Universul, iulie 1939 (Anul 56, nr. 192-207)

1939-07-16 / nr. 192

Anul al 56-lea Nr. 192 Duminică 16 Iulie 1939 „Patimile lui Isus “ la Oberammergau­ ­ La Oberam­mergau, celeriru­l. sat­ bavarez, au început pregăti­rile în vederea reprezentării „Patimilor lui Isus” în luna Mai­­ a anului ce vine. Aproape juma­­i­tate din populaţie, care numără vreo 2600 de locuitori va lua parte la reprezentaţii. Se ştie ce importanţă are a­­­ceastă manifestaţie artistico-re­­ligioasă în viaţa acestor oameni simpli, pe care credinţa îi face să se ridice pe culmile artei. Ro­lurile diverselor personagii ale „Patimilor” sunt transmise din generaţie în generaţie membri­lor diverselor familii care au luat parte la prima reprezenta­re de acest fel. Astfel, rolul lui Crist, va fi interpretat ca şi în 1930 sfn­ 1934 de Alois Lang, fiul celebrului Fritz Lang care a întruchipat pe Mântuitor în mai multe rânduri şi a fost aclamat de un mare tragedian în lumea întreagă. O schimbare se va face în dis­tribuţie, în ce priveşte persona­jul Mariei Magdalena, a cărei fostă interpretă, Clara Mayer, s-a măritat şi se găseşte acum cu soţul ei în America. Un „mort“ care nu e... Primarul din orăşelul francez, Gray, situat pe râul Saone, fu cât pe aci să-şi piardă cunoştin­ţa când se pomeni mai deunăzi faţă ’n faţă cu zidarul Carnetti, la a cărui înmormântare asista­se cu câteva zile mai înainte­ Când se mai linişti puţin, auzi pe neaşteptatul lui vizitator spu­­nându-i cu un glas care n’avea în el nimic cavernos: „Nu viu de la cimitir !‘‘ Şi spre a-şi în­tări spusele, Carnetti scoase toa­te actele şi hârtiile, care îi do­vedeau identitatea. El aflase din ziare că fusese îngropat şi — ce era mai trist, — că toate lucru­rile şi banii ce se găsiseră la locuinţa sa fuseseră împărţiţi la săraci. Iată ce se întâmplase: Cu o săptămână în urmă, se pescuise din râul Saône cadavrul unui ne­cunoscut. Asupra-i nu se găsise nici un fel de hârtii; dar şeful­­comisar, care ştia că de o săptă­mână zidarul Carnetti dispăruse fără urmă, deduse îndată că îne­catul nu putea fi altul de­cât el. De altminteri, toţi cunoscuţii şi prietenii recunoscuseră în dece­dat pe „bietul Carnetti“. Se pro­cedă deci la deschiderea locuin­ţei acestuia, împărţită lucrurile la săraci şi cu banii rămaşi se organiză o înmormântare de cla­sa întâi, aşa cum se cuvenea u­­nui cetăţean cinstit cum fusese Carnetti. Ceva mai mult, se plăti şi un mic anunţ mortuar la zia­rul local. Acesta căzuse sub ochii lui Carnetti, care se găsea în alt oraş, unde se dusese, fără să vestească pe nimeni, pentru a executa nişte lucrări grabnice. Acum, bietul primar îşi bate capul să ştie cine o fi cel pe care l-au îngropat şi cine o să despăgubească pe reînviatul Car­netti de lucrurile cu atâta ge­nerozitate împărţite la săraci... Omagiu „discret La regatele de la Henley o spec­tatoare purta această pălărie, care reprezenta un cuib de pene cu trei ouă în mărime naturală la mijloc. De notat, că prima silabă a nu­melui Henley, înseamnă în en­glezeşte găină aşa că, probabil, extravaganta pălărie era un oma­giu „discret“ adus localităţii. tt Maxime şi cugetări O vorbă rea e o faptă rea, şi totdeauna sâmburele unei su­­ferinţi. Ia seama! Nu te grăbi: viaţa-i destul de lungă pentru dureri. Al. Vlahuţă HOTEL1 PLUTITOR" Când d. Daniel Hanbury, care e membru al clubului de tennis „Oll England” vrea să asiste la marchurile de la Wimbledon, el Străbate cele 200 de mile care despart­­Castelul său din Lynh­­hurst de Londra cu yachtul său „Mandolin“ pe bordul căruia pe­trece apoi vreo cincisprezece zile, ancorându-l în faţa Westminste­­ruluii, pe Tamisa.­­ Amenajat cu tot confortul pe care un călător exigent are drep­­tul să-l ceară unui hotel modern, acest yacht scuteşte pe proprieta­rul lui de neplăcerea de a-şi schimba mereu locuinţa în cursul călătoriei. D. Hanbury, care are 63 de ani călătoreşte totdeauna cu soţia sa şi câţiva prieteni cărora le poate pune la dispoziţie cabine elegan­te şi spaţioase în afară de saloa­nele şi sala de mâncare comune. Vasul are un echipaj format din căpitan şi doi marinari în a­­fară de mecanic. La aceştia se mai adaugă şi bucătarul, feciorul și camerista proprietarilor. CÂINII-SOL­DA­ŢI Printre irren­i mări,aitele, episoa­de ale războiului civil în Spania e unul foarte interesant, care a fost descris la vreme de unul din trimişii speciali ai agenţiei Havas, când, cu prilejul unui a­­tac al madrilenilor lângă Villa­verde, aceştia şi-au părăsit po­ziţiile, târându-se pe brânci, în­soţiţi de câini-lupi foarte mari. Ajunşi în faţa tranşeelor duş­mane, ei au asmuţit câinii cari s’au repezit la gâtul sentinele­lor, rănindu-le şi imobilizându­­le. Câinii, foarte bine dresaţi, ascultau de ordinele stăpânilor lor fără să latre. S’a crezut atunci, de unii, că aceasta era prima oară când se întrebuinţau aceste animale ca combatanţi. Şi totuş se povesteşte că în luptele pentru cucerirea Ame­­ricei, spaniolii se serveau de câini anume dresaţi împotriva indienilor. Exista chiar un re­giment întreg de câini, care a făcut peste 2000 de victime. In lupta de la Caxamarca, pri­ma linie a armatei lui Pizzare era formată de o trupă de câini, cari atacară atât de bine pe pe­­nuvieni încât curtea Spaniei, re­cunoscătoare, hotărî să le acor­de o soldă ca şi celorlalţi sol­daţi. B­ine­înţeles, această soldă fu încasată de stăpânii respec­tivi ai bravilor soldaţi cu patru picioare. Tot aşa, cu prilejul răscoalei sclavilor din Jamaica, englezii se folosiră împotriva lor de câini dresaţi. Expediţia franceză din San Domingo se servi de asemenea de 200 de câini cumpăraţi de la spanioli. In­­­storila Angliiei se întâlnesc multe anecdote despre câinii scoţieni cari „luptau” alături de soldaţi. In secolul al 16-lea miliţia piemonteză le dete aceeaşi în­trebuinţare. Finlandezii îi dre­sau ca să lupte împotriva ca­valeriei sărind la boturile cailor. Dealtminteri, asemenea exem­ple se găsesc destul de nume­roase și în istoria antică. Un glas de dincolo de mormânt Glasul lordului Tennyson, unul din cei maii delicaţi şi mai me­lancolici poeţi ai Angliei a răsu­nat iarăşi, după o jumătate de secol, pentru un grup de privile­giaţi pe cari Maharajahul din Boroda îi întrunise la Aldsworth în casa care a fost ultima lo­cuinţă a poetului. In 1889, Thomas Edison trimi­se pe doi dintre colaboratorii săi în Anglia ca să înregistreze vo­cea celebrului poet, care fusese ridicat la rangul de „pair" în 1883 de Gladstone „pentru ma­rele lui talent care face cinste naţiunii britanice“. Şi, astfel, la 80 de ani Tenny­son recită câteva din poemele sale pentru posteritate. Plăcile fură apoi încredinţate familiei poetului. Dar, curând se uită de exstenţa lor. Acum câtva timp însă un nepot al lui Tennyson se regăsi şi, în faţa a două sute cincizeci de membri ai „Societă­ţii engleze de poezie“ glasul în­depărtat răsună iarăşi, recitând o poezie pe care poetul o scrisese în anul 1854, „Şarja brigăzii u­­şoare“, două strofe din poemul intitulat „Maud “ şi ultimile ver­suri din „Lancelot şi Elaine". Auditorii ascultară emoţionaţi acea voce despre care Carlyle a scris că era „muzicală, melodică, făcută pentru hohotele de râs şi pentru a străbate zidurile...“. UN AQUARIU SPITAL Cei cari se pasionează pentru bijuteriile vii ale unui aquariu nu pot rămâne indiferenţi vă­zând pe unul din pensionarii lor, umflat, cu ochii tulburi şi cu a­­r­ipile lipite de corp... Dar, ce poţi face unui biet peştişor bol­nav ? Cum să-l îngrijeşti ? Cum să-i dai doctorii ?... Iată un lu­cru cu neputinţă, vă ziceţi dv. Şi totuşi, n’aveţi dreptate. Peştişorii bolnavi nu sunt lă­saţi în voia soartei. Există în Statele Unite un spital unde se studiază şi se cutarisesc toate bolile care pot atinge pe locui­torii apelor. Biologul, care e în fruntea a­­cestei instituţii se numeşte, —­ printr’o ciudată coincidenţă, —* Fish, adică întocmai ca şi bol­navii săi şi a primit din partea ■ guvernului misiunea de a le reda­­ sănătatea. Acum câtva timp se observă la suprafaţa unui râu o enormă cantitate de peşti, victime ale unei boli misterioase. Fără a pierde vremea, biroul pescăriilor trimise la Seattle in statul Was­hington un număr din aceşti peşti. Doctorul Fish îi primi în spitalul său, punându-i într-un aquarium cu apă sterilizată. Temperatura ambiantă e unul din factorii cei mai importanţi spre a reda sănătatea bolnavilor aquatici. In cazul, de care ne o­­cupăm aci, peștii sufereau de fu­­runculoză. Spre a-i îngriji se făcu uz de toate instrumentele de care se servesc în general medicii spre a trata pe bolnavii lor cu două picioare, inclusiv scalpelul şi microscopul. Acei dintre bolnavi cari, tn ciuda îngrijirilor, decedează fură trimişi la.... morgă, unde li se făcu autopsia. Oricât s’ar părea de comic, tratamentul care învinse ciudata boală fu­ baia medicinală. Dar, mulţumită succesului obţinut de medicii aquariului-ispital, locurile şi râurile fură din nou populate spre marea mulţumire a locuito­rilor lor şi mai ales a acelora care îi apreciază nu pentru fru­museţea lor ci pentru carnea lor gustoasă. PE ROATE... Trebuie să recunoaştem că dacă modistele au imaginaţie, nici cis­­marii de lux nu se lasă mai pre­jos...Aceste sandale pe robie nu sunt, cum s-ar putea crede pentru sport, ci pentru plimbare şi sunt opera unui „artist“, care a obţi­nut cu ele un deosebit succes la o recentă expoziţie europeană, Carne artificială Un funcţionar particular din Budapesta a izbutit să producă un „ersatz“ pentru carne, care se zice că înşeală cu gust chiar pe cei mai cunoscători în materie, adică pe cei mai mari mâncă­­cioşi de cărnuri. Acest produs e făcut din fa­sole uscată şi din sămânţă de plante cu măduvă şi, după cât se pare, fiind întrebuinţat la pre­pararea cârnaţilor a dat rezultate excelente. M­ărunte în orășelul Grimston, un api­cultor a eșit în stradă fiind ata­cat de un roi de albine care-l urmăreau cu învierșunare. îna­inte de a putea fi ajutat, el a fost ucis de insectele înfuriate. UNIVERSUL De ce este preferat Răcitorul Bosch? Răcitorul electric Bosch este prefere pentru multiplele lui însuşiri... 1. Calitate garantată. 2. Consum de curent minim. 3. Spaţiu mare pentru păstrarea alimen­telor şi răcirea băuturilor. 4. Producerea rapidă a cuburilor de ghiaţă. 5. Eftin şi economic* Răcitorul electric Bosch este o podoabă pentru casă­­Sasst* Răcitorul preferat Depozit general: AUTO-MECANICA S. A. București — B-dul Tache Ionescu 26 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ +-♦-» 4-» Orariul oficiului P. T. T. In continuarea programului de reorganizare în spiritul noiuilor legiuiri din Iunie 1038, şi în do­rinţa de a corespunde intereselor publicului, punându-i la dispozi­ţie serviciile sale în orice timp, di­­recţiiunea generală a procedat şi la revizuirea orariului de lucru al oficiilor sale din toată ţara. In acest scop, începând de la 15 iulie a. c. oficiile P. T. T. vor fi deschise la dispoziţia publicului după cum urmează : IN CAPITALA Oficiul special Bucureşti I (Pos­ta centrală) va executa toate ser­viciile poştale, de la orele 8 până la orele 21 neîntrerupt. După orele 21 şi până la 24 se va deschide unul sau­ două ghi­­şete, după nevoie, pentru servi­ciul poştal redus, în sala pentru primirea telegramelor. La aceste gheşete, se vor primi de la public: trimiteri expres, re­comandate, comision poştal şi tri­miteri avion Oficiul special telegraf central va executa serviciul telegrafic permanent, iar serviciul de man­date telegrafice numai până la orele 24. Oficiul special Gara de Nord ambulanţe va executa serviciul de primire colectelor de la public de la orele 7 dimineaţa, până la orele 24 neîntrerupt. Oficiul (Ghişeluil) de pe peno­­nul Gării de Nord, va funcţiona începând de la orele 6 dimineaţa până la orele 24 şi va primi de la publicul călător trimiteori expres, recomndate, avion şi telegrame. Telegramele primite se vor tri­mite prin ştafetă — în copie — la oficiul Telegraf Central, împreu­nă cu trimiterile expres. Oficiile de sector vor executa toate serviciile de poştă şi telegraf de la orele 8 dimineaţa până la orele 21. După orele 21 şi până la orele 24 vor executa numai ser­viciul telegrafic şi serviciul poştal redus (trimiteri expres, recoman­date, comision poştal şi avion). Cu excepţia, Oficiului Bucureşti 30, care va lucra numai în orele de serviciu a­le Băncii Naţionale şi a oficiului Bucureşti 7, care va funcţiona după orariile serviciilor vamale, toate celelalte oficii su­cursale şi suburbane vor executa serviciile poştale şi telegrafice de la orele 8 dimineaţa până la orele 21. IN RESTUL TARII Oficiile P. T. T. de­­reşedinţă principale cum şi oficiile P. T. T.: Alba Iulia 1, Arad I, Bacău, Bălţi, Botoşani, Brăila 1, Braşov, Cer­năuţi 1, Cetatea A­lbă, Cluj 1, Con­stanţa 1, Chişinău 1, Craiova Galaţi 1, Giurgiu, Iaşi 1­, Ismail, Orhei, Oradea 1, Ploeşti 1­, Satu Mare 1, Soroca, Sibiu 1­, Sinaia, Tighina, Timişoara 1, Târgu Mu­­reş, Zalău — vor executa serviciul telegrafic permanent, iar serviciile poştale între orele 8.01 neîn­trerupt. După orele 21 şi până la orele 24 vor avea un ghişet pen­tru mandate telegrafice şi serviciu poştal redus (trimiteri expres, re­­comadat, comision poştal şi a­­vion). Oficiile de reşedinţă, cu excep­ţia celor menţionate mai sus, vor executa serviciul telegrafic intre orele 8—-24, iar serviciile poştale între orele 8—21. După orele 21 şi­­ până la orele 24, fumicţiona­rul care deserveşte serviciul telegrafic, va primi de la public şi trimiteri expres, recomandata Comision poştal şi avion. Oficiile urbane I şi II, vor exe­cuta serviciile de poştă şi tele­graf între orele 8—01. La orele 21 se va face apelul oficiilor de ca­tegorie interioară cu care sunt în lectură telegrafică. Oficiile rurale cl. I și II vor exe­­cuta serviciile de poştă și telegraf între orele 8—12 și 16—16. Pe timpul dela 1 Iunie—30 Septem­vrie, orariuil insă va fi dela 16-1­9. La orele 21 vor executa apelul te­legrafic cu oficiile cu care sunt în legătură telegrafică, pentru a transmite telegramele primite î­n ultima oră de serviciu. Duminicile şi sărbătorile legale, aceste oficii vor lucra de la orele 8-13, cu excepţia cazurilor în care cursele de ambulanţă, ori de factori rurali impun serviciul și în alte ore. ---------*XO-X0X*--------­ Şedinţa institutului de ştiinţe morale şi politice Comitetul de direcţie al insti­tutului de ştiinţe morale şi politice a ţinut şedinţă sub pre­­şidenţia d-lui G. G. Mironescu, consilier regal, preşedintele in­stitutului. Au luat parte d-nii Al. Vifo­­reanu, procuror general la înal­ta curte de casaţie, prof. S. Sip­­som, membri ai comitetului de direcţie, Gh. Strat, profesor uni­versitar, secretar general al In­stitutului şi Mihai Antonescu, secretar general adjunct. Comitetul a adoptat proectul de regulament al institutului şi a stabilit comunicările ce se vor ţine de membrii Institutului în sesiunea de toamnă. Vor face comunicări d-nii: prof. M. Dju­­vara, fost ministru, Gheorghe Brătianu, profesor Em. Antones­cu, Al. Costin, consilier la Casa­ţie, profesor C. Sipsom, M. Possa, consilier la Casaţie, prof. Anibal Teodorescu, N. Corodeanu, M. Rarincescu, Al. Oteteleşanu, C. Rarincescu, dr. Bazilescu, Tr. Io­­naşcu, Valeriu Bulgaru, Pyk Gă­­lăşecu şi Emil Ottulescu. ITALIA 2) Valea Rinului-Tirolul Veneiia-Lago Maggiore-Como- Bellagio - Milano - Rorenţa-Ro­ma-Napoli-Capri, etc. Lei 11.850 — 1-17 August, 1-17 Septembrie Berlin-Niirnberg- Ko'onia-Kobienz- Mainz — Heidel­berg-Frankfurt - München - Berchtesga­den-Salzburg - Viena - Budapesta, etc. 5-24 August., Lei 19.800 — SPITZBERG 2-28 August. Călătoriţi în societate absolut românească „DRUMEŢIA” pasajul Român 14 telefon 4.69.49 727 SUAV TURBURĂTOR DIVIN__ COTY oferă la fiecare cutie de pudră un flacon de parfum STYX. Procuraţi-vă cutia de la furnizorul Dv. cu preţul obişnuit de LEI 130, dar grabiţî-vă._ cantitatea fiind limitată. Nu uitaţi, crema Coty (de zi şi de noapte) este com­­plectarea absolut necesară a minunatei pudre Coty. PRODUSE ORIGINALE COTY PARIS ELEGANTE • DURABILE ♦ ♦♦♦♦♦♦♦ »♦■♦♦♦ ! MAGAZINUL, NATIONAL „VA­L­I­ZA" A. ŞERBANESCU BUCUREŞTI • STR. ŞELARI No. 12 (MARE­­ASORTIMENT CU: CUFERE, GEAMANTANE, ARTICOLE DE VOIAJ, cutii pentru pălării TRUSE, POŞETE.. .GENŢI' VINDE .CU PREŢURI­­DE RECLAMĂ SEZONUL VOIAJULUI în. Plecând la băi sau în excursie nu uitaţi flaco­nul cu ALCOOL DE MENTHE , DE RICQLES. !/. Vă fereşte de vi­i­ digestii, crampe de stomac, grea­­­ţă, ameţeli, rău de mare. ALCOOL DE MENTHE DE RICQLES să nu lipsească din trusa dv. de voiaj OFERIŢI FLORI DELA„FARAUD0“ STR. MATEI MILL0 7 O bogată alegere. O distinsă compoziţie florală. Un serviciu ireproşabil. Se transmit flori în toate continentele. Telefon 4.60.19. X -X X X X X X X X X X X BLIC MASTER deschis foarte bine întreţinut perfectă stare de vânzare 27 strada Plantelor FĂRĂ PAŞAPORT O EXCURSIE DE 15 ZILE în ITALIA 30 IULIE—14 AUGUST 1939 Bucureşti-Milano-Genova- Pisa-Roma-Neapole-Floren­­ţa-Lido-Veneţia - Bucureşti. Organizată de: „Asociaţia Autorilor şi Scriitorilor Mi­litari Români“. Preţul: Lei 8.500 pentru membrii asociaţiei; Lei 9.600 pentru particulari. Informaţiuni şi înscrieri: la sediul asociaţiei: B-dul Elisabeta 46 şi la BANCA ROMANA DE COMERŢ, Calea Victoriei 34. Telefon 3.45.75. 2700 + ♦ ♦ * ♦ 4» MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea pentru Constatarea Condiţiunilor de Naturalizare şi recunoaştere Dos. Nr. 1.276 (nat.) 1939 D. Achile Gheorghiude domici­liat în Iaşi, strada Anastasie Panu 20 a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia ro­mână. Prin cerere petiţionarul arată că este supus grec, de profesiune me­dic, născut în Hora, Turcia, de re­­ligiune creştin-ortodoxă. Conform art. 19 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potri­vit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. 11066 MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea pentru Constatarea Condiţiunilor de Naturalizare şi Recunoaştere Dos. Nr. 872 (nat.) 1939 D. Marin Căpitan, domiciliat în Bucureşti strada Vlaicu Vodă Nr. 67, a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia ro­mână. Prin cerere petiţionarul arată că este născut în Bucureşti in 1915, de religiune creştin-ortodoxă. Conform art. 19 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. s La EFORIE cu „Prietenii Mării” reţineţi ultimele locuri In COR­TURI şi CAMERE pentru Iulie şi August. PENSIUNE COMPL­ECTA IN CORTURI pt. 15 ZILE dela lei 2100—2500; pentru 20 ZILE 2700—3300 lei; 30 ZILE 3900—4800 lei — IN CAMERE dela 170—250 lei zilnic. Lumină electrică; apă curentă; duşuri; pensiune excelentă; so­cietate aleasă; băi de nămol; plaje ; sporturi; distracţii. In­­formaţiuni şi înscrieri O. C. T. „ Pasajul Român“ 26, telef. 3.12.52. 730 ► A*- ♦­ ■SAIVUM crobiuge­­radical PLOŞNIŢELE 107751 Bd. Brătianu 26 •Va­ a­vis Wilson - TEL, De Vânzare Teren 1.500 m. p., Calea Griviţei, peste drum de Gara de Nord, bun pentru construcţii de bloc sau industrii. Adresaţi agenţia CAROL SCHULDER, Bucureşti, Telefon 3.47.70., sub „Teren”. 8 ROMANIA MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA PENTRU CONS­TATAREA CONDIŢIUNILOR DE NATURALIZARE ŞI RECUNOA­ŞTERE Dos. Nr. 323/nat/939 D. Ştefan Tancu zis Ţano domi­ciliat în com. Brăiliţa, str. C. Brân­­coveanu 47, jud. Brăila a făcut ce­rere acestui Minister pentru a i se acorda cetăţenia română. Conform art. 19 din legea pri­vitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. DOAMNELOR ! IMPRIMEURI din MĂTASE NATURALĂ FRANŢUZEŞTI Lei 440 şi 390 metru „WILMA­R“ Bul. I. C. Brătianu 35 5131­­♦ 44 ♦».♦♦♦ f-»4 iftl I H DEPOZITUL DE ARMASARI CONSTANŢA PUBLICAŢIUNEA 1163 din 2 Iulie 1939 Se comunică că va avea loc l citaţia publică la sediul Depoz­tului de armăsari Constanţa, ziua de 20 Iulie 1939, pentu circa­ 180.000 kgr. ovăz 30.000 kgr. orz 30.000 kgr. grâu 30.000 kgr. porumb 350.000 kgr. fân 350.000 kgr. paie . Caietul de sarcini se poate ve­dea la Cancelaria Depozitului, o­fertele vor fi însoţite de garan­­da de 10%, asupra valorii fu­niturii. Dacă la prima licitaţie nu s va completa se va ţine a doua­­ 10 August 1939, în aceleaşi con­diţiuni. Directorul Depozitului, ss. Dr. Ştefănescu Uzinele Comunale Bucureşti Uzinele Comunale Bu­cureşti aduc la cunoştin­ţa expropriaţilor din groa­pa Floreasca, că au de­pus încă dela 29 Iulie 1938 contravaloarea ex­proprierilor făcute, la Ca­sa de Depuneri şi Con­­semnaţiuni, iar recipisele , la ministerul Lucrărilor publice, de unde se pot ridica de către expro­priaţi, după ce vor semna actele. Cei care nu dau mulţu­mire de preţ, au drept a face apel şi recurs la ca­saţie.____________11062

Next