Universul - Capitala, mai 1942 (Anul 59, nr. 117-145)
1942-05-02 / nr. 117
I Anul al 59-lea Nr. 117 Sâmbătă 2 Mai 1942 Sărbătoarea muncii „Ziua Muncii“, aşa cum s-a mai comunicat, se va sărbători în ziua de Duminică 3 Mai. In această zi se vor organiza în întreaga ţară, după posibilităţi, manifestaţii culturale, artistice şi sportive, în cea mai perfectă ordine. LA BUCUREŞTI Duminică 3 Mai va fi o reprezentaţie oficială cu joc şi cântec românesc, întrucât teatrul „Muncă şi Lumină“ este neîncăpător, festivitatea va fi în sala cinematografului „Aro“, la ora 10,30 dim, şi este organizată de oficiul „Muncă şi Lumină“, cu concursul echipelor muncitoreşti din întreprinderi. Biletele se vor împărţi de către delegaţii oficiului prin secţiile „Muncă şi Lumină“ din întreprinderi. Muncitorii care nu sunt organizaţi în secţiile „Muncă şi Lumină“, se vor prezenta în zilele: Vineri 1 Mai şi Sâmbătă 2 Mai la sediul oficiului „Muncă şi Lumină“, din strada Clopotarii Vechi, între orele 8—14 şi 17—18,30. Nimeni nu va putea intra fără bilet. In acelaş timp se vor împărţi, tot de către oficiu la sediul său şi la aceleaşi ore, bilete pentru muncitori, cu reducere de 50 la sută la matineul de Duminică la Opera Română precum şi la matineul de la teatrul Naţional. Teatrul Naţional are rezervate 20 Staluri cu 75 lei stalul şi 5 loji de rangul II cu 225 lei loja cu 5 locuri La teatrul „Muncă şi Lumină“ va fi un spectacol special Dumineaţa, la ora 10:30, pentru ele-giul muncii, cu piesa „Zece milioane“. Biletele se distribue în mod gratuit de oficiul „Muncă şi Lumină“ şi prin secţiile M. L. din întreprinderi. După amiază spectacol obişnuit. In aceiaşi zi va fi la ora 10 dim., un cross muncitoresc. Plecarea de la terenul Velodrom unde se pot face şi înscrierile. Se vor acorda 15 premiiIn mod excepţional, în ziua de 1 Mai, ora 15, are loc un match de football cu echipele muncitoreşti „Arsenalul-Bucureşti“ — „Arsenalul-Sibiu“, la Giuleşti pe stadionul C.FR. Idem echipa „Socec-Leonidia“ pentru finala cupei „Muncă şi Lumină“. Serbările câmpeneşti-muncitoreşti ale întreprinderilor se pot organiza în împrejurimi după tradiţia românească însă cu respectarea dispoziiţiunile în fiinţă cu privire la ordinea publică De asemenea, Duminică 3 Mai, vor fi serbări culturale şi artistice, organizate în întreprinderii de secţiile „Muncă şi Lumină“ care nu pot participa la alte manifestaţii, IN PROVINCIE Secţiile „Muncă şi Lumină“ din întreprinderi vor organiza, în ziua de 3 Mai, serbări şi manifestaţii (şezători, festivaluri artistice şi sportive M. L.). Toate organele din subordinea ministerului muncii şi oficiului „Muncă şi Lumină“ au datoria de a se îngriji de organizarea manifestaţiilor din ziua de 3 Mai după programul pentru Bucureşti. ARMINDENUL IN SARMSSEGETUZA De mii de ani pe pământul Daciei se dă o luptă între întuneric şi lumină. Pentru a înţelege sensul adânc al aestei realităţi spirituale, trebue să te scobori în adâncul credinţelor, al ritului şi al obiceiurilor populare, în al căror substrat s’a păstrat ima literată şi vie, ideea aieastei lupte intre satanism şi dumnezeire. Rămâi uimit de tăria conservatorismului românesc, când vezi cum tocmai elementul esenţial al culturii geto-dacice, care era religia, s’a păstrat intact ca formă şi rituail simbolic diurnă mii d® ani. Străvechea sărbătoare a Armindenului, — căruia spiritul structiv ce culmina prin ura de clasă, a încercat să-i schimbe şi la noi inalta-i semnificaţie spirituală—perpetuiază în viaţa poporului român, în miturile-i ancenstrale, aceeaş biruinţă a luminei asupra întunerecului, a lui Zalmoxe asupra spiritului rău al lumei. In concepţia geto-dacitor, cerul senin şi luminos era un atribut a lui Zalmoxe. Tot ceea ce-i tulbura şi frumuseţea şi armonia, deci furtuna, grindina, norii, erau opera spiritului demonic sau „draconic”, ca să întrebuinţăm terminologia dacilor, şi trebuia in consecinţă combătut. Concepţia aceasta, o confirmă însuşi Mântuitorul, cu prilejul rotolirii furtunei de pe marea Tiberiadei. Herodot arată, cum, hainei când începeau furtunile, cu trăsnete. Dacii departe de a se înspăimânta de furia oarbă a elementelor naturii le opuneau credinţa lor şi săgetând văzduhul preamăreau pe Zalmoxe, proclamând că nu există alt Dumnezeu afară de al lor Descrierea sugestivă a istoricului grec cu cinci veacuri înainte de Hristos, arată prin contrast cu frica apostolilor, de pe marea Tiberiadei, cât de adânc era fondul de credinţă religioasă al Geto-Decilor şi lămureşte admirabila lui persistenţă dealungul veacurilor. Armindenul este sărbătoarea marei biruinţe a Luminei, a Pumnezeirei asupra forţelor oarbe şi distructive ale lumii şi naturii. Săgetatul văzduhului a fost înlocuit odată cu ivirea creştinismului, prin ramurile şi stâlpările verzi, cu care fiecare casă şi-a împodobit poarta, ca să intre, ca odinioară în Ierusalim, Iisus Mântuitorul lumii, Lumină şi Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. Iri credinţa poporului ramurile verzi ale Armindenului nimicesc risipind putera demonilor, sindică ele simbolizează triumful Luminei divine. Această credinţă getică, o mărturiseşte şi Zoroastru ca adept al lui Zalmoxe,—proorocind trei mii de ani de vrajbă până la ivirea lui Şah Bahram — mântuitorul lumii, — care avea să înfrângă pe Ahiman, duhul răului şi care va înfăptui domnia dreptăţii şi a păcii. Taina adâncă a acestei profeţii o simboliza steagul în formă de balaur al Dacilor — şi cheia ei se descifrează din pastelaţiile cerului sub a căror veghe s’a depănat spre împlinire destinul pământului şi al poporului geto-dac. In forma lui iniţială, Armindeniul s’a păstrat cu sfinţenie ele către Românii macedoneni şi cei din Ardeal. Căci, aşa cum arăta Octavian Goga, în discursul de recepţie la Academie, lipsiţi de conducătorii pe care i-au pierdut prin înstrăinare — „oropsiţii plugari şi ciobani ardeleni s’au refugiat în părăsirea lor şi o mie de ani păstrându-şi datinile, cântecele, superstiţiile, torcând firele de argint ale legendelor din străbuni, şi înfiorându-se de tainele naturii care-i înfăşură în vrejile unui fermecător panteism, ei au trecut neatins, din generaţie în generaţie patrimoniul sufletesc specific al rasei”. La Sarmisegetuza — Armindenul lua în trecut caracterul unor mari procesiuni, a unor ,,daciade” ale românismului, aşa cum în antica Elada se desfăşurau Olimpiadele şi Panatheneele geniului şi ale unităţii greceşti. Poate că şi astăzi se vor aduna ca şi în trecut, în cetatea de pe apa Straiului, de la poalele Retezatului, muţimile venite din toate părţile şi plaiurile Ardealului. Căci în anul acesta de ploi, de furtuni şi de grele încercări, poporul va simţi mai mult ca oricând nevoia să gonească prin puterea credinţei şi a ramurilor verzi ale Armindenului, duhurile rele din casele şi de pe pământul Daciei eroice şi nemuritoare. G. LUNGULESCU Tip de ţăran, din „Valea Haţegului“ (Foto I. Cornea) Cioban din munţii Retezatului (Foto I. Cornea) Dela 1 Mai a. c., toate dispoziţiile referitoare la restricţiile de călătorie pe c. f. r. se anulează, călătoria putându-se face cu orice legitimaţie de călătorie, prevăzută în instrucţia I-a pentru transportul călătorilor, cu reducere sau gratuit. Tot dela 1 Mai a. c. autorizaţiile de călătorie din partea organelor poliţieneşti se vor pretinde numai călătorilor ce pleacă Idda sau pentru o staţie situată pe următoarele linii principale : Bucureşti-Cernăuţi, Bucureşti- Braşov-Arad, Bucureşti - Timişoara, Bucureşti - Constanţa, Bucureşti-Galaţi-Tighina, Bucureşti-Tecuci-Iaşi-Tighina. Călătoria dela o staţie sau pentru o staţie depe celelalte linii se va putea face fără autorizaţie de călătorie inclusiv dela o staţie de ramificaţie situată pe linie principală pentru o staţie de pe linie secundară şi invers. DELA C. F. R. S-AU SUPRIMAT AUTORIZAȚIILE DE CĂLĂTORIE PE LINIILE SECUNDARE Ele rămân in vigoare pe liniile principale UNIVERSUL Ofiţeri germani de marină distinşi cu decoraţii româneşti Eri la ora 10, a fost la subsecretariatul de stat al marinei, solemnitatea decorării a 19 ofiţeri germani de marină, ingineri şi intendenţi de marină, ca o răsplată pentru rodnica şi preţioasa lor colaborare cu direcţia construcţiilor navale din acest minister. După prezentările de rigoare s’a procedat la decernarea distincţiunilor, după care d. general ing. Năsturaş, împuternicit de către d. amiral adj. N. Păiş, ministrul marinei, pentru oficierea acestei solemnităţi, a ţinut următoarea cuvântare: Pentru colaborarea technică intimă şi plină de însufleţire, între personalul marinei de războiu germană şi cel al marinei regale române, care a dat până în prezent rezultate din cele mai bune şi rodnice, pentru ducerea războiului comun împotriva bolşevismului, în urma propunerilor direcţiei construcţiilor navale din subsecretariatul de stat al marinei, M. S. Regele a acordat distincţiunile din tabelul alăturat, personalului technic al marinei germane. D. ministru subsecretar de stat al marinei, m’a însărcinat cu remiterea astăzi a acestor distincţiuni. Cu această ocazie solemnă pentru noi marinarii, gândul nostru se îndreaptă către marii noştri şefi, cari ne vor da victoria. Trăiască Marele Adolf Hitler. Trăiască Miajestetea Sa Regele Mihai I. Trăiască d. Mareşal Antonescu Conducătorul Statului Român. A răspuns d1. inginer consilier ministerial Kurt Thämer, care între altele a spus: Mulţumesc personal şi în numele camarazilor mei, d-lui general Năsturaş, pentru înaltele distincţiuni ce ni s’au conferit azi de către M. Sa Regele Mihai I, şi d. Mareşal Antonescu Ion, Conducătorul Statului Român. Vă asigur, domnule, general, şi de acum înainte, de toată munca şi conştiinţa noastră în rodnica şi strânsa colaborare cu direcţia construcţiilor navale şi a marinei regale române, pentru atingerea cât mai neîntârziată a ţelului nostru comun de războii. Sper că, eforturile noastre comune şi strânsa camaraderie de arme şi de colaborare, ne vor conduce în curând la victoria finală. Au fost decoraţi : Schlichting Otto, cu „Coroana” comandor fără V. M.; Quartet Wylli, „Steaua” ofiţer fără V. M.; Roediger Hermann, idem ; Kurt Thämer, „Coroana“ comandor fără V. M.; Brodersen Hermann, „Steaua” ofițer fără V. M.; Heilmann Walter, idem; Wessel Richard, idem; Heilmann Fritz, „Coroana” fără V. M.; Weise Bruno, idem; Kassel Hermann, Staua Rom. Cavaler fără V. M.; Stanek Emil, idem; Claus Rudolf, idem; Michel Heinrich, idem ; Hubs Johanes, idem ; Borgert Hermann, „Coroana” Rom. cavaler fără V. M.; Stiller Gustav, idem ; Thyll Anton, idem ; Guthard Walter, idem; Gebauer Robert, idem. FESTIVITATEA DE LA SPITALUL Z. 1.329 In cadrul colaborării culturale româno-germane, Consiliul de patronaj al operelor sociale a organizat, cu preţiosul concurs al Grupului etnic german din România, o Înălţătoare serbare pentru ostaşi ai de, la spitalul miliitar Z. 1. 329. Festivitatea a fost onorată cu prezenţa d-nei Maria Mareşal Antonescu. înainte de sosirea d-nei Mana Mianeşal Antonescu a sosit o delegaţie de 50 fete din grupul etnic german, sub conducerea d-nei Forek şi a d-lor ing. Rstesenberger, prof. M. Depner şi M. Neubauer. La această festivitate şi-au dat concursul şi membrii „Asociaţiei culturale patriotice Subit. Erou Marius Dumitrescu” şi „Ateneul Erou Gh. Bunteanu”. In întâmpinarea d-nei Marta Mareşal Antonescu au ieşit d-na şi d. medic maior rez. dre C. Stanca, conferenţiar universitar, comandantul spitalului Z ,1. 329, d. meditant, rez. dr. Leonida V -Pop, ajutor de comandant, d. G. G. Mironescu ,naşul spitalului, etc. In sala unde s’a desfăşurat serbarea, frumos ornată cu portretele M. S. Regelui, M. S. Reginei, Mareşalului Conducător, Fuehrerului Adolf Hitler şi Ducelui Mussolini şi pavoazată cu drapelele ţârilor aliate se mai aflau ostaşi răniţi, oaspeţi şi numeroşi invitaţi. Festivitatea a Început cu „Imnul Regal” şi „Imnul naţional-socialist”, executate de muzica unui reg de transmisiuni. D-na V. Frânculescu, totr’o scurtă cuvântare a arătat rostul acestor reuniuni , prilej de nouă afirmare a prieteniei româno-germane. D. ing. Reissenberger, din partea grupului etnic german, a subliniat, rolul femeii în actualul războiu, făcând elogiul luptei Europei creștine. Au urmat cântece populare germane executate de corul fetelor din grupul etnic german, condus de d-şoara Feli Juster. D-na Lilly Popovici de la teatrul Naţional a recitat poezii de Eminescu şi Corbuc; copilul unui ostaş rănit Va Selică Moţ, a declamat o poezia patriotică. Corul „Asociaţiei culturale patriotice subit. Erou Manus Dumitrescu” a executat mai multe bucăţi, călduros aplaudate. D. medic maior rez. dr. C. Stanca a ţinut apoi o cuvântare, spunând intre altele : „Avem azi aci între noi oaspeţi scumpi: reprezentantele grupului etnic german, în frunte cu d. conducător ing. Reissenberger şi cu neobosite d-na Forek cari au venit în dorinţa de a-şi manifesta dragostea faţă de bravii şi vitejii noştri ostaşi demni colaboratori al mare şi eroicei armate germane,— condusă de marele Fuehrer, cel mai genial conducător de oaste din câţi a cunoscut istoria dela inceputul ei până în zilele noastre. In preajma acestor drapele Înfrăţite pe câmpurile udate cu sângele fraţilor şi camarazilor noştri germani şi ai celorlalte naţiuni amice simţim, în toată măreţia ei, datoria de a aduce imprinct de recunoştinţă, jertfei ce au adus-o cei ce şi-au’dat viaţa pentru idealul suprem”. Muzica de transmisiuni a executat „Deşteaptă-te Romane”, după care serbarea a luat sfârşit. D-na Maria Mareşal Antonescu a ţinut apoi să viziteze pe ostaşii răniţi din spital impărţindu-le daruri. Corul grupului etnic german a cântat in saloane, după care s-au împărţit răniţilor ţigări, cozonaci, bastoane, flori, băuturi portocale, cărţi poştale şi hârtie pentru scris. D-na Maria Mareşal Antonescu a asistat apoi, în curtea spitalului, la jocurile româneşti executate de membrii „Asociaţiei culturale patriotice Subit. Erou Marius Dumitrescu”. Urmele atrocităţilor bolşevice la Herţa, jud. Dorohoi , descoperire lugubră. — Morminte găsite intr’un parc Dorohoi, 28 Aprilie Poliţia târgului Herţa a fost sesizată despre descoperirea făcută de către un servitor al d-lui Paul Verona, proprietar, în timp ce făcea săpături în grădina conacului, servitorul a dat peste opt morminte, în care se aflau două-trei cadavre intrate în putrefacţie. La unele dintre cadavre se mai cunoşteau încă hainele cu care fuseseră îmbrăcate in momentul asasinării. Din primele cercetări întreprinse de poliţia Herţa s-a stabilit că la conacul d-lui Paul Verona, proprietar din acea localitate, a funcţionat un comandament militar sovietic, în timpul ocupaţiei din 1940—1941. Aci se centralizau toate operaţiunile de urmărire şi suprimare împotriva fruntaşilor români din regiune, cari rămăseseră sub ocupaţia rusă. De aci porneau sentinţele de condamnare şi exterminare a celor mai buni români. Astfel se şi explică provenienţa celor opt morminte şi a cadavrelor descoperite in grădina conacului din Herţa. Această descoperire a impresionat profund întreaga populaţiune şi ea confirmă încă odată atrocităţile bandelor bolşevice. Ancheta continuă pentru indentificarea victimelor. Spania bântuită de puternice furtuni şi ploi torenţiale In unele provincii, inundaţiile au provocat mari pagube Madrid 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani” comunică : In toată Spania timpul rău continuă să bântue. Deasupra regiunii Sevilla s’au abătut puternice furtuni şi ploi torenţiale, care ai provocat mari pagube în cartierele muncitoreşti de la Heliopolis, peram şi revărsarea fluviului Guadalquivir. La Barcelona, fluviul Bistos a inundat şoseaua ce merge spre Franţa, circulaţia fiind complet întreruptă. In provincia Hussea ploile torenţiale au distrus aproape complet recoltele. La Cordoba, revărsarea fluviului Guadalquivir a provocat inundarea mai multor cartiere ale oraşului, iar culturile din regiunile din împrejurimi sunt grav avariate. Din cauza furtunii puternice navigaţia a fost complet suspendată în golful Gasconiei, numeroase vapoare refugiindu-se in portul Bilbao. In largul localităţii Azscorri, un vas de pescuit a fost aruncat de valuri pe o coastă stâncoasă, sfărâmându-se complet. Un pescar s’a înecat, iar şase au reuşit să scape după ce s’au luptat cu valurile timp de trei ore. In Catalonia, peste 10.000 familii au rămas fără adăpost Barcelona, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Ploile torenţiale au provocat în Catalonia revărsarea râurilor Sebos şi Illopregat, al căror nivel a crescut cu 7 m. peste nivelul normal. Au fost inundate mari suprafeţe de terenuri de cultură. Peste 10.000 de familii au rămas fără adăpost. Nu se cunoaşte deocamdată numărul victimelor. Legăturile feroviare sunt tăiate în mai multe locuri. Pagubele sunt evaluate la mai multe milioane de pesetas. La 3 Mai, toată suflarea românească sare în ajutorul muncitorului sărac. ,Astra Română Societate Anonimă — Bucureşti — B-dul Regele Carol I Nr. 32 ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţa acţionarilor că adunarea generală extraordinară a acţionarilor din 14 Aprilie 1942 a decis sporirea capitalului social de la Lei 2.034.000.000 la Lei 2.542.500.000 prin reevaluarea unei părţi din activul societăţii. Această sporire se va face prin emiterea a 1.017.000 acţiuni noui de Lei 500 valoare nominală fiecare, care vor fi atribuite vechilor acţionari in mod gratuit in proporţie de 1 (una) acţiune nouă la 4 (patru) acţiuni vechi. Nouile acţiuni vor participa la rezultatele societăţii începând cu exerciţiul 1942. Pentru a beneficia de dreptul lor, acţionarii vor trebui să depună — în termen de trei luni cu începere de la 1 Mai 1942 adică până la 31 Iune 1943 — buletinele de subscriere la noua emisiune şi vechile acţiuni nominativate potrivit Decretului Lege Nr. 2043 din 19 Iulie 1940, Împreună cu cuponul Nr. 33 detaşat dela aceste acţiuni, nouile acţiuni eliberându-li-se contra acestui cupon. Depunerea ziselor buletine de subscriere, acţiuni şi cupoane va fi făcută la una din următoarele instituţiuni : Banca Comercială Română, Bucureşti, Banca de Credit Român, Bucureşti şi Banca Românească Bucureşti. Buletinele de subscriere bazate pe cuponul Nr. 33 detaşat de la acţiunile nominative înscrise în registrul de acţiuni nominative al societăţii vor fi completate şi subscrise de titularii acestor acţiuni. Înscrişi in acest registru, şi vor fi depuse de aceştia direct la sediul societăţii După data de 31 Iulie 1942, acţionarii nu vor putea exercita dreptul lor la această emisiune decât prezentând declaraţia de subscriere, in condiţiunile mai sus arătate, la sediul din Bucureşti al societăţii (secţia „Titluri”). ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦ PRAHOVA44 SOCIETATE ANONIMA ROMANA PENTRU INDUSTRIA MINIERA CAPITAL SOCIAL Lei 500.000.000 CAPITAL VĂRSAT Lei 330.000.000 BUCUREȘTI, B-dul CAROL 64 CONVOCARE Conform art. 27 din statute, d-nii acţionari ai societăţii „Prahova” sunt convocaţi în adunare generală ordinară, pe ziua de 25 Mai 1942 orele 11 a. m., la sediul social, B-dul Carol No. 64 pentrua delibera asupra următoarelor chestiuni puse la ordinea zilei: 1. Darea de seară a Consiliului de administraţie şi raportul d-lor cenzori pentru anul 1941. 2. Aprobarea bilanţului şi a contului de profit şi pierderi pe anul 1941. 3. Descărcarea Consiliului de administraţie, a direcţiunei şi a cenzorilor pentru gestiunea anului 1941. 4. Fixarea indemnizaţiei cuvenite membrilor Consiliului de administraţie conform art. 24 din statute. 5. Alegerea a doi membri în Consiliul de administraţie în locul d-lor E Carafa d’Andria şi Radu Goruneanu al căror mandat a expirat şi cari sunt reeligibili. 6. Alegerea a trei cenzori supleanţi pentru anul 1942. Pentru a putea lua parte la această adunare generală ordinară, d-nii acţionari sunt rugaţi a depune acţiunile lor, până la data de 20 Mai a. c., conform art. 28 din statute, la casieria societăţii din B-dul Carol 64. In cazul când în lipsă de acţionari sau din orice alt motiv nu s’ar putea ţine valabil adunarea îa data de 25 Mai 1942, conform art. 31 din statute, ea se va ţine în ziua de 2 iunie 1942, orele 11 a. m., tot la sediul societăţii, cu aceeaş ordine de zi, când va putea lucra valabil cu orice număr de acţionari prezenţi sau reprezentaţi, fără a mai fi nevoie de altă convocare specială. Pentru această se vor mai depune acţiuni până la data de 30 Mai 1942. Consiliul de Administraţie , 1603 Uzinele de Fier şi Domeniile din REŞIŢA s. a. A VIZ Ca urmare la publicaţia de convocare pentru Adunarea Generală ordinară a acţionarilor Societăţii „UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA" S. A., pentru ziua de 7 Mai 1942, făcută în Monitorul Oficial Nr. 92 din 21 Aprilie 1942 şi în ziarul „CURENTUL" Nr. 5093 din 22 Aprilie 1942, se aduce la cunoştinţa Domnilor acţionari că în conformitate cu art. 11 din Statute, eliberarea legitimaţiilor servind drept carte de intrare la cea de a doua convocare din ziua de 17 Mai 1942, se va face până în ziua de 7 Mai 1942 inclusiv. Aceste legitimaţii vor fi cerute de către Domnii acţionari şi procuratorii lor, Societăţii (Serviciul Titlurilor, Str. Vasile Alexandri Nr. 4, Bucureşti). UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIJA S. A. Radu R. Radoveanu , I. Codreanu 26 Teatrul SAVOY - C. TANASE Mâine seară la 8:30 reluarea marelui succes NOROC TANASE cu C. TANASE și întregul ansamblu Biletele la Casa Teatrului 7 IN SERVICIUL VINICULTURE! NECTAR M on OPERA ROMANA Mâine seară va avea loc primul spectacol extraordinar cu celebra soprană dramatică! ERNA BALASUSI de la Opera din Viena şi Nirenberg, care va cânta „TOSCA“ alături de domnii: Mircea Lazăr şi Petre Ştefănescu Goanga! Ultimele bilete la „ORFEU“ -- Telefon 4.05.126651 ATENEUL ROMAN CONCERT EXTRAORDINAR AL ORCHESTREI de CAMERĂ din BERLIN HANS von BENDA Solist: VITTORIO BRERO Biletele la „ORFEU“ - PUBLICAŢIE Nr. 5657 din 28 Aprilie 1942 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la Primăria oraşului Roman, se va ţine, în localul biroului de constatare,la 16 Maiu a. c., licitaţie publică pentru pavarea de trotuare cu dale de beton comprimat şi borduri, în strada Ştefan cel Mare, în valoare după deviz de lei 1.674.436. Pentru a fi admişi la licitaţie, comercianţii vor depune o garanţie de 5 la sută din valoarea ofertei. Licitaţia se va ţine în conformitate cu dispoziţiile art. 88— 110 din legea contabilităţii publice şi cu normele generale de licitaţii publicate în Monitorul Oficial Nr 127 din 1931. Primar, N. C. Pipă Secretar, Goilav Mihai 14 PRIMĂRIA ORAŞULUI MIZIL JUDEŢUL BUZĂU Publicaţiile Primăria oraşului Mizil, judeţul Buzău, aduce la cunoştinţă generală că în vederea executării lucrărilor de alimentarea oraşului cu apă potabilă şi canalizare pe aceleaşi străzi pe unde se introduc conductele de apă, are nevoe de întocmirea proectului delucrăn care va cuprinde: memoriul detailat ,anexele de calcul, măsurătoarea şi devizul, planul general şi detaliu carte de sarcini, eşalonarea lucrării pe etape. In acest scop invităm pe D-ni Ingineri de specialitate, cari doresc a executa aceste lucrări, ca după ce se vor fi documentat la faţa locului, în care scop serviciul technic comunal stă la dispoziţie, chiar sărbătoarea să Întocmească aceste lucrări, până la data de 1 Iunie 1942, inclusiv, când trebuesc prezentate acestei Primării, spre an înaintate aprobării legale. Onorariul fixat pentru aceste lucrări, va fi cel fixat de Consiliul Technic Superior, odată cu aprobarea proectului. Pentru prima etapă a lucrărilor pe teren Primăria dispune de circa 10.000. 000 lei, pentru lucrările de alimentare cu apă şi lei 2.000.000, pentru canalizare. Deasemenea în ziua de 20 Mai a. c, vor ţine următoarele licitaţii: La orele 9. — Aprovizionarea cu piatră sporită şi bolovani in valoare de pe deviz, de lei 580.000. La orele 9 şi jumătate. — Aprovizionarea cu nisip, pentru pavaje, in valoare depe deviz de lei 70.000. La orele 10. — Manopera de pavaje, din nou şi reparaţiuni, în valoare depe deviz de lei 139.600. La orele 10 şi jumătate. — Reparaţiluni de executat la capela cimitirului uman şi Împrejmuirea acestui cimitir, în valoare de pe deviz, de lei 60.000). La orele 11. — Lucrări de asfaltare de trotuare pe străzile oraşului, în valoare de pe deviz de lei 840.000. La orele 11 şi jumătate. — Confecţionarea a trei căruţe „Standard”, manopera, materialul fiind furnizat de Primărie. Devizele şi caietele de sarcini, se pot consulta zilnic, chiar sărbătoarea, la Secretariatul Primăriei. Prevederile L. C. P. şi normele generale pentru ţinerea licitaţiilor publice, fac parte din prezenta in cea ce priveşte. Primiar, (ss) Spirea V. Anastasii» Secretar, (ss) I Ştefan Nr. 1623 1942, Aprilie 2918 ******** ♦ 4 ♦ »♦ »+4-v-*»+4 » ♦ « SE CAUTA doi fochişti Spitalul de ortopedie Str. Traiaşi No. 27 Expoziţii In sala ziarului „Universul“ continuă expoziţia „Grupului Plastic“ până la 10 Mai. Sunt expuse lucrări ale artiştilor consacraţi : Honoriu Creţulescu, G. Catargi, Jean Niţescu, Apostol Mânciulescu, Teodorescu Romanaţi, Nicoleta şi Alexe Poplăcenel, Liviu Bordeaux şi sculptorii Horia Igiroşanu şi G. Savargin. Teatrul COMEDIA in fiecare seară ora 8,45 şi Duminică MATINEU ora 3 marele succes MARGELUŞ cu Vasiliu Birlic şi Nora Piacentini Ultimele 2 spectacole Azi şi Mâine 3 ora 6 d. a. h . LEBONNARD cuMINU FOTINOI PRESE rapide pentru tablă, în bună stare de funcţionare, pentru ştanţare şi ambutisare, presiune până la 50 tone, idem până la 25 tone, cu electromotoare proprii. CUMPĂRĂM. Oferte detailate cu descriere şi preţ adresaţi la ziar 52 H. 28 ROMANIA PRIMARIA MUNICIPIULUI constanta PuMfeaţfime No. 20.130 din 27 Aprilie 1942 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 13 Mai 1912 ora 11, se va ţine la sediul Primăriei Municipiului Constanţa, licitaţie publică cu oferte scrise,, timbrate şi sigilate pentru procurarea cantităţii de 700 m. c. piatră calcar în valoare totală de lei 980.000. Ofertele vor fi însoţite de garanţia de 5% din valoarea totală a ofertei. Garanţia definitivă este de 10%. Toate dispoziţiunile legale în vigoare asupra licitaţiilor sunt aplicabile acestei, licitaţii. Cadtul de sarcini devizul estimativ şi orice alte relaţiuni suplimentare se pot căpăta în fiecare zi în orele de serviciu la Biroul licitaţiilor. Serviciul financiar. In caz că la termenul fixat mai sus, licitaţia nu va da rezultat din cauza neprezentării de concurenţi sau alte motive se vor ţine o nouă licitaţie în aceleaşi condiţiiuri - data de 26 Mai 1942 ora 11. Primar (Indescifrabil) Secretar general, (Indescifrabil) Citiţi „TRUP şi SUFLET” MIŞU FOTINO A