Universul - Capitala, martie 1942 (Anul 59, nr. 58-88)
1942-03-01 / nr. 58
Anul al 59-lea 8 Pagisti fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietari „UNIVERSUL** S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA || ADMINISTRAŢIA I BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-33 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3301#: SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 INSPECŢII INOPINATE Zilele trecut© un membru al guvernului, a respectat, fără să-şi anunţe die mai înainte vizita, unele servicii depinzând de acest departament şi unele Întreprinderi industriale. A fost un prilej de constatări, parte bune, parte nu tocmai mulţumitoare. Cum se înţelege de la sine, astfel de inspecţii nu urmăresc scopul de cunoaştere teoretică a unor anumite stări de lucruri. Constatările făcute vor trebui să aducă după ele, fie sancţiuni, dacă este cazul, fie măsuri de îmbunătăţire în marginile posibilităţilor din ziua de astăzi. Oricum, este simplu, ba chiar banal adevărul, că o inspecţie făcută în mod neaşteptat de o autoritate este, prin urmările ei, incomparabil mai utilă decât inspecţia anunţată cu zile mai înainte. In acest din urmă caz, cei interesaţi au tot timpul să înfrumuseţeze, fie şi provizoriu, anume lucruri, care numai frumoase nu sunt şi să prezinte situaţia în culori favorabile pentru dânşii, dar care nu corespund adevărului. De aceea, inspecţiile inopinate sunt singurele, care pe de o parte ajută la cunoaşterea exactă a adevărului, iar pe de altă parte, fac posibile îmbunătăţirile necesare. Aşa fiind, dacă avem ceva de spus despre astfel de inspecţii, este ca ele să se repete la intervale cât mai apropiate unele de altele. Dar inspecţii la Întreprinderi industriale, comerciale sau de altă natură nu fac numai miniştrii ori subsecretarii, de stat. Astfel de întreprinderi sunt cercetate şi de funcţionari mai mărunţi, depinzând de ministerul muncii, de ministerul economiei naţionalesau de alte ministere şi autorităţi publice. Nu este doar mic numărul inspectorilor, subinspectorilor, controlorilor generali, agenţilor de control, etc. Cu inspecţiile şi vizitele acestora, in tot cazul, ale unora dintre inşii, chestiunea se cam schimbă. Se schimbă in înţelesul că nu puţine ori se ivesc conflicte intre aceşti reprezentanţi ai autorităţii publice şi cei inspectaţi sau controlaţi. Nu se poate spune că dreptatea est© totdeauna de partea celor dintâi sau de partea celor din urmă. Sunt cazuri când vina cade pe cei asupra cărora se exercită inspecţia şi controlul, precum nu se va tăgădui că sunt cazuri când unii din inspectori sau controlori dau dovadă de o cunoaştere puţin exactă a realităţilor, a posibilităţilor de care dispun industriaşii, comercianţii şi in genere, toţi conducătorii de întreprinderi de orice natură. Acestora li se impun uneori obligaţiuni a căror îndeplinire integrală nu atârnă de voinţa lor, ci de factori pe care nu ei sunt stăpâni. De aceea, mai mult decât oricând, în actualele împrejurări datorite stării de războiu, trebue ţinut mai riguros seama de un vechiu dicton latin care glăsueşte în sensul ca dela nimeni să nu cert imposibilul, încă un punct important. După cum, aşa cum spune o vorbă, nu este pădure fără uscături, tot aşa, nu toţi industriaşii sau comercianţii sunt uşe de biserică, sau că n’au făcut din cinste şi corectitudine lozinca vieţii şi activităţii lor, împotriva unora ca aceştia orice măsuri legate de o pedeapsă cât de severă nu pot fi întâmpinate decât cu un sentiment de aprobare unanimă, mai ales din partea marei masse a cetăţenilor, care au de suferit de pe urma necinstei şi nesăţioasei rapacităţi a unor astfel de elemente. Insă de aci şi până a aminca oprobiul asupra taferegei categorii sociale româneşti de industriaşi şi negustori, este o distanţă ce nu e îngăduit să fie străbătută. A socoti pe fiecare negustor sau pe fiecare tabustriaş român ca un om lipsit de orice scrupule şi pornit spre jaf. Înseamnă a săvârşi o mare nedreptate şi a aduce acestei clase burgheze, atât de necesară în alcătuirea unei societăţi naţionale solide, o jignire nemeritată. Sunt generalizări care nu trebuesc făcute şi sunt concepţii ce se cer revizuite, tot aşa cum sunt păsuri şi necazuri, ce trebue să fie ascultate şi cercetate cu mai multă atenţie şi solicitudine. VIZITA M. S. REGELUI LA MINISTERUL PROPAGANDEI M. S. Regele Mihai I, însoţit de d. locoth-colonel Petre Lazăr Constantin, adjutant regal, a vizitat dii dimineaţă studiourile cinematografice ale ministerului propagandei naţionale. Suveranul a fost primit de d-nii: prof. Alexandru Marcu, ministru subsecretar de stat al acestui departament, Al. Bădăuţă, secretar general şi Ion Cantacuzino, directorul Oficiului Naţional Cinematografic. In sălile de montaj, de proecţie şi de sonorizare, M. S. Regele şi-a exprimat mulţumirea pentru activitatea depusă. Techmissienii acusticei, în frunte cu d. inginer Anton Bielusier, au făcut Augustului cargete o demonstraţie tehnică, imprimând sonor, recentul jurnal de război. Apoi Suveranul a asistat la reprezentarea unui film cu actualităţi româneşti ÎNAINTAREA JAPONEZILOR IN SUMATRA SE FACE METODIC Shanghai 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani“ comunică: Ştiri sosite din Sumatra arată că resturile forţelor indo-olandeze încearcă să prelungească rezistenţa în zonele muntoase ale insulei. Această rezistenţă este totuşi dezorganizată, fiindcă forţele japoneze au tăiat toate comunicaţiile dintre nordul şi sudul insulei. Deasemeni simt întrerupte comunicaţile dintre Sumatra şi Java înaintarea trupelor japoneze pe insula Sumatra se face metodic, deşi japonezii au de înfruntat numeroase dificultăţi ce rezultă din configuraţia terenului. O mare parte din trupele japoneze, care înaintează în partea meridională a insulei, se găsesc în apropiere de regiunea occidentală a insulei Java. Această regiune este ameninţată şi de forţele japoneze, care au ocupat insula Ball. st de radio german care asigură legătura cu comandamentul în Cfţ®« ***■ P4 te In Bte Minte fla& InstrUmător MAM, conform ©profelva Bir. ntw. mT Martie 1948 Pagini i.ht-I* DIRECTOR JI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU SITUAŢIA PE TEATRELE DE RĂZBOI Luptele din Crimeea. — Operaţiile de pe teatrul de război din Extremul Orient şi din Pacific de R. SEIŞANU lu Crimee, toate atacurile ce le-au dat trupele sovietice, atât în sectorul fortificat Sevastopol, unde sunt Încercuite, cât şi în istmul Keret din partea orientală, au fost respinse de formaţiunile germane şi române. In cursul acestor atacuri trupele sovietice au suferit pierderi grele. In spaţiul de la răsărit de Charkov forţele germane susţinute de coloane blindate au contraatacat în ziua de 25 Februarie şi după lupte crâncene au reuşit să pătrundă în poziţiile inamice. Ele au distrus numeroase tunuri, cuiburi de mitraliere şi aruncătoare de mine. In celelalte sectoare ale frontului oriental — anunţă comunicatul marelui cartier general german — atacurile trupelor sovietice, s’au prăbuşit, izbindu-se de rezistenţa forţelor germane şi de acţiunea unor puternice unităţi aeriene. In regiunea situată la est de lacul Ihnen (sectorul de nord) au fost lupte violente aeriene, în emuul cărora 13 avioane de bombardament şi de vânătoare sovietice, au căzut în flăcări. Din declaraţiile pe care le-a făcut Litvinov, ambasadorul U. R. S. S. de la Washington, reese că armata sovietică, spre a putea continua operaţiile, are nevoe neapărată de ajutoare massive din partea aliaţilor săi, sub forma de tunuri, tancuri, avioane şi cantităţi considerabile de material de război. Acest apel la ajutorul anglo-american din parteareprezentantului sovietelor, este semnificativ în această fază a războiului de pe frontul oriental și în apropierea primăverei când va începe ofensiva armatelor germane și aliate. Pierderile pe care le-au suferit armatele sovietice, în cursul contra-ofensivei lor din ultimele zece săptămâni, sunt atât de mari, încât, nici Statele Unite și nici Marea Britanie, nu sunt în măsură să le acopere, chiar dacă industriile lor de război ar lucra mimai în acest scop. Cele două aliate ale U. R. S. S. au însă şi ele nevoe de armamente, avioane şi material de război, apte a putea face faţă cerinţelor războiului. D. Churchill, primul ministru al Marii Britanii, a recunoscut în expunerea ce a făcut-o zilele trecute în Camera Comunelor, asupra situaţiei pe ansamblul teatrelor de operaţii, că metropola nu dispune de armamente, avioane şi material de război suficiente, spre a putea trimite ajutoare forţelor sale din Extremul Orient, din Australia, sau din Africa de nord. Mai este apoi şi problema grea a transporturilor pe căile maritie şi continentale, din cauza intensificării războiului submarin şi aerian de către Germania, Italia şi Japonia. Pentru întâia oară aviaţia Japoneză a întreprins un atac împotriva insulelor Andamane, posesesiuni engleze, din golful Bengal. Ele au bombardat Fort Blair, capitala acestor insule, care servesc de post înaintat întărit Indiilor engleze în golful Bengal. Archipelagul Andamane e format din patru insule, iar la sud (Continuare in pag. 2-a) CONSTATĂRI GERMANE DUPĂ ATENTATUL DELA ANKARA Prin telefon, de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 27. — Presa anglo-americana publică cu prilejul atentatului împotriva d-lui von Papen știri tendențioase, prin care atribue politicei germane anumite manopere practicate de obicei de englezi. Cu toate că cercurile germane nu se ocupă prea mult cu această chestiune, este cât se poate de lămurit că relaţiile turco-germane nu numai că nu s’au înrăutăţit, iar cu prilejul atentatului s’a dovedit încă odată acest fapt. Dacă aceste relaţii n’ar fi fost cât se poate de bune, un astfel de incident ar fi contribuit desigur la o puternică încordare între cele două guverne. Declaraţiile făcute de ministrul de externe turc că Turcia nu va tolera să se producă o stare haotică pe teritoriul ei dovedeşte cu prisosinţă că nu poate fi deloc vorba de o tulburare a relaţiilor germano-turce. Cu aceasta se desminte pretenţia absurdă a propagandei britanice că Germania ar fi avut interesul să provoace atentatul. Dacă Germania ar fi avut o astfel de intenţie faţă de Turcia, ar fi întrebuinţat desigur alte metode. Cercurile germane susţin însă, că din contra, Anglia, avându-se în vedere situaţia ei catastrofală în Africa şi Extremul Orient, are tot interesul să atragă Turcia întrim conflict, spre a putea forma în modul acesta un bloc compact în Orientul apropiat şi să poată obţine în modul acesta un drum de legătură mai uşor cu Rusia Sovietică. Aceste argumente precum şi dovada participării serviciului politic secret englez fac să reiasă amestecul Angliei in acest atentat. * După părerile cercurilor engleze, războiul a ajuns la porţile Indiei. Un succes al apropiatei ofensive germane în sudul Rusiei ar mări în mod considerabil primejdiile care ameninţă India. Acesta este de fapt motivul pentru care Anglia caută să atragă de partea ei, popoarele din Orientul apropiat, iar pe de altă parte se strădueşte să înlăture nemulţumirile interne din India prin promisiunea de a-i acorda statutul de dominion. Cercurile berlineze amintesc cu acest prilej că Anglia a mai făcut asemenea promisiuni, in timpul războiului mondial, indienilor și popoarelor arabe, dar că aceste Itawftatirt a'as lest ttotst»- ^ Și acum, aceste prom făcute de englezi din interes şi nicidecum în mod liber, ele nu pot avea neo valoare practică. Decretul cu privire la noua ordine agrară din teritoriile sovietice ocupate de germani este urmărit cu cea mai mare atenţie de cercurile berlineze. Agricultorii din aceste teritorii sunt eliberaţi din robia economiei colective, proprietatea particulară fiind astfel restabilită. Noua exploatare agricolă prevede două forme: exploatarea comună şi exploatarea individuală a pământului. Unul din principalele scopuri ale acestei nouă ordine este și procurarea de materii prime și alimente pentru Europa din fostele teritorii sovietice. Nou statut agrar pentru regiunile in Rusia trecute sub adiţia civilă germană Berlin, 27 (Rador). — Ministrul Rechului pentru teritoriile ocupate din est, d. Alfred Rosenberg a promulgat, de acord cu mareşalul Reichului Goering delegatul pentru planul quadriemal, un nou statut agrar pentru regiunile care au făcut parte in 1939 din Rusia Sovietică şi au fost trecute sub administraţia civilă. Acest nou statut agrar suprimă colectivismul agrar precum şi aşa zisul „statut model agricol“ ce urma să fie pus în aplicare. Sistemul bolşevic al colhozurilor este înlocuit printr’un nou regim care reîntoarce populaţia agrară din est la cultura individuală a terenului. Pentru raţiuni ce sunt lesne de înţeles, nu se pot modifica de azi pe mâine, metodele bolşevice sădite timp de două decenii prin mijloace violente şi cari tindeau a face din ţăran un sclav. In aceste condiţiuni exploatările colectiviste vor fi transformate mai întâi în exploatări în comun. Din aceste exploatări ce LA ULTIMA ORĂ, CE PREVEDE NOUA nume vor decurge exploatările individuale, prezentându-le sub forma cooperativelor şi afermelor individuale. In cadrul culturilor sub formă de cooperative, ţările cultivate până acum în comun vor fi încredinţate membrilor în vederea cultivării şi întrebuinţării lor în mod independent de către ei, după un plan general fixat nuc dinainte. Independent de soluţia definitivă, ce va interveni în această privinţă, pământurile care sunt atribuite fermelor sunt declarate proprietate particulară, scutite de impozite, iar întinderea lor poate fi sporită după cererea celor interesaţi. Pe viitor nu va mai fi impusă nici o restricţie cu privire la numărul vitelor crescute de ţărani. In urma unui acord intervenit cu înaltul comandament al forţelor armate, noul statut agrar se va aplica şi în teritoriul ocupat de trupele germane dar cari încă, până acum, nu au trecut sub administraţia civilă. ORDINE AGRARĂ DAŢI PENTRU SOLDAŢI Armata are nevoie de echipament de iarnă. Echipamentul lucrat va fi predat: DE CĂTRE SĂTENI: 1» primăriile respective, sub luare de dovadă, iar primăriile la Cercurile de Recrutare. DE CĂTRE ORĂŞENI: 1» o unitate din garste!* ist*«** de Comandamentul Garnizoanei şi afişată in oraş. IN BUCUREŞTI, efectele se predau la Primăriile de Sector, iar de aici la Depozitul Central de Echipament. ROMANI ŞI ROMÂNCE lucraţi şi daţi efecte pentru fiii şi fraţii voştri, care sunt OSTAŞII lăRR Şedinţa extraordinar al Consiliului patronaj A prezidat M. S. Regina Mamă Elena Vineri la ora 4 d. a., Mr’umul dein saloanele de tredeipţire ele prespinţiei Consiliului, de mimilştri, s’a ţinut şedinţa extraordinară a comitetului central al Consiliului de patronaj. Şedinţa a fost omorâtă cu prezenţaMaiestăţii Sale Regina Mamă Elena. Cupuţin timp înaintede începerea şedinţe®, Majestatea Sa — urmată de doamnele de onoare— a sosit însoţită de d-raa Maria Mareşal Antonescu şi de d. prof. Mihail A. Antonescu, vice-preşedintele Consililului. După aceea, d-ra Manila Mareşal Antonescu a prezentat Majestăţii Sale Regina Mamă pe toate membrei© prezenţe ale comitetului Consiliului de patronaj. La această şedinţă au luat parte şi d-mii: prof. I. Petrovici, general Dumitru Popescu, dr. Petre Tomescu şi dr. C. Dănulescu, membri ai guvernuul; F. S. Eugeniu Suceveanul, reprezentând pe I. P. S. S. Pratriarh Nicodem al României, d-na Alexandrina Cantacuzino, d-na general Iacobiid, d-na general Şteflea, d-na Petrovich d. consilier Al. Procop Dumitrescu de la înalta Curte de casaţie etc. La deschiderea şedinţei Ana Maria Mareşal Antonescu a rostit următoarele cuvinte: ,,Consiliul de patronaj al operelor sociale este fericit de a avea în mijlocul său pe Maiestatea Sa Regina Mamă Elena şi o roagă să binevoiască a prezida şedinţa. „Totodată în numele Consiliului de patronaj ţin să exprim toată recunoştinţa noastră îndrumătorului nostru, d-lui vice-preşedinte al Consiliului de miniştri, profesor Mihai Antonescu”, întreaga asistenţă omagiază călduros pe Majestatea Sa Regina Mamă Elena, titlul central n ţională a Statului nostru, intrăgând personal la Odessa şi organizând manifestări româneşti. De asemenea, Societatea Naţională de „Cruce Roşie" a sprijinit răspunderile Guvernului şi a ajutat Armata în ceasurile grele ale războiului, în special in opera de transportare a răniţilor. Societatea „Crucea Roşie" a muncit alături de Consiliul de Patronat ca şi în organizarea spitalelor, in îndeplinirea acestei mari opere de asistenţă a răniţilor noştri bravi. Găsesc prilejul cel mai potrivit ca să exprim Societăţii de Cruce Roşie recunoştinţa Guvernului pentru sprijinul pe care l-a dat Armatei, Serviciului Sanitar, și pentru colaborarea pe care a adus-o Consiliului de Patronaj în această mare răspundere. Celelalte societăți, pe care vi le citez, ca să nu fac ofensa unei omisiuni, dar cărora le îndrept o egală considerare, celelalte societăți au sprijinit activitatea Consiliului de Patronaj. Trebue însă să mărturisesc că am găsit in Consiliul de Patronaj, in organizarea lui centrală, în activitatea doamnelor, cari s’au organizat în condiţiuni atât de grele şi atât de repede, in Comitetele pe care le-au format, fia pentru Ajutorul Soldatului, fie pentru îngrijirea Spitalelor şi organizarea Sanatoriilor proprii, fie pentru Ajutorul de iamă, fie pentru toate celelalte opere, fie în atelierele de confecţionarea hainelor şi opera de asistenţă a copilului şi în sprijinirea căminelor şi cantinelor, nu toate acestea am găsit — vă mărturisesc — pilde de ceea ce poate , să înfăptuiască, în ceasuri grele FEMEEA ROMÂNĂ. De aceea, MAJESTATE e adresându-Vă un omagiu pentru (Continuare in pagina 3-a) M. S. Regina Mamă preaidând «edința CUVÂNTAREA D-LUI PROF. MIHAI ANTONECU Luând cuvântul d. prof. Mihai A. Antonescu, vicepreşedintele Consiliului de miininiştri, a rostit următoarele: MAIESTATE, DOAMNĂ PREŞEDINTA, DOMNILOR MINIŞTRI DOAMNELOR, Sunt fericit că în numele Guvernului pot să salut pe Maiestatea Voastră, azi, aci, în fruntea acestei opere de Patronaj, care este o mândrie a ţării noastre, şi să exprim recunoştinţa noastră a tuturor pentru opera naţională a Consiliului de Patronaj, pentru opera de război, pentru opera de asistenţă socială pe care a înfăptuit-o într’un an, intr’un popas atât de scurt, în ceasuri atât de grele, in împrejurări atât da mari. Majestate, am râvnit ca acest Consiliu de Patronaj al Operelor Sociale să cuprindă în organizarea lui toată iniţiativa românească, toate societăţile româneşti de asistenţă şi să ajute, să îndemne prin strădania lui, toată opera socială a femeii române. Existau, fără îndoială, in ţara noastră şi există încă foarte multe societăţi cu un trecut pe care trebue să-l cinstim daică vrem în adevăr ca opera românească să fie totdeauna un îndemn educator. Astfel, Societatea Ortodoxă a Femeilor Române a lucrat pe planul spiritual şi religios, d-na Cantacuzino a considerat că trebuie să prindă activitatea în Consiliul de Patron], în acţiunea sa Trupele germane și române au respins toate atacurile sovietice in Crimeea Berlin, 27 (Raider). — Se dau următoarele detalii cu privire la luptele defensive de pe cele două fronturi din Crimeea: Atacurile bolșevice au început în zorii zilei de joi, după un tir de pregătire al artileriei inamice. Atacurile nu am încetat în tot cursul zilei. Bolşevicii au atacat succesiv poziţiile germane şi române de pe frontul Sevastopol şi din peninsula Kerch Pretutindeni ei au fost respinşi prin contraatacuri aliate. Bolşevicii au suferit pierderi sângeroase. Artileria germană a contribuiti într’o largă măsură la respingerea atacurilor inamice. Tirul ei a sfărâmat formaţiile inamice careporniseră la atac. Au fost adeasemeni bombardate poziţii de artilerie inamice şi aerodromul Sevastopol. Aviaţia germană a atacat fără încetare in cursul zilei de joi poziţia, artileriei inamice şi coloane motorizate inamice în sectorul central şi in sectorul nordic al frontului răsăritean. Atacurile date din avioane de luptă şi de avioane „Stuka“, însoţite de puternice formaţiuni de avioane de vânăt mostre, au pricinuit pierderi grele bolşevicilor. Atacuri razante au împrăştiat în acestei două sectoare ale frontului concentrări de trupe inamice şi ‘coloane de aprovizionare pe şosea! ALTE NERDE Al SOVIETICE DEOSEBIT DE GRELE ăl? Berlin 217 (Radar). — Puternice formaţiuni de avioane germane Stuka şi dn luptă au pricinuit la 26 Februarte pierderi deosebit de grave sovieticilor. Cu deosebire în sectorul central şi în sectorul nordic al frontului d® răsărit, uade au fals puse in acţiune şi numeroase formaţiuni de vânătoare, atacurile au dat rezultate foarte bune. Dovada o constitue pierderile considerabile de materiale oferite de inamic in aceste două sectoare, unde el a pierdut de pe urma acestor atacuri 13 tunuri, 18 care blindate și 335 vehicule motorizate sau trase cu cai. Critici aduse amiralităţii britanice in Camera Comunelor Stockholm, 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.B. transmite: Şeful amiralităţii britanice a petrecut un sfert de oră trist—spune corespondentul din Londra al ziarului „Nya Dagligt Allehanda**, când, făcându-şi apariţia în uniformă de mare ţinută, amiralul Keyes, l-a invitat în termeni peremptorii să trezească din somn amiralitatea. Scena s’a petrecut în Camera Comunelor. Intr’un discurs foarte limpede, dar presărat cu expresii energice, amiralul Beamish a arătat Adunării cât de puţin stimat de public este d. Alexander. Amiralul Beamish a discutat apoi mai ales trecerea vaselor germane prin canalul Mânecii. Marina — a spus el — este obligată să adreseze o cerere specială ministerului aerului pentru fiecare avion pe care II reclamă. Echipagiile celor şase avioane de tipul „Swordfish“ nu mai participaseră niciodată la vreo acţiune şi deabia ştiau să mânuiască lanstorpitele. Mai mulţi alţi oratori s-au solidarizat cu amiralii Keyes şi Beamish. O cerere a statelor sud-americane adresată Statelor Unite Stockholm, 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite: Associated Press anunţă din Washington că preşedintele Roosevelt a declarat la conferinţa de presă de Vineri că statele sud-americane au cerut ca convoaele să fie proteguite în emisfera occidentală. D. Roosevelt a subliniat că nu poate deocamdată comunica că măsuri vor fi luate în această privinţă, spre a nu se trăda astfel secrete militare. El a precizat totuşi că se fac sforţări spre a se protegui în toate oceanele cel mai mare număr posibil de vase. A regretat totuşi „că există atât de puţin unt pentru atât de multă pâine’’. 00 DELEGAŢIE MILITARĂ SLOVACA A REGAT SPRE ROMANIA Bratislava, 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. transmite : O delegaţie militară Slovacă condusă de generalul Turanenj a plecat Vineri spre Românie^ «mita va Întoarce viaţa recentă făcuţi în Slovacia de o delegaţie milietară rasnâaS, ■_ ■ * ' •