: Alexander Borowsky); Balet egiptean de Luigi (orchestra simf. dirij. de Percy Fletcher) ; Melodie de Rubinstein şi Cântec fără cuvinte de Ceaikovsky net. III din „La Wally“ de Catalani (orch. simf. din Milano, dirij. de Lorenzo Molajoli); Coruri din „Vasul fantomă“ de Wagner şi „Freischütz“ de Weber (corul şi orch. Operei din Berlin). 13 . Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05 : Concert de prânz. Orchestra Vasile Julea; voce: Nicu Stoenescu şi Rodica Bujor; Arii româneşti; Bonboane vieneze, vals de Strauss; De acum ne vom despărţi, tango de Postupa (voce: Nicu Stoenescu); Când săruţi a doua oară, fox de Vasilescu; Gura lumii este rea, cântec popular de Blejeanu, Dăi Doamne şi omului ce l-ai dat codrului; Foaie verde, trei aglice; Te iert, tango de Constantinescu (voce ; Nicu Stoenescu); Cine bate’n uşe, fox de Vilinov. 13.45: SPECTACOLE. 13.55: Continuarea concertului Orchestrei Vasile Julea: Doină şi Joc de doi după valea Crişului ; Flori din Anzi, tango de Codevilla; Lângă aşa boboc de fată, cântec popular de Boldeanu (voce: Nicu Stoenescu); Măi băiete, băieţele şi Horă lăutărească. 14.10 : Radio-jurnal. 14.30; Continuarea concertului Orchestrei Vasile Julea; voce : Rodica Bujor : Cucu, vals de Ionasson; Să ne despărţim, tango de Gogu Cioacă ; El Castelano, paso double de Gougedan; Bulgăraş de ghiaţă rece (voce : Rodica Bujor) ; Mărie şi Mărioară (voce: Rodica Bujor) ; Cântă cucul pe poiană (voce: Rodica Bujor); Maria neichli Marie (voce : Rodica Bujor); De n’aş fuma tutunul (voce: Rodica Bujor); Horă (solo acordeon : Nicu Julea) şi Arii româneşti. 15.10 . Actualităţi. 17 . ORA STRAJERILOR. (Ora artistică şi literară). I. Prof. Vlad Bânăţeanu . De vorbă cu străjerii. II. Corul Comand. Străjeri din ţinutul Suceava, dirij. de Macovei. 18.15: ORA „MUNCA ŞI VOE BUNA“. I. Munca la macedo-români, de prof. Th. Capidan. II. Program artistic - muzical executat de Căminul de ucenici din Câmpina. II. Sfaturi juridice, date de av. Const. Popov. IV. Jurnalul muncitorului. 19.15 : Ora. Mersul vremii. 19.17 : Itinerariu turistic în Oltenia, de Ion Conea. 19.32 : Cântece şi jocuri din Oltenia discuri): Crăiţeie-joc şi Horă in două părţi; Şapte săptămâni din post sârbă; Sârba bătrânească de la Gorj ; Cântecul Olteanului; Brâul bătrânesc ; Doina Jiului. 19.55 : Pavilionul României de la Expoziţia din New-York, văzut de americani, de Al. Bădăuţă. 20.10: Concert de pian: Prof. Ernst Rieman (München); Rapsodia No. 8 de Liszt; Impromptu in si bemol major op. 142 No. 3 de Schubert; Baladă in la benol major de Chopin; Jocul spiriduşilor de Lisz. 20.45 : Poşta Radio. 21 : Compozitori români: CONSTANTIN BOBESCU. Orchestra Ka- Idio, dirij. de autor: Zobail, poem , simfonic pentru voce şi orchestră (voce : Petre Munteanu), Actul II, din opera „Ioan Botezătorul". Distribuţia: Salomeea: Alex. Grozea; Irodiada: Maria Moreanu; Ioan: Mihail Arnăutu; Irod: Petre Munteanu; Miriam : Lia-Constantinescu Botez; Mehia: A. Armăşescu ; Cor de fete. 22 : Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Dansuri de azi oferit de „Vulturul de mare cu peştele în ghiare“. Lambethwalk de Rose şi Fox de Gay ; Tango de Budler şi Tango de Brühne; Fox de Kirten , şi Vals de Brown; Risette, vals de Prud’homme şi Surâs andaluz, paso ( double.22.40 : Dansuri cântate (discuri) : Drum bun, tango de Dendrino; Fox de Riley şi Fox de Kent; Două conga de Caile; Rumba de Roig. 23 : Radio-jurnal (II). 23.15 : Concert de noapte al Orchestrei Petrică Moţoi, transmis de la restaurantul „Monte Carlo“. 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză. & BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. 21.10: Concert de orchestră. 22.40: Inf., Meteor. 23: Muzică de dans pe plăci. 23.40: Inf. 24: Orchestră de țigani. 1.05: Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 21.15 : Ghicitori radiofonice. 23 : Inf. 23.30: München. Orchestră de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. | 21 : Program variat. 22 : Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23.10 : Concert de orchestră. 0.10 : Plăci. ROMA 420,8 m. 713 kHz.20.25: Plăci. 21: Ora, Inf.. Radio-jurnal. 21.30 : Muzică variată. 22 : Comedie muzicală. 23.20: Concert de orchestră. 24 : Radiojurnal. 0.15 : Muzică de dans. ---------xX® © xXx--------- Indispoziţiile stomacale vă pândesc Oricare ar fi vârsta, nimeni nu este la adăpostul tulburăriilor stomacale. Punctul de plecare al ladispoiziţiilor Dvs. digestive va fii probabil o masă toată în grabă sau o mică indiscreţie digestivă prea des repetată. La l_ început stomacul îndeplineşte fără re- ■ plică această supraactivitate, care îi este impusă; dar cu timpul, el oboseşte şi atunci se invesc apăsările şi această senzaţie de indispoziţie ce o simţiţi dupe mese. Aceste tulburări sunt consecinţa unei stagnări prea prelungite a alimentelor în stomac; câteodată este un exces de aciditate care irită pereţii delicaţi ai stomacului, de unde acrelile şi râgâielele. Pentru a înlătura aceste neplăceri, care pot duce la diispepsie, gasttrită sau chiar la ulceraţie, Magnesia Bisurata n’are egal.’ De la prima doză de Magnesia Bisurata excesul vătămător de aciditate este neutralizat, orice durere dispare ca prin farmec şi în puţin timp,, digestia se restabileşte. Magne- siia Bisuratia, salvatorul stomaticulul, se găseşte la toate farmaciile şi droguteriile cu preţul de Lei 75,— sau in formatul miaire economic cu Lei 110. 5030 a -----—xX® © ®Xx-------.! PENTRU MIILE CARITABILE Invalidul de războiu Vlad Ni- Icolae, din corn. Ludişoru jud.n Făgăraş, fiind în neputință de a lucra, roagă inimile miloase să le ajute." UNIVERSUL" Cursul de perfecţionare pentru profesorii şi controlorii cooperatişti In cursul lunilor Iulie şi August se va ţine un curs de perfecţionare pentru 150 organe de control ale Institutului Naţional al Cooperaţiei. Paralel între 13 şi 25 Iulie vor fi cursuri speciale pentru profesorii de cooperaţie şi contabilitate de la şcoliile normale. Au fost invitaţi să ţină conferinţe d-nii profesori universitarii: V. Slăvescu, P. Andrei, D. Toni, subsecretar de stat, I. Rădiucanu, G. Taşcă, Gh. Ionescu-Siseşti, D. R. Ioaniţescu, A. Gociman, etc. ♦"»♦♦♦♦♦♦♦♦4M" CRONICA SPORTURILOR FOOTBALLeras şi Rapid îşi încheie pregătirile pentru jocul de cupă Sorţii au decis şi în acest an ca Venus şi Rapild să se întâlnească în senxi-finala cupei României. Cele două grupări fruntaşe ale footballului nostru se vor întâlni deci Duminică, pentru desemnarea unui finalist al popularei competiţiiuni. Partidă aceasta se anunţă mai interesantă ca oricând, cunoscută fiind pe deoparte dorinţa Veniusuluii de a-şi lua revanşa, iar pe de alta a farovia- { iilor de a păstra trofeul pe care l-au cucerit de trei ori până acum. Ietina ele antrenamente se vor desfăşura astăzi şi mâine când Rapid şi Venus îşi vor încheia pregătirile. După toate probabilităţile în echipa Rapidului nu apare în postul de extrem dreapta internaţionalul iugoslav Sipos, care se speră că va putea fi legitimat de feroviari până Duminică. Miercuridupă amiază esta ţinut la hotelul Union o consfătuire la care au participait d-nii pd. Tudose, Tărtlăcuţă, ing. Hanet, etc., ca reprezentanţi ai grupărilor din Brăila, Ploeşti şi Craiova. S’a discutat în legătură cu eventualitatea promovării de noui centre în divizia naţională A. S’a constatat cu această ocazie că în oraşele Brăila şi Craiova fuziunile au fost perfectate. In urma relatărilor telefonice, Oradea s’a declarat de acord cu orice hotărâre se va lua. Deasemenea s’a comunicat că fuziunea din acest oraş se va face numai între C.A.C. şi Stăruinţa, întrucât Crişana este împotrivă. La Ploeşti fuziunea se va face de asemenea in mod cert, sub egida primăriei locale. O nouă consfătuire se va ţine Sâmbătă la ora 18 când este probabil că se va redacta şi un memoriu. Acesta urmează a fi apoi înmânat d-lui general Gabriel Marinescu în cadrul unei audienţe la care se vor prezenta delegaţii împreună cu primarii din oraşele respective. IN VEDEREA PROMOVĂRII Delegaţii grupărilor din Craiova, Brăila şi Ploeşti au ţinut o consfătuire Expoziţia de lucrul manual a şcoalelor primare ii oraşul şi jud. Sibiu Sibiu, 28 Iunie Marţi, 27 Iunie e., s’a deschis, in localul şcoalei primare de stat Nr. 1 din localitate, expoziţia de lucru manual a şcoalelor primare din oraşul şi judeţul Sibiu. Festivitatea inaugurării s’a desfăşurat în sala de festivităţi a numitei şcoli şi Intr’un cadru plăcut. In afară de învăţătorii din localitate şi de mulţi alţii veniţi de pe întinderea acestui judeţ, au fost de faţă reprezentanţii tuturor autorităţilor locale, astfel notăm: col. Dumitru Tocineanu-Petrescu, prefectul judeţului Sibiu, dr. Sever Pop, primarul municipiului Sibiu, păr. dr. Andrei Gâlea, consilier arhiepiscopesc, păr. Em. Cioran, consilier mitropolitan şi protopop al Sibiului, dr. Liviu Ionaşiu din partea „Astrei“ şi Serviciului social, Septimiu Codreanu chestorul poliţiei locale, insp. şcolar loan Dragomir, comandantul legiunii de străjeri, I. Burducea, revizor şcolar, prof. Silviu Cosma preşedintele prof. secundari, I. Tarcea subrevizor, subrevizorii de control I. Bradu şi Munteanu, directorii I. Hanzu, A. Gherman, Boiceanu, Stoia, etc. S-au rostit cu acest prilej şi câteva cuvântări, al căror început l-a făcut de revizor şcolar I. Burducea. D-sa a subliniat rolul covârşitor de important pe care îl deţine şcoala primară în luminarea spirituală a unui neam şi a relevat o seamă de neajunsuri cari se pun deacurmezişul unei mai bune vieţi şcolare in jud. Sibiu. A cerut şi sprijinul autorităţilor judeţene pentru Înlăturarea acestor neajunsuri. D. inspector şcolar I. Dragomir, comandantul legiunii de străjeri, a vorbit în numele „Străjii Ţării“ şi nu al inspectoratului şcolar din ţinutul Mureş, reliefând direcţia practică ce i s’a dat şi trebue să se accentueze in învăţământul primar. Drsa a subliniat că această direcţie practică trebue să se realizeze pe unităţi de muncă: ateliere, grădini, ferme, farmacii, biblioteci şcolare, etc. Fiecare regiune trebue să se manifesteze cu ceea ce-i e specific şi caracteristic. Şi d-sa a solicitat Sprijinul conducerii judeţului. D. col. D. Tocineanu-Petrescu, noul prefect al judeţului Sibiu, a arătat că are legături strânse cu viaţa şcolară şi cu invăţătorimea şi că grija faţă de şcoala primară şi de nevoile ei a aşezat-o demult în centrul preocupărilor d-sale. D-sa ştie că în şcoală se lucrează cu abnegaţie şi numai cu mulţumirea bucuriei sufleteşti. A promis să vegheze la înlăturarea tuturor neajunsurilor semnalate. După aceea, oficialităţile şi asistenţa au fost invitate să viziteze expoziţia. Micii şcolari au dovedit prin realizări practice, spirit ales. Un colţ frumos a aranjat mai ales comuna (şcoala) Poiana-Sibiului, expunând minunate ţesături româneşti. In aceeaş direcţie se remarcă şi şcoalele primare din plăşile : Miercurea, Ocna Sibiului, etc. Cisnădia şi Slimnicul atrag de asemenea atenţiunea vizitatorilor. Şcoala primară din Sibiu şi grădiniţele de copii de aici se remarcă în chip deosebit. Sala cea mai bogat împodobită, cu obiectele cele mai de valoare este aceea a „Străjii Ţării“, unde sunt concentrate cele mai reuşite lucrări de la şcoalele primare ale întregului judeţ Sibiu. In general, expoziţia de lucru de mână de la Sibiu constitue o reală mândrie pentru acest judeţ al Transilvaniei. Un grup de 72 excursionişti basarabeni la Câmpina Câmpina, 28 Iunie In ziua de 27 Iunie un grup de 72 persoane: muncitori, meseriaşi şi funcţionari din ţipuitul Nistru, în frunte cu d-nii: Scurtu Vladimir, preşedintele Camerii de muncă Chişinău şi Spoială, inspectorul muncii, a vizitat oraşul nostru, venind de la Ploeşti însoţit de d. Tomescu, consilier al Camerei de muncă din judeţul Prahova. La ora 6.50 dimineaţa, excursioniştii au fost întâmpinaţi în gara Câmpina de d. Gh. Ferestrăelu, delegatul Casei asigurărilor sociale Câmpina şi un delegat al primăriei oraşului. Conform itinerariului stabilit, cei 72 excurisonişti au vizitat palatul Casei asigurărilor sociale unde au fost întâmpinaţi de d. dr. Osede Adalbert, locţiitor de director al Casei şi întreg personalul administrativ. De aci au mers la uzina electrică, dep. Concordia, soc. Astra Română, Rafinăria, bulevardul Elisabeta şi sondele de petrol al soc. Steaua Română. La ora 12 li s-a servit oaspeţilor, o masă, la restaurantul Frânculescu. Din partea primăriei a luat parte de Iosef Iacomin, ajutor de primar, iar din partea Casei asigurărilor sociale dint: dr. Osede Adalbert, Gh. Ferestrăeru şi T. Gherghiceanu. Aci a luat cuvântul, în numele celor 72 excursionişti, d. Scurtu Vladimir, preşedintele Camerei de muncă Chişinău, care a adus mulţumiri autorităţilor comunale şi conducătorilor Casei asigurărilor sociale, pentru bunăvoinţa arătată faţă de excursioniştii ţinutului Nistru. D. Iosef Iacomin, ajutor de primar al oraşului, a scuzat lipsa d-lui primar şi şi-a arătat deplina satisfacţie, că acest grup de excursionişti a vizitat şi oraşul Câmpina, oraşul aurului negru şi al Industriei. A încheiat ridicând paharul pentru M. S. Regele. Prin bunăvoinţa soc. Aista Română, s-au pus la dispoziţia excursioniştilor autobuzele cu care şi-au continuat drumul la gara Câmpina, de unde au plecat să viziteze frumoasa vale a Prahovei şi jud. Braşov. Anul al 56-lea Nr. 177 Sâmbăta, 1 Iulie 1939 V* * * -v / ♦ ♦ V DISCURSUL D-LUI ARMAND CĂLINESCU (Urmare din pagina 1-a) „Aş vrea să ştiu — a spus d-sa — cine în această ţară a fost împiedicat să-şi desvolte personalitatea sa şi cine a fost împiedicat să-şi exercite profesiunea sa, cine a fost oprit să-şi câştige existenţa? Prin urmare, libertatea omului, da. Dar libertatea dezmăţului, libertatea de a distruge ţara, aceasta niciodată”. In continuare, primul ministru a arătat că reintrebarea ordinei era cu atât mai imperioasă cu cât frământările europene deveniau din ce în ce mai primejdioase. Şi atingând acest capitol, d. Călinescu a subliniat caracterul pacific al politicei noastre externe. Despre această parte privitoare la politica noastră externă, cât şi despre cele relative la minorităţi şi la armata ţarei, cam toate vor avea desigur răsunet şi peste hotare, ne vom ocupa în numărul viitor. Scrisori din Londra Urmare din pag. I»a faptul că politica d-lui Hitler plictiseşte pe englezi, deranjându-l de la existenţa lor ordonată fi paşnică. Pentru întâia oară de la Napoleon, soarta păcii depindede voinţa unui singur om. In o-li englezilor, acesta e un fapt ferabil. o— Atunci ostilitatea da. nu e îndreptată împotriva poporului german . — Faptul se repetă îndeajuns aci Totuş, vă previn că, puţin câte puţin, oamenii încep să identifice poporul cu Führerul său. De câtva timp, s’a născut ideea că, la urma urmei, nu putem aştepta la infinit voinţa Germaniei. Până acum, s’a spus că reîntoarcerea prosperităţii este imposibilă, fără cooperarea întreagă a Germaniei. Se mai spune şi azi. Dar oamenii cred că, la urma urmei, va trebui să se readucă prosperitatea naţiunilor democratice, fără participarea Germaniei. — Războiul va fi o nenorocire pentru toți. — Perfect. Și, pentru acest motiv, preferăm pacea. Ultimele declaraţii ale d-lui Chamberlain şi lordului Halifax o dovedesc îndeajuns. — Atunci, nu voiţi să vă bateţi? — Dimpotrivă. Ne vom bate cu mai multă dârzenie. — Soarta bătăliilor este atât de nehotărîtă. — Un motiv in plus, pentru Germania, de a șovăi, înnainte de a se angaja într’o astfel de aventură. — Oricum, vă rog să faceţi un pronostic. Ei bine, dacă doriţi, vă spun că evenimentele din Septembrie trecut, şi mai ales Muenchenul, reprezintă pentru Germania, ceea ce a fost Marna pentru ea in 1914. Să nu uitaţi că războiul, sfârşit abia in 1918, a fost pierdut de Germania în toamna lul 1914 la Marna. — Totuşi, afacerile dv. nu prea merg bine în China. Înfrângerile sunt naturale intr’un războiu. In fond, suntem de pe acum în război. Reamintiţi-vă că Ludendorff repurta succese cu câteva luni încă înainte de catastrofă. — Nu puteţi avea încredere in polonezi. La Berlin se socoteşte că d. Beck nu şi-a schimbat ideile. Anturajul său îl sileşte să fie foarte prudent, dar este germanofil ca in trecut. — Polonezii se deosebesc de cehi. Reacţionează in mod cu totul diferit. Un politician, care ar îndrăzni, la ei, să meargă împotriva voinţei naţiunii, ar fi împuşcat. Colonelul Beck este germano-fil, aşa cum Mussolini e francofil. In fond, aceasta nu schimbă întru nimic cursul evenimentelor. — La Berlin, se crede că alianța anglo-rusă nu se va face, sau dacă se face, n’are nicin viitoare. In fond, faptul n’are nicio importanță. Socotim că aportul rusesc e mai prejos de ofertă. — Cum credeți că se va putea face o negociere spre a se ajunge la un compromis ? — După cum v’am spus, printr’un gest personal public, fără rezerve şi irevocabil al Führerului, abdicând dela ideea de a face războiul, un timp determinat. —Vreţi o conferenţă ? — Ca o conferenţă să fie utilă, condiţiunea prealabilă pe care v’am indicat-o, trebuie să fie îndeplinită. — Atunci sunteţi pesimist. — Nu, sunt optimist, căci triumful cauzei noastre este sigur. [ AUGUR Conferinţă administrativă la prefectura jud. Sibiu Sibiu, 28 Iunie In ziua de 27 Iunie s-a ţinut, la prefectura judeţului Sibiu, o conferinţă admnistrativă sub preşedinţia d-lui colonel D. Todneanu-Cristescu noul prefect al jud. Sibiu, la care au luat parte toţi şefii de autorităţi comunale din plăşile Cisnădie şi Sibiu. Au fost de faţă: preoţi, învăţători, notari, medici, primari, jandarmi, brigadieri ,silvici, agronomi, etc. D. prefect Tocineanu a elogiat mai întâi personalitatea M. S. Regelui şi apoi a cerut concursul tuturor celor prezenţi pentru ridicarea satelor şi întărirea ideii naţionale. A arătat apoi care este rolul fiecăruia din cei chemaţi la conferinţa administrativă şi a dat îndrumări pentru alcătuirea unor monografii săteşti. D. dr. I. Cosma a făcut un raport amănunţit arătând stareasanitară a populaţiei din jud. Sibiu, iar d. medic veterinar dr. Cristoforeanu a arătat situaţia din punctul de vedere al bogăţiilor în animale. D. dr. L. Ionaşiu a schiţat însemnătatea Serviciului social pentru ridicarea satelor şi a subliniat importanţa caselor culturale pentru luminarea poporului dela ţară. Pentru aceasta se cere insă colaborarea activă a tuturor intelectualilor de la ţară. Au mai vorbit: d. inspector şcolar I. Dragomir şi d. inginer T. Suciu-Sibianu, iar d. prefect Tocineanu a închis conferinţa prin cuvinte de mulţumire şi de urări spre realizări cât mai bogate. Cărţi pentru premii şcolare ce se pot oferi elevilor din cursul primar: Mica Robinson, de Moş Nae Cei doi feţi logofeţi, de Petre Dulfu Ştrengărete, de Moş Nae Făt Frumos, de C. Apostoliu Fata cu pieze rele, de T. Castrişeanu Cinzulici, de George Silviu Sandu şi Sanda, de Moş Nae In ţara copiilor trântori, de Moş Nae Povestea Ghiocelului, versuri, de Mircea Dem.rădulescu Poveştile Baboiului, de Zintea Povestea unui prinţişor- viteaz de T. R. Popescu şi Radu Grama Prâslea cel voinic şi merele de aur de T. Castrişeanu Copiii, florile vieţei de Marin Predescu A-Tot-Puternicul pe lume de Mihail Lungianu Rilă Iepurilă de Moş Nae Povestea lui Moş-Vreme-Lungă de O. Tafran Poveşti de Maxielle Seulescu Povestea vulpoiului şiret, de Goethe Pentru copiii noştri, versuri de T. Castrişeanu Năzdrăvăniile gândului, joc de societate Fior Voinicul, de Moş Nae Nieluşa fermecată de Mihail Negru Se găsesc de vânzare la principalele librării din țară. Se expediază contra-ramburs, la cerere. Comenzile se primesc la: Librăria „UNIVERSUL“ S. A. R. Str. Brezoianu No. 23—25 Lei 40.— „ 25.— „ 40.— ., 28.— 24.— 10.— 40.— „ 30.— „ 68.„ 50.— „ 80.„ 24.—* „ 30.„ 40.* 20.— „ 28.„ 36.„ 50.„ 25.— „ 20— 40— 25—