Universul - Capitala, mai 1942 (Anul 59, nr. 117-145)

1942-05-02 / nr. 117

I Anul al 59-lea Nr. 117 Sâmbătă 2 Mai 1942 Sărbătoarea muncii „Ziua Muncii“, aşa cum s-a mai comunicat,­ se va sărbători în ziua de Duminică 3 Mai. In această zi se vor organiza în­ întreaga ţară, după posibili­tăţi, manifestaţii culturale, ar­tistice şi sportive, în cea mai perfectă ordine. LA BUCUREŞTI Duminică 3 Mai va fi o repre­zentaţie oficială cu joc şi cântec românesc, întrucât teatrul „Mun­că şi Lumină“ este neîncăpător, festivitatea va fi în sala cine­matografului „Aro“, la ora 10,30 dim, şi este organizată de oficiul „Muncă şi Lumină“, cu concursul echipelor muncitoreşti din între­prinderi. Biletele se vor împărţi de către delegaţii oficiului prin secţiile „Muncă şi Lumină“ din întreprinderi. Muncitorii care nu sunt organizaţi în secţiile „Mun­că şi Lumină“, se vor prezenta în zilele: Vineri 1 Mai şi Sâm­bătă 2 M­ai la sediul oficiului „Muncă şi Lumină“, din strada Clopotarii Vechi­­, între orele 8—14 şi 17—18,30. Nimeni nu va putea intra fără bilet. In acelaş timp se vor împărţi, tot de către oficiu la sediul său şi la aceleaşi ore, bile­te pentru muncitori, cu reducere de 50 la sută la matineul de Duminică la Opera Română precum şi la ma­tineul de la teatrul Naţional. Tea­trul Naţional are rezervate 20 Staluri cu 75 lei stalul şi 5 loji de rangul II cu 225 lei loja cu 5 locuri La teatrul „Muncă şi Lumină“ va fi un spectacol special Dumi­­neaţa, la ora 10:30, pentru ele-­­giul muncii, cu piesa „Zece mi­lioane“. Biletele se distribue în mod gratuit de oficiul „Muncă şi Lumină“ şi prin secţiile M. L. din întreprinderi. După amiază spectacol obişnuit. In aceiaşi zi va fi la ora 10 dim., un cross muncitoresc. Ple­carea de­ la terenul Velodrom unde se pot face şi înscrierile. Se vor acorda 15 premii­In mod excepţional, în ziua de 1 Mai, ora 15, are loc un match de football­ cu echipele muncito­reşti „Arsenalul-Bucureşti“ — „Arsenalul-Sibiu“, la Giuleşti pe stadionul C.­F­R. Idem echipa „Socec-Leonidia“ pentru finala cupei „Muncă şi Lumină“. Serbările câmpeneşti-muncito­­reşti ale întreprinderilor se pot organiza în împrejurimi după tradiţia românească însă cu res­pectarea dispoziiţiunile în fiinţă cu privire la ordinea publică De asemenea, Duminică 3 Mai, vor fi serbări culturale şi artis­tice, organizate în întreprinderii de secţiile „Muncă şi Lumină“ care nu pot participa la alte ma­nifestaţii, IN PROVINCIE Secţiile „Muncă şi Lumină“ din întreprinderi vor organiza, în ziua de 3 Mai, serbări şi ma­nifestaţii (şezători, festivaluri ar­tistice şi sportive M. L.). Toate organele din subordinea ministerului muncii şi oficiului „Muncă şi Lumină“ au datoria de a se îngriji de organizarea manifestaţiilor din ziua de 3 Mai după programul pentru Bucu­reşti. ARMINDENUL IN SARMSSEGETUZA De mii de ani pe pământul Da­ciei se dă o luptă între întuneric şi lumină. Pentru a înţelege sen­sul adânc al a­­estei realităţi spi­rituale, trebue să te scobori în adâncul credinţelor, al ritului şi al obiceiurilor populare, în al căror substrat s’a păstrat ima lite­­rată şi vie, ideea aieastei lupte intre satanism şi dumnezeire. Rămâi uimit de tăria conser­vatorismului românesc, când vezi cum tocmai elementul esenţial al culturii geto-dacice, care era re­­ligia, s’a păstrat intact ca formă şi rituail simbolic diurnă mii d® ani. Străvechea sărbătoare a Ar­mindenului, — căruia spiritu­l structiv ce culmina prin ura de clasă, a încercat să-i schimbe şi la noi inalta-i semnificaţie spiri­tuală—perpetuiază în viaţa po­porului român, în m­iturile-i an­­c­enstrale, aceeaş biruinţă a lumi­­nei asupra întunerecul­ui, a lui Zalmoxe asupra spiritului rău al lumei. In concepţia geto-dacitor, cerul senin şi luminos era un atribut a lui Zalmoxe. Tot ceea ce-i tulbura şi frumuseţea şi ar­monia, deci furtuna, grindina, norii, erau opera spiritului demo­nic sau „draconic”, ca să între­buinţăm terminologia dacilor, şi trebuia in consecinţă combătut. Concepţia aceasta, o confirmă însuşi Mântuitorul, cu prilejul rotolirii furtunei de pe marea Tiber­iadei. Herodot arată, cum, hainei când începeau furtunile, cu trăsnete. Dacii departe de a se înspăimânta de furia oarbă a elementelor naturii le opuneau credinţa lor şi săgetând văzduhul preamăreau pe Zalmoxe, procla­mând că nu există alt Dumnezeu afară de al lor Descrierea sugestivă a istori­cului grec cu cinci veacuri îna­inte de Hristos, arată prin con­trast cu frica apostolilor, de pe marea Tiberiadei, cât de adânc era fondul de credinţă religioasă al Geto-Decilor şi lămureşte ad­mirabila lui persistenţă dealun­­gul veacurilor. Armindenul este sărbătoarea marei biruinţe a Luminei, a Pumnezeirei asupra forţelor oar­be şi distructive ale lumii şi na­turii. Săgetatul văzduhului a fost înlocuit odată cu ivirea creşti­nismului, prin ramurile şi stâl­­pările verzi, cu care fiecare casă şi-a împodobit poarta, ca să in­tre, ca odinioară în Ierusalim, Iisus Mântuitorul lumii, Lumină şi Dumnezeu adevărat din Dum­nezeu adevărat. Iri credinţa poporului ramurile verzi ale Armindenului nimicesc risipind putera demonilor, sindică ele simbolizează triumful Lumi­­­nei divine. Această credinţă getică, o măr­turiseşte şi Zoroastru ca adept al lui Zalmoxe,—proorocind trei mii de ani de vrajbă până la ivi­rea lui Şah Bahram — mântui­torul lumii, — care avea să în­frângă pe Ahiman, duhul răului şi care va înfăptui domnia drep­tăţii şi a păcii. Taina adâncă a acestei profeţii o simboliza steagul în formă de balaur al Dacilor — şi cheia ei se descifrează din pastelaţiile ce­rului sub a căror veghe s’a de­pănat spre împlinire destinul pă­mântului şi al poporului geto-dac. In forma lui iniţială, Armin­­deniul s’a păstrat cu sfinţenie ele către Românii macedoneni şi cei din Ardeal. Căci, aşa cum arăta Octavian Goga, în discursul de recepţie la Academie, lipsiţi de conducătorii pe care i-au pierdut prin în­străinare — „oropsiţii plugari şi ciobani ardeleni s’au refugiat în părăsirea lor şi o mie de ani păs­­trându-şi datinile, cântecele, su­perstiţiile, torcând firele de ar­gint ale legendelor din străbuni, şi înfiorându-se de tainele na­turii care-i înfăşură în vrejile unui fermecător panteism, ei au trecut neatins, din generaţie în generaţie patrimoniul sufletesc specific al rasei”. La Sarmisegetuza — Arminde­nul lua în trecut caracterul unor mari procesiuni, a unor ,,dacia­­de” ale românismului, aşa cum în antica Elada se desfăşurau Olimpiadele şi Panatheneele ge­niului şi ale unităţii greceşti. Poate că şi astăzi se vor aduna ca şi în trecut, în cetatea de pe apa Straiului, de la poalele Re­tezatului, muţimile venite din toate părţile şi plaiurile Ardea­lului. Căci în anul acesta de ploi, de furtuni şi de grele încercări, po­porul va simţi mai mult ca ori­când nevoia să gonească prin puterea credinţei şi a ramurilor verzi ale Armindenului, duhurile rele din casele şi de pe pământul Daciei eroice şi nemuritoare. G. LUNGULESCU Tip de ţăran, din „Valea Haţegului“ (Foto I. Cornea) Cioban din munţii Retezatului (Foto I. Cornea) Dela 1 Mai a. c., toate dispozi­ţiile referitoare la restricţiile de călătorie pe c. f. r. se anulează, călătoria putându-se face cu ori­ce legitimaţie de călătorie, pre­văzută în instrucţia I-a pentru transportul călătorilor, cu redu­cere sau gratuit. Tot dela 1 Mai a. c. autoriza­ţiile de călătorie din partea or­­ganelor poliţieneşti se vor pre­tinde numai călătorilor ce pleacă Idda sau pentru o staţie situată pe următoarele linii principale : Bucureşti-Cernăuţi, Bucureşti- Braşov-Arad, Bucureşti - Timi­şoara, Bucureşti - Constanţa, Bucureşti-Galaţi-Tighina, Bucu­­reşti-Tecuci-Iaşi-Tighina. Călătoria dela o staţie sau pen­tru o staţie depe celelalte linii se va putea face fără autorizaţie de călătorie inclusiv dela o staţie de ramificaţie situată pe linie prin­cipală pentru o staţie de pe linie secundară şi invers. DELA C. F. R. S-AU SUPRIMAT AUTORIZAȚIILE DE CĂLĂTORIE PE LINIILE SECUNDARE Ele rămân in vigoare pe liniile principale UNIVERSUL Ofiţeri germani de marină distinşi cu decoraţii româneşti Eri la ora 10, a fost la subse­cretariatul de stat al marinei, solemnitatea decorării a 19 ofi­ţeri germani de marină, ingineri şi intendenţi de marină, ca o răs­plată pentru rodnica şi preţioasa lor colaborare cu direcţia con­strucţiilor navale din acest mi­nister. După prezentările de rigoare s’a procedat la decernarea dis­­tincţiunilor, după care d. gene­ral ing. Năsturaş, împuternicit de către d. amiral adj. N. Păiş, ministrul marinei, pentru oficie­rea acestei solemnităţi, a ţinut următoarea cuvântare: Pentru colaborarea technică intimă şi plină de însufleţire, între personalul marinei de răz­­boiu germană şi cel al marinei regale române, care a dat până în prezent rezultate din cele mai bune şi rodnice, pentru ducerea războiului comun împotriva bol­şevismului, în urma propuneri­lor direcţiei construcţiilor navale din subsecretariatul de stat al marinei, M. S. Regele a acordat distin­cţiunile din tabelul alătu­rat, personalului technic al ma­rinei germane. D. ministru subsecretar de stat al marinei, m’a însărcinat cu re­miterea astăzi a acestor distinc­­ţiuni. Cu această ocazie solemnă pen­tru noi marinarii, gândul nostru se îndreaptă către marii noştri şefi, cari ne vor da victoria. Trăiască Marele Adolf Hitler.­­ Trăiască Miajestetea Sa Regele Mihai I. Trăiască d. Mareşal Antonescu Conducătorul Statului Român. A răspuns d1. inginer consilier ministerial Kurt Thämer, care între altele a spus: Mulţumesc personal şi în nu­mele camarazilor mei, d-lui ge­neral Năsturaş, pentru înaltele distincţiuni ce ni s’au conferit azi de către M. Sa Regele Mihai I, şi d. Mareşal Antonescu Ion, Conducătorul Statului Român. Vă asigur, domnule, general, şi de acum înainte, de toată munca şi conştiinţa noastră în rodnica şi strânsa colaborare cu direc­ţia construcţiilor navale şi a ma­rinei regale române, pentru a­­tingerea cât mai neîntârziată a ţelului nostru comun de războii. Sper că, eforturile noastre co­mune şi strânsa camaraderie de arme şi de colaborare, ne vor conduce în curând la victoria finală. Au fost decoraţi : Schl­ich­ting Otto, cu „Coroana” comandor fără V. M.; Quartet Wylli, „Steaua” ofiţer fără V. M.; Roe­­diger Hermann, idem ; Kurt Thämer, „Coroana“ comandor fără V. M.; Brodersen Hermann, „Steaua” ofițer fără V. M.; Heil­­mann Walter, idem; Wessel Ri­chard, idem; Heilmann Fritz, „Coroana” fără V. M.; Weise Bruno, idem; Kassel Hermann, Stau­a Rom. Cavaler fără V. M.; Stanek Emil, idem; Claus Ru­dolf, idem; Michel Heinrich, idem ; Hubs Johanes, id­em ; Bor­gert Hermann, „Coroana” Rom. cavaler fără V. M.; Stiller Gus­tav, idem ; Thyll Anton, idem ; Guthard Walter, idem; Gebauer Robert, idem. FESTIVITATEA DE LA SPITALUL Z. 1.329 In cadrul colaborării culturale româno-germane, Consiliul de pa­tronaj al operelor sociale a orga­nizat, cu preţiosul concurs al Grupului etnic german din Româ­nia, o Înălţătoare serbare pentru ostaşi ai d­e, la spitalul miliitar Z. 1. 329. Festivitatea a­ fost onorată cu prezenţa d-nei Maria Mareşal An­tonescu. înainte de sosirea d-nei Mana Mianeşal Antonescu a sosit o dele­gaţie de 50 fete din grupul etnic german, sub conducerea d-nei Forek şi a d-lor ing. Rstesenberger, prof. M. Depner şi M. Neubauer. La această festivitate şi-au dat concursul şi membrii „Asociaţiei culturale patriotice Subit. Erou Marius Dumitrescu” şi „Ateneul Erou Gh. Bunteanu”. In întâmpinarea d-nei Marta Mareşal Antonescu au ieşit d-na şi d. medic maior rez. dre C. Stanca, conferenţiar universitar, coman­dantul spitalului Z ,1. 329, d. me­dita­nt, rez. dr. Leonida V -Pop, ajutor de comandant, d. G. G. Miron­escu ,naşul spitalului, etc. In sala unde s’a desfăşurat ser­barea, frumos ornată cu portretele M. S. Regelui, M. S. Reginei, Ma­reşalului Conducător, Fuehrerului Adolf Hitler şi Ducelui Mussolini şi pavoazată cu drapelele ţârilor aliate se mai aflau ostaşi răniţi, oaspeţi şi numeroşi invitaţi. Festivitatea a Început cu „Imnul Regal” şi „Imnul naţional-socia­list”, executate de muzica unui reg­ de transmisiuni. D-na V. Frânculescu, totr’o­­ scurtă cuvântare a arătat rostul­­ acestor reuniuni , prilej de nouă afirmare a prieteniei româno-ger­­mane. D. ing. Reissenberger, din partea grupului etnic german, a subliniat, rolul femeii în actualul războiu, făcând elogiul luptei Europei creș­tine. Au urmat cântece populare ger­mane executate de corul fetelor din grupul etnic german, condus de d-şoara Feli Juster. D-na Lilly Popovici de la teatrul Naţional a recitat poezii de Eminescu şi Cor­­buc; copilul unui ostaş rănit Va­ Selică Moţ, a declamat o poezia patriotică. Corul „Asociaţiei culturale pa­triotice subit. Erou Manus Dumi­­trescu” a executat mai multe bu­căţi, călduros aplaudate. D. medic maior rez. dr. C. Stanca a ţinut a­poi o cuvântare, spunând intre altele : „Avem azi aci între noi oaspeţi scumpi: reprezentantele grupului etnic german, în frunte cu d. con­ducător ing. Reissenberger şi cu neobosite d-na Forek cari au venit în dorinţa de a-şi manifesta dra­gostea faţă de bravii şi vitejii no­ştri ostaşi demni colaboratori al mare­ şi eroicei armate germane,— condusă de marele Fuehrer, cel mai genial conducător de oaste din câţi a cunoscut istoria dela ince­putul ei până în zilele noastre. In preajma acestor drapele În­frăţite pe câmpurile udate cu sân­gele fraţilor şi camarazilor noştri germani şi ai celorlalte naţiuni a­­mice simţim, în toată măreţia ei, datoria de a aduce im­princt de recunoştinţă, jertfei ce au adus-o cei ce şi-au’dat viaţa pentru idea­lul suprem”. Muzica de transmisiuni a exe­cutat „Deşteaptă-te Romane”, după care serbarea a luat sfârşit. D-na Maria Mareşal Antonescu a ţinut apoi să viziteze pe ostaşii răniţi din spital impărţindu-le da­ruri. Corul grupului etnic german a cântat in saloane, după care s-au împărţit răniţilor ţigări, cozonaci, bastoane, flori, băuturi­ portocale, cărţi poştale şi hârtie pentru scris. D-na Maria Mareşal Antonescu a asistat apoi, în curtea spitalului, la jocurile româneşti executate de membrii „Asociaţiei culturale pa­triotice Subit. Erou Marius Dumi­­trescu”. Urmele atrocităţilor bolşevice la Herţa, jud. Dorohoi , descoperire lugubră. — Morminte găsite intr’un parc Dorohoi, 28 Aprilie Poliţia târgului Herţa a fost sesizată despre descoperirea fă­cută de către un servitor al d-lui Paul Verona, proprietar, în timp ce făcea săpături în grădina co­nacului, servitorul a dat peste opt morminte, în care se aflau două-trei cadavre intrate în pu­trefacţie. La unele dintre cada­vre se mai cunoşteau încă hai­nele cu care fuseseră îmbrăcate in momentul asasinării. Din primele cercetări între­prinse de poliţia Herţa s-a sta­bilit că la conacul d-lui Paul Ve­rona, proprietar din acea loca­litate, a funcţionat un comanda­ment militar sovietic, în timpul ocupaţiei din 1940—1941. Aci se centralizau toate opera­ţiunile de urmărire şi suprimare împotriva fruntaşilor români din regiune, cari rămăseseră sub o­­cupaţia rusă. De aci porneau sentinţele de condamnare şi exterminare a ce­lor mai buni români. Astfel se şi explică provenienţa celor opt morminte şi a cadavrelor desco­perite in grădina conacului din Herţa. Această descoperire a impre­sionat profund întreaga popu­­laţiune şi ea confirmă încă odată atrocităţile bandelor bolşevice. Ancheta continuă pentru in­­dentificarea victimelor. Spania bântuită de puternice furtuni şi ploi torenţiale In unele provincii, inundaţiile au provocat mari pagube Madrid 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani” co­munică : In toată Spania timpul rău continuă să bântue. Deasupra regiunii Sevilla s’au abătut puternice furtuni şi ploi torenţiale, care ai provocat mari pagube în cartierele muncitore­şti de la Heliopolis, p­eram şi re­vărsarea fluviului Guadalquivir. La Barcelona, fluviul Bistos a inundat şoseaua ce merge spre Franţa, circulaţia fiind complet întreruptă. In provincia Hussea ploile to­renţiale au distrus aproape com­plet recoltele. La Cordoba, revărsarea fluviu­lui Guadalquivir a provocat inundarea mai multor cartiere ale oraşului, iar culturile din re­giunile din împrejurimi sunt grav avariate. Din cauza furtunii puternice navigaţia a fost complet suspen­dată în golful Gasconiei, nume­roase vapoare refugiindu-se in portul Bilbao. In largul localităţii Azscorri, un vas de pescuit a fost aruncat de valuri pe o coastă stâncoasă, sfărâmându-se complet. Un pes­car s’a înecat, iar şase au reuşit să scape după ce s’au luptat cu valurile timp de trei ore. In Catalonia, peste 10.000 familii au rămas fără adăpost Barcelona, 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.” transmite : Ploile torenţiale au provocat în Catalonia revărsarea râurilor Sebos şi Illopregat, al căror ni­vel a crescut cu 7 m. peste nive­lul normal. Au fost inundate mari suprafeţe de terenuri de cultură. Peste 10.000 de familii au ră­mas fără adăpost. Nu se cunoaşte deocamdată nu­mărul victimelor. Legăturile feroviare sunt tă­iate în mai multe locuri. Pagubele sunt evaluate la mai multe milioane de pesetas. La 3 Mai, toată suflarea românească sare în aju­torul muncitorului sărac. ,Astra Română Societate Anonimă — Bucureşti — B-dul Regele Carol I Nr. 32 ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţa acţionari­lor că adunarea generală extraor­dinară a acţionarilor din 14 Aprilie 1942 a decis sporirea capitalului so­cial de la Lei 2.034.000.0­00 la Lei 2.542.500.000 prin reevaluarea unei părţi din activul societăţii. Această sporire se va face prin emiterea a 1.017.000 acţiuni noui de Lei 500 valoare nominală fiecare, care vor fi atribuite vechilor acţio­nari in mod gratuit in proporţie de 1 (una­) acţiune nouă la 4 (pa­tru) acţiuni vechi. Nouile acţiuni vor participa la rezultatele societăţii începând cu exerciţiul 1942. Pentru a beneficia de dreptul lor, acţionarii vor trebui să depună — în termen de trei luni cu începere de la 1 Mai 1942 adică până la 31 Iune 1943 — buletinele de sub­scriere la noua emisiune şi vechile acţiuni nominativate potrivit De­cretului Lege Nr. 2043 din 19 Iulie 1940, Împreună cu cuponul Nr. 33 detaşat dela aceste acţiuni, nouile acţiuni eliberându-li-se contra a­­cestui cupon. Depunerea ziselor buletine de subscriere, acţiuni şi cupoane va fi făcută la una din următoarele in­­stituţiuni : Banca Comercială Română, Bucu­reşti, Banca de Credit Român, Bucu­reşti şi Banca Românească Bucureşti. Buletinele de subscriere bazate pe cuponul Nr. 33 detaşat de la acţiu­nile nominative înscrise în regis­trul de acţiuni nominative al so­cietăţii vor fi completate şi sub­scrise de titularii acestor acţiuni. Înscrişi in acest registru, şi vor fi depuse de aceştia direct la sediul societăţii După data de 31 Iulie 1942, ac­ţionarii nu vor putea exercita drep­tul lor la această emisiune decât prezentând declaraţia de subscrie­re, in condiţiunile mai sus arătate, la sediul din Bucureşti al societăţii (secţia „Titluri”). ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦ PRAHOVA44 SOCIETATE ANONIMA ROMANA PENTRU INDUSTRIA MINIERA CAPITAL SOCIAL Lei 500.000.000 CAPITAL VĂRSAT Lei 330.000.000 BUCUREȘTI, B-dul CAROL 64 CONVOCARE Conform art. 27 din statute, d-nii acţionari ai societăţii „Pra­hova” sunt convocaţi în adunare generală ordinară, pe ziua de 25 Mai 1942 orele 11 a. m., la sediul social, B-dul Carol No. 64 pentru­­a delibera asupra următoarelor chestiuni puse la ordinea zilei: 1. Darea de sear­­ă a Consiliu­lui de administraţie şi raportul d-lor cenzori pentru anul 1941. 2. Aprobarea bilanţului şi a contului de profit şi pierderi pe anul 1941. 3. Descărcarea Consiliului de administraţie, a direcţiunei şi a cenzorilor pentru gestiunea anu­lui 1941. 4. Fixarea indemnizaţiei cuve­nite membrilor Consiliului de ad­ministraţie conform art. 24 din statute. 5. Alegerea a doi membri în Consiliul de administraţie în lo­cul d-lor E Carafa d’Andria şi Radu Goruneanu al căror mandat a expirat şi cari sunt reeligibili. 6. Alegerea a trei cenzori su­pleanţi pentru anul 1942. Pentru a putea lua parte la această adunare generală ordi­nară, d-nii acţionari sunt rugaţi a depune acţiunile lor, până la data de 20 Mai a. c., conform art. 28 din statute, la casieria socie­tăţii din B-dul Carol 64. In cazul când în lipsă de ac­ţionari sau din orice alt motiv nu s’a­r putea ţine valabil adu­narea îa data de 25 Mai 1942,­­ conform art. 31 din statute, ea se va ţine în ziua de 2 iunie 1942, orele 11 a. m., tot la sediul socie­tăţii, cu aceeaş ordine de zi, când va putea lucra valabil cu orice număr de acţionari prezenţi sau reprezentaţi, fără a mai fi nevoie de altă convocare specială. Pentru această se vor mai de­pune acţiuni până la data de 30 Mai 1942. Consiliul de Administraţie , 1603 Uzinele de Fier şi Domeniile din REŞIŢA s. a. A VI­Z Ca urmare la publicaţia de convocare pentru Adunarea Generală ordinară a acţionarilor Societăţii „UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA" S. A., pentru ziua de 7 Mai 1942, făcută în Monitorul Oficial Nr. 92 din 21 Aprilie 1942 şi în ziarul „CURENTUL" Nr. 5093 din 22 Aprilie 1942, se aduce la cunoştinţa Domnilor acţionari că în conformitate cu art. 11 din Statute, eliberarea legitimaţiilor servind drept carte de intrare la cea de a doua convocare din ziua de 17 Mai 1942, se va face până în ziua de 7 Mai 1942 inclusiv. Aceste legitimaţii vor fi cerute de către Domnii acţionari şi procuratorii lor, Societăţii (Serviciul Titlu­rilor, Str. Vasile Alexandri Nr. 4, Bucureşti). UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIJA S. A. Radu R. Radoveanu , I. Codreanu 26 Teatrul SAVOY - C. TANASE Mâine seară la 8:30 reluarea marelui succes NOROC TANASE cu C. TANASE și întregul ansamblu Biletele la Casa Teatrului 7 IN SERVICIUL VINICULTURE! NECTAR M on OPERA ROMANA Mâine seară va avea loc primul spectacol­ extraordinar cu celebra soprană dramatică! ERNA BALASUSI de la Opera din Viena şi Ni­renberg, care va­ cânta „TOSCA“ alături de domnii: Mircea Lazăr şi Petre Ştefănescu Goanga! Ultimele bilete la „ORFEU“ -- Telefon 4.05.12­­6651 ATENEUL ROMAN CONCERT EXTRAORDINAR AL ORCHESTREI de CAMERĂ din BERLIN HANS von BENDA Solist: VITTORIO BRERO Biletele la „ORFEU“ - PUBLICAŢIE Nr. 5657 din 28 Aprilie 1942 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că la Primăria oraşu­lui Roman, se va ţine, în localul biroului de constatare,­­la 16 Maiu a. c., licitaţie publică pentru pa­­varea de trotuare cu dale de be­ton comprimat şi borduri, în stra­da Ştefan cel Mare, în valoare după deviz de lei 1.674.436. Pentru a fi admişi la licitaţie, comercianţii vor depune o garan­ţie de 5 la sută din valoarea o­­fertei. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu dispoziţiile art. 88— 110 din legea contabilităţii pu­blice şi cu normele generale de licitaţii publicate în Monitorul Oficial Nr 127 din 1931. Primar, N. C. Pipă Secretar, Goilav Mihai 14 PRIMĂRIA ORAŞULUI MIZIL JUDEŢUL BUZĂU Pub­licaţiile Primăria oraşului Mizil, judeţul Buzău, aduce la cunoştinţă genera­lă că în vederea executării lucră­rilor de alimentarea oraşului cu apă potabilă şi canalizare pe ace­leaşi străzi pe unde se introduc conductele de apă, are nevoe de întocmirea proectului de­­lucrăn care va cuprinde: memoriul detai­lat ,anexele de calcul, măsurătoa­rea şi devizul, planul general şi detaliu carte de sarcini, eşalonarea lucrării pe etape. In acest scop invităm pe D-ni Ingineri de specialitate, cari doresc a executa aceste lucrări, ca după ce se vor fi documentat la faţa lo­cului, în care scop serviciul technic comunal stă la dispoziţie, chiar sărbătoarea să Întocmească aceste lucrări, până la data de 1 Iunie 1942, inclusiv, când trebuesc pre­zentate acestei Primării, spre a­n înaintate aprobării legale. Onorariul fixat pentru aceste lucrări, va fi cel fixat de Consiliul Technic Superior, odată cu aproba­rea proectului. Pentru prima etapă a lucrărilor pe teren Primăria dispune de circa 10.000. 000 lei, pentru lucrările de alimentare cu apă şi lei 2.000.000, pentru canalizare. Deasemenea în ziua de 20 Mai a. c, vor ţine următoarele licitaţii: La orele 9. — Aprovizionarea cu piatră sporită şi bolovani in va­loare de pe deviz, de lei 580.000. La orele 9 şi jumătate. — Apro­vizionarea cu nisip, pentru pavaje, in valoare depe deviz de lei 70.000. La orele 10. — Manopera de pa­vaje, din nou şi reparaţiuni, în va­loare depe deviz de lei 139.600. La orele 10 şi jumătate. — Re­­paraţiluni de executat la capela ci­mitirului uman şi Împrejmuirea acestui cimitir, în valoare de pe deviz, de lei 60.000). La orele 11. — Lucrări de asfal­tare de trotuare pe străzile oraşu­lui, în valoare de pe deviz de lei 840.000. La orele 11 şi jumătate. — Con­fecţionarea a trei căruţe „Stan­dard”, manopera, materialul fiind furnizat de Primărie. Devizele şi caietele de sarcini, se pot consulta zilnic, chiar sărbă­toarea, la Secretariatul Primăriei. Prevederile L. C. P. şi normele generale pentru ţinerea licitaţiilor publice, fac parte din prezenta in cea ce priveşte. Primi­ar, (ss) Spirea V. Anastasii» Secretar, (ss) I Ştefan Nr. 1623 1942, Aprilie 29­18 ******** ♦ 4 ♦ »♦ »+4-v-*»+4 » ♦ « SE CAUTA doi fochişti Spitalul de ortopedie Str. Traiaşi No. 27 Expoziţii In sala ziarului „Universul“ con­tinuă expoziţia „Grupului Plastic“ până la 10 Mai. Sunt expuse lucrări ale artiştilor consacraţi : Honoriu Creţulescu, G. Catargi, Jean Niţescu, Apostol Mânciulescu, Teodorescu Romanaţi, Nicoleta şi Alexe Poplăcenel, Liviu Bordeaux şi sculptorii Horia Igi­­roşanu şi G. Savargin. Teatrul COMEDIA in fiecare seară ora 8,45 şi Duminică MATINEU ora 3 marele succes MARGELUŞ cu Vasiliu Birlic şi Nora Piacentini Ultimele 2 spectacole Azi şi Mâine­­ 3 ora 6 d. a. h­ . LEBONNARD cuMINU FOTINO­I PRESE rapide pentru tablă, în bună stare de funcţionare, pentru ştanţare şi ambuti­­sare, presiune până la 50 tone, idem până la 25 tone, cu electromotoare proprii. CUMPĂRĂM. Oferte detai­late cu descriere şi preţ adresaţi la ziar 52 H. 28 ROMANIA PRIMARIA MUNICIPIULUI constanta PuMfeaţfime No. 20.130 din 27 Aprilie 1942 Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că în zi­ua de 13 Mai 1912 ora 11, se va ţine la sediul Primă­riei Municipiului Constanţa, licita­ţie publică cu oferte scrise,, tim­brate şi sigilate pentru procurarea cantităţii de 700 m. c. piatră cal­car în valoare totală de lei 980.000. Ofertele vor fi însoţite de garan­ţia de 5% din valoarea totală a ofertei. Garanţia definitivă este de 10%. Toate dispoziţiunile legale în vi­goare asupra licitaţiilor sunt apli­cabile acestei, licitaţii. Cadtul de sarcini devizul esti­mativ şi orice alte relaţiuni supli­mentare se pot căpăta în fiecare zi în o­rele de serviciu la Biroul licitaţiilor. Serviciul financiar. In caz că la termenul fixat mai sus, licitaţia nu va da rezultat din cauza neprezentării de concurenţi sau alte motive se vor ţine o nouă licitaţie în aceleaşi condiţiiuri­­ -­ data de 26 Mai 1942 ora 11. Primar (Indescifrabil) Secretar general, (Indescifrabil) Citiţi „TRUP şi SUFLET” MIŞU FOTINO A

Next