Universul, martie 1940 (Anul 57, nr. 59-73)

1940-03-01 / nr. 59

Anul al 57-lea Nr. 59 Japonezi slabi şi japonezi graşi Se ştie că hrana japonezilor constă aproape exclusiv din Peşte şi din orez. E vorba, bi­neînţeles, de marile mase că­rora de mai bine de 1000 de ani li s’a impus această alimen­taţie pe cât de sănătoasă, pe atât de ieftină. Totuşi se pare că economia realizată nu e destul de mare şi de aceea chimiştii japonezi caută să creeze alimente sinte­tice, cu ajutorul cărora costul vieţii va fi şi mai mult scăzut , lesne de înţeles că în ase­menea condiţii, japonezii nu se­­prea pot îngrăşa. In general, ei sunt toţi slabi şi singurii că­rora li se permite în Japonia un supliment de grăsime sunt lup­tătorii şi boxeurii. Iată de ce, cei câţiva japonezi eraşi au găsit cu cale să se a­­tmnne într’o societate, in care Insă nu se admit decât cei cari cu o greutate de cel puţin 150 de kilograme. Aceşti „■oameni cu greutate“ au, după cât se vede, anumite drepturi de valorificat şi de aceea au simţit nevoia să se unească. Oameni cari işi schimbă chipul Un studiu comparativ făcut asupra unor japonezi din insula Hawai a dus la o constatare Parte interesantă. Aceşti oameni, cari au emigrat mai de mult dintr-o mică localitate din Japo­nia, şi-au schimbat cu totul ti­pul caracteristic. Această schim­bare se observă mai ales la copii. S’a constatat astfel, că pi­cioarele japonezilor s’au lungit, pe când corpul li s’a scurtat. Umerii lor de asemenea s’au lă­­țit. Ceva mai mult, pe când falca de jos li s’a făcut mai lată, o­­brazul lor, în general, e acum mai lung. Această schimbare fiziologică face să se confirme vechea teo­rie după care mediul în care trăeşte un om, felul apei pe care o bea şi al alimentelor cu care se hrăneşte pot influenţa fizi­cul său. D­e ici de colo In Brazilia există o specie de şerpi­, numită Gaboya, cari în­­locuesc în multe gospodării pi­sicile, deoarece prind cu o re­peziciune fantastică şoarecii şi şobolanii. Aceşti şerpi se găsesc în orice oraş brazilian şi pot fi cumpăraţi ca orice animal de casă. * In unele localităţi maritime unde stridiile sunt abundente, medicii fac experienţe cu ele, întrebuinţându-le la combate­rea anemiei şi tuberculozei. Maxime şi cugetări Cea mai mare trebuință a unui popor este de a fi guver­nat ; cea mai mare fericire a lui este de a fi bine guvernat. Joubert O CUPĂ PREŢIOASĂ Cupa din ilustraţia noastră va fi prezentată de Exeter College din Oxford ofiţerilor şi soldaţi­lor de pe vasul „Exeter“, care au luat o parte atât de eficace în lupta împotriva cuirasatului german „Graf Spee“. Ea e o reproducere în argint a faimoasei cupe de aur care se găseşte în posesia colegiului încă din secolul al 15-lea. Cu­noscută sub denumirea de ,,Bis­hop Hall”. Această minunată cupă cizelată constitue cea mai preţioasă piesă a tezaurului u­­niversităţii. In timpul războiului civil din­tre Carol I şi parlamentul englez (1642—1648) Oxfordul era capi­tala Angliei regaliste. întregul colegiu, de la profesor până la cel din urmă student era rega­list înfocat. In dragostea lor pentru coroa­­nă ei au dăruit aproape toată argintăria regelui pentru ca to­pind-o să-şi procure banii nece­­sari pentru susţinerea cauzei sale. Rezultatul acestor donaţii e, că azi, se găsesc cu greu, piese de veselă de aur şi de argint de la o dată anterioară anului 1650, când a fost restaurat fiul regelui Carol I. Iată de ce cupa colegiului Exeter e un obiect nepreţuit. A 500-a aniversare a unei şcoli ,,Eton College”, una din cele mai renumite şcoli britanice şi, ce­a mai apreciată în străină­tate, îşi va serba anul acesta a 500-a aniversare. „The King’s College of Our Lady of Eton“, căci aceasta e titulatura adevărată a colegiu­lui, a fost fondat de regele Hen­­ric al Vl-lea în anul 1440, deşi clădirea în care se găseşte azi a fost terminată abia în 1523. Azi, foşti „etonieni” se găsesc in cele mai înalte ranguri din toate ramurile vieţii naţionale brita­­nice şi au dus cultura engleză în aproape toate ţările de pe pământ. Totuş, colegiul din Eton nu e cea mai veche instituţie şcolară din Marea Britanie. Sunt cel puţin 14 şcoli publice a căror Istorie e mult mai veche, cum e aceea din Westminster (1339) şi din Winchester 1332, dar, cea­­ mai veche dintre toate e cole­giul St. Peter’s din York, fondat în anul 627, după care vine St. Alban’s School, din Hertford­shire, fondat în 940. Popularitatea şcoalelor publi­ce britanice nu constă însă în­­ vechimea lor, ci în spiritul unic ■ care le stăpâneşte şi î­n cultura­­ liberală pe care o dau. A 500-a­­ aniversare a colegiului din Eton va fi celebrată în nenumărate localităţi situate la mii de ki­lometri de Windsor, cu acelaş entusiasm ca şi pe frumosul şi vastul teren de pe malurile Ta­­misei. Casa „Pictor Grigorescu“ şi castelul „Iulia Haşdeu“ vor fi refăcute Câmpina, 26 Februarie In numeroase rânduri s-a su­bliniat starea tristă în care se găsesc două clădiri foarte în­semnate din punct de vedere cul­tural şi artistic-istoric: „Casa „Pictor Grigorescu” şi castelul „Iulia Haşdeu”. Prima clădire, în care a stat celebrul pictor Grigorescu, a fost arsă de inamic în timpul răsbo­­iului, rămânând din ea doar zi­durile. A doua, cunoscutul castel Haş­deu, se găseşte într’o completă stare de neîngrijire. Este destul de regretabil că a­­ceste două clădiri au putut să ră­mână atâta timp neluate în seamă In nenumărate rânduri, comi­tetul căminului ,,B. P. Haşdeu” făcuse apel pentru restaurarea a­­cestor clădiri, însă nu găsise ni­­căeri sprijinul şi concursul nece­sar. D. preşedinte Dem. I. Ştefăne­­scu, solicitând de astădată spriji­nul d-lui rezident regal Alexianu d-sa a promis întregul sprijin şi concurs pentru restaurare. In acest sens a însărcinat pe d. Dem. I. Ştefănescu, să trateze cu executorii testamentari, iar rezultatul să-l comunice imedi­at la rezidenţă, spre a se lua hotărâri. Oraşul nostru va vedea reali­­­­zată astfel vechea dorinţă de a face din aceste două clădiri is­torice şi artistice, nişte muzee în care să fie adăpostite operele şi diverse obiecte cari amintesc ac­tivitatea glorioasă a celor doi fruntaşi în pictura şi cugetarea românească. De altfel, in urma străduinţei depuse de­­ Ştefănescu, s-au a­­chiziţionat în ultimul timp peste 200 schiţe şi tablouri ale marelui pictor. --------XXO • ©XX---------­ întâmplare nenorocită Tărgovişte, 27 Februarie Bătrânul Ion Vanciu, din co­muna Văcăreşti, curb­ându-se îm­brăcat lângă foc, făcut cu vreas­curi, a adormit. Flăcările l-au cuprins şi, cu mare greutate a putut fi salvat, totuşi s-a ales cu grave arsuri. El a fost internat la spitalul ju­deţean. Castelul ,,Iulia Haşdeu“, Câmpina Sinuciderea unui institutor din C.­Lung (Muscel) C. Lung. (Muscel). 26 Febr. La domiciliul său din cartierul Vivei, s'a sinucis, spămurăndu­­se, cunoscutul şi apreciatul insti­tutor G Găică, dela sc. primară tir­­ din localitate. Asupra sinucigaşului a fost gă­sită o scrisoare scurtă, prin care lăm­rea oarecum că nu mai poa­­­ suporta anumite nemulţumiri familiare.­­ Gestul său a impresionat şi a surprins toate cercurile road­e, în­trucât institutorul Găică era un element de valoare în corpul di­dactic. Era un cetăţean fruntaş în cartierul Vişoi, membru în consiliul de conducere al coope­rativei Răul Târgului, preşedin­tele căminului cultural Vişoi şi fost ajutor de primar al oraşului. Nenorocire de cale ferată Câmpina, 27 Februarie Azi, la intrarea în staţia Câm­pina, pe linia ferată, s-a întâm­plat o nenorocire. Trenul rapid nr. 21, ce venea din­spre Bucureşti, a surprins pe linie pe locuitorul I. Chivu, de 52 ani, din com. Podul Vadului, lucrător în echipa 27 a districtu­lui c. p. Câmpina, mutilându-l oribil. Pe urma lui rămân fără nici un sprijin, 9 persoane. Parchetul a autorizat înmor­mântarea. ------=xo e©x=-----­ Indispoziţiile cronice ale digestiei Micile indispoziţii trecătoare ale digestiei pot să se agraveze şi să devină cornice dacă sunt neglijate. Veţi putea evita multe neplăceri digestive când simţiţi arsuri, acreli, apăsări sau alte indispoziţii de stomac după mese, luând o jumătate lingu­riţă de Magnesia Bisurata în puţină apă, întrebuinţarea ace­stui anti-acid este din ce în ce mai răspândită căci el opreşte instantaneu orice jenă digestivă ocazionată de un exces de aci­ditate. Magnesia Bisurata neu­tralizează excesul de aciditate, împiedicând fermentaţia ali­mentelor nedigerate, şi prote­jează astfel pereţii delicaţi ai stomacului contra oricărei iri­­taţiuni. Magnesia Bisurata se găseşte în toate farmaciile şi drogneriile cu preţul de Lei 75.— sau Lei 110 flaconul mare eco­nomic. 5030 Şedinţa Soc. de psihiatrie Societatea de psihiatrie din Bucureşti, va ţine şedinţă de co­municări, Joi, 29 Februarie, ora 10 jumătate, în sala de bibliotecă a clinicei de psihiatrie din spita­lul central, cu următoarea ordine de zi : Prof. dr. P. Tomescu şi d-r. Int. Olimpia Vlădoianu. Trata­mentul sindromelor melancolice prin şoc insul­ic. Dr. Sebastian Constantinescu: Contribuţiuni patogenice la stu­diul schizofreniei în raport cu datele arhitectoniei cerebrale. Dr. Al. Vasilescu şi int. Con­stantin Daniel: Consideraţiiuni a­­supra sindromelor depresive în cursul tuberculozei pulmonare Dr . Cantacuzino şi d-ra int. Lucreţia Ionescu: Psihoză de re­acţie. Sindrom depresiv D-ra int. Lucreţia Ionescu: Un caz de psihoză canceroasă. UNIVERSUL" TABLETELE de slăbireissingen fără «forturi fî r­e­n­u­n­f • d • UN PRODUS NATURAL AL BAILOR KISSINGEN BOXBERGER KISSINGEN MUNCITORESTI D­IMINEATA SCAUN USOR •¡ 0­1·9 —r ■»' Stabilirea salariilor minimale In urma măsurilor luate de ministerul muncii, cele 10 comi­­siuni pentru stabilirea salariilor minimale în întreprinderile par­ticulare comerciale,, industriale şi­­ de transporturi, s’au constituit şi o parte din ele au şi primit ce­reri din partea Uniunei breslelor muncitoreşti pentru stabilirea sa­lariilor minimale. In legătură cu aplicarea legii pentru stabilirea salariilor mini­male, s’a instituit pe lângă Di­recţia muncii, o comisie mixtă consultativă, compusă din 6 re­prezentanţi ai asociaţiilor patro­nale şi 6 reprezentanţi ai Uniu­nilor breslelor de salariaţi. Prin instituirea acestei comi­­siuni, ministerul urmăreşte să stabilească, pe cât se poate, un acord general al patronatului şi al salariaţilor care acord să uşu­reze lucrările comisiunilor şi im­plicit, să înlesnească aplicarea a­­cestei legi în condițiuni cât mai bune. Şedinţa comisiuni breslei ospătarilor Ce hotărâri s’au luat La ministerul muncii a ţinut şedinţă comisiunea breslei ospă­tarilor, sub preşedinţia d-lui Sta­­vri C. Cuinescu, directorul general al ministerului. Cu acest prilej, s’au hotărît ur­mătoarele : Pe viitor patronii care la angajarea lucrătorilor os­pătari vor pretinde o garanţie, vor fi obligaţi să depună această garanţie la o casă de,­ economie a Statului, ţinând recipisa oricând la dispoziţia organelor de control ale ministerului muncii. De asemenea s-a stabilit ca pa­tronii să nu mai pretindă dela chelneri să poarte alte uniforme decât: haina neagră, albă sau fracul. S-a­u reglementat zilele de re­­paos săptămânal pentru bucă­tari. Localurile cu un singur bu­cătar vor fi obligate să acorde câte două jumătăţi de zi, înce­pând dela 15 până a doua zi la 8, iar localurile cu mai mulţi de doi bucătari vor acorda 24 ore fără întrerupere în cursul unei săptă­mâni. Ajutorarea fanilor muncitorilor industriali, lucrătorilor, funcţionarilor particular­ri micilor meseriaşi concentraţi Cum se va acorda ajutorul de familie Prin jurnalul consiliului de miniştri nr. 438 din 20 Februa­rie a. c., s-a constituit la minis­terul muncii un fond pentru a­­jutorarea familiilor concentra­ţilor, arătaţi mai sus, care nu primesc salariul de concentrare prevăzut de legea din 8 Mai 1939. Sunt îndreptăţite la ajutora­re, din acest fond, familiile muncitorilor industriali, lucră­torilor, funcţionarilor particu­lari şi micilor meseriaşi, in­trând în prevederile legii Asi­gurărilor sociale — fie că sunt asiguraţi sau nu sunt — cari sunt căsătoriţi sau necăsătoriţi, dar au sarcini familiare (copii minori sau părinţi întreţinuţi de acesta) şi sunt concentraţi cu gradul de cel mult sergent sau asimilat, dacă nu au mij­loace de existenţă şi nu benefi­ciază de prevederile legii din 8 Mai 1939, privitoare la salariile funcţionarilor şi particularilor chemaţi sub drapel. Ajutorul de tramilie este de 20 lei pe zi şi se va acorda pen­tru zilele de concentrare efec­tivă, făcută în cursul lunilor Februarie şi Martie 1940. Cei care îndeplinesc condiţi­­unile arătate mai sus, vor face cerere la Casele şi Oficiile de asigurări sociale, în raza cărora domiciliază şi vor depune, în acelaş timp, următoarele do­vezi: a) Dovada calităţii profesio­nale, prin unul din următoarele acte: cartea de muncitor in­dustrial, cartea de lucrător, cartea de meşter sau carnetul de asigurat al Asigurărilor so­ciale. Micii meseriaşi vor mai dovedi că atelierele lor au fost închise pe timpul concentrării patronului; b) Dovada rudeniei prin acte de căsătorie şi de naştere. Pen­tru copii nelegitimi, se vor lua în considerare numai actele de naştere, în care sunt declaraţi părinţii concentraţi. Dovada că părinţii celui concentrat sau ai soţiei sale sunt întreţinuţi de acesta, se va face cu certificate eliberate de comisariatele de poliţie sau de primării (in co­munele rurale) sau cu carnetul de asigurare în care au fost trecuţi membrii de familie pu­tând beneficia de legea asigu­rărilor sociale; c) Dovada concentrării se va face printr’un act eliberat de unitatea unde face serviciul cel concentrat, prin care să se a­­rate data de când este concen­trat şi eventual data descon­­centrării; d) Dovadă că nu primeşte sa­lariul de concentrare, printr’un certificat eliberat de întreprin­derea sau patronul la care era în serviciu. Nu au drept la aceste aju­toare familiile concentraţilor, dacă vreunul din membrii de familie are venituri sau câşti­gă atât cât este necesar pentru a li se asigura un minimum de existenţă ce se va aprecia de comitetele ce vor lua fiinţă, pe lângă Casele şi Oficiile de asi­gurări sociale în vederea acor­dării ajutoarelor. Comitetele au instrucţiuni să facă investigaţiuni pentru sta­bilirea situaţiei materiale a a­­celora cari solicită ajutoare. Persoanele care vor incasa pe nedrept, vreo sumă, ca aju­tor de familie, sunt pasibile de pedepsele prevăzute de codul penal. CRONICA SPORTURILOR FOOT-BALL CUPA ROMÂNIEI Venus s-a calificat învingând Carmen cu 5-2 (2-2) întrunirea dintre Venus şi­­ Carmen desfăşurată Marţi după amiază pe arena din Splaiul In­dependenţii pentru Cupa Româ­niei, a revenit după cum era şi natural campionilor naţionali cu scorul de 5-2, însă nu atât de uşor cât era de aşteptat. Echipa districtuală a deschis scorul şi a egalat până la sâr­­şi­tul primei reprize după ce fu­sese condusă. A opus apoi o dârză rezistenţă, necedând de­cât spre sfârşit când condiţia fi­­zică şi tehnică şi-au spus cu­vântul. Performanţa lui Car­men este mai mult decât mai­estoasă, şi arată cât este de u­­tilă Cupa României Scorul a fost deschis de Car­men prin Bonaţiu. Egailarea a adus-o Iordache, iar Venus a luat conducere prin punctul în­­scris de Silvestru în propria poartă. Bonaţiu a egalat, pen­tru ca apoi portarul Cornel să-şi introdu­că mingia în plasă. Iordache este atacat neregle­­mentar în careu şi Sfera trans­formă lovitura dela 11 m. Ulti­mul punct este înscris de Ploeş­­teanu. S-au marcat Sfera, Iuhasz, Ploeşteanu şi Bodola dela Ve­­nus, iar dela Carmen Bonaţiu, Rössler, Tirvnlel şi Popescu. VENUS : David, Sfera, Negre­­scu, Demetrovici, Iuhasz, Lupaş, Orza, Ploeşteanu, Hamis Rodo­­la Iordache. CARMEN : Cornel Rössler, Tir-­­ vilei II, Silvestru, Türk, Donat, Gosner, Popescu, Bonaţiu, Mo­­­d­orniţa, Ionescu. F. C. Brala a reușit să se califice, învingând pe Olimpia­ Satu-Mare după prelungire Satu-Mare. 27 Februarie După o deplasare de aproape 1000 kilometri echipa brăileană a reuşit un rezultat destul de fru­mos calificându-se pentru turul următor al Cupei României — cu un rezultat din care se poate vedea că a fost o luptă destul de grea, pe teren. Scorul de 2—1 obţinut în pre­lungiri se datoreşte condiţiei fi­zice­­ pe care au arătat-o brăi­­lenii, jocul desfăşur­ându-se în această parte a partidei în neta superioritate a echipei brăilene. Olimpia marca primul gol în minutul 28 prin Pfeifer — care de altfel a fost şi cel mai bun e­­lement al localnicilor — F. C. Brăila în prima parte a jocului încearcă câteva acţiuni fără să-i reuşească din cauza liniei de halfi care e foarte slabă — în special halfi de aripă. In repriza a doua „Olimpia“ slăbeşte alura — astfel că F. C. Brăila devine mai periculoasă. Aripa Oprea—Weisz merge ex­celent — permiţând ultimului să egaleze situaţia în minutul 70 cu un shoot fulgerător. In prelungiri — F. C. Brăila domină reuşind în ultimele mi­nute să-şi asigure victoria prin golul marcat de Oprea, care a fost de altfel cel mai bun jucător de pe teren. S-au evidenţiat de la Olimpia : Pfeifer şi Bârlea — iar de la F. C. Brăila Oprea—Zuckerman şi Weisz. A arbitrat excelent Chicin—Ti­mişoara. Au asistat peste 800 spectatori. Sportul Studenţesc a învins din nou C. A. M. T., insă cu 5-1 (3-1) Timişoara, 27 Febr. Sportul Studenţesc a confirmat victoria sa de Duminică şi în jo­cul de azi pentru cupa României cu C. A. M. T. s’a arătat cu mult mai bun decât adversarul său. Fiind zi de lucru n’au asistat decât puţini spectatori. Deşi Sportul Studenţesc­­a do­minat şi a câştigat pe merit, sco­rul e poate exagerat având în vedere ocaziile care au fost de o parte şi de alta. Primul punct a fost înscris de Gică Popescu în minutul 32. El a pătruns singur a tras puternic şi Eichler n’a putut reţine mingea. După două­ minute corner la poarta bucureştenilor, II trage I­­în­aş şi Reuter introduce mingea în poartă egalând. Goalurile vin insă în serie şi imediat în urma unei combina­ţii Dragan-Gică Popescu, acesta din urmă înscrie din nou. Cu un minut înainte de sfâr­şitul reprizei din nou corner de data asta la poarta C. A. M. T- uilui. II bate Mah­inescu şi Ştefă­nescu înscrie printr’o lovitură de carp. 3—1 pentru Sportul Studen­ţesc. După pauze C. A. M. T. atacă foarte insistent dar fără rezul­tat. Dimpotrivă în minutul 17 Gică Popescu bătând o lovitură de la 16 m, înscrie al patrulea punct al echipei sale. In sfârşit în minutul 24 Ştefă­nescu pecetlueşte rezultatul 5—1 pentru Sportul Studenţesc. Până la sfârşit eforturile dezorientate ale C. A. M. T.-ului nu pot schim­ba nimic. întreaga echipă a universitari­lor a jucat admirabil, cei mai buni au fost Dragam, Duce, Befîa şi Gică Popescu. De la C. A. M. T. s’au remar­cat Chiroiu, Ciobanuu, Reuter şi Bücher. D. Gabriel Rusu a condus for­maţiile: Sportul Studenţesc: Mişu Con­stantinescu. Duce, Mit­­an, Tache Dumitrescu, Dragamu, Beffa, Ma­rinescu, Mihailescu, Constantine­scu Grecu, Ştefănescu, Gică Po­­pescu. C. A. M. T.: Eichler, Chiroiu, Golgoty, Il-jaş, Kohn, Ciohan.u, Bindea, Tóth, Reuter, Weiss, Bücher. I Victoria a eliminat Industria Sârmii cu 5-2 (2-2) Cluj, 27 Februarie In cadrul Cupei României, e­­c­hipa locală Victoria a jucat azi cu Industria Sârmei pe care a eliminat-o cu 5-2. Victoria clujenilor n’a fost însă așa ușoară cum pare a arăta re­zultatul final. Intr’adevăr Industria Sârmei înscriind prin Gherman şi Mirza a condus la un moment dat cu 2-1. Victoria şi-a revenit însă şi după ce până la pauză a reuşit să egaleze în repriza a doua a dominat categoric şi a mai mar­cat încă de trei ori câştigând pe merit. Un ultim moment de emoţie l-au avut spectatorii când Mirza a ratat o lovitură de 11 m. In acel moment Victoria con­ducea cu 3—2 și dacă Mirza ar fi egalat rezultatul ar fi fost poate altul. Pentru Victoria au înscris Mol­­doveanu de trei ori și Cociu­­ban II de două ori. Jocul Unirea­ Tricolor-F. C. Ploeşti a fost amânat Marţi după amiază trebuia să se dispute pe terenul din faţa gării de Est întâlnirea Unirea Tricolor — F. C. Ploeşti, con­tând pentru optimile de finală ale Cupei României. întrucât cluburile au găsit terenul impracticabil, partida a fost amânată pentru Miercuri 6 Martie. +++++ AZI la MEDIAŞ - MAINE la CLUJ Grandiosul turneu Alhambra cu formidabila revistă ALHAMBRA 1040 Sâmbătă 2 Martie: CLUJ (matineu şi seara) Duminică 3 Martie: SIBIU. Luni 4 Martie: TG. MUREŞ. — Marţi 5 Martie TURDA. — Miercuri 6 Martie: BISTRIŢA. — Joi 7 Martie: DEJ. G. GRÜNER SUFERIŢI de: Răceli - Gripă Dureri de cap NEVRALGII sau REUMATISM Cereţi la : Drognerii şi Farmacii PRODUSUL ROMANESC Preţul pentru Public: 30 Lei Cutia cu 20 Pastile. PILONER S-sor E. AMAN BUCUREŞTI Str. Carol II Seminţe: furaje, legume, flori Unelte: grădinărit, albinărit avicole. Catalog gratis. 224 Dr. H. MARTIN Boalele sufletești Psihonevroze NEVROZA SEXUALĂ PSICHO - FIZIOTERAPIE Consult. 8-11. 2-8. Telef. 4058 B B-DUL ELISABETA 3 A POMI altoiţi etate 3-4 ani Varietăți superioare Vinde eftin pepiniera N. Gagiu - Oboga -Romanaţi 8 Km. Oara BALŞ MARTISOARE AUR, ARGINT, DUBLE. CEASORNICĂRIA COLŢEI BOLI DE FEMEI, NASTERI CHIRURGIE, TRATAMENTE D-1 GEORGE ZVERCA Consult 4-7, Mavrogheni 11 (Lângă spitalul Coltei) 293 DOCTORUL EMANOIL DORNA INTERNE ŞI SEXUALE Nevroze Sexuale Cons. 10—11 şi 4—7, Str. Colţei 16 (fostă Sfinţilor) 28 BOLI DE Irlkdium și VENERICE Dr. I. CERNA—Medic Primar Consult. 11—1 și 6—8 Bloc — Wilson 13 Colț Bd. Brătianu - Bucureşt Telef. 32055 pl mrnu&EUEA BĂTATUNILOR Siv ESTE. JtnrtctOot­­ la Dttodncttn Aerom­o­delismul m otraja 1 ani înţelegând ca străjeria să par­ticipe la marea acţiune de întă­rire a aviaţiei naţionale, d. Teo­­fil Sidorovici, de acord cu­­ mi­nistru al aerului şi marinei, ge­neral adj. Paul Teodorescu, a in­trodus aeromodelismul în Straja Ţării. Unităţile străjereşti orga­nizează cercuri de aeromodelişti, pe care technic le dirijează şi le înzestrează cu material Federa­ţia Aeronautică Regală a Româ­niei. Pentru organizarea cercurilor de aromodele străjereşti, d. Teo­­fil Sidorovici a semnat o circu­lară, care a fost trimisă tuturor unităţilor străjereşti din ţară. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclam­aţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la re­­înoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eli­­­cheta abonamentului expirat. -©♦0-

Next