Universul - Provincie, decembrie 1942 (Anul 59, nr. 329-356)

1942-12-01 / nr. 329

FOTRBEn Fabrică de Tricotaje București. Str. Lucaci 114 VlftDE IN DETAIL JACHETE ■— BLUZE — PULOVERE — AR­­TICOLE COPII. Tramvai 7—25. — Haia Traian. 1900 Vând FAG—Buşteni material superior pentru placa­je, mobilier şi cherestea­uca. 7000 m. c. Predabil in picioare sau fasonat franco gara, eventual fac combinaţie, necesar 3 milioane. Adresaţi ziar sub ,,Fag 41“ căsuţa 203 W. CAUT RELAŢII pentru reprezentare sau cumpărare de orice fel de articole alimentare din toată Ţara. Condiţiuni sub: „Firmă Serioasă“ la ziar 210 F. 1900 r ­M* Sin*t5fl£fjas*­ Ajustori mecanici calificaţi angajează imediat UZINELE MĂ­RG­INE­AN­CA Informaţiuni la Direcţia Uzinelor Strada Benito Mussolini Nr. 21, Bucureşti Societate mare comercială caută pentru imediat un contabil versat. Oferte la ziar sub Import 1871 9T8 FABRICA de cherestea din Bucovina caută administra­tor versat în toate lucrările. Oferte detailate indicând serviciile anterioare în întreprin­deri similare, sub ..Cunoscător"', la ziar sub 138­­. 959 ăutăm pentru închiriat Magazie de zid pentru depozitat cca. 20 vagoane mărfuri preferabil mică locuinţă pentru magazine. Adresaţi S. A. R. COMERŢUL TEHNO­ CHIMIC Str. Bursei No. 1. Telefon 3­43-67. DEPOZIT DE VINURI și fabrică de Rom, Lieheur, Vermuth. Vad vechi. Clientelă numeroasă. Instalaţie completă, edecuri, budane etc. Ploeşti, vinde Agenţia Costescu Str. Sarmisegetuza Nr. 1 (Colţei) 989 SEEGRAS­alitatea l­a lei 120 kg. vinde endetail Marin I­l­ir­ea, articole tapiţerie Str. Carol 54 etaj. Te­l­­efon 5.64.18. 953 Cant maistru tăb­ăcar pentru o mare fabrică din nordul Moldovei Salariu bun, locuinţă, lemne, lumină Ofertanţi serioşi adresaţi telef. 5.54.73, orele 2—4 d. m. sau Tăbăcăria „Omnia“, Com. Iţcani 950 UNIVERSULAnul al 59-lea Nr. 329 Marți 1 Decembrie 1942 CALENDAR LUNI, 30 NOEMBRIE Ortodox : Ap. Andrei. Catolic : Andrei. Protestant: Andrei. S’a stins din viaţă, la Braşov, — unde era procuror, — poetul Cinci­­nat Pavelescu (1934). Räsarituil soarelui 7,29. Apusul soa­relui 16,38. RADIO LUNI, 30 NOEMBRIE RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 KW. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55­ 8.00; ORA DIMINEŢII: Deschi­derea emisiunii; Radio jurnal; Con­cert de dimineaţă; închiderea emi­siunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30; POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Deschiderea emisiunii. ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Radio jurnal (informativ, a­­gricol şi cultural). 13.10: Taraful Ion Matache. 13.45: Serviciul de publicitate. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.15: Serviciul de publicitate. 14.30: ORA RĂNIŢILOR. I) Orchestra N. Martini, voce Nicu Stoenescu. II) Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.10: Emisiune specială In limba rusă. 17.30: POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii: Or­chestra Soc. Rom. de Editură, voce Nicu Stoenescu. 18.50: Jurnalul tineretului . 19.00: Octetul de Mozart executat de d-nii: Bârlea şi Lebădă. RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal In limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45: Muzică variată (discuri). 19.50: Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.03: Serviciul de publicitate. 20.10: Ivonne Demetriad Rosetti, a­­companiat de Bibi Alexandrescu. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO: Ci­clul „Universităţile româneşti“. Prof. Anibal Theodorescu: Universitatea din Bucureşti. 21.00: Muzică variată (disc.). 22.00: Radio jurnal, sport. 22.20: Serviciul de publicitate. 22.25: Dansuri simfonice (discuri). 23.00: Muzică variată, uşoară (disc.). 24.00: închiderea emisiunii. , RADIO-MOLDOVA 280,9 metri 13.00: Deschiderea emisiunii. învă­ţătura zilei. Muzică românească (di­scuri). 13.30: Radio-Jurnal (I). 13.45: D. Traian Constantinescu-ha­waiană. 14.05: Muzică pentru masă (disc.). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Muzi­că populară (discuri). 19.00: DIN TRECUTUL NOSTRU, d. prof. N. Bejenaru: Un nou mod de a privi domniile fanariote. 19.15: Cântă Maria Cebotari (disc.). 19.35: Piese uşoare pentru diferite instrumente (discuri). CONFERINŢA d. prof. Pavelco : Cultul trecutului. 20.15: Cântă Rosită Serrano (disc.). 20.30: Orchestra de promenadă a Filarm. Moldova din Iaşi, dirijată de d. prof. Carol Nesek. 21.00: Radio-jurnal (II). 21.15: Continuarea programului or­chestrei a Filarm. Moldova de pro­menadă din Iaşi. 21.45: Muzică uşoară italiană şi spa­niolă (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal în limba italiană: M Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20: Emisiune In limba Italiană: Muzică. 22.40: Emisiune În limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune in limba en­gleză. MARTI 1 DECEMBRIE 1942 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 304,5 m. 823 kHz. 12 kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55—8.00. ORA DIMINEŢII: Deschi­derea emisiunii; Radio-jurnal; con­cert de dimineaţă; închiderea emi­siunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Deschiderea emisiunii. ORA OSTĂŞEASCA ROMANO-ITALIANA. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Radio jurnal (informativ, a­­gricol şi cultural). 13.10: Orchestra Ion Luca Bănă­­ţeanu-voce Puiu Cucu: Cântec şi jocuri din Banat; Poemul „Regele munţilor”, de Tîmotei Popovici (voce Puiu Cucu); Culegere de cântece şi jocuri din Ardeal. 13.45: Serviciul de publicitate. 13.50: ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.15: Serviciul de publicitate. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Tarafurile reunite: Gr. Dinicu, V. Predescu, I. Tandin, V. Julea, I. Lucaci, P. Moţoi, Fănică Luca şi cântăreţii: Rodica Bujor, Ioana Radu şi ştefan Savu. 15.30: Reportaţii germane de ne­front. 15.40: închiderea emisiunii: RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.10: Emisiune specială în limba rusă. 17.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18: Deschiderea emisiunii. I) ţari PRIETENE ŞI ALIATE: JAPONIA. II) Muzică japoneză (discuri). 18.30: ORA ITALIEI. 19.05: Compozitori români (discuri) RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: știrile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45: Muzică variată (disc.). 19.50: Radio jurnal (informativ si cultural). * 20.05: Serviciul de publicitate. 20.10: Corul Radio dir. de Prof. Ion Croitoru. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO : Ciclul „Descoperiri în electricitate", Ing. Leonida: Conservarea energiei Mayer. 21: „La şezătoare“ — icoană din Ardeal de Tiberiu Brediceanu; Or­chestra Radio dir. de Th. Rogalski, solişti Felicia Volănescu-Ionescu, Al. Grozuţă, Eremia Alexandrescu şi co­rul radio. 22: Radio jurnal; sport. 22.20: Serviciul de publicitate. 22.25: Jocuri şi cântece din Ardeal — Orchestra Radio, dir. Th. Rogal­ski* solişti Felicia Volăneni-Ionescu şi Eremia Alexandrescu. 23.00: Muzică variată uşoară (disc.). 24; închiderea emisiunii. RADIO—MOLDOVA 280,8 metri 13.00: Deschiderea emisiunii. învă­ţătura zilei. Uverturi uşoare (disc.). 13.30: Radio-jurnal (I). 13.45: Orchestra de salon Barbu Mi­­ronecu. 14.30: Muzică vocală uşoară ger­mană (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Muzică de promenadă (discuri). 19.00: ACTUALITĂŢI CULTURALE. 19.15: Suite pentru orchestre (disc.). 19.40: Recital Chopin (discuri), la pian Raoul Koczalski. 20.00: CONFERINŢA —­d. prof. Di­­dilescu: Figuri ardelene în cultura Moldovei. 20.15: Concert de rapsodii (discuri). 20.40: D-ra Iulia Voloc-voce, d-na Xenia Moscu-pian: Romanţe vechi. 21.00: Radio-jurnal (II). 21.15: Selecţiuni din opere italiene (discuri). 22.00: Muzică de dans (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. FOSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 lew. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană : Muzică. 22.20: Emisiune In limba Italiană : Muzică. 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune in limba en­gleză. în CURIER JUDICIAR LIBERAREA COLONELU­LUI BRABEŢEANU Ziarele au scris la timp şi pe larg despre afacerea de trafic de influenţă în care au fost im­plicaţi col. Sn refer. A. Brabe­­ţeanu şi I. Schneiberg. Se ştie astfel că ambii au fost puşi sub rigorile legii penale pen­tru că au pretins şi încasat dela s. a. Reşiţa peste un milion lei spre a-i obţine aprobarea unei furnituri de 12 envelope de au­tomobil. Cazul a venit în judecata tri­bunalului corecţional. Aci s’a semnalat că cererea s’a făcut, s’a rezolvat, iar comunica­rea s’a trimis,, direct de s. a. Re­şiţa şi în mâinile conducătorilor ei, fără nici un amestec al învi­nuiţilor sau contribuţie a lor; că întreprinderea e sub îndrumare şi direcţie militară, deci cu legă­turi directe la minister, aşa că „influenţa“ inculpaţilor era nee­ficientă, şi că plata sumei incri­minate a avut cu totul alte ros­turi. S’a cerut deci liberarea până la judecată. Trib. Ilfov s. r. a admis cere­rea şi a ordonat imediata libe­rare a preveniţilor. Procesul s'a amânat apoi în Decembrie. SLUJITORI ,,CREDIN­CIOŞI” AI COMUNEI Parchetul a trimis deadreptul în judecata tribunalului corecţio­nal pe Const. Marinescu, fost controlor al primăriei suburbane Şerban Vodă şi Alex. Niculescu, fost primar chiar al aceleiaşi sub­urbane. , Ambii sunt autorii unei nesfâr­şite serii de acte, cel puţin nere­gulate, ce au căşunat administra­ţiei publice locale, în chestiune, considerabile daune. Astfel, cel dintâi, dobândind delegaţia de reprezentant al in­tereselor comunei în comisiunea de impuneri, a înlesnit evasiuni fiscale pe urma cărora ►— numai dosarele aflate până acum— primăria a pierdut vreo 600 mii lei, iar celalt a tot aprobat scă­deri, curioase şi în orice caz ne­justificate, în sume însemnate. Ambii s-au făcut, în chipul a­­cesta, vinovaţi şi vor fi judecaţi ca atare, pentru infracţiuni la legea patrimoniului public. ----------®4®---------­ P. S. loan Suciu, episcopul Oradiei, la Timişoara 27 Noembrie P. S. Episcop unit Ioara Su­ciu al Oradiei, a slujit sf. litur­ghie în biserica română­ unită, din cartierul Fabrică, înconjurat de un sobor de preoţi. La această slujbă au asistat refugiaţii din Ardealul cedat, cu cari P. S. Episcop s’a întreţinut. P. S. Sa Ioan Suciu a vizitat pe P. S. Sa dr. Vasile Lăzărescu, episcopul Timişoarei, iar seara, la Casina refugiaţilor, s’a dat o masă,­in onoarea P. S. Sale. INFORMAŢII • La telegrama omagială pe care Asoc. gen. a profesorilor din­ învăţământul muncitoresc a tri­­m­is-o d-lui Mareşal Antonescu, s’a primit următorul răspuns : „Mulţumesc din inimă profe­sorilor din învăţământul munci­toresc pentru simţămintele ex­primate’’. MAREŞAL ANTONESCU • Sâmbătă la ora 10 dim. la biserica Sf. Vasile (din calea Vic­toriei) s’a oficiat o slujbă de po­menire pentru profesorul Nicolae Iorga de la a cărui moarte s’au împlinit doi ani. Au asistat, din partea familiei: d-na col. Chirescu şi d. cpt. Pe­tre Iorga; d-nii: George Brătia­­nu, Voicu Niţescu, N. Batzana, D. V. Toni, pr. Nae Popescu, general Georgescu-Pion, Andrei Rădulescu, B. Simionescu, Popa Lisseamui, N. Georgescu- Cocoş etc. • Compania de teatru Mişu Fotino a oferit Consiliului de patronaj spectacolul de Joi 10 Decembrie orele 3-6, în beneficiul cantinelor şcolare. Preţul locurilor a rămas acel obişnuit matineei al teatrului. Sp­ectacolul va avea loc la tea­trul „Alhambra“, unde compa­nia Mişu Fotino joacă actual­mente. • In Monitorul Oficial nr. 276 din 24 Noembrie 1942 publicân­­du-se vacant postul de şef de lu-I crări de la laboratorul de Gravi- I tate, Căldură şi Electricitate de pe lângă Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, se aduce la cunoş­tinţa doritorilor de a ocupa acest post şi care îndeplinesc condiţiu­­nile cerute de art. 79 din legea înv. universitar, că înscrierile se fac la secretariatul Facultăţii de Ştiinţe (str. R. Poincaré 14) timp de 15 zile de la data publicării vacanţei în Monitorul Oficial. • Păstraţi apa în pământ prin mijloace culturale, iată ce propovădueşte LUPTA CONTRA SECETEI, scrisă de d. Dr. D. Săndoiu, şef de laborator la Insti­tutul de cercetări agronomice. A apărut în Biblioteca agricolă a ziarului „Universul“ Nr. 109-110. Preţul 28 lei. Coperta fiecărei broşuri con­ţine catalogul complet al întregei Biblioteci. • Cursurile şcoalei de subofi­ţeri sanitari activi şi de rezervă încep la 1 Decembrie 1942. Toţi elevii se vor prezenta la şcoală cu întreg echipamentul prevăzut de decizia ministerială nr 2631 din 27 octombrie 1942, In­­str. Institutul medico-militar 3, Bucureşti. • Monitorul Oficial de Sâm­bătă nr. 260 publică decretul-lege pentru regniparea serviciilor ad­ministraţiei centrale a ministeru­lui de finanţe. • Ministerul Afacerilor Interne face cunoscut că Buletinul său, care apare sub îngrijirea Oftatu­lui de Studii, Documentare şi Statistică a ministerului, a fost distribuit librăriilor spre vân­zare. • I. P. S- Mitropolit Visa­­rion Puiu, fiind însărcinat de d. comandant de căpetenie al ar­matei, prin deriziunea nr. 24 din 1942, publicată în Monitorul Ofi­cial nr. 272 din 19 Noembrie 1­942, cu misiunea organizării bi­sericilor şi îndrumării spirituale a populaţiei din Transnistria, de­vine membru de drept al Sf. Si­­nodurce timpul cât îndeplineşte aceasă misiune. • Comisia de îndrumare a activităţii şcoalelor şi bisericilor române din Macedonia, deschide un concurs pentru premierea ce­lor mai bune transpuneri în dia­lectul cult macedo-român a Sfin­tei Liturghii, a Sfântului Apostol şi a Sfintei Evanghelii. Manuscrisele se vor depune până la 1 Februarie 1943 de că­tre concurenţii din ţară, la mi­nisterul propagandei (direcţia propagandei) iar cei din Macedo­nia la adiţia generală a şcoale­lor şi bisericilor române din Ma­cedonia cu sediul la Salonic. Orice alte informaţii privind acest concurs se pot obţine de la instituţiile de mai sus şi de la serviciul învăţământului de peste hotare din ministerul culturii naţionale şi al cultelor. • Rectorul şi corpul profeso­ral al Academiei comerciale din Bucureşti invită familiile, prie­tenii şi studenţii la requiemul ce se va oficia Miercuri, 2 i­brie 1942, orele 10 a. m. la biserica Visarion, pentru pomenirea pro­fesorilor Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. • D. Alexandru Colfescu a­­vocat, a fost numit prefect la ju­deţul Teleorman. • Asociaţiunea pentru litera­tura română şi cultura poporu­lui român „Astra“ va sărbători ziua de 1 Decembrie a. c. Marţi la ora 11 jumi. în sala cinemato­grafului „Aro“. • Conform ordinului Marelui Stat Major nr. 769739, toţi croi­torii şi ceaprazarii din municipii, oraşe şi comune urbane, sunt obligaţi a presta până la 1 Mar­tie 1943 un număr de 75 zile de lucru, la domiciliu, pentru a con­fecţiona contra cost, efecte mili­tare în raport cu maşinile de cusut ce au. In acest scop se vor prezenta până la 7 Decembrie a. d­. la cercul teritorial sau garnizoana respectivă, unde vor primi or­dine. Cei care nu se vor prezenta vor fi pasibili de sancţiunile pre­văzute de art. 57 al. 2 din legea rechiziţiilor. ŞCOLARE "% Ministerul culturii naţio­nale aduce la cunoştinţă că la liceul de fete „Oltea Doamna", din Iaşi, este liberă pentru su­plinire catedra de gospodărie. Solicitatoarele vor adresa ce­rerile lor direct inspectoratului şcolar Iaşi.________________ In Editura „UNIVERSUL" a apărut: AMIRALUL LILI Roman pentru copii şi tineret de D. IONESCU MOREL Prelucrat după D. J. STAHL E o carte de bucurie, de râs şi de fericire copilărească. E bogat ilu­strat­ă Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL” De vânzare la toate librăriile — Se trimete şi ram­burg la cerere — Preţul lei !«« Rezultatele aplicării bonului pentru încălţăminte După datele publicate de re­vista „Industria de pielărie şi încălţăminte“, în primele 6 luni de aplicarea regimului bonuri­lor de încălţăminte, de la­ 2 Mar­tie până la 30 Septembrie a.c, comisiunile speciale de el­bera­­rea bonurilor de încălţăminte, care funcţionează pe lângă cele 4 primării de sectoare din Ca­pitală, au eliberat 89.812 bonuri pentru încălţăminte gata. Pen­tru aceeaşi perioadă O. R. A. P. (Oficiul român de aprovizionare cu încălţăminte) a comunicat comisiunilor că se pot repartiza 161.045 perechi de încălţăminte. După eliberarea bonurilor, re­zulta aşa­dar, la 30 Septembrie, un disponibil de 71.233 perechi de încălţăminte. Acest disponi­bil este însă cu mult mai mare dacă ţinem seama că­­din cele 89.812 bonuri de încălţăminte el­i­berate, nu au fost valorificate până la 30 Septembrie a. c. de­cât 37.021 bonuri, restul de 52.791 bonuri fiind păstrate de clienţi, pentru a fi utilizate mai târziu. La 30 Septembrie a. c., stocul disponibil în magazine se ridica, aşa­dar, la 124.024 pe­rechi. Din bonurile de încălţă­minte eliberate în perioada arăta­tă, 28.143 au fost pentru încăl­ţăminte bărbătească; s’au va­lorificat însă numai 22.873 bo­nuri, faţă de 28.070 perechi de încălţăminte disponibile, astfel încât rămânea la 30 Sept. un disponibil de 5197 perechi în­călţăminte bărbătească. S’au eliberat 40.717 bonuri de încălţăminte de damă, d­n care s’au valorificat numai 8092, faţă de stocul repartizat de 91.474 perechi, de unde rezultă un dis­ponibil de 83.382 perechi încăl­ţăminte de d­amă. In sfârşit, s’au eliberat 20.952 bonuri de încălţăminte pentru copii şi adolescenţi, din care s’au valorificat numai 6056, faţă de stocul repartizat magazinelor, de 41.501, rămânând în maga­zine un disponibil de 35.445 pe­rechi. Depunerea jurământului nouilor învăţat­ori dorohoieni Etorohoi, 26 Noembrie In cadrul unei deosebite ma­­nifes­taţi urai, în localul şcoalei primare mixte nr. 3, din locali­tate, a fost zilele trecute, solem­nitatea depunerii jurământului nouilor învăţători numiţi prin încredinţare. Erau de faţă d-nii: inspector general şcolar N. C. Enescu, in­spector regional clinici, d. co­lonel Barcan, prefectul judeţu­lui; It. col. Ioan Stoica subins­­pectorul P. P. şi E. E., căpitan Hudescu reprezentând pe d. co­lonel Baştă, D-trie Puiu, preşe­dintele asociaţiei învăţătorilor dorohoieni, inspectori şcolari de plasă: Gh. Alexandru şi Ioan Holic, precum şi numeroşi insti­tutori locali şi mulţi învăţători pensionari­­, inspector şcolar Gh. Ale­xandru a salutat pe reprezen­tanţii prezenţi ai autorităţilor, după care a urmat un scurt ser­viciu religios, oficiat de către preotul Valerian Brânzei, cu care prilej s’a făcut şi pomeni­rea învăţătorilor căzuţi pe eu­rla­­pul de onoare, după care, preo­tul Brânzei a arătat importanţa jurământului în actualele îm­prejurări. D. prof. N. C. Enescu, ins­pector general şcolar, după ce a­u♦♦♦♦♦♦♦♦ salutat pe reprezentanţii auto­rităţilor şi învăţătorii pensionari prezenţi la solemnitate, a dat o serie de sfaturi, îndrumări şi îndemnuri către tinerii învăţă­tori. D. Gh. Alexandru a citit apoi scrisoarea trimisă de d. prof. C. N. Iancu, directorul şcoai normale de învăţători din Şen­­driceni (Dorohoi), care a fost împiedecat să ia parte la solem­nitate. D. D. Puiu, preşedintele Aso­ciaţiei învăţătorilor, după ce a insistat asupra însemnătăţii ac­tului de astăzi, a dat sugestia ca, odată cu prezentarea nouilor învăţători în sat, să se organi­zeze serbări şcolare. D. D. Romanescu, învăţător pensionar, fost revizor şcolar, a dat unele recomandări de ordin practic, după care a urmat par­tea oficială, cu care prilej d. N. Enescu, insp. general şcolar, a anunţat felul de organizare al cercurilor culturale care voor lua fiinţă imediat şi apoi d. inspec­tor regional Clinici a dat sfaturi de ordin şcolar şi administrativ. Solemnitatea s’a încheiat cu omagiu către M. S. Regele Mi­­hai şi Mareşalul Conducător, în­văţătorii prezenţi intonând „Im­nul Regal”. : — ÎNTÂMPLĂRI din capitală HOŢ URMĂRIT DE POLIŢIE Prefectura poliţiei Capitalei, brigada volantă din direcţiunea judiciară urmăreşte pe infracto­rul recidivist Constantin Ionescu zis Cojocaru, originar din com. Almaji, judeţul Dolj, ctg. 1935, fost în serviciul d-nei Octavia Muja din b-dul Regele Alexan­dru comuna suburbană Militari dela care a furat suma de 530.000 lei. Denunţătorul sau acei care vor contribui la prinderea susnumi­­tului vor primi un premiu de lei 100.000. Se atrage în mod serios aten­ţiunea, tuturor acelora cari ştiu unde se află şi nu-l denunţă că vor suferi rigorile legii. ÎNCERCARE de sinucidere Doamna Semo Hemesie, de 40 ani, din str. M. Eminescu 25, a­­flându-se internată la sanatoriul de chirurgie din buier. Ferdi­nand 35, a încercat să se sinu­cidă, strangulându-se cu un cearşaf. Ea suferea de tuberculoză o­­soasă. A CĂZUT DE LA ETAJ Femeia Florica Maxim, din str. C. A. Rosetti 35, spălând geamurile de la etajul întâi, şi-a pierdut echilibrul şi a căzut în stradă. Salvarea a dus-o la spitalul Colţei. Starea victimei este gravă. L-AU BĂTUT ŞI AU ÎNCER­CAT SA-L JEFUIASCĂ Eri au fost arestaţi indivizii Petcu Constantin şi Spânu Au­relian, domiciliaţi în calea Vă­căreşti nr. 301, care au atacat în plină stradă pe d. Nicolae An­dreas ,lovindu-l cu un corp con­tondent în cap, ca să-l ameţea­scă şi să-l poată jefui. Victima a cerut ajutor şi gardianul din post, venind la timp, a reuşit să prindă pe cei doi agresori. Ei au fost înaintaţi poliţiei. COPIL ABANDONAT Pe strada Echinoxului a fost găsit ori abandonat un copil de sex masculin, în etate de câte­va luni. Copilul a fost predat A­­zilului Cantacuzino. VANZATOR DE ZIARE ŞI HOT­IE buzunare ! Domnişoara Lucia Elisabeta din strada Cameliei 36, a recla­mat autorităţilor că vânzătorul de ziare Vasi­le Constantin i-a furat ori, în timp ce trecea pe calea Victoriei, poşeta în care a­­vea 1000 lei şi acte. Se fac cerce­tări. ■ C*.A •. — Soţia mareşalului Ciang Kai Shek a sosit in Statele­ Unite Geneva, 28 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D.N.R. trans­mite : Ştiri din Washington anunţă că soţia mareşalului chinez Ciang Kai Shek a sosit în Statele Unite. In legătură cu această sosire, Casa Albă declară că soţia ma­reşalului Ciang Kai Shek ur­mează să intre într’o clinică, a­­vând nevoie de îngrijiri medi­cale. D-nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul lat spre a fi prompt serviţi la reînoi­­rea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. Mult îndureraţii: fiică, fiii, nu­rori, gineri şi nepoţi au nemărginita durere a anunţa încetarea din viaţă a scumpei şi sfintei lor mame, soa­cră şi bunică Rebeca Zalman Moscovici (din Ploeşti) înhumarea a avut loc Duminică 29 Noembrie a. c. ora 2% după amiază la cimitirul Filantropia. Rugăm a nu se face vizite de condoleanţe. 59 In veci nemângâiatele fiice, pre­cum şi ginerii cumnaţii şi nepoţii defunctului Sigmund Calmanovici anunţă rudele şi prietenii să bine­­voiască a lua parte la requiemul ce s’a oficiat Duminică 29 Noembrie orele 11 precis la Cimitirul Şos Giurgiului, cu ocazia împlinirii a 30 zile dela data decesului. 39 Implinindu-se 30 de zile dela moartea bunului nostru, tată, socru şi bunic Osias Josefovitz familia anunţă pe cei cari l-au cu­noscut că Duminecă 29 Noembrie 1942, ora 11 a. m„ a fost requiemul la mormântul său din cimitirul Filantropia. 60 AZI MATINEU RADU BELIGAN TEATRUL MARIA FILOTTI SĂRINDAR AZI MATINEU ORA 4 IN FIECARE SEARA, ORA 8.30 TRIUMFALUL SUCCES DOMNIŞOARA de CIOCOLATĂ Comedie de Paul Gavault cu Nora Piacentini, Radu Beligan, Marcel Enescu, Ninetta Gusti, Mircea Şeptilici, Cella Marion, Ion Gheorghiu, Virgil Vasilescu, Titu Vedea, Clody Berthola. Apa Râmnicului a îngheţat Un pod sgrunţuros şi cristalin leagă solid despletirile râului in­tre malurile pudrate cu ninsoa­re proaspătă. Pe alocurea, râul şi-a spart carapacea de ghiaţă şi curge limpede, în valuri de sticlă. Ici­­colo spărtura se îngustează şi aici, în strâmtoare, apa curge mai repede, cu şuvoi. Sloiuri mititele o apucă pe sub podul de ghiaţă, ciocănindu-l încet, pe dedesubt, cu boncăneli surde. Alături se înalţă, cutropit de zăpadă, dealul Capelei. Pădurea desfrunzită, golaşe şi tristă, zace într’o linişte adâncă, apăsătoare. Din când în când s’aude ciripi­tul’, strident al unui piţigoi. In depărtări neştiute, răsună stins, lătrat de câini Apoi lini­ştea se aşterne iar peste pădu­rea amorţită. * Dar iată că la Câţiva paşi în­cepe să răsune, deodată, un cio­cănit sec şi repetat, ca de toacă, format din numeroase şi puter­nice izbituri în lemn, ca ale u­­nui ciocan neobosit, mânuit re­pede de o fiinţă nevăzută. Nu­mai rar se opreşte ciocănitul şi atunci pentru scurtă durată; a­­poi începe din nou, mai cu pu­tere, aţâţând închipuirea rătăci­torului ,pe coclauri şi răspân­dind în jur o atmosferă de tai­nă, de mistere. Nu se vede nimeni. Nimic nu se mişcă. Şi ciocănitul continuă sacadat. ❖ In timpul acesta o pasăre pestriţă, cam de mărimea unei mierle, stă agăţată, cu toate ghiarele, de trunchiul unui co­pac, pe partea cealaltă şi ciocă­neşte de zor scoarţa copacului. Stă rezemată bine în coadă, ca­­re-i serveşte şi de pârghie şi de resort, trage pieptul şi ceafa înapoi — şi cum stă proptită pe picioarele tari cu ghiarele răşchirate, bine înfipte în cră­păturile scoarţei, se simte odih­nită de parc’ar fi aşezată într’un fotoliu comod. Aşa că loviturile acestea de ciocan mecanic, pe care pasărea le dă cu putere în scoarţa co­pacului, de răsună pădurea, cu ciocul său tare şi ascuţit ca un cui, este o treabă cât se poate de uşoară pentru păsărică noas­tră, ce a fost numită de popor „ciocănitoare“, tocmai după obi­ceiurile cele mai de seamă ale ei. Din când în când ciocănitoa­­rea se opreşte din lucru şi ran­ghite ceva, apoi începe treaba din nou, mai cu spor, făcând să sară, de jur împrejur, ţăndări din scoarţă şi bucăţi de licheni — şi inspectând scoarţa cu ma­re atenţie, nescăpându-i nici o furnică. Razele soarelui cad acum obli­ce pe capişonul de catifea roşie al ciocănitoarei, făcându-i să li­cărească în zare ca rubinele — şi pe fulgii săi roz de sub coa­dă, care sunt făcuţi parcă dintr’o vată de sticlă roză şi transpa­rentă. De pe trunchiul copacului pa­sărea sare pe o cracă groasă, apoi coboară deandaratelea, cio­cănind mereu scoarţa şi făcând drumul in spirală. Dintr’un copac alăturat îi răs­punde altă ciocănitoare, iar din vale s’aude o a treia. In clipa a­­ceasta toaca păsărilor pestriţe e în toi şi pădurea răsună zgomo­tos in depărtări, ca un clocotitor tam-tam al jivinelor. Simţindu-se în nesiguranţă, prima ciocănitoare îşi ia zborul şi se îndreaptă spre alt copac, săgetând aerul pe o linie ondu­lată, cu suişuri şi coborâşuri uşoare, repezi şi zbârnâitoare, lăsând în urmă o dâră roşietică. Când, aproape de copacul dorit, îşi strânge deodată aripile şi se lasă să cadă pieziş spre rădăci­na lui, se, aşează pe trun­­chiu şi apoi se caţără repede pe el în sus, când vertical, când în spirală. Apoi zboară jos, ia în cioc o bucăţică de lemn putred, năpădită de gongi­u şi se înalţă cu ea în alt copac, unde caută neliniştită un loc potrivit pen­tru a o aşeza ca s-o ciocănească în voie şi să-i culeagă toate in­sectele. Acum este foarte absor­bită de treaba aceasta, nedând atenţie la lumea înconjurătoare şi mulţumindu-se numai să scoată nişte ciripiri stridente, de nelinişte, de nesiguranţă, dar continuându-şi cu sârguinţă munca. La asfinţit, ciocănitoarea noa­stră s’a lăsat de lucru şi s’a re­tras în scorbura unui copac, pentru a dormi. ❖ Venise primăvara. Peste podul de ghiaţă al Râmnicului sufla­­se zefirul, cu o adiere caldă şi parfumată — şi-l topise de tot. Acum râul sălta şăgalnic, cu clipociri cristaline, în malurile acoperite cu viorele. Pădurea de pe dealul Capelei înmugurise și începuse chiar să înfrunzească ici-colo. Era prin Aprilie. Ciocănitorile crângului înce­puseră să rotească aiurite, dea­supra copacilor, în cercuri mari, pierdute în lumina de aur a soarelui de primăvară, în care sclipeau ca pietrele scumpe. Cum obosea câte una, de atâta zbenguit, se aşeza pe vreo ra­mură uscată şi scotea ţipete gâl­­gâitoare, de veselie, ca o casca­dă de râs voios — sau striden­te, de mare îngrijorare. Căci un mascul tinerel zăpăcit de atâta soare şi de atâta bucurie de via­ţă, căzuse pradă unui uliu, cu toate că se silise din toate pu­terile să scape de urmăritor cu fuga şi cu căţăratul pe copaci. Uliul pusese ghiara pe el toc­mai când bietul era gata să intre în gaura unui copac scorburos. Dar nenorocirea trecuse şi acum ciocănitoarele se aflau tocmai în toiul unei aprige întreceri mu­zicale şi artistice a masculilor, concurs ce ţinea de câteva zile ceasuri întregi. Tocmai trecea pe acolo, din întâmplare, şi ciocănitoarea noa­stră pestriţă. Cum o văzu, unul dintre mas­culi săgetă deodată aerul după ea, urmărind-o de aproape cu ţipete stridente. Un al doilea mascul zbură şi el după primul, ţipând tot atât de tare. Ţipetele păsărilor se înteţesc progresiv şi rivalii urmăresc împreună a­­ceeaşi femelă,­în zbor. Din când în când se năpustesc unul asu­pra altuia, lovindu-se crunt cu ciocul şi ghe­arele de să-şi scoată ochii şi alta nu — până când unul din ei, din care câţiva fulgi sar brusc şi plutesc uşor în aer, părăseşte în grabă locul de bă­tălie şi-o ia repede la sănătoa­sa, fără să se mai uite înapoi. * Trecuse şi tura dragostei. Ciocănitoarea pestriţă începu­se să-şi facă cuibul în mai mul­te rânduri dar pe nici unul nu-1 terminase. Intr’o bună zi, când soarele primăverii încălzea mai tare, me­ştera dulgheră ’se apucă serios de treabă şi izbind cu putere tulpina unui copac de săreau ţăndările în toate părţile, îşi termină în sfârşit căsuţa în care trebuia să-şi crească puii Acea­stă căsuţă era o scobitură în for­mă de pungă, lungă de 30 cm., săpată în trunchiul copacului, şi căptuşită în partea de jos cu aşchii, având intrarea strâmtă, însă destul de lărguţă pentru ca pasărea să poată intra şi ieşi lesne. In fundul acestui cuib ea de­puse cinci ouă mici, alungite, cu coaja subţire, de o albeaţă stră­lucitoare, pe care le clociră a­­mândoi părinţii, pe rând. După vreo două săptămâni ieşiră din ouă nişte puişori go­laşi, urâţi şi informi, pe care părinţii îi crescură cu dragoste şi trudă, nedepărtându-se nici­odată de cuib şi scoţând nenu­mărate strigăte de spaimă ori­­de câte ori îi ameninţa vreo pri­mejdie şi mai ales când de cuib se­­apropiau, cu gânduri strâm­be, vreo veveriţă sau vreo ne­­văstuică. La începutul lunii iunie puii erau în pene şi se căţărau bine pe scoarţa copacilor chiar şi mai înainte de a fi avut penajul complet. Părinţii îi mai îngăduiră cât­va timp lângă ei, apoi îi gon­iă pe-aici încolo şi aceştia se răs­pândiră, care încotro, în largul pădurii, de capul lor, pentru ca deacum înainte să se descurca şi singuri, cum ar putea. -------®4®------- ŞTIINTA PENTRU TOTI Ciocănitoa­rea pestriţă de RAUL CALINESCU Conferenţiar universitar Ciocănitoarea pestriţă

Next