Universul - Provincie, ianuarie 1942 (Anul 59, nr. 1-29)

1942-01-01 / nr. 1

tan. BL, JaS&M Jubileul târgului din Breslau Târgul din Breslau care se va ţine între 13 şi 17 Mai 1942 va avea un caracter jubiliar, pentru că se împlinesc 200 de ani de când” Frederic cel Mare a pus bacele acestei importante mani­festaţii economice, al cărei prin­cipal punct de atracţie este târ­gul de maşini agricole, înfiinţat acum 77 de ani şi care e foarte apreciat de vizitatorii din Estul şi Sud-estul Europei. De ademe­nea secţiunea industriei alimen­tare şi a vitelor din Silezia sunt foarte apreciate şi vizitate. Heidelberg, centrul tutunului german Pe lângă faima pe care o avea ca centru universitar, oraşul Hei­delberg a căpătat în utti­ma vre­­me şi o altă însemnătate : aceea de centru al, comerţului de tutun german-Intr’adevăr, pe lângă tutunul cultivat in Baden şi Pfalz, în ultima vreme toată producţia regiunilor Pomerania Renan­a şi Su­esia este adusă in pitorescul oraş, şi astfel Heidelberg a deve­nit şi o „metropolă a tutunului german". Ci­ şi cât ar părea de curios, dar nuinele oraşului Heidelberg este strâns legat de tutun încă de mai multă vreme Încă din 1596 principii electori germani au încercat să împământenească cultura tutunului în această re­giune. „Convenţia din Heidel­berg“ Încheiată în 1933, care a pus pe baze naţional-socialiste cultura şi prelucrarea tutunului, precum şi reglementarea pieţii tutunului, sunt dovezi că Heidel­berg este nu numai oraşul ro­mantismului şi universităţilor germane, dar şi al tutunului. M­ărunta In Alsacia au fost descoperite câteva fresce medievale Cu o­­cazia unor lucrări de restaurare tctr’o încăpere alăturată biseri­cii dominicane din Kolmar s’au descoperit picturi murale datând d'a secolul al 15-l­ea. Artistul pare a fi din școala lui Martin Schongaust. La Bs­denheim lân­gă Kolmar a fost descoperită o legendă a Sfintei Maria din se­colul al 13-lea, iar la Gebweiser s’au găsit deasemenea însemnate fresce.­­ „Marea expoziţie de artă“ 1911 ,de la Drezda a avut un succes ex­traordinar. 25.000 persoane au vi­zitat expoziţia, unde s’au cum­părat opere în valoare de 86 000 mărci. Catalogul cuprindea 179 de artiști cu 288 opere. SJSWîi ❖ 1. ■y-v CEA MAI MARE BUCURIE... Zarzavaturi fierte şi ne fierte Mulţi sunt de părere că mân­carea vegetariană nu e sănătoa­să pentru că e greu de digerat. Profesorul din Frankfurt-Main e cercetat dacă zarzavatul mâncat crud este la fel digerat ca cel fiert. El a constatat că, de­oarece prin musticaţie şi salivare se transformă numai o mară parte din celulele vegetale, pe de alta neexistând în intestinele umane fermente care să distrugă stratul cu care sunt învelite celulele. In­fluenţa forţelor de degerare pot fi explicate numai prin aceia că pătrund tegumentul celulei, indi­ferent dacă-l distrug sau nu. Ex­perienţe au dovedit aceasta. Ast­fel s’a constatat că este indife­rent pentru digerarea substanţe­lor hrănitoare dacă sunt luate crude sau fierte Folosirea valo­rilor hrănitoare este aceiaşi. Ex­perienţele s’au făcut cu morcovi salată, varză­­ acră şi pătlăgele roşii, pentru o mamă, e aceea de a veni acasă în ajunul „Anului Nou“ cu daruri pentru copii cari o aşteaptă nerăbdători. Un record de răbdare In fiecare dimineaţă, în sala de citit a Bibliotecii naţionale din Madrid, vine regulat un domn mărunt, slab, de circa 40 ani scoate un volum al „Enciclopediei spaniole“, se aşează la o masă şi scrie. Este Luis Lopez Cubeto om sărac, care s a supus probei de răbdare de a copia întreg ie­xiconul cu mâna. Lucrează ne­întrerupt şi foarte serios, îşi pe­trece astfel multe ore şi seara se întoarce acasă unde-l aşteaptă soţia care pune bine la o parte paginile copiate. Era încă un băeţandru când a început să co­pieze „Episoadele naţionale” de Benito Caldos şi a terminat a­­cest lucru acum câţiva ani. Dacă e întrebat de ce face aceasta răspunde : Este o simplă chesti­une de voinţă. Am vrut să cum ■ păr „Enciclopedia spaniolă“, dar librarii erau de părere că nu pot oferi garanţie suficientă pentru a o plăti în rate. Aceasta m-a supărat şi mi-ara spus : Pot să am cartea și fără să mă coste ce­va Și astfel am început s-o co­piez". efteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, Lei 9E0 Biffu­şi 310 Sifon 996 Sifon italian 320 Barchet 789 Stofă 130 cnu’af 1755 C­snda Belgiană 230 780 Mătase 226 Mătase 410 Mătase 464 Mătase Bemberg 300 Mătase In sol 460 Stofe 737 Stofe 922 Stofe 941 Centuri 387 Deja’en 1028 Flanele 1028 Pantaloni 136 Ciorapi p. plap. 180 cm p. rochi Zenana pluşata bărbăteşti 397 Ciorapi SSÎS ICSO Veste barbate şi 326 Chiliţi ZT 53QMI in 377 Finet 430 Rivetină Zî*îf 2438 Pijamale * sata barh 780 im­perssafeili C­orns­ere*an­ţli fii© 2a Ţară Turan ii găsesc : PANZĂRIE Stofe p. Doamne şi Dătipaţi Mătăsuri Jun» şi Imprimate Lingerie Doamne şi Bărbaţi Cloroparie Doamne şi Bărbaţi »N DEPOZITUL NOSTRU M $3 81 bărb. de lână 90 cm. lat 220 cm.lat­­ lână p. rochi 10 cm. lat lână extr pt. rochi 80 rm. lat lână pt. rochi 140 cm. lat elastic Mit pt. căm­aşi bărbăteşti maco barbateşîi maco barbateşti ŞCOALA SUPERIOARA DE CROITORIE ŞI MODE — D. Theodorescu — Cursuri de perfecţionare şi de înaltă cultură profesio­nală în arta îmbrăcămintei. Bucureşti I, Str. Sf. Constantin Nr. 29. Tel. 5.27.91 Se anunţă începerea nouilor cursuri pentru sesiunea II-a 1941/42 pe ziua de 19 Ianuarie 1942, la toate secţiunile: Croitorie de dame, Mode & Fiori, Lingerie, Croitorie bărbătească civilă, uni­forme militare, hăinuţe de copil etc. înscrierile se primesc zilnic până la complectarea locurilor libere. Prospect Şi informaţiuni se trimit gratuit la cerere. 2500 vîtie" a h­oîte ROMI FRUCTIFERI, VIŢE SP­ECIALE PENTRU LIPSURI. Şl PLANTAŢII NOUl AUTENTICITATEA VARIETĂŢII GARANTATA Pspiniersie Th. Teodorsscu, Focsrn TELE­FON 3.45. 261 ,­ilres2ti-vâ du increilere !VMMHRR«M*HR W"! I ii' mww AlEMTIDNE2 Mas'nile electrice de remaiat IMPERIUL V­ENA Revoluția t­e­c­h­n­i­c­e­i germane pentru rema­iatul oricărui ciorap. De vânzare cu preţuri excepționale, la Reprezentanța Generală pentru România „O­m­­­ii“ Petre A. Popescu I Spjfl­u/ Imrftpendgnfet II. — Telefon 4.S2.78­4444444-44­4­44444444444♦♦44 44444 4444*444444444444 -Restaurant de primul ordin, prin centru București, afacere grandioasă ex­­traproductivă predau eventual asociez. Răspunsuri ziar 214 N. 14 wscflBOi fi II LA NO Un an nou fericit! Anul nou cu bucuria! Cele mai bune urări de Anul nou! 1­rări ic, dornice să inoveze, mai vin cu un nou atribut, iasă deo­parte pe cele prea cunoscute, schimbă locul obişnuit al cuvin­telor, întorc propoziţia pe dos , aspiră astfel la... originalitate. Originalitate, într’o formulă veche fie două mii de ani ? — „Annum novum faustum fe­­..cem­tibi“, sună urarea romană revendicându-și imperios pater­nitatea felicitărilor noastre. La începutul oricărui an, Roma­nii aveau obiceiul de a-şi trimite unii altora daruri­ simbolice, spre a-şi asigura în acest fel binecu­vântare şi noroc pentru anul ce avea să vină. Smochine, faguri, turte de raiere, treceau de la o vilă la alta, aducând cu sine fă­găduiala unui an dulce şi feric­­. Cani vechi, chezaşi ai prosperi­tăţii viitoare. Tainuri de lauri, lăstari din dumbrava zânei Stre­­nia, chipul zeului Ianus, zeul în­ceputului şi al originei tuturor lucrurilor, se alăturau celorlalte daruri. Şi când pe lângă toate aceste garanţii fie spor şi bucurie, mai primeau pe deasupra şi lampa de lut sau de metal, din care zeiţa Victoria desfăşura urarea de fe­ricire consacrată, intrau în anul nou fără frică. Aveau la mână propa­siunea de fericire. In timp ce în atrium se făceau a­eeste schimburi de daruri și de felicitări, în timp ce Romanii își luau vestminte curate, în timp ce printre femei era mare zarvă, fiecare cerând nerăbdătoare, or­­natrix s’o facă mai frumoasă^ și să-i aleagă pentru această săr­bătoare cele mai arătoase bijute­rii, când nerăbdătoare, veselia publică îşi aştepta ceasul, în Ca­pitol se celebra, cu tot fastul cu­venit, prima zi a îj»l ianuarie, ziua cea dintâi a anului. ❖ La calendele lui Ianuarie — ziua întâi a lunei — îşi luau fiincţia în primire toţi acei cari fuseseră aleşi la sfârşitul anului vechiu, înfiată ce se revărsau zo­rii, înainte de a se arăta mulţi­mii. Z­­ou­ii deţinători ai puterii cercetau cerul, doar de-ar găsi semne prietene şi vestitoare de bine. Apoi, înveşmântaţi în toga tivită cu purpură, călări pe cai albi, porneau spre Capitol, unde, după ce aduceau sacrificii la Jupiter Optimus Maximus, li se încredinţau însemnele oficiului şi primeau defilarea ostaşilor. Transmisiunea puterii în toate amănuntele ei, era împlinită , prima şedinţă începea. Odată cu ea, prin vile, în gră­dini, în pieţe şi pe străzi, începea să se despărţue petrecerea, peste 401, în întinsul Imperiu roman. ❖ Ca toate celelalte nume de luni 1­ Ianuarie îşi trage numele tot de la Romani. E luna lui Ianus, zeitate ado­rată de vechii Romani, necunos­cută în alte mitologii. lanus, zeul care deschizând porţile Cerului, lasă să se reverse lumina şi zo­rile, şi închizându-le, dă semnul căderii nopţii... In sacrificiile şi în rugăciunile muritorilor, lanus trece chiar înaintea marelui Jupiter. Nu este oare zeu al începutului şi al ori­ginii lucrurilor, nu deschide el calea luminii, închizând înimne­­recului porţile care-i sunt încre­dinţate ? In orice dimineaţă, Romanul păgân se închina acestei divini­tăţi care hotărăşte începutul zi­lei; fiecare zi întâi a lanei — ca­lendele — sunt sărbători în cin­stea lui şi socotind că această a­­dorare nu l-ar fi putut mulţumi. Romanii i-au mai consacrat o întreagă lună, luna lui Ianx­s, la­­nuiarius. Fiindcă la întâi Ianuarie, se adunaţi una peste alta sărbătoa­rea dimineţii şi a celei dintâi zi a lunci precum şi începutul u­­nui nou an, câţi viţei graşi nu se vor fi sacrificat zeilor cu prile­jul acestei triple sărbători, câţi litri de viu nu vor fi încins che­ful ospeţelor, câtă veselie nostal­gică nu se va fi scurs, cu ochii ţintă la orologiul care la fiecare ceas­ suna stingerea unei por­ţiuni din viaţă.... Cât de puţin exact cădeau a­­ceste sărbători în raport cu anul natural aceasta n’o putea ghici nici pe departe plebea, care se aduna în Capitol să audă din gura pontificilor câte zile vor fi într’o lună; câte pentru negoţ şi lucru; câte pentru comiţie şi ju­decată; ce­ fel­ de sărbători se vor celebra în cursul anului viitor. Alcătuirea calendarului era în mâna Pontificilor şi aceştia erau c­u mult mai urnit unealta Interese­lor politice de ordin imediat, de­cât interpreţii calculelor astrono­mice cu perspectivă îndepărtată Când aveau ceva de împărţit cu consulii în funcţiune, sau dacă îşi puseseră o nădejde just­ficată în ajutorul viitorului candidat, ca să treacă anul mai repede, mai sco­teau câteva zile din an, câteva săptămâni, chiar şi câteva lun, dacă le convenea. Anul era astfel micşorat, pu­terea consulilor antipatici ponti­ficilor expira mai repede şi pă­mântul.... se învârtea mai depar­te, fără să ştie că timpul său de rotaţie fusese încheiat... la Roma, întocmirea calendarului era minuţioasă şi grea; controlul ri­guros era poate şi mai greu. Aşa că nu e de mirare că în anul 47 In. de Chr. — chiar în anul când Iuliu Cezar pune capăt acestei confuziuni, reorganizând calen­darul — întâi Ianuarie să fi că­zut pe la... 13 Octomvrie. Aproxi­maţie nu tocmai de dispreţuit pentru spiritul pozitivist roman. Nu ţineau care o mai exactă socoteală Romanele, care în ne­sfârşitele ceasuri de găteală,­­şi socoteau numărul anilor după numărul dragostelor trecute ? ❖ Ramuri de vase — ramuri de laur; turte cu brânză — turte cu miere; telegrame de felicitări — urări cari însoţeau celelalte da­ruri; rochiile noastre de seară — vestmintele curate ale Romani­lor ; veselia publică din Urbis , reveionul nostru... Nu sunt oare atât de apropiate, atât de ase­mănătoare unele cu altele, încât sunt aproape acelaş lucru ? IIn An nou fericit şi norocos ! „Annum novum faustum felicerr. tibi“. VIORICA ŞTIR­CEA !B­ililllll!lllllllll!lilIlllilli!9llllienSII3l!|[II!ieilliliill!III!8 A I ȘI LA ROMANI Câteva definiţii CE SE ÎNŢELEGE PRIN RENAŞTERE ? Prin Renaştere, se înţelege revoluţia, produsă în gândirea şi în arta Europei occidentale, în sec. XV şi XVI, prin imitarea modelelor latineşti şi greceşti. Acest cuvânt, renaştere, con­sacră poate o nedreptate, căci nu e posibil să afirmi că viaţa intelectuală şi artistică se­ stin­sese în evul mediu, dar el rea­minteşte idealul în jurul căruia au fost reînnoite artele şi litera­tura. Poeţii, şi prozatorii din acel timp, înţelegeau să restaureze scrierile bune sau să le redea în strălucirea lor antică. In istoria artelor Renaşterea este epoca următoare Evului Me­diu, epocă ce anunţă timpurile moderne. Caracterele ei sunt ur­mătoarele: Slăbirea idealului creştin me­dieval al cărui dogmă stăpânise până atunci toate cercetările ar­tistice; o reîntoarcere la studiul antichităţii şi al naturii. Leagă­nul Renaşterii este în Italia. ARTA GOTICA Prin arta gotică, se înţelege pictura, sculptura şi arhitectura Evului Mediu, din sec. XII şi până la Renaştere. Arhitectura greşit numită go­tică, e de origină franceză CE ESTE REFORMA RELIGIOASA ? E mişcarea religioasă care la începutul sec. XVI, a sustras ju­mătate din Europa occidentală supunerii, către Papă, şi a dat naştere bisericilor protestante. Reforma n’a avut o însemnă­tate mărginită numai la domeniul religios şi eclesiastic. Ea a avut repercusiuni adânci în morală şi în politică, ca pe tărâmul știin­țific și filozofic. X k UN­IV­E­R­S­A­L ■Kir-'" ♦•♦♦♦♦♦•M-44444~4444444 4­.f4-f4~44+444*444444 4444444­44 *♦-♦4444 ♦ COLŢUL DOCTORULUI CURGE SÂNGE DIN NAS PENTRU CURĂŢIREA ORGA­NISMULUI Luaţi dimineaţa, (când vă deş­teptaţi) o ceaşcă cu apă caldă în­­ care stoarceţi câteva picături de lămâie; ca să aibă parfum, pu­neţi şi o felie de lămâe cu coajă. Aceasta curăţă perfect intestinul şi-i regulează funcţionarea. MÂNCAŢI CRUDITĂŢI Tăiaţi morcovi în felii rotunde şi în timpul mesei, mestecând bine, gustaţi şi din morcovi. Şi mai bine ar fi însă să beţi înainte de masă şi de micul dejun, un pahar cu zeamă de morcovi Cu­răţă tenul minunat. Presăraţi pe peşte, pe carne, pe salată, pe brânză, verdeţuri care dau un gust foarte bun şi pe lângă aceasta, excită şi func­ţiile stomacale şi intestinale. Haină de seară din lenaj gri, cu o glugă originală din crepe roşu ale cărei colţuri din faţă mult prelungite se înfăşoară dealungul mân­şeilor lailllilltBlUlllllllllIllIIIIIIIIIIIIIIIIIIlillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllHIIlIllliniHIIIIIIIIIIIIIIIIIlIUIllllllflllilüB / W Cite la mici daruri pe care le lucraţi singură 1) Trusă pentru chei. — Faceţi din lemn mai multe planşete pe care desenaţi subiecte apropriate: o căsuţă în alb şi roşu cu iarbă verde, p. cheia de la intrare. Un gard negru cu pomi verzi p­­e ulite; o sticlă de vin ,- pivniţă, etc. Fixaţi planşeta cu un inel de cheia respectivă. Cum toate gos­podinele a­u specialitatea să-şi rătăcească cheile, acest dar le va scoate din multe încurcături. 2) Jucărie de muşama. — Se taie două feţe după un patron de hârtie şi se lasă de fiecare parte 4 cm. lărgime, p. a da gro­simea căţelului. Această bandă de 4 cm. este cusută între cele 2 feţe pe muche. Ochii şi botul, brodaţi cu lână neagră. Collen.­., cu roşu. Prin deschizătura lăsată dedesupt, umpleţi cu cârpe. 3) Perniţă de ace. — Se taie din fetru roşu mai multe părţi laterale reunite într’o cusătură pe muche. Coada şi frunza din fetru verde. Se umple cu tărâţe. A doua perniţă se face dintr’o cutie de pudră care se umple tot cu tărâţe, se îmbracă în tafta şi se garniseşte jur împrejur cu un „buillonné’’ de tafta.­­©♦O­ SFATURI PRACTICE CUM SE REPARA MICI ACCI­DENTE CULINARE Tocană prea sărată. Adăogaţi incă nişte cartofi şi puţină apă. Se poate pune deasemenea şi o bucată de zahăr care vă micşora excesul de sărătură al mâncării. CUM SE „DREGE” MAIONEZA Puneţi într’un vas puţin oţet fierbinte şi răsturnaţi maioneza, frecând-o cu putere. Cu siguranţă că se va „drege”. CA SA NU SE ARDA PRĂJI­TURĂ PE FUND Puneţi sub forma în care pu­neţi prăjitura la cuptor puţină sate. Supraveghiaţi coacerea cu băgare de seamă. S’A SCOS PRĂJITURA ÎNA­INTE DE A SE FI COPT Nu vă necăjiţi, se poata repara Procedaţi în ordinea următoare: băgaţi prăjitura în lapte rece, lăsaţi-o să se coacă în cuptor po­trivit şi suparavegheaţi-o din când în când. .­­, . .. „ - , Nu lăsaţi capul pe spate când vă curge sânge din nas Dimpo­trivă plecaţi-l înainte, ca să îm­piedicaţi sângele să curgă pe gât Ca să opriţi hemoragia n’aveţi­­ decât să apăsaţi pe nara care sângerează. CUM VA FERIŢI DE GUTURAI RIDURI LA COLŢUL GURII RIDURI IN JURUL OCHILOR Dacă aveţi prea des guturai, dacă strănutaţi în repetate rân­duri, aceasta înseamnă că sufe­riţi de­ un excres de aciditate. Scoateţi din alimentaţie, toate a­­limentele care o fac să crească: alcoolul, excitantele, (cafea), fructe acide... Dacă le lăsaţi să se adâncească, vă adăugaţi, fără îndoială, câţiva ani in plus. Ingrijiţi-le din timp, veţi mai întârzia, poate, ivirea lor. întăriţi muşchii obrazului, Pielea în jurul ochilor e foarte delicată Nu masaţi, nu frecaţi niciodată Cel mult, puteţi câte­odată, bate uşor cu mâna pielea din jurul ochilor, după ce în pre­alabil v’aţi uns cu vaselină. RIDURI INTRE SPRINCENE Apăsaţi cele trei degete ale mâi- . nii pe această regiune. Bateţi u­­şor. Cu cealaltă mână, reţineţi p­ra frunţii la locul ei, mestecând alimente mai tari. Un exerciţiu foarte bun pe care-l puteţi practica oricând, e urmă­torul: umflaţi obrajii cu aer şi faceţi să circule acest aer în ju­rul gurii. RIDURI PE FRUNTE Ungeţi fruntea cu cremă şi apoi ţineţi cu o mână pielea bine în­tinsă, ca să nu facă niciun creţ; cu palma celeilalte mâini masaţi fruntea cu mişcări regulate înce­pând de la rădăcina părului. încercaţi să ciupiţi cutele dacă sunt mai adânci, cu mişcări de jos în sus. FOARTE ÎNSEMNAT Nu uitaţi că orice masaj tre­­bue făcut după ce pielea a fost unsă şi sensul mişcărilor nu poa­te fi decât de jos în sus. 1liIHBItBHBIIBUBHBilBHBIlBHB.IIBIIBIlBIIBMBIIBI131ÎBI13l!"(IEH| GLUME După ruperea logodnei, domni­şoara T... furioasă, se adresează fostului pretendent: — Am auzit că te-ai lăudat peste tot spunând că ai fost lo­godit p­e mine — Se poate s’o fi spus, dar jur că nu m’am lăudat. ❖ Un bolşevic se laudă că a luat un prizonier. — Săriţi, săriţi, tovarăşi, strigă el cât îl ține gura, am un prizo­nier. — Ei, bine, vino cu el aci, răs­pund tovarășii ascunși în adăpost. — L-‘c?, aduce ea, dar afurisitul nu vrea să-mi dea drumul. PIEPTAKATIM ik IQDI, creată iarna aceasta la Paris. L

Next