Universul, mai 1940 (Anul 57, nr. 118-131)

1940-05-02 / nr. 118

. ii „FR­ANCO -ROMÂNĂ S. A. de Asigurări Generale Bucureşti, Griviţei 23 acordă ABONAŢILOR „UNIVERSULUI" PREMII DIN OFICIU în numerar şi lozuri ale Loteriei Statului. Cadouri In obiecte. Des­păgubiri moştenitorilor, oricare ar fi vârst­a abonatului. Trageri ge­nerale lunare şi speciale. O mare tragere festivă pentru aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea secţiunii „UNIVERSUL“ a Societăţii. Asi­gurări pe o durată de plată foarte scurtă, şi chiar cu primă unică, însă cu drept de participare la pre­mii şi despăgubiri pe tot restul vie­ţii. Asigurări cu plata în efecte ac­ceptate la cursul nominal. Vechii asiguraţi pot cere rec­unoaşterea ratelor plătite la o nouă asigurare făcută in condiţiunile sus arătate, chiar dacă nu sunt la cu­rent cu plata. — CEREŢI LAMURI­RI ŞI PROSPECTE — +♦+♦ + ♦♦♦■♦ + ■» + + ♦■ + ♦♦♦■+♦+ + + ♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦ + ♦♦♦♦♦ ♦ I I t ♦ H ♦ ♦♦ CURIER JUDICIAR Furtul valizei misterioasa din gara de Nord Arătam ori că in afacerea furtului din Gara de Nord a va­lizei cu cele 6 milioane jumă­tate este cercetată asiduu la ca­binetul II instrucţie de către d. jude instructor Emil Odăgescu. tat. Arătam de asemeni că Lazăr Klein unul din principalii au­tori ai acestei afaceri prezen­­tân­du-se la cabinet a fost ales­ Agent fiscal delapidator incasănd 10.000 lei, de la firma „Răsucitura Mecanică de fire textile”, din Capitală în contul 311, Ion Mihăilescu, pentru că unei amenzi, şi-a însuşit banii. D. procuror V. N. Gheorghiu •a deschis acţiune publică pen­tru delapidare Împotriva agen­tului fiscal de la percepția Circ. Au fost daţi judecăţii , procuror Dan Berlesen a deschis acţiune publică cu con­­cluziuni de arestare împotriva următorilor : Ab­adin Imerovici, supus iu­goslav, comerciant ambulant­­domiciliat in str. Cantemir nr. 82; Handle Mustafovici, supus iugoslav, om de serviciu, domi­ciliat în Şos. Măgurele ; Meh­­med Sendet, albanez, om de Iserviciu din cal. Rahovel nr. 67 şi Mehmed Sendelovici, iugos­lav, om de serviciu, dispărut pentru contravenţie la legea devizelor şi legea patrimoniului public. Primul şi al doilea inculpat fiu încercat să transfere în străinătate 600.000 lei, cu aju­torul unui cufăr cu fund du­blu, fără autorizaţia B. N. R-ului, bani proprietatea ce­lorlalţi doi inculpaţi. Sub stare de arest inculpaţii au fost deferiţi spre cercetare cabinetului IV instrucţie. D. preşedinte Al. Ionescu, ti­tularul cabinetului, a lansat imediat mandat de arestare Împotriva susnumiţdor. Mandatele au venit spre con­firmare în faţa Tribunalului de vacanţă. Abuz de încredere re. procuror Paul Petnescu a mis în judecata Tribunalului ntru abuz de Încredere şi stativa de escrocherie pe Toi­ hor. Primind 1500 lei pentru a nupăra nişte timbre de la ro­manţul Al. Feldner, şi-a în­­oit banii. Deasemeni susnumit a dat un telefon debitantului Marcu Petre, ca din partea soc. „Wa­­cum Oil Company” spunănd să dea timbre de 10.500 lei omului care se va prezenta cu un bon din partea societăţii. S-a pre­zentat însă tot el, dar între timp debitantul dând un tele­fon la societate a descoperit că bonul era fals. LICITAŢII PUBLICE — 6 Mai ora 18, lie. fete Unirea, Tg. Mureş , aprov. coloniale, mate­riale de curăţenie. — 25 Mai ora 17, lie. fete Domniţa Ileana, Sibiu : tâmplărie, mii. lei; instal. sanitare, 520.000; electrice. 310.000 lei. — 15 Mai ora 9, dir. băilor Hercu­­lane arendează pe 5 ani localul III/7. — 14 Mai ora 10, dir. 6 silv. Piteşti: angajearea lucrărilor pentru expl. parchete. — 6 Mai ora 9, Şcoala subof. inf. Botoşani : aprov. coloniale. — 6 Mai ora 10, Pirotehnia arma­tei : aprov. lapte dulce ; 8 Mai, idem: materiale pentru instal. sanitare ; 9 Mai ora 9 idem: aprov. maşini de fabricaţie; 11 Mai, dă în antrepriză amenajarea unui atelier. — 14 Mai ora 10 dir. O. A. P. C. F. R. : aprov. pâine, 900.000 lei. — Idem, orfelinatul C. F. R. Bur­dujeni şi sanator t. b. c. Ruginoasa : aprov. pâine, carne, grăsimi, 1.300.000 ;4­­2.800.000 lei. — 11 Mai ora 10, manufactura de tutun Timişoara concesionează serv. de camionaj. — 4 Mai ora 11. ţinutul Iaşi: aprov. combustibil pentru automobile, 1.675.720 lei. — 4 Mai ora 10. com­. suburbană Griviţa: pavaje bolovani, 3.570.000 lei. — 8 Mai ora 9. prim. Arad închi­riază locul de restaurant cu terasă, granduri de tenis. — 4 Mai ora 11. prim. Constanţa : aprov. 10 vag. lemne. —9 Mai ora 9. prim. Orşova : aprov. malaxor, materiale electrice, registre, imprimate, furnituri de biu­­rou, furaje, ustensile pentru cai, re­parare 50 bănci publice ; aprov. lemne de foc materiale pentru afi­­şa.1, materiale pentru parcuri. — 8 Mai ora 12, prim. Ogradina Nouă jud Severin arendează cariera de piatră. — 6. 7, 8 Mai ora 9, prim. Ploeşti închiriază restaurant, prăvălii, stan­duri, boxe şi frigorifere in hale şi pieţe. — 6 Mai ora 10, stabilimentele eco­nomice ale munic. Timişoara dau cu — 3 Mai ora 9. M. A. N. dir. arti­leriei : fabricarea a 30 vag. unsoare de harnaşament. — 17 Mai ora 9. flotila I aviaţie, Iaşi : aprov. coloniale, zarzavaturi, materiale de întreţinere. — 11 Mai ora 9. Fabr. material de protecţie a armatei : aprov. chei, şuruburi ,uleiuri, chingi, minium, etc — 14 Mai ora 11. Eforia spit. civ Bucureşti: constr. şosea pe Valea Câinelui, la Sinaia 3 mii. lei. — 22 Mai ora 10. Insp. g-ral. sanitar Cluj: aprov. pâine şi făină. — 6 Mai ora 10. ţinutul Nistru şi prefect. Lăpuşna şi Cetatea Albă.­­ aprov. piatră, pavaje, constr. poduri. — 7 Mai ora 11, ţinutul Prut şi pre­fect. Iaşi: constr. săli de clasă; idem chirie atelierele fizico-chimice. 1 — 14 Mai ora 18, M. A. N. închi-t riază cantina. • şi prefect. Bacău: constr. şcoală. 2 I podeţe tubulare; idem şi prefect. Bălţi: constr. pod. lemn ; idem şi • prefect. Botoşani; reparare pod; idem ţinutul Prut; aprov. rechizite, registre, imprimate. — 6 Mai ora 11, prefect. Prahova : registre, imprimate. — 6 Mai ora 10, U. C. B. : aprov. 500.000 1. benzină 70.000 kg. motorină, petrol, vaselină. — 7 Mai, idem: 200 vag. lemne foc fag. — 12 Mai, idem, aprov. piese de schimb pentru auto. — 8 Mai ora 10, idem, aprov. cau­ciucuri și camere. — 6 Mai ora 11, prim. Aiudul de sus jud. Alba vinde lemne, 735.000 lei. — 28 Mai ora 10, prim. Joseni jud. Ciuc vinde material lemnos pentru expl., 1.283.052 lei. — 6 Mai ora 17, Intrepr. corn. Pi­tești: executare racoarde de apă, ca­nal, guri de scurgere. — 3 Mai ora 1­. prim. Tg. Mureş : aprov. 10 vag. ciment. — 6 Mai ora 18. prim. Timișoara : transporturi, V­, mii. lei; ora 17, cumpără auto­turism, 550.000. — • - ■■■ *"* — Omorât de un cal Ploeşti. 29 Aprilie Azi dim., pe când d. Dumi­tru Dumitrescu, domiciliat în , Ploeşti, str. General Dragali­­na 96, din serviciul depozitu­lui de cherestea Ilie Râşno­­veanu, făcea o plimbare, că­lare, în apropiere de corn. Ble­­joi (Prahova), calul speriin­­du-se de un automobil, a lo­vit pe lucrătorul Const. Nico­­lae, din com. Cocoşeşti (Pra­hova), care mergea pe mar­ginea drumului, rănindu-l grav. In urma rănilor căpătate, nefericitul lucrător a încetat din viaţă. ( CcU&ndcvn MIERCURI, 1 MAI Ort.: Sfântul Prooroc Ieremia (5®9 m­. Chr.). (Deslegare de post). Cat.: Sfinţii Filip şi Iac­ob. Prot.: Filip şi Ia­cob. Evreesc: 23 Nissan 5700. Mahomedan: 213 Rebi­el-Aver 1369. Moartea Profetului. * Ei ’n­tâi de Florar. Armindenul. Maiul. Repaus duminecal * Răsăritul soarelui, S.10, apusul soarelui, 19 17. C 'OctetLo MIERCURI, 1 MAI RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 10: Congresul General al Bresle­lor (transmisie din sala Aro). 12: Oi­a; Cota Dunării şi a ba­rei Sulina.; Sfaturi gospodăreşti şi igienice 12.10: Muzică variată (discuri): Frumoasa primăvară, vals de Lincke; Carmela de De Curtis (voce: Beniamino Gigli); Melodie din „Fortimio“ de Messager (voce: Georges Thill); Mărturisire de Thomé: Lolita de Buzzi-Peccia şi Granadinas de Caleja (voce: Ghi­­rag Sakazh­an); Revino de Fragson şi Când te-am întâlnit de Brown (voce: Jeanette Macdonald); Nu­mai ţie, de Winkler (voce: George Gut); Salutul dragostei de Elgar Şi Te sărut de Rudolphe; Uvertură la „Casse noisette“ de Ceaikovski. 12.50: Orchestra Victor Predescu (voce: Ion Luican); Bai la Curte, vals de Lanner; Ai să vezi, vn’s lent şi Căsnicie pic-pic, cântec ro­mânesc de Nicuşor Constantinescu (voce: Ion Luican); Sărutul în noapte, de Wicheli şi Un foxtrot de Peter Packay; O romanţă fi­­rii naţionale. 13.20. Ora; SPECTACOLE; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30: Continuarea concertului Orchestrei Victor Predescu: O mi­că serenadă, de Becce; Ştii tu ce am visat mimica, melodie de Ro­man şi O. Ştefane, blues de Mişu Constantin­escu (voce: lin Luican); Tristeţe, de Chopin; Păstrează-mă doar pentru tine, vals lent de Va­­silescu şi O noapte în Havana, tango de Liliana Delescu (voce: Ion Luican). Arii naţionale. 14: Radio-jurnal. 1420: ORA VESELA, STROE şi VASILACHE. 14.35: Continuarea concertului orchestrei Victor Predescu: Unde-i mama să mă vadă, cântec româ­nesc de Dendrino şi N’ai înţeles iubirea mea, tango de Marcel Banck (voce: Ion Luican); Dacă ai fi înţeles, romanţă de Denza (solo ferestrău: Gh. Costache); Marilena, vals de Rudy Wicdoeft (solo saxofon: Carol Niculescu); Romanţe şi arii naţionale. 15: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. 19: Oi­a; Mersul vremii. 19.02: Cronica artistică. 19.17: Programi „MUNCA SI VOE BUNA“. I RADIO ROMANIA 19­55: Radio-jurnal in limba maghiară RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCURESTI 20.05: Ziua muncii, de prof. Mi­hail Ralea, Ministrul Muncii. 20.20: Orchestra de concert Ra­dio, dirij. de Ion Ghiga; Azi ’ntâi Mai de Ion Ghica (Corul A. C. T. şi Orchestra); La Olacă-potpuriu naţional de I. Paschil, 20.45: Radio-jurnal (I). 21. Continuarea concertului Or­chestrei Radio; voce: D-ra Lisette Dima; Flori şi păsări de Bettenelli (voce: D-ra Lisette Dima­; Fie­rarii din pădure de Eilenberg; Recitativ şi Arie din „Noaptea de Mai’’ de Rimsky-Qorsakoff (voce: D-ra Lisette Dima); Cântecul lun­traşilor de pe Volga de Artok; Cântec de primăvară de Gounod (voce: D-ra Lisette Dima); Pove­stiri din pădurea vieneză de Johan Strauss (voce: D-ra Lisette Dima); Dansul mateloţilor de Maurice E­­bonet; în port (ciocanele din şan­tier) de Niemann; Introducere: Cântecul torcătoarelor şi Baladă din opera „Vasul Fantomă” de Wagner“; Dans ţărănesc de C. Di­­mitrescu; Uvertură la „Fata Răză­­şului“ de Caudella. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Muzică uşoară şi de dans (discuri); Bagatelă, uvertură de Rixner; Pasărea în pădure de Tau­­bert şi Stele şi lună de Sattler (voce: Eria Sack); Evelyn, fox de Neisel; Sărutul Ninei, pasa­dobele de Chamfleury şi Madona, rumba de Margritte; Melodie de Nichols şi de Posford (voce: Greta Keller); Selecţiuni de melodii de Leux (două piane: Kirsch şi Jarochnick); Lie­duri de Bixio şi de Palm (voce: Peter Anders); Potpuriu de melo­dii de Dostal; Tango de Jaeger (voce: Eric Helgar); Rusticanella de Cortopassi şi Plimbare cu sania la Petersburg; Azi e sărbătoare! paso doble de Doelle (ansamblul Mihail Daia). Să nu mă minţi, tango de Miclescu (voce: Dan Că­­linescu). Aur de toamnă, de Brusso şi Melodii româneşti. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, en­gleză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m. 1411,1 kHz. 20 kw. 14. Ora. Concert de prânz — Dumitru Terteac (armonică): Cân­tece şi jocuri moldoveneşti. 14.15: C. Ştefănescu — ţambal- Arii naţionale. 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Cântecele primăverii (di­scuri) ; Florile primăverii, melodie de Rockert (orch. dirijată de Ma­rek Weber); Primăvara de Schai­­bert (voce: Elena Gerhardt); Pre­darea primăverii, melodie de Schu­mann (voce: Heinrich Schlusnus); Cântec de primăvară de Mendel­sohn; Primăvara, lied de Wolf (vo­ce: Heinrich Schlusnus); voci de primăvară, vals de John Strauss (voce: Erna Sack); Ultima primă­vară de Grieg (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Hans Schmidt- Isserstedt) . 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21. Ora. Concert de seară — Fanfara Regimentului 7 Vânători, cond. de Căpitan Zvâncă Constan­tin; Argeşul, marş de Mendelsohn; Zi de veselie, potpuriu naţional de Lăzărescu; Buciumul Carpaţilor, potpuriu naţional de Dinicu. 21.30: Coruri (discuri): Două co­ruri populare (corul de bărbaţi din Colonia, dirij. de Eugen Papst); Cor de Borthinasky (cor de copii); Cor de Tablet (cor de bărbaţi din Zuerich, dirij. de Arthur Koest). 21.45: Muzică distractivă: Paho­mov (banja), Boguslavschi (ban­ja) și Murad­ov (pian). Mazurca de Chopin; Dans spaniol de O. Schik; Mazurca de H. Schik; Poloneza de Oghinschi; Marș triumfal de JV­­idikenschreiber. UNIVERSUL 22: Radio-jurnal. 22.15: Cântăreţi români de mu­zică uşoară (discuri): Luneeuş, fox de Viilnou (voce: Petre Alexandru); De m’ai iubi şi tu aşa, tango şi Dormi somn uşor dragă-baby, slow­­fox de Kiriţescu (voce: Cristian Vasile); La revedere pe cine ştie când, tango de Viilnou (voce: Nicu Orăşanu); Au trecut de atunci a­­titea primăveri, tango de Antonov Si Geanina, vals de Martini (voce: Dorel Livianu); Lie, lie, lie, de Con­­stantinescu (voce: Mia Braia); Nu-i nimeni să-mi spună vorbe dragi, tango de Lupescu (voce: Pe­tre Alexandru); Te rog, tango de Dendrino (voce: Mia Braia și Pe­tre Alexandru); Diseară să stai a­­casă, slow de Viilnou (voce: Viorica Anghel) și O noapte pe Riviera, tango de Roman (voce: Nicu Stoe­­nescu); Plâng pentru tine, tango de Dendrino (voce: Petre Alexan­dru) ; Intr’o mică barcă la Sna­­gov, tango de Viilnou (voce: Elena Zamora). Povestea căpriţelor, marş de Vi­lnou (voce: Petre Alexandru). 23: închiderea emisiunii,­­& BUDAPESTA. 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.25: Concert de orche­stră. 21.25: Conf. 21.50: Concert de quartet. 22.40: Inf. în ungară, slo­vacă şi ruteană. 23.10: Orchestră de ţigani. 24: Inf. în germană, Ita­liană, engleză şi franceză. 0.20: Mu­zică de dans pe plăci. JOI, 2 MAI RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 12: Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Taraful Noiu Busuioc (voce: Paulina Ungureanu); Cântec lung ca pe luncă (voce: Paulina Ungureanu); Horă de mână ca la Gorrj; Bate vântul Vinerea (voce: Paulina Ungureanu); Romanu, horă; Sârbă ca la nuntă; Greu e dealul la Bacău (voce: Paulina U­i­­gureanu); Aoleo ce vale adâncă; Și miau ca, horă; Pe deasupra ca­sei mele (voce: Paulina Ungu­reanu); Voi, voi, voi mândrelor mele (voce: Paulina Ungureanu); Sârba lui Ne­liu Busuioc; Horă de mână. **— 13: N. Cucu (xilofon); Polca ţă­rănească de F. Muhur; Nebuniile­­ tinereţii, fantezie; Galopul artistu­lui călăreţ. ’ — 13.20: Ora; Spectacole; Ştiri ar­tistice şi culturale; Sport. 13.20: Muzică elveţiană, tiroleză, bavareză şi vieneză (discuri); Două coruri elveţiene de Attenhofer şi de Baumgartner; Două cântece ti­roleze (voce: Maria Roland); Cân­tec popular bavarez: O Duminică la Viena (voce: Rosi Seegers şi Walter Simlinger); De la Reeper­­bahn la Grinzing, potpuriu. 14: Radio-jurnal. I 14.20: Discuri şi diseuse franceze (discuri): Oneste­r de Van Parys (voce: Georges Tabet) şi Fox de van Parys (voce: Jacques Pilis); Făr a te gândi, de Huard (voce: Lys Gauty); Melodie de Moskili (voce: Maurice Chevalier); Vals de Doelle (voce: Henry Garat); Şan­­sonetă de Hayes (voce: Lys Gauty); Sant coiffeur, de Pingault (voce: Andiden Lamy). 14.45: Gulielmo Cabiaglio, ghi­tară: Cinci dansuri ale dragostei de Giuseppe Becce. 15: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO-ROMANIA 19: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17: Muzică populară italiană (discuri); Cântec din Sardinia; Un cântec din Romagna; Cântec din Trentino; Cântece din Romagna; Cântec din Sardinia; Cântec răz­boinic; Cântec abrutez; Cântec de la munte; Dans din Sardinia. 19.50: Radio-jurnal in limba ma­ghiară. RADIO-ROMANIA RADIO-B­UCU­RE­STI 20: Carmen Sylva (II): Poeta, de­­ Petrescu. 20.20: Primăvara (discuri); Mur­murul primăverii de Sieding (arch. simf. din M’tano, dirij. de Lorenzo Morajoli); Primăvara de Huldach (voce: Karl Schmitt-Walter); Cân­tece de primăvară de Mendelssohn (arch. filarm. din Londra, dirij. de London Ronald); Cântecul primă­verii din „Walkyria“ de Wagner (voce: Lauritz Melchior). 20.35: Programul concertului simfonic, de Em. Ciomac. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Concert simfonic al orchestrei „Filarmonica“, dirij. de Const. Sil­ves­tri (transmisie de la Ateneul Român); Simfonia II-a in do mi­nor de Bruckner (I-a audiţie). In pauză: (21.55-22.15): Radio-jur­nal (II); Sport. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Jocuri de copii, suită de Bizet; Preludiu de Const. Silvestri (l-a audiţie); Uvertură la „Fidelio’’ de Beethoven. 22.15: Muzică variată uşoară (discuri); Uvertură la opereta „Pă­durarul“ de Johann Straus; Funi­­cula! funicula! de Denza (voce: Ruggiero) şi Torna a Surriento de De Curtis (voce: Bernardi); Melodii de Kimnneke (pian: Peter Kreuder); Cântec de dragoste mexican şi Me­lodie braziliană (voce: Armand Crabbé); Slowfox de Jary şi Tango de Schmidseder (voce: Rosita Ser­rano); Melodie de Leux (voce: Paul Roschberg); Două intermedii de Rixner; Cântecul lui Mi­rcea şi Melodie de Simonet (voce: Micul Mircea); Fox de Sherman şi Fox de Seymour; Potpuriu de valsuri de Ziehrer 23.45. Jurnal pentru străinătate In limba franceză, germană, en­gleză şi italiană, RADIO-CHIŞINAU 212.6 m. 1111,1 kHz. 20 kw. 14. O ea. Concert de prânz. Jocuri româneşti (discuri): Hora­calu şi Ceasornicul (arch. Gr. Dinicu); Ha­ţeg­ana şi Sălişteanca (arch. Avram Ticuşeanu); Pe picior şi Sorocul (arch. fraţii Novac); De doi şi Brâu (arch. Traian Lăscuţ); Chindia (ta­raful Nicu Cercel). 14.30: Radio-jurnal. 14.15: Muzică romantică (discuri); Visul unei nopţi de Sabat din „Simfonia fantastică" de Berlioz (arch. simf. din Londra, dirij. de Felix Weingartner); Cântec de Du­­parc (voce: Charles Panzera); Vis de iubire, melodie de Liszt (pian: William Murdoch); Cântec de dra­goste de Schubert (voce: Joseph Rogatchewsky); Moartea Isoldei din „Tristan și Isolda“ de Wagner I (orchestra filarmonică din Berlin, dirij. de Furtwängler). 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21. Ora: Concert de seară. D-ra Getta Strahilevici (pian): Preludiu și Fuga pentru orgă în re major de Bach­ Busoni; Mefisto, vals de Liszt. 21.20: D-ra Ira Lucezarscafa (voce); Cântec pentru Jeanne de Chabrier; Serenadă de Richard Strauss; Serenadă de Brahms: După un vis de Fauré; Bergerette de Giulia Rec­i; Salul maur de De Falia. 21.40: Petra Marinceanu (clari­­­net); Adelaide, de Beethoven: Con­cert de Weber. 22. Radio-jurnal. 22.15: Muzică din filme (discuri): Serenada măgarului din filmul „Tarantela“ şi Melodie din filmul „Oameni, animale şi sensaţii“; Două melodii din­­filmul„ ..Doamni­­şoara vedetă“ (voce: Carmen Lahr­­mann şi por); Melodie din filmul „Femeia­­diabolică“ de Warren; Foxtrot şi Vals din filmul „Pre­miera“ de Shackner; Tango din filmul „Călătoria spre fericire“ (voce: Rosită Serrano); Melodie din filmul „Cei din Texas” de Robin; Foxtrot din filmul „Două umbre”­­ de Burns şi B­ox din filmul „Pier­dut şi regăsit“ de Templin. Două­­ melodii din filmul „Steaua mea­­ norocoasă“ de Gordon. | 23 închiderea emisiunii. * BUDAPESTA, 549.5 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.25. Plăci; 21. Lecturi; 21.30. Concert de muzică militară; I 22.40. Inf. în ungară, slovacă și ru­­i­­cană; 22.10. Muzică de dans pe­­ plăci; 24 Inf. în germană, italiană,­­ engleză, franceză şi esperanto: 0.25.­­ Orchestră de ţigani: 1.05. Inf. mm ——H­D­I DECLARAŢIILE D-LUI VON RIBBENW (Urmare și Reynaud şi întărită cu docu­mente pe care trupele germane le-ar fi găsit la prizonierii bri­tanici luaţi în cursul ultimelor lupte din Norvegia. Printre a­­ceste documente s’ar afla „pla­nul operaţiilor elaborat de An­glia pentru ocuparea Norvegiei, diferite ordine decurgând din acest plan şi un mare număr de jurnale de campanie ale ofiţe­rilor şi soldaţilor englezi“. La toate acestea Anglia şi Franţa opun o categorică des­­minţire şi aduc argumente pe care cititorii le vor găsi la ru­brica telegramelor. In acelaş timp d. Kohl, mi­nistrul de externe al Norvegiei, a desminţit categoric că Norve­gia ar fi avut vreo înţelegere cu aliaţii. „Această afirmaţie — a spus d. Koht — a fost elaborată pentru a crea un pretext la in­vazia germană în Norvegia. Uni­tăţile navale germane trebue să fi plecat din Germania cu mult înainte ca minele engleze să fi fost aşezate“. D. Kohl subliniază că minele engleze au fost aşezate la 8 A­­prilie şi că chiar în dimineaţa următoare vapoarele germane ( pag. 1­ a) se aflau în faţa Narvikului iar alte vapoare germane au răs­pândit în aceiaşi zi la Tondh­­jem manifeste aduse gata din Germania. D. Koht a reamintit refuzul autorizaţiei de trecere a trupe­lor aliate destinate ajutorărei Finlandei. „Nimeni nu poate dovedi că Norvegia s’ar fi abă­tut în vreo chestiune de la obli­gaţiile sale de ţară neutră“ a precizat d. Kohl. Pentru opinia publică din ţă­rile neutre această polemică nu mai prezintă decât un interes de ordin istoric. Ea dovedeşte cel mult că un act contrariu le­gii şi moralei internaţionale a fost săvârşit şi că nimeni nu vrea să-şi încarce conştiinţa cu răspunderea lui. Judecata defi­nitivă o va pronunţa mai târ­ziu istoria nepărtinitoare în lu­mina faptelor, a înlănţuirii şi a documentelor incontestabile. Pentru moment opinia publi­că din ţările neutre se găseşte azi în faţa faptelor şi grija de căpetenie a tuturor este ca ase­menea fapte, ori de unde ar veni, să nu surprindă nepregă­tite și alte țări. Conferinţa preoţească de primăvară din protopopiatul ortodox Deva Deva. 24 Aprilie Zilele trecute s-a ţinut la Deva, sub conducerea părintelui protopop Teofil Chiffa, protoereul Devei, conferinţa de primăvară a preoţi­lor. La această conferinţă au partici­pat preoţii: Alimpiu Oprea, Adam Lula, Miron Oprea, Iosif Tilicea, Gheorghe Copos, Avram Laslău, loan Cornişa, Nicolae Duma, Solo­mon Bexa, loan Dragoş, Nicolae Iosef, loan Toma, Aurel Guga, loan Brătulescu, Aron Munteanu, Petru Pop, Toma Binghea loan Roman, Aurel Igna, Gheorghe Be­­nea, Teofil Sima, Gheorghe Cazan, Aurel Moga şi Sebastian Domnariu. Partea întâi a programului s-a desfăşurat în biserică între orele 9 şi 12 a. m., constând din slujba sf. liturghii. Au ţinut meditaţii Înainte de spovedanie preoţii: Aurel Igna şi Aurel Moga, iar înainte de împăr­tăşanie, preoţii: Gheorghe Benea şi Gheorghe Cazan. A urmat o masă comună, conti­­nuându-se după aceea conferinţe, cu partea pastorală a programului, în palatul prefecturei. Păr. protopop deschide şedinţa prin o cuvântare in care se ocupă de toate problemele mari, care pri­vesc situaţia şi rolul preoţimii faţă de împrejurările impuse de vremu­rile actuale. Se dă citire raportului general, privind activitatea celor 7 cercuri pastorale, prezentate de preotul A. Munteanu, care a arătat că acti­vitatea desfăşurată a dat frumos rezultat. Fiecare din aceste cercuri a avut în program 3 subiecte în afară de serviciul divin şi predică Păr. Aurel Guga prezintă apoi raportul general privind activitatea pastorală a preoţilor în particular şi activitatea Soc. religioase „Oas­tea Domnului“, , Sf. Gheorghe" şi „Soc. Femeilor Ort. Române“. Părintele protopop mulţumeşte tuturor pentru activitatea depusă şi urează ca bunul Dumnezeu să ajute alerilor săi ca şi în viitor să­­ poată zidi cetăţi spirituale de nein­­j lins pentru binele şi apărarea ţării.­­ Anul al 57-lea Nr. 118 Joi 2 Mai 1940 GÂNDURI ÎNCHINATE LUI ISUS (Urmare din pagina I-a) — „Rămâneţi aci şi veghiaţi cu mine. „Şi mergând puţin mai în­­nainte, căzu cu faţa la pământ, rugându-se şi zicând: „Părintele meu, treacă de la mine paharul acesta; dar fa­­că-se nu ce voesc eu, ci care voeşti tu“ (Ibit., 39). După ce se rugă amarnic, se duse la ucenicii pe care îi lăsase să vegheze „împreună cu el“ şi i-a găsit dormind. Şi zise lui Pe­­tre­­a — „Aşa, nu avurăţi tăria să vegheaţi un cias cu mime“ (Ibid., 40). Şi Ie recomandă din nou cu stăruinţă: — „Vegheaţi şi vă­ rugaţi, ca să nu cădeţi în ispită. Căci fără preget e spiritul, dar carnea este neputincioasă. (Ibid., 41). Şi iar s’a dus să se roage, a doua oară, ca să treacă acel pa­har al durerii dela el, adăugând ca şi întâia oară: „Dacă nu e cu putinţă să treacă acest pahar,ca să nu-l beau, facă-se voia !»“. „Omul“ se ruga din el, covâr­şit de spaima durerii ce-l aş­tepta, de­­sfârşitul umilitor şi tragic ce i se pregătia. „Omul“ din el a suferit, a în­­genunchiat, s’a rugat, a cerut graţie. „Omul“ din el a trecut prin şovăiala de moment a oricărui­­ muritor, care se înfioară de cli­­p­­a cea din urmă a cărnii în­­ care s’a învelit vremelnic scân­­­­teia divină a spiritului divin. Dar spiritul divin din el răs­­­­punde şi hotărăşte: „Nu după cum vrei tu, carne slabă şi ne­putincioasă, ci după cum cere spiritul dumnezeesc, care te mişcă şi te însufleţeşte, o clipă in trecerea lui pe pământ“. Şi cum zice el apostolilor, să facă, făcea şi el însuşi. Se ruga să ceară tărie, ca să poată bea paharul amărăciunilor şi pati­milor. Veghia şi se ruga mereu, ca să nu cadă în ispita slăbiciu­nilor cărnii. „Căci spiritul este fără pre­get, dar carnea e slabă“. Dar apostolii lui nu puteau să facă ce le cerea el şi ce făcea el, dându-le pildă vie a rugăciunii şi credinţii. „Şi venind iarăşi la ei îi găsi din nou dormind, căci ochii lor­­ erau îngreuiaţi”. (Ibid., 143).­­ „Şi lăsându-i, se duse înapoi să se roage a treia oară, zicând aceleaşi cuvinte“. (Ibid., 44). „Atunci se întoarse la ucenici şi Ie zise: Dormiţi de acum şi vă odihniţi. Iată, ceasul a sosit. Şi fiul omului e dat în mâna păcătoşilor. (Ibid. 45). Ceasul patimilor l-a ştiut de mai înainte. Cu două zile înainte de a fi prins, spusese ucenicilor: — „Ştiţi că peste două zile va fi Paştele, şi Fiul Omului va fi dat spre a fi răstignit“. (Mat. XXXI. 2). Iar în Betania, în casa lui Si­mon Leprosul, când „o femee a turnat dintr’un vas de ala­bastru mir foarte preţios, pe ca­pul Lui, la masă“, a spus uceni­cilor scandalizaţi de atâta ri­sipă: — „De ce faceţi supărare fe­meii“. „Pentru că ea turnând mirul acesta pe corpul meu, spre înmormâtarea mea a făcut. (12). „Pe săraci îi aveţi totdeau­na cu voi, dar pe mine nu mă aveţi totdeauna“. (11). Şi de câte ori, înainte, nu le-a spus apostolilor ce se va întâm­pla cu el? „Şi mergând Isus la Ierusa­lim, luă la o parte pe cei doi­sprezece apostoli şi pe care le spuse: (Mat. XX, 17). „Iată mergem la Ierusalim şi Fiul Omului va fi datirm­ai mari­lor preoţilor şi cărturarilor şi va fi osândit la moarte. „Şi îl vor da în mâna păgâni­lor, ca să-l batjocorească şi să-l biciuiască şi să-l răstignească. Dar a treia zi se va scula“1 (Ibid., 18, 19). Şi în alte ocazii tot aşa, în mai multe rânduri. Ştia că unul din c­ei doispre­zece ucenici ai lui i­ va vinde şi-l va trăda, sărutându-i. Şi a mâncat cu el la masă. Şi l-a destăinuit unor apostoli, spu­nând­u -le, la „Cina cea de Taină“: „Cel care a întins mâna odată cu mine în vas, acela mă va da prins“. (Mat. XXVI, 23). Şi i-a spus-o şi lui Iuda, în faţă, când acesta l-a întrebat, ispitindu-l şi poate sfidându-l: — „Doar nu cumva sunt eu, Invăţătorule? — „Tu zici“. Şi aşa a fost. Ştia că toţi ucenicii lui dragi îl vor părăsi în ceasul greu al marii încercări. — „Voi toţi vă veţi da la o parte pentru mine în noaptea aceasta. Căci scris este: Bate­­voiu păstorul şi se vor risipi oile“. (Mat. XXVI, 31). Şi aşa a fost. (Ibid., 56). Ştia bine de mai înainte, că cel mai înzestrat cu simţul di­vinului dintre apostoli, Petru, se va lepăda de el de trei ori în o singuri noapte. Şi aşa a fost. (Mat. XXVI, 58, 69—75). Şi ce amar sfârşit de vieaţă, de vieaţă scurtă şi chinuită de „om“! In floarea tinereţii, smuls din puterile rădăcinilor existen­ţei. Primăvara dulce, Fiul meu cel dulce, Frumuseţea unde ţi-ai pus! îl plânge, prohodindu-l, sfânta Fecioară. Cu o moarte suntem datori toţi muritorii. Să moară a­tri­buit şi El, ca „om“. Dar ce moarte! Ce lungă agonie de chinuri sfâşietoare, în toiul de­plinei conştiinţe de martir. Ce bat,jocuri, ce umiliri, ce „pa­timi“! . . . — „Pe care din cei doi, pe Apoi afecţiunea, plină de recum Isus ori pe Baraba, să-l liberez­e­noştinţă, de adânc devotament, pentru voi, întrebă Pilat, procu­ratorul, pe Iudei. — „Pe Baraba! —„Dar ce voi face cu Iisus, ce-i zice Hristos? — „Să fie răstignit!" răspund toţi. (Mat. XXVII, 21, 22). — „Dar ce rău a făcut? Drept orice răspuns­— „Să fie răstignit! strigară ei mai tare. (Ibid., 23), a unor inimi de femei pioase, cari au presărat în calea spi­noasă de chinuri a scurtei lui vieţi florile unei poezii de sim­ţire aleasă, ca o tămâie de gân­duri cereşti în drumul unui sfânt, ca nori albi plutitori, gră­mădiţi sub picioarele candide ale unui înger ce se înalţă la cer. N’a lipsit muzticei de jale­a a» „Şi imbracandu-1, îi puseră a­cestui sublim sfârşit de vieaţă manta roşie“ (28). ^ _ . nici duioşia notelor triste al® „Şi împletind cununa _de spini­­ plânsului acestor inimi iubitoar® o puseră pe capul lui şi in mâna­­ însoţite şi dominate de profun­­lui dreaptă o trestie; şi înge- r­a la sfâşiere sufletească a Mamei. nunchind înaintea lui, îl luau în râs: „Bucură-te, împăratul Iudeilor“. (29). „Şi scuipându-l, luară trestia şi-l bătură peste cap“. „Şi, după ce au râs de el, îl desbrăcară de manta şi-l duseră să-l răstignească“. (Ibid., 30, 31) Ajuns la Golgota, „îi deteră să bea vin amestecat cu fiere“. (34) — simbol al modului cum sunt cinstiţi în vieaţă binefăcă­torii omenirii. Şi a fost răstignit între „doi făcători de rele, unul deadreap­­ta şi altul deastânga“ (38). Şi nici acolo, răstignit pe cruce, nu a fost lăsat să moară în pace. Nu-i dat Fiului lui Dumnezeu să moară aşa uşor, ca „om“. Şi trecătorii, şi mai marii preoţilor îşi bat joc de el, că nu se poate mântui pe el, cel ce a spus că a venit să mântuie lumea. „Dacă eşti fiul lui Dumnezeu, dă-te jos de pe cruce!“ „Aşişderea şi tâlharii, cei răs­tigniţi împreună cu El, îl ocărau pe El,“ cu aceleaşi vorbe (44).­­ Şi n’a lipsit fiinţei Lui ome­neşti nici durerea despărţire­ de atâtea simpatii dulci şi dragi, de cari trebuia să se rupă. Atâ­ţia oameni cărora le-a făcut numai bine, pe cari i-a lumi­nat, i-a trezit la o mai înaltă umanitate, cari îl iubeau, îl ad­mirau, îl adorau, îl „divinizau“. Cuvântul e propriu, nu figurat. Ce concert înspăimântător d® suferinţe, de dureri fizice, d® dureri morale, de barbară tor­tură a cărnii, de rafinată stră­pungere a inimei, de batjocură şi umilire, de soare care apune, întunecându-se în ocara celor ce-1 înfruntă, şi de jalea celor ce-1 slăvesc, încetarea vieţii lui, ca om,­­ numai o clipă? O pauză? Da! Va învia. Dar momentul intrării în moarte, al închiderei în mor­mânt, este o realitate de sin® stătătoare, un moment care a trebuit să fie. Şi a trebuit să fie şi pent»u Fiul lui Dumnezeu, pentru că s’a făcut om. Ca „om“, a trebuit să îndur® toate rigorile vieţii omeneşti, să sufere toate mizeriile ei, să îm­pace pe om cu soarta lui pă­mântească, să-l înveţe cum să o rabde, să-l mântuiască! Dar, ca Dumnezeu-Om, nu i-a lipsit nici apoteoza finală. Na­tura întreagă a înţeles, a sim­ţit că, sub învelişul de suferin­ţă al acelei cărni omeneşti chi­nuite, se ascundea Dumnezeu însuşi. In clipa teribilă a desno­­dământului dramei Divine, pă­mântul s’a cutremurat, catape­­teazma bisericei s’a despicat, în­tuneric mare s’a întins pe lume. Universul a tresărit de fiorul unei taine ce se îndeplinea In rosturile ei adânci. UN SIHASTRU, CARE DOARME INTR’UN SICRIU Mercurea­ Ciucului, 24 Aprilie In oraşul nostru se vorbeşte me­reu despre un sihastru care de mai bine de 10 ani, doarme în­­tr’un sicriu, într’o chilie clădită lângă capela „Salvator“, depe vâr­­ful muntelui mic al Şumuleului. Din oraşul Mr. Ciuc şi până la chilia sihastrului, sunt câţiva kilo­metri. Până­­ acolo am mers pe jos, o oră şi ceva, cu elevii care-i însoţeam. Poarta capelei am găsit-o în­chisă. Atunci, am întrebat un băeţeş, care era prin pădure după flori, dacă sihastrul este acasă, la care mi-a răspuns că e dus în sat după provizii. Până la venirea si­hastrului, am văzut biserica şi chi­lia lui. Chilia este micuţa clădită în stânga capelei „Salvator“. La a­­ceasta capelă vin să se Închine la Rusalii, mii de credincioşi ca­tolici. In spatele capelei, este o altă bisericuţă, numită „Cele 7 dureri ale Maicii Domnului“, iar in dreapta capelei este dealul „Cal­varului“. In sfârşit un tânăr dela orfelina­tul din Şumuleu, care se oferise *_1 găsi pe badea Imre — cum li ric ei, — venise cu el Încet spre noi. Sihastrul e cam gârtovit şi um­blă cu un toiag lucrat de el, gros şi lung de vre-o 2 metri in capul căruia se află o cruce pe care are corpusul din metal al Mântuito­­rul­lui. Sihastrul nu ştie deloc ro­­mâneşte, insă am putut afla prin­­tr’un elev care ştie ungureşte, că el se numeşte Iacob Imre de 42 ani, de fel din corn. Dealul, Jud. O­dorhei, de religie romaiiio-catolică Părinţii lui, se zice, c’au fost in­­văţători, dar el nu i-a cunoscut pentrucă au murit când el era mic de tot. Până la vârsta de 32 ani, a fost servitor şi a făcut multe greşeli in viaţă, după care s’a hotărît să şl ie ispăşească, pedepsindu-se prin a locui in singurătate şi a dormi in sicriul în care voaşte să fie şi În­mormântat în curtea capelei „Sal­vator“, lângă chilia sa. Chilia lui este micuţă, împărţită în două cămăruţe. Ia prima, la in­trare, are o măsuţă cu un scaun, o sobă de tablă şi sicriul în cara doarme. Sicriul e®te aşezat pe două capace de lemn, înăuntru e pătură, dar la cap în loc de pernă, o scândură. Alături de această că­măruţă, e alta mai mică, numită de el altar, acolo având icoane, un­de se închină de obiceiu, în timpul liber, lucrează diferit* obiecte mici, pe care le vinde Miercurea la târg, pentru e-şi a­­gonisi existenţa. Chilie primeşte lumină prin ni®* te gemuleţe, prevăzute cu oblonaş® pentru a îi feri de fiarele care vin taine, prin prejurul capelei şi chi­liei sale. Este o fire glumeaţă şi priete­noasă şi spune că a învăţat şi al­t clase confesionale. Uneori este ajutat cu cele trei­buin cinase traiului, de călugărița­re de la orfelinatul din Șumuleu, iar acum câtva timp, când a fost bol­nav, a fost îngrijit la sanatoriul din Mr. Ciuc Capela „Salvator“, în apropierea căreia se află chilia sihas­trului. Sărbătorirea Sfintelor Paşte la reg. roşiori „Rohăneşti“ In sala de mese a reg. Ro­şiori frumos pavoazată cu ghir­lande de flori şi ramuri de li­liac şi de salcie, s’a serbat sfin­tele Paşte în prezenţa d-lui li­­col. Sofci­ Gheorghe, maior Cio­­cănescu Mihail, căp. Ionescu An­ton, lt. Ulic Nicola? It. Bălăcescu Radu şi a subit. Ghioca Grigore D. lt.-col. Sotir împreună cu ceilalţi ofiţeri au ciocnit ouă cu trupa, ridică apoi paharul cu vin pentru sănătatea Majestăţei Sale Regelui, a familiei Regale şi a armatei române ce stă stâlp de veghe la hotare. D-sa evocă fap­tele eroice a înaintaşilor noştri reamintind calităţile soldatului român şi dragostea lui pentru patrie. După aceia d. maior Ciocăne­­scu urează soldaţilor şi armatei române pace, linişte şi sănătate).

Next