Universul - Provincie, decembrie 1942 (Anul 59, nr. 329-356)
1942-12-01 / nr. 329
FOTRBEn Fabrică de Tricotaje București. Str. Lucaci 114 VlftDE IN DETAIL JACHETE ■— BLUZE — PULOVERE — ARTICOLE COPII. Tramvai 7—25. — Haia Traian. 1900 Vând FAG—Buşteni material superior pentru placaje, mobilier şi cheresteauca. 7000 m. c. Predabil in picioare sau fasonat franco gara, eventual fac combinaţie, necesar 3 milioane. Adresaţi ziar sub ,,Fag 41“ căsuţa 203 W. CAUT RELAŢII pentru reprezentare sau cumpărare de orice fel de articole alimentare din toată Ţara. Condiţiuni sub: „Firmă Serioasă“ la ziar 210 F. 1900 r M* Sin*t5fl£fjas* Ajustori mecanici calificaţi angajează imediat UZINELE MĂRGINEANCA Informaţiuni la Direcţia Uzinelor Strada Benito Mussolini Nr. 21, Bucureşti Societate mare comercială caută pentru imediat un contabil versat. Oferte la ziar sub Import 1871 9T8 FABRICA de cherestea din Bucovina caută administrator versat în toate lucrările. Oferte detailate indicând serviciile anterioare în întreprinderi similare, sub ..Cunoscător"', la ziar sub 138. 959 ăutăm pentru închiriat Magazie de zid pentru depozitat cca. 20 vagoane mărfuri preferabil mică locuinţă pentru magazine. Adresaţi S. A. R. COMERŢUL TEHNO CHIMIC Str. Bursei No. 1. Telefon 343-67. DEPOZIT DE VINURI și fabrică de Rom, Lieheur, Vermuth. Vad vechi. Clientelă numeroasă. Instalaţie completă, edecuri, budane etc. Ploeşti, vinde Agenţia Costescu Str. Sarmisegetuza Nr. 1 (Colţei) 989 SEEGRASalitatea la lei 120 kg. vinde endetail Marin Ilirea, articole tapiţerie Str. Carol 54 etaj. Telefon 5.64.18. 953 Cant maistru tăbăcar pentru o mare fabrică din nordul Moldovei Salariu bun, locuinţă, lemne, lumină Ofertanţi serioşi adresaţi telef. 5.54.73, orele 2—4 d. m. sau Tăbăcăria „Omnia“, Com. Iţcani 950 UNIVERSULAnul al 59-lea Nr. 329 Marți 1 Decembrie 1942 CALENDAR LUNI, 30 NOEMBRIE Ortodox : Ap. Andrei. Catolic : Andrei. Protestant: Andrei. S’a stins din viaţă, la Braşov, — unde era procuror, — poetul Cincinat Pavelescu (1934). Räsarituil soarelui 7,29. Apusul soarelui 16,38. RADIO LUNI, 30 NOEMBRIE RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 KW. RADIO BUCUREŞTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55 8.00; ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii; Radio jurnal; Concert de dimineaţă; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30; POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Deschiderea emisiunii. ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.10: Taraful Ion Matache. 13.45: Serviciul de publicitate. 13.50: Ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.15: Serviciul de publicitate. 14.30: ORA RĂNIŢILOR. I) Orchestra N. Martini, voce Nicu Stoenescu. II) Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.10: Emisiune specială In limba rusă. 17.30: POŞTA MILITARĂ RADIO, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii: Orchestra Soc. Rom. de Editură, voce Nicu Stoenescu. 18.50: Jurnalul tineretului . 19.00: Octetul de Mozart executat de d-nii: Bârlea şi Lebădă. RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal In limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45: Muzică variată (discuri). 19.50: Radio jurnal (informativ şi cultural). 20.03: Serviciul de publicitate. 20.10: Ivonne Demetriad Rosetti, acompaniat de Bibi Alexandrescu. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO: Ciclul „Universităţile româneşti“. Prof. Anibal Theodorescu: Universitatea din Bucureşti. 21.00: Muzică variată (disc.). 22.00: Radio jurnal, sport. 22.20: Serviciul de publicitate. 22.25: Dansuri simfonice (discuri). 23.00: Muzică variată, uşoară (disc.). 24.00: închiderea emisiunii. , RADIO-MOLDOVA 280,9 metri 13.00: Deschiderea emisiunii. învăţătura zilei. Muzică românească (discuri). 13.30: Radio-Jurnal (I). 13.45: D. Traian Constantinescu-hawaiană. 14.05: Muzică pentru masă (disc.). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Muzică populară (discuri). 19.00: DIN TRECUTUL NOSTRU, d. prof. N. Bejenaru: Un nou mod de a privi domniile fanariote. 19.15: Cântă Maria Cebotari (disc.). 19.35: Piese uşoare pentru diferite instrumente (discuri). CONFERINŢA d. prof. Pavelco : Cultul trecutului. 20.15: Cântă Rosită Serrano (disc.). 20.30: Orchestra de promenadă a Filarm. Moldova din Iaşi, dirijată de d. prof. Carol Nesek. 21.00: Radio-jurnal (II). 21.15: Continuarea programului orchestrei a Filarm. Moldova de promenadă din Iaşi. 21.45: Muzică uşoară italiană şi spaniolă (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 Kw. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal în limba italiană: M Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană: Muzică. 22.20: Emisiune In limba Italiană: Muzică. 22.40: Emisiune În limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune in limba engleză. MARTI 1 DECEMBRIE 1942 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 304,5 m. 823 kHz. 12 kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55—8.00. ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunii; Radio-jurnal; concert de dimineaţă; închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. 12.00: Deschiderea emisiunii. ORA OSTĂŞEASCA ROMANO-ITALIANA. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00: Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.10: Orchestra Ion Luca Bănăţeanu-voce Puiu Cucu: Cântec şi jocuri din Banat; Poemul „Regele munţilor”, de Tîmotei Popovici (voce Puiu Cucu); Culegere de cântece şi jocuri din Ardeal. 13.45: Serviciul de publicitate. 13.50: ştirile serviciului german. 14.00: Radio jurnal. 14.15: Serviciul de publicitate. 14.30: ORA RĂNIŢILOR: Tarafurile reunite: Gr. Dinicu, V. Predescu, I. Tandin, V. Julea, I. Lucaci, P. Moţoi, Fănică Luca şi cântăreţii: Rodica Bujor, Ioana Radu şi ştefan Savu. 15.30: Reportaţii germane de nefront. 15.40: închiderea emisiunii: RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17.10: Emisiune specială în limba rusă. 17.30: POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18: Deschiderea emisiunii. I) ţari PRIETENE ŞI ALIATE: JAPONIA. II) Muzică japoneză (discuri). 18.30: ORA ITALIEI. 19.05: Compozitori români (discuri) RADIO ROMANIA 19.30: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 19.30: știrile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.45: Muzică variată (disc.). 19.50: Radio jurnal (informativ si cultural). * 20.05: Serviciul de publicitate. 20.10: Corul Radio dir. de Prof. Ion Croitoru. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO : Ciclul „Descoperiri în electricitate", Ing. Leonida: Conservarea energiei Mayer. 21: „La şezătoare“ — icoană din Ardeal de Tiberiu Brediceanu; Orchestra Radio dir. de Th. Rogalski, solişti Felicia Volănescu-Ionescu, Al. Grozuţă, Eremia Alexandrescu şi corul radio. 22: Radio jurnal; sport. 22.20: Serviciul de publicitate. 22.25: Jocuri şi cântece din Ardeal — Orchestra Radio, dir. Th. Rogalski* solişti Felicia Volăneni-Ionescu şi Eremia Alexandrescu. 23.00: Muzică variată uşoară (disc.). 24; închiderea emisiunii. RADIO—MOLDOVA 280,8 metri 13.00: Deschiderea emisiunii. învăţătura zilei. Uverturi uşoare (disc.). 13.30: Radio-jurnal (I). 13.45: Orchestra de salon Barbu Mironecu. 14.30: Muzică vocală uşoară germană (discuri). 15.00: închiderea emisiunii de prânz. 18.30: Deschiderea emisiunii. Muzică de promenadă (discuri). 19.00: ACTUALITĂŢI CULTURALE. 19.15: Suite pentru orchestre (disc.). 19.40: Recital Chopin (discuri), la pian Raoul Koczalski. 20.00: CONFERINŢA —d. prof. Didilescu: Figuri ardelene în cultura Moldovei. 20.15: Concert de rapsodii (discuri). 20.40: D-ra Iulia Voloc-voce, d-na Xenia Moscu-pian: Romanţe vechi. 21.00: Radio-jurnal (II). 21.15: Selecţiuni din opere italiene (discuri). 22.00: Muzică de dans (discuri). 22.30: închiderea emisiunii. FOSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz. 2 lew. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE 21.40: Jurnal în limba italiană : Muzică. 22.00: Emisiune în limba germană : Muzică. 22.20: Emisiune In limba Italiană : Muzică. 22.40: Emisiune în limba franceză. 22.50—23.00: Emisiune in limba engleză. în CURIER JUDICIAR LIBERAREA COLONELULUI BRABEŢEANU Ziarele au scris la timp şi pe larg despre afacerea de trafic de influenţă în care au fost implicaţi col. Sn refer. A. Brabeţeanu şi I. Schneiberg. Se ştie astfel că ambii au fost puşi sub rigorile legii penale pentru că au pretins şi încasat dela s. a. Reşiţa peste un milion lei spre a-i obţine aprobarea unei furnituri de 12 envelope de automobil. Cazul a venit în judecata tribunalului corecţional. Aci s’a semnalat că cererea s’a făcut, s’a rezolvat, iar comunicarea s’a trimis,, direct de s. a. Reşiţa şi în mâinile conducătorilor ei, fără nici un amestec al învinuiţilor sau contribuţie a lor; că întreprinderea e sub îndrumare şi direcţie militară, deci cu legături directe la minister, aşa că „influenţa“ inculpaţilor era neeficientă, şi că plata sumei incriminate a avut cu totul alte rosturi. S’a cerut deci liberarea până la judecată. Trib. Ilfov s. r. a admis cererea şi a ordonat imediata liberare a preveniţilor. Procesul s'a amânat apoi în Decembrie. SLUJITORI ,,CREDINCIOŞI” AI COMUNEI Parchetul a trimis deadreptul în judecata tribunalului corecţional pe Const. Marinescu, fost controlor al primăriei suburbane Şerban Vodă şi Alex. Niculescu, fost primar chiar al aceleiaşi suburbane. , Ambii sunt autorii unei nesfârşite serii de acte, cel puţin neregulate, ce au căşunat administraţiei publice locale, în chestiune, considerabile daune. Astfel, cel dintâi, dobândind delegaţia de reprezentant al intereselor comunei în comisiunea de impuneri, a înlesnit evasiuni fiscale pe urma cărora ►— numai dosarele aflate până acum— primăria a pierdut vreo 600 mii lei, iar celalt a tot aprobat scăderi, curioase şi în orice caz nejustificate, în sume însemnate. Ambii s-au făcut, în chipul acesta, vinovaţi şi vor fi judecaţi ca atare, pentru infracţiuni la legea patrimoniului public. ----------®4®--------- P. S. loan Suciu, episcopul Oradiei, la Timişoara 27 Noembrie P. S. Episcop unit Ioara Suciu al Oradiei, a slujit sf. liturghie în biserica română unită, din cartierul Fabrică, înconjurat de un sobor de preoţi. La această slujbă au asistat refugiaţii din Ardealul cedat, cu cari P. S. Episcop s’a întreţinut. P. S. Sa Ioan Suciu a vizitat pe P. S. Sa dr. Vasile Lăzărescu, episcopul Timişoarei, iar seara, la Casina refugiaţilor, s’a dat o masă,in onoarea P. S. Sale. INFORMAŢII • La telegrama omagială pe care Asoc. gen. a profesorilor din învăţământul muncitoresc a trimis-o d-lui Mareşal Antonescu, s’a primit următorul răspuns : „Mulţumesc din inimă profesorilor din învăţământul muncitoresc pentru simţămintele exprimate’’. MAREŞAL ANTONESCU • Sâmbătă la ora 10 dim. la biserica Sf. Vasile (din calea Victoriei) s’a oficiat o slujbă de pomenire pentru profesorul Nicolae Iorga de la a cărui moarte s’au împlinit doi ani. Au asistat, din partea familiei: d-na col. Chirescu şi d. cpt. Petre Iorga; d-nii: George Brătianu, Voicu Niţescu, N. Batzana, D. V. Toni, pr. Nae Popescu, general Georgescu-Pion, Andrei Rădulescu, B. Simionescu, Popa Lisseamui, N. Georgescu- Cocoş etc. • Compania de teatru Mişu Fotino a oferit Consiliului de patronaj spectacolul de Joi 10 Decembrie orele 3-6, în beneficiul cantinelor şcolare. Preţul locurilor a rămas acel obişnuit matineei al teatrului. Spectacolul va avea loc la teatrul „Alhambra“, unde compania Mişu Fotino joacă actualmente. • In Monitorul Oficial nr. 276 din 24 Noembrie 1942 publicându-se vacant postul de şef de lu-I crări de la laboratorul de Gravi- I tate, Căldură şi Electricitate de pe lângă Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, se aduce la cunoştinţa doritorilor de a ocupa acest post şi care îndeplinesc condiţiunile cerute de art. 79 din legea înv. universitar, că înscrierile se fac la secretariatul Facultăţii de Ştiinţe (str. R. Poincaré 14) timp de 15 zile de la data publicării vacanţei în Monitorul Oficial. • Păstraţi apa în pământ prin mijloace culturale, iată ce propovădueşte LUPTA CONTRA SECETEI, scrisă de d. Dr. D. Săndoiu, şef de laborator la Institutul de cercetări agronomice. A apărut în Biblioteca agricolă a ziarului „Universul“ Nr. 109-110. Preţul 28 lei. Coperta fiecărei broşuri conţine catalogul complet al întregei Biblioteci. • Cursurile şcoalei de subofiţeri sanitari activi şi de rezervă încep la 1 Decembrie 1942. Toţi elevii se vor prezenta la şcoală cu întreg echipamentul prevăzut de decizia ministerială nr 2631 din 27 octombrie 1942, Instr. Institutul medico-militar 3, Bucureşti. • Monitorul Oficial de Sâmbătă nr. 260 publică decretul-lege pentru regniparea serviciilor administraţiei centrale a ministerului de finanţe. • Ministerul Afacerilor Interne face cunoscut că Buletinul său, care apare sub îngrijirea Oftatului de Studii, Documentare şi Statistică a ministerului, a fost distribuit librăriilor spre vânzare. • I. P. S- Mitropolit Visarion Puiu, fiind însărcinat de d. comandant de căpetenie al armatei, prin deriziunea nr. 24 din 1942, publicată în Monitorul Oficial nr. 272 din 19 Noembrie 1942, cu misiunea organizării bisericilor şi îndrumării spirituale a populaţiei din Transnistria, devine membru de drept al Sf. Sinodurce timpul cât îndeplineşte aceasă misiune. • Comisia de îndrumare a activităţii şcoalelor şi bisericilor române din Macedonia, deschide un concurs pentru premierea celor mai bune transpuneri în dialectul cult macedo-român a Sfintei Liturghii, a Sfântului Apostol şi a Sfintei Evanghelii. Manuscrisele se vor depune până la 1 Februarie 1943 de către concurenţii din ţară, la ministerul propagandei (direcţia propagandei) iar cei din Macedonia la adiţia generală a şcoalelor şi bisericilor române din Macedonia cu sediul la Salonic. Orice alte informaţii privind acest concurs se pot obţine de la instituţiile de mai sus şi de la serviciul învăţământului de peste hotare din ministerul culturii naţionale şi al cultelor. • Rectorul şi corpul profesoral al Academiei comerciale din Bucureşti invită familiile, prietenii şi studenţii la requiemul ce se va oficia Miercuri, 2 ibrie 1942, orele 10 a. m. la biserica Visarion, pentru pomenirea profesorilor Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu. • D. Alexandru Colfescu avocat, a fost numit prefect la judeţul Teleorman. • Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român „Astra“ va sărbători ziua de 1 Decembrie a. c. Marţi la ora 11 jumi. în sala cinematografului „Aro“. • Conform ordinului Marelui Stat Major nr. 769739, toţi croitorii şi ceaprazarii din municipii, oraşe şi comune urbane, sunt obligaţi a presta până la 1 Martie 1943 un număr de 75 zile de lucru, la domiciliu, pentru a confecţiona contra cost, efecte militare în raport cu maşinile de cusut ce au. In acest scop se vor prezenta până la 7 Decembrie a. d. la cercul teritorial sau garnizoana respectivă, unde vor primi ordine. Cei care nu se vor prezenta vor fi pasibili de sancţiunile prevăzute de art. 57 al. 2 din legea rechiziţiilor. ŞCOLARE "% Ministerul culturii naţionale aduce la cunoştinţă că la liceul de fete „Oltea Doamna", din Iaşi, este liberă pentru suplinire catedra de gospodărie. Solicitatoarele vor adresa cererile lor direct inspectoratului şcolar Iaşi.________________ In Editura „UNIVERSUL" a apărut: AMIRALUL LILI Roman pentru copii şi tineret de D. IONESCU MOREL Prelucrat după D. J. STAHL E o carte de bucurie, de râs şi de fericire copilărească. E bogat ilustrată Depozitul general: Librăria „UNIVERSUL” De vânzare la toate librăriile — Se trimete şi ramburg la cerere — Preţul lei !«« Rezultatele aplicării bonului pentru încălţăminte După datele publicate de revista „Industria de pielărie şi încălţăminte“, în primele 6 luni de aplicarea regimului bonurilor de încălţăminte, de la 2 Martie până la 30 Septembrie a.c, comisiunile speciale de elberarea bonurilor de încălţăminte, care funcţionează pe lângă cele 4 primării de sectoare din Capitală, au eliberat 89.812 bonuri pentru încălţăminte gata. Pentru aceeaşi perioadă O. R. A. P. (Oficiul român de aprovizionare cu încălţăminte) a comunicat comisiunilor că se pot repartiza 161.045 perechi de încălţăminte. După eliberarea bonurilor, rezulta aşadar, la 30 Septembrie, un disponibil de 71.233 perechi de încălţăminte. Acest disponibil este însă cu mult mai mare dacă ţinem seama cădin cele 89.812 bonuri de încălţăminte eliberate, nu au fost valorificate până la 30 Septembrie a. c. decât 37.021 bonuri, restul de 52.791 bonuri fiind păstrate de clienţi, pentru a fi utilizate mai târziu. La 30 Septembrie a. c., stocul disponibil în magazine se ridica, aşadar, la 124.024 perechi. Din bonurile de încălţăminte eliberate în perioada arătată, 28.143 au fost pentru încălţăminte bărbătească; s’au valorificat însă numai 22.873 bonuri, faţă de 28.070 perechi de încălţăminte disponibile, astfel încât rămânea la 30 Sept. un disponibil de 5197 perechi încălţăminte bărbătească. S’au eliberat 40.717 bonuri de încălţăminte de damă, dn care s’au valorificat numai 8092, faţă de stocul repartizat de 91.474 perechi, de unde rezultă un disponibil de 83.382 perechi încălţăminte de damă. In sfârşit, s’au eliberat 20.952 bonuri de încălţăminte pentru copii şi adolescenţi, din care s’au valorificat numai 6056, faţă de stocul repartizat magazinelor, de 41.501, rămânând în magazine un disponibil de 35.445 perechi. Depunerea jurământului nouilor învăţatori dorohoieni Etorohoi, 26 Noembrie In cadrul unei deosebite manifestaţi urai, în localul şcoalei primare mixte nr. 3, din localitate, a fost zilele trecute, solemnitatea depunerii jurământului nouilor învăţători numiţi prin încredinţare. Erau de faţă d-nii: inspector general şcolar N. C. Enescu, inspector regional clinici, d. colonel Barcan, prefectul judeţului; It. col. Ioan Stoica subinspectorul P. P. şi E. E., căpitan Hudescu reprezentând pe d. colonel Baştă, D-trie Puiu, preşedintele asociaţiei învăţătorilor dorohoieni, inspectori şcolari de plasă: Gh. Alexandru şi Ioan Holic, precum şi numeroşi institutori locali şi mulţi învăţători pensionari, inspector şcolar Gh. Alexandru a salutat pe reprezentanţii prezenţi ai autorităţilor, după care a urmat un scurt serviciu religios, oficiat de către preotul Valerian Brânzei, cu care prilej s’a făcut şi pomenirea învăţătorilor căzuţi pe eurlapul de onoare, după care, preotul Brânzei a arătat importanţa jurământului în actualele împrejurări. D. prof. N. C. Enescu, inspector general şcolar, după ce au♦♦♦♦♦♦♦♦ salutat pe reprezentanţii autorităţilor şi învăţătorii pensionari prezenţi la solemnitate, a dat o serie de sfaturi, îndrumări şi îndemnuri către tinerii învăţători. D. Gh. Alexandru a citit apoi scrisoarea trimisă de d. prof. C. N. Iancu, directorul şcoai normale de învăţători din Şendriceni (Dorohoi), care a fost împiedecat să ia parte la solemnitate. D. D. Puiu, preşedintele Asociaţiei învăţătorilor, după ce a insistat asupra însemnătăţii actului de astăzi, a dat sugestia ca, odată cu prezentarea nouilor învăţători în sat, să se organizeze serbări şcolare. D. D. Romanescu, învăţător pensionar, fost revizor şcolar, a dat unele recomandări de ordin practic, după care a urmat partea oficială, cu care prilej d. N. Enescu, insp. general şcolar, a anunţat felul de organizare al cercurilor culturale care voor lua fiinţă imediat şi apoi d. inspector regional Clinici a dat sfaturi de ordin şcolar şi administrativ. Solemnitatea s’a încheiat cu omagiu către M. S. Regele Mihai şi Mareşalul Conducător, învăţătorii prezenţi intonând „Imnul Regal”. : — ÎNTÂMPLĂRI din capitală HOŢ URMĂRIT DE POLIŢIE Prefectura poliţiei Capitalei, brigada volantă din direcţiunea judiciară urmăreşte pe infractorul recidivist Constantin Ionescu zis Cojocaru, originar din com. Almaji, judeţul Dolj, ctg. 1935, fost în serviciul d-nei Octavia Muja din b-dul Regele Alexandru comuna suburbană Militari dela care a furat suma de 530.000 lei. Denunţătorul sau acei care vor contribui la prinderea susnumitului vor primi un premiu de lei 100.000. Se atrage în mod serios atenţiunea, tuturor acelora cari ştiu unde se află şi nu-l denunţă că vor suferi rigorile legii. ÎNCERCARE de sinucidere Doamna Semo Hemesie, de 40 ani, din str. M. Eminescu 25, aflându-se internată la sanatoriul de chirurgie din buier. Ferdinand 35, a încercat să se sinucidă, strangulându-se cu un cearşaf. Ea suferea de tuberculoză osoasă. A CĂZUT DE LA ETAJ Femeia Florica Maxim, din str. C. A. Rosetti 35, spălând geamurile de la etajul întâi, şi-a pierdut echilibrul şi a căzut în stradă. Salvarea a dus-o la spitalul Colţei. Starea victimei este gravă. L-AU BĂTUT ŞI AU ÎNCERCAT SA-L JEFUIASCĂ Eri au fost arestaţi indivizii Petcu Constantin şi Spânu Aurelian, domiciliaţi în calea Văcăreşti nr. 301, care au atacat în plină stradă pe d. Nicolae Andreas ,lovindu-l cu un corp contondent în cap, ca să-l ameţească şi să-l poată jefui. Victima a cerut ajutor şi gardianul din post, venind la timp, a reuşit să prindă pe cei doi agresori. Ei au fost înaintaţi poliţiei. COPIL ABANDONAT Pe strada Echinoxului a fost găsit ori abandonat un copil de sex masculin, în etate de câteva luni. Copilul a fost predat Azilului Cantacuzino. VANZATOR DE ZIARE ŞI HOTIE buzunare ! Domnişoara Lucia Elisabeta din strada Cameliei 36, a reclamat autorităţilor că vânzătorul de ziare Vasile Constantin i-a furat ori, în timp ce trecea pe calea Victoriei, poşeta în care avea 1000 lei şi acte. Se fac cercetări. ■ C*.A •. — Soţia mareşalului Ciang Kai Shek a sosit in Statele Unite Geneva, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.R. transmite : Ştiri din Washington anunţă că soţia mareşalului chinez Ciang Kai Shek a sosit în Statele Unite. In legătură cu această sosire, Casa Albă declară că soţia mareşalului Ciang Kai Shek urmează să intre într’o clinică, având nevoie de îngrijiri medicale. D-nii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul lat spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul mandatului poştal eticheta abonamentului expirat. Mult îndureraţii: fiică, fiii, nurori, gineri şi nepoţi au nemărginita durere a anunţa încetarea din viaţă a scumpei şi sfintei lor mame, soacră şi bunică Rebeca Zalman Moscovici (din Ploeşti) înhumarea a avut loc Duminică 29 Noembrie a. c. ora 2% după amiază la cimitirul Filantropia. Rugăm a nu se face vizite de condoleanţe. 59 In veci nemângâiatele fiice, precum şi ginerii cumnaţii şi nepoţii defunctului Sigmund Calmanovici anunţă rudele şi prietenii să binevoiască a lua parte la requiemul ce s’a oficiat Duminică 29 Noembrie orele 11 precis la Cimitirul Şos Giurgiului, cu ocazia împlinirii a 30 zile dela data decesului. 39 Implinindu-se 30 de zile dela moartea bunului nostru, tată, socru şi bunic Osias Josefovitz familia anunţă pe cei cari l-au cunoscut că Duminecă 29 Noembrie 1942, ora 11 a. m„ a fost requiemul la mormântul său din cimitirul Filantropia. 60 AZI MATINEU RADU BELIGAN TEATRUL MARIA FILOTTI SĂRINDAR AZI MATINEU ORA 4 IN FIECARE SEARA, ORA 8.30 TRIUMFALUL SUCCES DOMNIŞOARA de CIOCOLATĂ Comedie de Paul Gavault cu Nora Piacentini, Radu Beligan, Marcel Enescu, Ninetta Gusti, Mircea Şeptilici, Cella Marion, Ion Gheorghiu, Virgil Vasilescu, Titu Vedea, Clody Berthola. Apa Râmnicului a îngheţat Un pod sgrunţuros şi cristalin leagă solid despletirile râului intre malurile pudrate cu ninsoare proaspătă. Pe alocurea, râul şi-a spart carapacea de ghiaţă şi curge limpede, în valuri de sticlă. Icicolo spărtura se îngustează şi aici, în strâmtoare, apa curge mai repede, cu şuvoi. Sloiuri mititele o apucă pe sub podul de ghiaţă, ciocănindu-l încet, pe dedesubt, cu boncăneli surde. Alături se înalţă, cutropit de zăpadă, dealul Capelei. Pădurea desfrunzită, golaşe şi tristă, zace într’o linişte adâncă, apăsătoare. Din când în când s’aude ciripitul’, strident al unui piţigoi. In depărtări neştiute, răsună stins, lătrat de câini Apoi liniştea se aşterne iar peste pădurea amorţită. * Dar iată că la Câţiva paşi începe să răsune, deodată, un ciocănit sec şi repetat, ca de toacă, format din numeroase şi puternice izbituri în lemn, ca ale unui ciocan neobosit, mânuit repede de o fiinţă nevăzută. Numai rar se opreşte ciocănitul şi atunci pentru scurtă durată; apoi începe din nou, mai cu putere, aţâţând închipuirea rătăcitorului ,pe coclauri şi răspândind în jur o atmosferă de taină, de mistere. Nu se vede nimeni. Nimic nu se mişcă. Şi ciocănitul continuă sacadat. ❖ In timpul acesta o pasăre pestriţă, cam de mărimea unei mierle, stă agăţată, cu toate ghiarele, de trunchiul unui copac, pe partea cealaltă şi ciocăneşte de zor scoarţa copacului. Stă rezemată bine în coadă, care-i serveşte şi de pârghie şi de resort, trage pieptul şi ceafa înapoi — şi cum stă proptită pe picioarele tari cu ghiarele răşchirate, bine înfipte în crăpăturile scoarţei, se simte odihnită de parc’ar fi aşezată într’un fotoliu comod. Aşa că loviturile acestea de ciocan mecanic, pe care pasărea le dă cu putere în scoarţa copacului, de răsună pădurea, cu ciocul său tare şi ascuţit ca un cui, este o treabă cât se poate de uşoară pentru păsărică noastră, ce a fost numită de popor „ciocănitoare“, tocmai după obiceiurile cele mai de seamă ale ei. Din când în când ciocănitoarea se opreşte din lucru şi ranghite ceva, apoi începe treaba din nou, mai cu spor, făcând să sară, de jur împrejur, ţăndări din scoarţă şi bucăţi de licheni — şi inspectând scoarţa cu mare atenţie, nescăpându-i nici o furnică. Razele soarelui cad acum oblice pe capişonul de catifea roşie al ciocănitoarei, făcându-i să licărească în zare ca rubinele — şi pe fulgii săi roz de sub coadă, care sunt făcuţi parcă dintr’o vată de sticlă roză şi transparentă. De pe trunchiul copacului pasărea sare pe o cracă groasă, apoi coboară deandaratelea, ciocănind mereu scoarţa şi făcând drumul in spirală. Dintr’un copac alăturat îi răspunde altă ciocănitoare, iar din vale s’aude o a treia. In clipa aceasta toaca păsărilor pestriţe e în toi şi pădurea răsună zgomotos in depărtări, ca un clocotitor tam-tam al jivinelor. Simţindu-se în nesiguranţă, prima ciocănitoare îşi ia zborul şi se îndreaptă spre alt copac, săgetând aerul pe o linie ondulată, cu suişuri şi coborâşuri uşoare, repezi şi zbârnâitoare, lăsând în urmă o dâră roşietică. Când, aproape de copacul dorit, îşi strânge deodată aripile şi se lasă să cadă pieziş spre rădăcina lui, se, aşează pe trunchiu şi apoi se caţără repede pe el în sus, când vertical, când în spirală. Apoi zboară jos, ia în cioc o bucăţică de lemn putred, năpădită de gongiu şi se înalţă cu ea în alt copac, unde caută neliniştită un loc potrivit pentru a o aşeza ca s-o ciocănească în voie şi să-i culeagă toate insectele. Acum este foarte absorbită de treaba aceasta, nedând atenţie la lumea înconjurătoare şi mulţumindu-se numai să scoată nişte ciripiri stridente, de nelinişte, de nesiguranţă, dar continuându-şi cu sârguinţă munca. La asfinţit, ciocănitoarea noastră s’a lăsat de lucru şi s’a retras în scorbura unui copac, pentru a dormi. ❖ Venise primăvara. Peste podul de ghiaţă al Râmnicului suflase zefirul, cu o adiere caldă şi parfumată — şi-l topise de tot. Acum râul sălta şăgalnic, cu clipociri cristaline, în malurile acoperite cu viorele. Pădurea de pe dealul Capelei înmugurise și începuse chiar să înfrunzească ici-colo. Era prin Aprilie. Ciocănitorile crângului începuseră să rotească aiurite, deasupra copacilor, în cercuri mari, pierdute în lumina de aur a soarelui de primăvară, în care sclipeau ca pietrele scumpe. Cum obosea câte una, de atâta zbenguit, se aşeza pe vreo ramură uscată şi scotea ţipete gâlgâitoare, de veselie, ca o cascadă de râs voios — sau stridente, de mare îngrijorare. Căci un mascul tinerel zăpăcit de atâta soare şi de atâta bucurie de viaţă, căzuse pradă unui uliu, cu toate că se silise din toate puterile să scape de urmăritor cu fuga şi cu căţăratul pe copaci. Uliul pusese ghiara pe el tocmai când bietul era gata să intre în gaura unui copac scorburos. Dar nenorocirea trecuse şi acum ciocănitoarele se aflau tocmai în toiul unei aprige întreceri muzicale şi artistice a masculilor, concurs ce ţinea de câteva zile ceasuri întregi. Tocmai trecea pe acolo, din întâmplare, şi ciocănitoarea noastră pestriţă. Cum o văzu, unul dintre masculi săgetă deodată aerul după ea, urmărind-o de aproape cu ţipete stridente. Un al doilea mascul zbură şi el după primul, ţipând tot atât de tare. Ţipetele păsărilor se înteţesc progresiv şi rivalii urmăresc împreună aceeaşi femelă,în zbor. Din când în când se năpustesc unul asupra altuia, lovindu-se crunt cu ciocul şi ghearele de să-şi scoată ochii şi alta nu — până când unul din ei, din care câţiva fulgi sar brusc şi plutesc uşor în aer, părăseşte în grabă locul de bătălie şi-o ia repede la sănătoasa, fără să se mai uite înapoi. * Trecuse şi tura dragostei. Ciocănitoarea pestriţă începuse să-şi facă cuibul în mai multe rânduri dar pe nici unul nu-1 terminase. Intr’o bună zi, când soarele primăverii încălzea mai tare, meştera dulgheră ’se apucă serios de treabă şi izbind cu putere tulpina unui copac de săreau ţăndările în toate părţile, îşi termină în sfârşit căsuţa în care trebuia să-şi crească puii Această căsuţă era o scobitură în formă de pungă, lungă de 30 cm., săpată în trunchiul copacului, şi căptuşită în partea de jos cu aşchii, având intrarea strâmtă, însă destul de lărguţă pentru ca pasărea să poată intra şi ieşi lesne. In fundul acestui cuib ea depuse cinci ouă mici, alungite, cu coaja subţire, de o albeaţă strălucitoare, pe care le clociră amândoi părinţii, pe rând. După vreo două săptămâni ieşiră din ouă nişte puişori golaşi, urâţi şi informi, pe care părinţii îi crescură cu dragoste şi trudă, nedepărtându-se niciodată de cuib şi scoţând nenumărate strigăte de spaimă oride câte ori îi ameninţa vreo primejdie şi mai ales când de cuib seapropiau, cu gânduri strâmbe, vreo veveriţă sau vreo nevăstuică. La începutul lunii iunie puii erau în pene şi se căţărau bine pe scoarţa copacilor chiar şi mai înainte de a fi avut penajul complet. Părinţii îi mai îngăduiră câtva timp lângă ei, apoi îi goniă pe-aici încolo şi aceştia se răspândiră, care încotro, în largul pădurii, de capul lor, pentru ca deacum înainte să se descurca şi singuri, cum ar putea. -------®4®------- ŞTIINTA PENTRU TOTI Ciocănitoarea pestriţă de RAUL CALINESCU Conferenţiar universitar Ciocănitoarea pestriţă