Universul - Capitala, decembrie 1942 (Anul 59, nr. 329-356)
1942-12-01 / nr. 329
Amir al 59-lea Nr. 329 Marți 1 Decembrie 1942 De vorbă cu cititorii noştri despre Gerhart Hauptmann, care re trimite salutul său, din Breslau, la a 80-a aniversare a naşterii sale de prof. ION HURDUBEŢU. La 15 Noiembrie oraşul Breslau a sărbătorit, într’un cadru măreţ şi impresionant, a 80-a aniversare a naşterii marelui scriitor Gerhart Hauptmann. Cu această ocazie poetul a binevoit a-mi înmâna alăturatul salut trimis din oraşul adolescenţei sale cititorilor ziarului „Universul“, care vor avea prilejul ca să găsească, în rândurile de mai jos, unele amănunte interesante în legătură cu viaţa şi opera sa. * Deşi prin calitatea sa de poet Hauptmann e expresia vie a neamului său, totuşi prin creaţiile sale el a reuşit să depăşească — poate o anticipare a evoluţiei umane — cadrul neamului, plasăndu-se astfel, în literatura universală, alături de Homer, Eschil, Shakespeare şi Goethe, pe cari place să-i numească : „meine Vordermänner” (antemergătorii mei). Nici din punct de vedere religios Hauptmann nu este un fanatic protestant. In scrisul său atinge ambele extreme ale celui mai curat creştinism şi a celui mai patriarhal păgânism. Opera sa este expresia vie a vieţii omeneşti în toate formele şi în toate stadiile ei de evoluţie. E deci natural ca poetul in cei 60 de ani de creaţie artistică să fie naturalist (,,Ţesătorii"), simbolist („înălţarea la cer a Auişoarei”), clasic (,,Iphigenia la Delphi”) şi uneori romantic („Fica catedralei”). In bogata sa creaţie literară (17 mari volume), poetul dramatic (40 de opere) şi poetul epic (20 romane şi epopei) nu face artă cu tendinţă. Nu scrie cu un anume scop, ci fiindcă e creat să fie poet şi deci sortit de soartă să împărtăşească semenilor săi frământările şi viziunile sale geniale. După un scurt debut ca sculptor, el s’a dedicat, de tânăr, exclusiv literaturii. In lunga sa viaţă alte îndeletniciri nu l-au tentat. N’a făcut niciodată politică şi s’a ferit să discute chestiuni politice şi de rasă, fiindcă el e mai presus de toate. Dintre operele sale, azi traduse în 30 de limbi, am putea aminti: „die Weber” (Ţesătorii), o dramă socială în care se rpoglindeşte viaţa grea a ţesătorilor din Riesengebirge, patria poetului; „Hanneles Himmelfahrt” („înălţarea la cer a Anişoarei, o copilă orfană de mamă, chinuită de un tată beţiv şi care pe patul ei de suferinţă visează o viaţă mai fericită între îngerii raiului; „Und Pippa tanzt”, o piesă simbolică, unde o tânără fată în toiul dansului moare, se sparge ca un pahar ; „Der Narr in Christo Emmanuel Quint”, credinţa unui ţăran silezian că e întruparea lui Isus Hristos ; „der Ketzer von Sorina" convingerea unui călugăr că e mai natural să trăiască ca păgân decât ca creştin; „Buch der Leidenschaft” în care tratează divorţid de prima sa soţie, precum şi marea epopeie în 9000 de versuri „Till Eulenspiegel în care, după modelul homeric, cântă în hexametri suferinţele omenirii după războiul mondial. E una din cele mai grele opere din literatura germană cu multe cuvinte noi creiate de autor. G. Hauptmann, fără a cunoaşte limbile clasice e totuşi un mare admirator al literaturii elene. Citeşte curent în limbile engleză, italiană şi franceză fără însă a le vorbi curent, de aceia în străinătate foloseşte exclusiv limba germană. : Călătoreşte mult şi trebue să se ştie că aceste dese şi ritmice călătorii fac parte din procesul său de creaţie. Fără ele ar fi un om blazat şi de mult demodat. Ele îi aduc înviorare şi-i dau imbolduri noi de creaţie Cu o regularitate bine cunoscută intimilor săi, postul petrece primăvara şi toamna târzie la castelul său din Agnetendorf-Silezia; vara pe insula Hiddensee-Marea Baltică; toamna pe malul lacurilor italiene, iar iarna întreagă pe Riviera ligurică (Rapallo). E un preţuitor al muncii şi toată ziua o petrece lucrând, citind sau dictând. Trebue subliniat faptul că poetul, de câteva decenii, nu-şi scrie operele, ci redictează. Seara o petrece în cerc intima familie (4 feciori), vechi admiratori sau invitaţi noi, la un pahar de vin. Ca şi Dabija Vodă, Hauptmann e un mare preţudor al vinului bun cu singura deosebire că el îl preferă nu în oală de lut ca domnul Moldovei, ci în pahare de cristal artistic lucrate. Noaptea doarme bine şi visează mult. Visurile joacă un mare rol în opera sa. Poetuli, conştient de acest fapt şi nu arareori aprinde lumina notând, pe peretele de lângă pat, conţinutul lor. După d. Voigt, un intim al casei şi cel mai bun biograf al său, viziunile şi visurile sunt temeliile creaţiei sale poetice („sie sind die Urgründe seiner Dichtung”). Femeia în viaţa lui G. Haupmann, cu .. excepţia soţiilor sale Maria Thienemann şi Margareta Marschalk, n’a jucat mare rol. Adversităţile şi răutatea criticilor nu l-au descurajat, ci din contră i-a dat puteri noi în lupta pentru viaţă şi creaţie. Maxima conduitei sale a formulat-o astfel: „Gehe deines Weges grade Schenken wird sich dir die Gnade” („Urmează-ţi drumul drept şi răsplata meritată îţi va fi dăruită”). Pe cărţile bogatei sale biblioteci a lăsat să se imprime, în cadrul pecetei, maxima latină: „ex corde lux” (lumina isvoreşte din inimă). Din inimă şi cu dragă inimă au creiat operele lor nemuritoare marii psihologi ai omenirii şi din prisosul iubirii a tot ceea ce e uman au cucerit şi subjugat sufletele noastre omeneşti, dealungul veacurilor: Homer, Eschil, Shakespeare, Goethe şi azi Gerhart Hauptmann, poetul sărbătorit ca nemuritor înainte de moarte. Gerhart Hauptmann, la masa sa de lucru, în castelul „Wiesenstein”, din Agne tendorf-Rie&engebirge. SĂRBĂTORIREA EROISMULUI UIMESC Sulsiilitatea de la Căminul Cultural „Tei“ Căminul cultural „Tei” de sub direcţia d-lui Nicolae Dudescu, cămin care s’a impus prin vizitarea spitalelor de răniţi, unde au dus mângâere prin manifestări artistice şi ajutoare răniţilor, a sarbatorit ori, în prezenţa unei mari asistenţe , şi mai ales a tineretului, marile victorii romane de la Caucaz, Bon şi Stalingrad. Solemnitatea a început prin intonarea imnului religios „Cu noi este Dumnezeu”, cântat cu insufleţire de întreaga asistentă după care ,rre. Dudescu, a citit ordinul de zi al Conducătorului Statului pentru glorificarea victoriei din Caucaz şi decorarea generalului Mihail Lascăr pentru fapte de arme extraordinare pe frontul Donului şi al Volgei. A urmat conferinţa d-lui Gh. Lungulescu despre eroismul armatei române, cu exemple şi documentări din acţiunile şi faptele de arme strălucite, clesa încheind printr’un vibrant apel la încrederea în biruinţa finală, care va asigura României întregirea şi cele mai fericite perspective de stat puternic şi naţional. Conferinţei i-au urmat producţiunile artistice ale tineretului căminului condus de d-na şi d. prof. Constantinovici, şi producţiile corale ale d-nei Vasiliu Roşiori, Valeriu Iacobescu, Ion Isaia, Alex. Vernescu, Traian Bers, din partea direcţiunei culturale a municipiului Bucureşti. • HWiTlMMIP 11 Ili llltw»«'*.— ■ ' --------------------------——------------------------ UNIVERSUM Solemnitatea ostăşească de la Batalionul de Gardă al Conducătorului Eri. Duminecă 29 Noembrie a. c. la orele 10 dimineaţa a avut loc la Batalionul de Gardă al Conducătorului Statului o impresionantă solemnitate, de educaţie ostăşeasca, cu care prilej au fost răsplătiţi şi înălţaţi în gnajd, ostaşii cu merite excepţionale în îndeplinirea datoriei, în cunoaşterea temeinică a armamentului nou şi însuşirea instrucţiei, cât şi cei care au reuşit la examenul oral şi la probele de aplicaţie tactică pe teren. La această ocazie solemnă de exemplară educaţie ostăşească pentru răsplătirea meritelor, au luat parte întreg corpul ofiţeresc în frunte cu d. colonel Victor Popescu, comandantul Batalionului de Gardă al Conducătorului Statului, precum şi ofiţeri instructori şi elevii şcoalei subofiţeri de infanterie de pe lângă Batalionul de Gardă al Conducătorului. După ce d. It. colonel I. Georgescu a dat raportul, preotul căpitan Gh. I. Barbu, confesorul Batalionului de Gardă al Conducătorului, a oficiat un solemn serviciu religios înaintea unui frumos altar improvizat în faţa Troiţei din curtea pavilionului principal. Răpunsurile religioase au fost date de corul format din ostaşii şi copiii de trupă ai Batalionului lui, sub conducerea d-lui cpt. Anton Niculescu, şeful muzicii. După ce ostaşii au fost botezaţi cu apă sfinţită, d. loeot. Petre Gălăşanu, a citit ordinile de zi, pe care toţi ostaşii le-au ascultat cu arma pentru ono şi într-o ţinută impresionantă. Apoi comandanţii de companii au pus noile galoane pe epoleţii ostaşilor înălţaţi în grad cu această ocazie. D. colonel Victor Popescu, comandautul Batalionului de Gardă al Conducătorului Statului, a rostit ostaşilor cu acest prilej o impresionantă cuvântare, în care le-a arătat frumuseţea şi valoarea preţuirii meritelor şi a muncii lor ostăşeşti, care este cea mai curată împlinire a datoriei pusă în serviciul Patriei, Regelui şi Conducătorului. „Cea mai mare preţuire şi cinstire a muncii şi meritelor unui ostaş — a spus d-sa — este darea de exemplu şi înălţarea în grad! Dacă până acum v’aţi făcut datoria atât de frumos - noulgrad vă porunceşte noui obligaţiuni şi îndemnuri şi mai mari în misiunea voastră sfântă de luptători viteji şi apărători neînfricaţi ai Patriei“! Din piepturile tinerilor ostaşi şi într’un singur glas a isbucnit salutul ostăşesc : „Isbândă sau moarte”! A urmat apoi citarea prinordin de zi şi distribuirea premiilor ostaşilor, care s’au distins pe câmpul de aplicaţie la însuşirea temeinică a instrucţiei cât mai ales la cunoaşterea excepţională a valoriii noului armament al infanteriei. Au fost premiaţi următorii ostaşi : Puşcă: Premiul I, soldatul Enache Nicolae; pr. II frt. Dinu Gh.; pr. III. frt. Tărâţă Gh. Puşcă mitralieră : Premiul I frt. Bunea Ioan; pr. II. frt. Bandea Gh.; pr. III. soldatul Vigole loan. Mitralieră: Premiul I. frt. Drăghici Marin; pr. II. soldatul Mihalcea Ştefan; pr. III. frt. Stroe Gheorghe. Grenadă : Pr. I. frt Barbu D. loan; pr. II. frt. Buică Mircea; pr. III. frt. Ciobanu D-tru. Tuturor acestor ostaşi li s’au dat şi premii în bani dintr’o donaţie special făcută batalionului de un bun român, d. Victor Puşcaşu. A urmat defilarea, după care această frumoasă solemnitate de educaţie ostăşească a luat sfârşit într’o mişcătoare înălţare sufletească. Botezarea ostaşilor INFORMAX1 3 Societatea Română de otorhinolanargologie va ţine adunarea generală anuală Marţi 8 Decembrie la ora 9 seara în amfiteatrul cel mare al spitalului Colţea, sub preşedinţia d-lui prof. dr. Gh. Buzoianu. Membrii societăţii care doresc a face comunicări sunt rugaţi a le anunţa cât mai neîntârziat d-lui dr V. Racoveanu, secretarul general al societăţii. Asociaţia membrilor onorari şi pensionari a corpului didactic invită membrii la consfătuire pentru ziua de 8 Decembrie ora 16, în sala „Spiru Haret” de la facultatea de Ştiinţe, palatul Universităţii, Bulevardul ,Carol. „ Asociaţia profesorilor de educaţie fizică, invită pe d-nele şi d-nii profesori de specialitate aflaţi în Bucureşti, să participe la aniversarea a 30 ani de la înfiinţarea sportului românesc, Marţi 1 Decembrie a. c., ora 17, în sala Dalles. @ La sediul Asociaţiei publiciştilor români (calea Victoriei 52) a fost a XXXIII-a şedinţă de comunicări în cadrul căreia a vorbit d. dr. Florin Codreanul despre „Interdependenţa economică a continentelor”, după care au luat cuvântul în contradictoriu d-nii: dr. Anton Ionescu, prof. I. Popescu-Băjenaru, I. P. Tudulescu, Alexandru Daia, precum şi d-nele Gallia Tudor şi M. H. Popescu. D. dr. Anton Ionescu a cetit schiţa „Din vie”, d. Gheorghe Bailgiu a vorbit despre „Amintiri din răsboiul cel mare”, d. Alecu Vanei a citit nuvela „Mitu”, iar d. Mihail G. Bonciu, fabula „Măgarul actor”. Şedinţa viitoare va fi Joi 3 Decembrie c. 9 Elevii şcoalei ofiţeri administraţie se prezintă la şcoală în Bucureşti în ziua de 6 Decembrie ora 8 din D. prof. Traian Săvucescu va ţine o conferinţă, în sala „Dalles”, astăzi Luni, la ora 18, despre : „începuturile ştiinţei botanice în Pomânia”. Membrii Cercului profesorilor din Bucureşti sunt convocaţi în adunare generală extraordinară Marţi 1 Decembrie a. c. ora 16, în saloanele Cercului din str. Elie Radu 6, cu următoarea ordine de zi: Serbarea jubileului de 40 de ani de la întemeerea Cercului; chestiuni administrative; comemorarea zilei de 1 Decembrie. @ „Sfânta Arhiepiscopie a Bucureştilor, vesteşte pe toţi cucernicii preoţi ai Episcopiei, ca fiecare în biserica sa să oficieze Te-Deum în ziua de 1 Decembrie, orele 11 dim. BISERICEŞTI “ Duminică 13 Decembrie a. c. va fi sfinţirea bisericii Sfinţii împăraţi din suburbana Tudor Vladimirescu, str. Voevodul Mihai 20. 9 Parohia Sf. Gheorghe-Griviţa caută cântăreţi cu şcoală. Biserica Sf. Andrei Bucureştii Noui, caută cântăreţ bun şi un paracliser nemobilizabil. @ Corul Bisericei „Olteni” (str. Olteni nr. 27) angajează soprană, tenor prim şi bass centru, notiști, cunoscători de repertoriu. 3 In NUMĂRUL 6 revista DER ADLER aduce: Aspecte de la Marea îngheţată şi pănâ la Caucaz / Vânătorii paraşutişti în Africa / Prima victorie aeriană / Un sticlete şi patru şoimi roşi fi multe alte articole şi reportaje interesantem ut Cea mai mare revistă aviatică germană death în limba română Preţul Lei 12.Informaţiuni prin: Cartea Românească, Casuta poştală 403, Bucureşti SIGURĂ DE SUCCES! Apa de Colonia „Tosca“ dă femeii moderna siguranţa unui succes deplin; potrivită specificului» femenin, ea uneşte în chip armonic distincţia autentică cu cel mai ales rafinament. „TOSCA'*1, e Apa de Colonia a femeii modernei GELOTANIN CHOAY la Farmacii şi Droguerii minunat contra diareei, disenteriei, coiţei. Pachete pentru copiachete pentru adulţi jehriu uutinituri ! APARATE PENTRU LABORATOARE— INSTRUMENTE MEDICALE Bucureşti, Str. Academiei Nr. 1 Telefon 4.13.86 și 5.22.91 Vinde convenabil : Aparate, ustensile, instrumente, sticlărie, mobilier, ambalaje, etc. pentru: Laboratoare, chimie, farmacii, spitale, dispensare, sanatorii Cabinete medicale etc. Engros-Endetail ■ Cereţi oferte ie vânzare TUBURI şi COTURI de bazalt pentru canalizări. A se adresa telefon 3.51.70 993 RADIO noi, germane, cu preţuri original® de fabrică. Super 4 lămpi, toate posturile ziua, numai 12.000 Schimb de aparate. Aparate la baterie, inc., bateriile, de la 10.500 lei. Reparaţii garantate execută inginer diplomat specialist. „SAGECO“ Academiei 6, etaj I. Tel. 5.71.01 . 93 caazie rara Maşini pentru morăirit, instalaţie de curăţat-spălat-uscat capacitatea 40 tone pe zi, instalaţie de măcinat (valtuf şi sute plane — maşini de gris— malaxoare etc.) capacitatea 25 tone pe zi. Fabricat: Firma mondială, complect noi, curând livrabili, România sau Transnistria, cu preţ avantajos de vânzare. Amatori serioşi trimit adresa la AGENŢIA DE PUBLICITATE G. M. VOGT, Câmpineanu 7 2500 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI Subsecretariatul de Stat al Românizării, Colonizării şi Inventarului CENTRUL NAŢIONAL DE ROMANIZARE Direcţia Bunurilor Serviciul Licitaţiilor Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 16 Decembrie, anul 1942, ora 9, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise, la sediul C. N. R„ Serviciul Licitaţiilor, str. Mântui casa nr. 42, pentru arendarea pe termen de doi ani a fabricei de spirt din vin fostă „Bergher şi Adler" din oraşul Buzău, jud. Buzău. Licitaţia va începe de la valoarea de lei 800.000 anual, cu obligaţiunea pentru arendaş de a face reparaţiile necesare. Ofertanţii trebue să fie de origiină etnică română ,şi vor depune garanţia de 10% la valoarea pe doi ani a arenzii, prezentând recipisa de consemnare a Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Nu se admit garanţii sub alte forme. Persoana asupra căreia se va adjudeca definitiv, este obligată ca în termen de 10 zile dela data comunicării, să semneze contractul de arendă, plătind toate taxele de contract şi impozitele legale, precum şi cheltuielile de publicaţie în ziar şi Monitorul Oficial. Condiţiunile şi obligaţiunile se găsesc în caietul de sarcini de la C. N. R. Serviciul Licitaţiilor şi la sediul Comisiunei Judeţene Buzău. Director General, Oct. Maiorescu Director, V. V. Constantinescu 6107 Uf! Iiam creştinesc in insula Ma Kaleh In ziua de 21 Noembrie împlinindu-se un an de la întemeierea „Capelei Sfintei Cruci biruitoare“, în insula Ada-Kaleh, capela întemeiată de „Aşezământul Sfintei Fecioare Maria“ pentru cinstirea eroismului român s-a sărbătorit cu mare solemnitate hramul bisericii. După săvârşirea sfintei liturghii, de către superiorul capelei, preotul Dosoftei Constantinescu, în prezenţa întregului comitet al capelei, a populaţiunei creştine şi a notabililor musulmani, a primarului şi hogei Regep I. Săli s’a oficiat o slujbă specială pentru biruinţa oştirilor ce luptă pentru sfânta cruce şi un parastas pentru eroii căzuţi pe câmpul de luptă . AJUTORAREA POPULAŢIEI Cu acest prilej s’a împărţit ajutorul de 70.000 lei trimis de Aşezământul Sfintei Fecioare Maria la 42 de familii sărace, dar care a produs o adâncă mulţumire familiilor nevoiaşe. Seara comunitatea creştină şi musulmană a sărbătorit pe d. primar Emin Hasip, printr’o masă comună, împlinind nouă ani de primariat în insulă. S’au rostit cuvântări pentru Dinastie, ţară, Conducător şi glorioasa sa armată încununată de glorie. Răspunzând, d. Emin Hasip a mulţumit pentru dragostea populaţiunei, şi a promis aceeaşi muncă devotată şi in viitor pentru ridicarea insulei şi a populaţiunei şi pentru servirea cu devotament a Ţării. CAUT asociat pentru industria lemnului circa 2 milioane, posed atelier, magazie mare, maşini industriale şi un vast teren pentru depozitat materiale, adresa ziar sub Indusria lemnului V. 179. 982 Amatori localnici din judeţele Bucovinei, Basarabiei, Moldovei, Dobrogei, Muscel, Argeş şi Olt pentru colectarea obiectelor de cauciuc pot adresa ofertele la Oficiul Cauciucului Bucureşti Şos. Pandurilor Nr. 71, spre a li se trimite condiţiunile Maşini de Tâmplărie Bandzag Keilmaşin burghiu Maşină de doage pentru Butoaie de vânzare Calea Plevnei 238 983 Dnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe abonamentului expirat. Mobilier Medical Cabinete complecte şi piese parţiale vinde convenabil din depozit ,,Centrala Laboratoarelor“ Instrumente medicale - Aparate de Laborator A. D. IONESCU & Co. Strada ACADEMIEI Nr. 1 — Telefon 4.13.86 şi 5.22.91 întreprindere pur românească Cereţi oferte Reumatismul şi Guta CU 5000 DE A Sa nu credeţi că titlul de mai sus este o greşeală de tipar, reumatismul şi guta sunt cu adevărat boli cunoscute din timpurile cele mai vechi. Scheletele desgropate după mii de ani au arătat ştiinţei urme vădite cari dau dovada că şi lumea Femeile se îngraşă pentru că mănâncă mult ? Una din cauzele îngrăşării este şi alimentaţia, dar de cele mai multe ori cauza este şi lipsa de mişcare suficientă. Silueta femeii se poate mONI INUHILĂ? de atunci a fost chinuită de boli reumatice şi gutoase. Faţă de lumea de acum 5 milenii, cei de astăzi au posibiltatea de a folosi pentru combatere un mijloc sigur. Tabletele Togal- Prin Togal durerile dispar şi se redă vitalitatea bolnavului. Togal-ul nu e dăunător nici unui organ. 73 deja fără suferinţe şi renunţări, făcând o cură de slăbire cu tabletele de slăbire Kissingen. Un produs natural al Băilor Kissingen, 1900 VIZITA RECTORULUI UNIVERSITĂŢII DM FREIBURG I. BR. D. WILHELM SÜSS de D. BARBILIAN prof. universitar Facultatea de Ştiinţe are plăcerea să anunţe sosirea în Bucureşti a d-lui Wilhelm Suss, rectorul Universităţii din Freiburg im Breisgau şi unul din cei mai distinşi geometri germani. D-sa va desfăşura, în calitate de profesor-oaspe al Facultăţii, un ciclu de trei conferinţe sub titlul „Flächentheorie gegründet auf Eiflächen“ sau, pe româneşte: „Fondarea teoriei suprafeţelor pentru ovale“1. Prelegerile (în limba germană) se vor ţine în Amfiteatrul Spiru Haret (localulFacultăţii de Ştiinţe) în zilele de 30 Noembrie şi 1 Decembrie (ora 18) şi 3 Decembrie (ora 18 jum.). * Wilhelm Süss aparţine generaţiei de combatanţi din primul război mondial. De aceea primele sale scrieri matematice apar abia prin 1922. Aceste începuturi, care se aşează în cuprinsul cercului de idei al lui David Hilbert, se disting totuşi prin neobicinuita ascuţime şi adâncime a vederilor. Ele pot fi socotite un câştig definitiv al cercetării matematice. Ca exemplu menţionăm contribuţia de prim ordin adusă de d. Süss întru întemeierea axiomatică a noţiunii de volum. Critica hilbertiană distinge două moduri de echivalenţă a ariilor din plan : echivalenţa prin descompunere şi echivalenţa prin întregire. Ele sunt în general ireductibile una la alta şi nu se identifică decât în virtutea unei noui axiome, a lui Archimede (posibilitatea pentru un segment adăugat lui însuşi de a creşte dincolo de orice limită). Problema extinderii acestei analize la spaţiu (la volume) rămăsese deschisă. Ba chiar, prin lucrările lui Dehn, părea să comporte un răspuns negativ. Prin punerea în primul plan a aşazisei „echivalenţe în felul lui Cavalieri“ a două piramide, Wilhelm Süss reuşeşte să desvolte teoria echivalenţei volumelor în strânsă analogie cu teoria echivalenţei ariilor din plan. In modul acesta, răspunsul la una din problemele cele mai desbătute, privitoare la fundamentele geometriei și care sfidase puterile unor matematicieni ca Gauss, este epuisat. Lucrările sale mai târzii, unele dintre ele gândite sub cerul îndepărtat al Japoniei, unde d. Süss a fost un număr de ani profesor-oaspe, privesc geometria lui Minkovsky, cu corp convex normativ. Süss desvoltă geometria diferenţială a acestui spaţiu special, „geometria diferenţială relativă”, folosind în locul representării sferice a lui Gauss, reprezentarea pe corpul convex normativ. In acest cadru modern, care îi e propriu, Süss reia cele mai multe din problemele clasice ale geometriei globale, cum ar fi: caracterizarea sferei, a corpurilor ovale, apoi greaua problemă a isoperimetrelor pe care le poartă la un mare grad de generalitate. Din această scurtă trecere în revistă a principalelor momente ale unei cercetări cutezătoare, se poate presimţi însemnătatea şi resonanţa largă a operei matematice a lui Süss. ❖ In d. Wilhelm Süss salutăm nu numai pe geometrul eminent ale cărui idei şi rezultate am încercat să le schiţăm mai sus, dar, în acelaş timp, pe reprezentantul autorizat al matematicelor germane , din 1939 d. Süss e preşedintele Societăţii Matematicienilor Germani. Se poate vorbi, indicând mai mult decât un accident geografic, die matemiaitice germane, franceze, italiene ? Noi credem că da. Prejudecata unor matematice egale lor însele, sustrase influenţelor de orice fel, unificate prin comuna măsură a canonului logic, trebue părăsită. Dimpotrivă, la o privire atentă, descoperim în acest domeniu, reputat uniform, o mare varietate de moduri. In matematice, întocmai ca în artă şi poesie, diferenţele personale şi chiar fatalităţile rasiale găsesc mijlocul să se exprime. Acest fenomen va rămâne o vecinică mirare pentru profan. Cine stă însă în centrul frământării matematice, resimte puternic individualitatea creaţiei din această ramură de cercetare. Operele matematice robesc şi încântă, întocmai ca operele pasiunii şi imaginaţiei. Ceea ce deosebeşte gândirea matematicienilor de rassă nordică e un respect aproape mistic pentru ordinea obiectivă. Matematicianul germanic desvoltă un tip intelectual care reprezintă opusul ideologului sau abstractorului. Teoriile sale sunt hărţi atente ridicate asupra lucrurilor, prelucrate apoi în vederea unei viitoare reîntoarceri, cu o mai mare bogăţie de informaţii şi sugestii, către aceeaşi realitate. Această tendinţă îşi găseşte explicarea într-o scrupuloasă conştiinţă artistă, frecventă la oamenii acestei rasse. Michel Angelo (acest got italic) vorbeşte undeva de sentimentul de care se întovărăşeşte execuţia operelor sale: aceia, de a libera, din piatra compactă, statui preexistente. Poziţia lui nu e cu mult diferită de a unui Gauss, Riemann, Klein sau Weierstrass, — pentru a nu pomeni decât nume ale „marii tradiţii“, — caracterizată prin postularea unei ştiinţe independentă de studii (din a cărei taină ardoarea cercetării descoperă pământuri isolate) şi prin voinţa de a corecta excesul logic cu întrebarea stăruitoare a naturii. Exemplul lui Riemann e dătător de măsură. Acest băiat de pastor din ţinutul Hannovrei valorifică pentru prima dată, în domenii de cercetare aride, intuiţia fizică, a fenomenelor. Până la Riemann, numai intuiţia geometrică, spaţială, părea săaibă virtute investigativă. * Ca o aplicare directă a Psichologiei Tipurilor, a lui Jaenssch, d. L. Bieberbach (profesor de Teoria Funcţiunilor la Facultatea de Ştiinţe din Berlin şi decanul acestei Facultăţi) recunoaşte printre matematicieni frecvenţa a două tipuri creeatoare : tipul radiant (Strahltypus), acela care proiectează lumea sa ideală în afară, violentând ordinea obiectivă, și, — opus acestuia, — tipul integrant (Integrationstypus), pentru care matematicele nu sunt un joc singuratic, ci o armonioasă încadrare a spiritului în natură. Primul tip abundă printre matematicienii de rassă sudică. Tipul integrant îl întâlnim mai ales printre matematicienii de rassă germanică. Necesitatea internă îi mână pe aceştia din urmă nu la a creea sisteme logic coherente, dar arbitrare, ci la o clarificare prin modele intuitive, la o îmblânzire a abstracţiunii, făcând-o sufleteşte mai apropiată. Matematicele, la fel cu celelalte activităţi omeneşti, ridică probleme de stil care nu pot fi indiferente filosofilor culturii. Aceste probleme nu capătă însă un înţeles decât repuse în cadrele naturale, trase de fatalităţile sângelui şi rassei. Cred că nimeni mai mult decât cel ce semnează aceste rânduri, nu preţuieşte adevărata cultură franceză, caracterul ei net, apodiotic, fervoarea ei abstractă, întrebarea e alta însă : în ce măsură această vechie şi ambiţioasă cultură e complementară latenţelor noastre ? Prin aşezări care scapă controlului nostru, cele două potenţiale sunt făcute mai mult să se scadă decât să se adune. In genere, influenţa franceză a dus la noi la exagerarea tipului radiant, la o supralicitare ideologică lipsită de autenticitatea şi strălucirea din ţara ei de origină Altul e cazul culturii germane. Exemplul lui Maiorescu şi E.mnescu (pentru a alerga la cele mai isbitoare) ne stă înainte. Nu este într’adevăr nicio legătură între Eminescu, de dinainte de şederea la Viena şi Berlin, a produs cel puţin în parte al mediului francizant din ţară,—şi Eminescu transcendentalist, de mai pe urmă, aşa cum frecventarea liricilor germani ni l-a dăruit. S-ar putea ca pământul german să aibă pentru omul din miază-zi, recules, care-l calcă, virtutea transfiguratoare a solului latin, pentru un Goethe sau Shelley. Aşa cum am încercat să arăt, matematicele pun în joc puteri sufleteşti nu mult diferite de cele solicitate de poesie şi artă. De aceea ele ne ajung puternic colorate după rasă şi individ. Matematicele germane reprezintă un climat propice desvoltării tinerei cercetări româneşti. Ele temperează ariditatea abstracţiunii şi excesele unui personalism nepotrivit şi steril, încât, odată cu salutul de bună venire, îndreptăm spre reprezentantul printre noi matematicienilor germani, eminentul nostru coleg Wilhelm Süss, aceste rânduri de recunoaștere pentru o cultură de atâtea ori glorioasă. .