Universul - Capitala, iulie 1943 (Anul 60, nr. 176-206)
1943-07-01 / nr. 176
Anul al 66-lea 8 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov II Nr. 176 Joi 1 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Iulie 1941 8 Pagini Erector V 5^*ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU CU VOE BUNĂ In cadrul contribuţiei de muncă pe teren, pe care studenţimea noastră o va da în cursul vacanţei, grupul studenţilor ingineri ai Şcoalei Politechnice din Bucureşti a primit Duminecă indicaţiunile privitoare la rostul concursului pe care îl vor da viitorii ingineri serviciilor tehnice judeţene. Oficialitatea în îndrumările date studenţilor a explicat că munca ce o vor depune, potrivit specialităţii fiecăruia, trebue să constitue trăsătura de unire, controlul practic pe teren, dintre cunoştinţele căpătate în şcoală şi rolul pe care îl vor avea mâine în via£a socială. In legătură cu norma, pe care cu siguranţă studenţii, ei singuri şi-au fixat-o, de a avea atât cu funcţionarii administraţiei locale cât şi cu sătenii, bună voinţă, înţelegere şi omenie, citim într’o revistă , darea de seamă a unei escursii pe care „Academia Comercială din Cluj-Braşov“ a făcut-o de Paşti, cu itinerariul Ploeşti- Iaşi-Chişinău-Odessa - Cetatea Albă-Galaţi-Brăila. Ne vom opri poate cu alt prilej la interesantele constatări prilejuite de această escursie, deocamdată reţinem concluzia: „Suntem obişnuiţi să spunem că ţăranul nostru reprezintă chezăşia permanenţei româneşti pe acestemeleaguri. Este adevărat. Trebue însă să adăugăm că pentru noi intelectualii el este şi un mustrător şi tragic avertisment, şi dacă nu vom răspunde cu toate puterile, cu tot geniul creator la marea misiune ce ne este rezervată, vom purta pentru vecie stigmatul incapacităţii şi al dezertării. Tineretul de azi are, deci, deschis înainte un viitor luminos. Imperativele istoriei îi impun să-l urmeze“. Aşa trebue înţeleasă contribuţia de muncă ce se cere tineretului universitar, ca o datorie instinctivă de a lumina, de a ajuta pe fraţii neştiutori, ca un concurs dat din toată inima, cu voie bună, cu omenească dragoste şi cu deplină înţelegere faţă de cei cari n’au avut putinţa să cunoască nici progresele tehnice, nici rânduelele moderne. Voinţa sinceră de a face bine, de a fi de folos, să fie însoţită de răbdare, de îngăduinţă, de bunătate. Ceea ce lor le-a dat şcoala, viaţa orăşenească ori cultura lor personală, să nu fie un capitol mort, ci să-l împrăştie cu generozitate, să risipească întunericul provocat de nepricepere ori de încăpăţânare tradiţionalistă. Bunele intenţii ale începuturilor să nu obosească în faţa primelor dificultăţi, răbdarea să le fie călită din amintirea că nimeni nu se naşte învăţat, că experienţa se capătă din truda altora şi că stăruinţa completează orice activitate. Să privească atent lipsurile, neajunsurile, amărăciunile ori suferinţele celor cu cari vin în contact; sunt pentru cărturari lucruri simple, dar pentru cei cari n’au de unde şti leacul durerilor lor, totul pare pornit din voinţa Destinului. Pretutindeni la sate e nevoe de îndrumători sinceri, dezinteresaţi, cari să explice adevărul, să călăuzească, să remedieze, fără să uite însă că toată această pătură ţărănească are cuminţenia ei în acea putere de a îndura necazurile care formează baza secularei rezistenţe româneşti. Cu voie bună deci, cu tinenerească voioşie să înceapă munca potrivită specialităţii ori profesiunii pentru care se pregătesc, nu din oficială obligaţie, ci din datorie de om, de român, de frate, socotind în fiece clipă a pământeştei noastre existenţe că fiecare avem partea noastră de răspundere în propăşirea, în continuitatea și în viitorul neamului în întregul lui. ■CA DE RĂZBOI A STUDENŢILOR Ministerul afacerilor interne comunică : Urmare la comunicatele anterioare, se aduce la cunoştinţa studenţilor Facultăţii de Drept şi Litere şi ai Academiilor de înalte Studii Comerciale şi Industriale că în Monitorul Oficial de astăzi şi în ziarele de mâine, va apare deciziunea ministerială cu tablourile nominale de repartizarea studenţilor la judeţele unde urmează să se presteze munca de război în administraţia locală. Toţi studenţii care figurează în tablouri, fie că s’au înscris voluntar fie că au fost înscrişi din oficiu, sunt îndatoraţi să se prezinte la Prefectura de judeţ cea mai apropiată de locul unde se găsesc, pentru a-şi primi certificatul de călătorie gratuită pe Calea Ferată până la Prefectura unde sunt repartizaţi şi carnetul de activitate. Toţi studenţii menţionaţi în tablouri sunt îndatoraţi să se prezinte la prefecturile judeţelor unde au fost repartizaţi în ziua de 4 Iulie 1943, urmând ca în ziua de 5 Iulie ora 8 dimineaţa să înceapă cursul de iniţiere. Se reaminteşte studenţilor înscrişi în tablouri că munca de răsboi este nu numai o obligaţiune legală rezultând din ordinul Conducătorului Statului şi din legea pentru organizarea muncii naţionale, dar şi o înaltă datorie morală şi naţională. Se reaminteşte de asemenea că deşi munca de război este gratuită, studenţii folosiţi în administraţiile locale, vor primi o indemnizaţie de întreţinere de 8°00 lei lunar, călătoria gratuită pe Calea Ferată şi cei care se vor distinge, prime de activitate. Indemnizaţia pe prima lună, se va achita studentului la prezentare, la prefectura judeţului căruia i-a fost repartizat. Alegerile din Irlanda Geneva, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.R. transmite: In legătură cu rezultatul alegerilor din Statul Erie, toate ziarele londoneze exprimă satisfacţia lor pentru faptul că partidul d-lui de Valera a pierdut 10 mandate în Parlamentul din Dublin, numit „Dail”, şi regretă în acelaş timp pierderea a 13 mandate de către partidul Cosgrave. Ziarele nu văd totuşi nici o altă soluţie în ce priveşte evoluţia politică viitoare decât menţinerea preşedinţiei consiliului de miniştri de către d. de Valera. EXEMPLARUL 7 LEI Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Dir. G I. P. T. T. Nr. 24.464/939 PAZA LA ATLANTIC Una din numeroasele baterii de pe coastă PIERDERILE AVIAŢIEI ANCLO-AMERICANE S PERSPECTIVELE UNDMII COMENTATE LA BERLIN Prin telefon de la corespondentul nostru particular Berlin, 29. — Intr’un comunicat care a provocat senzaţie, biroul american de informaţiuni de război, recunoaşte că pierderile aviaţiei americane au fost foarte grele în ultimul timp. Această mărturisire face dovadă că tactica de război a aliaţilor nu şi-a ajuns de loc scopul. De asemeni, acest episod de război, plin de pierderi pentru aliaţi, nu înseamnă nicio uşurare pentru bolşevici. Puternicele atacuri ale aviaţiei germane împotriva oraşului Saratov, situat nu prea departe de Kuilvsev, au produs însemnate pagube militare, precum şi o puternică impresie în Uniunea Sovietica. La aceasta, se adaugă plângerile Sovietelor, că din cauza marilor pierderi suferite de aliaţi, aceştia au fost nevoiţi să întrebuinţeze pentru ei înşişi rezervele lor aviatice din Orientul apropiat, renunţând să pună acest material la dispoziţia bolşevicilor. ❖ Faţă de toate aceste insuccese nu trebue să mire propaganda pe care o fac aliaţii în legătură cu invazia. După părerea cercurilor militare germane, nu le rămâne acum aliaţilor altceva de făcut decât să încerce o invazie forţată şi plină în acelaş timp de cele mai mari riscuri. O astfel de invazie ar fi condamnată de la început la insucces, deoarece îi lipseşte prima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească orice operaţiune militară: libertatea hotărîrii. Aliaţii vor trebui însă să întreprindă neapărat această acţiune, spre a se putea elibera din strâmtoarea în care au intrat în urma propagandei făcute de ei înşişi în această direcţie. In asemenea împrejurări, a început să se vorbească de pe acum la Berlin despre „ajunul invaziei", o formulare, care faţă de maniera precaută de a se exprima a cercurilor germane, poate fi considerată ca neobişnuită. Concomitent, cercurile germane arată că orice încercare de invazie s’ar isbi de solidaritatea absolută a conducerii politice şi militare a Axei, de pregătirile minuţioase pe care le-au făcut puterile Axei de la Capul Nord până la Pirinek şi de acolo până la graniţa Turciei, precum şi de hotărîrea nestrămutată de a ceda a Italiei. In legătură cu hotărîrea Italiei. Se subliniază aci că toate ziarele Italiene sunt unanime în a spune că „cu tunul şi cu cuţitul, „pârâtă de munţi şi de baricade. Italia va combate cu îndârjire orice încercare de invazie. Fie- I care casă va deveni o cetate, iar inamicul va trebui să treacă peste I fiecare oraş italian în parte“. La aceasta se adaugă forţa armei aeriene germane, care a doborît numai în cursul lunei iunie peste 900 de avioane inamice, dintre care numai 350 în Mediterana. Londra însăşi aprecistă numărul bateriilor antiaeriene germane la 3000, al reflectoarelor la 2000 şi al avioanelor de vânătoare la 1200. Cercurile germane nu se exprimă, bineînţeles, în niciun fel asupra acestor cifre. La toate acestea, se adaugă acţunea submarinelor germane, care ar periclita toate transporturile aliate necesare unei acţiuni de invazie, precum şi nouile arme germane pe care le-a anunţat de curând ministrul Speer şi care sunt ţinute în cel mai strict secret. In concluzie, se precizează aci că in cercurile puterilor Axei nu domneşte nici cel mai mic spirit de nervositate, Germania şi Italia fiind sigure de puterea lor. Poziție germană de artilerie pe insula Creta. 878 avioane pierdute de anglo-americani in luna Iunie Berlin, 29 (Rador). — Avioane de vânătoare germane şi italiene şi artileria antiaeriană au doborît până în prezent în cursul lunii Iunie în Mediterana şi cu prilejul atacurilor teroriste britanoamericane contra oraşelor italiene, 378 de avioane inamice. Pierderile pricinuite inamicului în aceste regiuni de apărare a Axei, ating acum aproape cifra pierderilor lui cu prilejul atacurilor teroriste împotriva teritoriilor Reichului, care a depășit în cursul acestei luni cifra de 500 de avioane, dintre care cea mai mare parte avioane cu mai multe motoare fiecare. UNITĂŢILE ROMÂNE S’AU DISTINS LA CAPUL DE POD CUBAN Bombardarea oraşului german Colonia Berlin, 29 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la comunicatul militar de Marţi: Sovieticii au avut pierderi mari în ziua de 28 Iunie în deosebi cu prilejul luptelor de la sud de Staraia Rusa. In cursul luptelor de apărare de la capul de pod de pe Cuban din aceiaşi zi s’au distins mai ales unităţi române. Cu ocazia noului atac terorist britanic împotriva Coloniei au fost aruncate asupra oraşului fără nici un fel de discriminare bombe explozive şi zeci de mi de bombe incendiare, astfel încât norul gros de fum de deasupra oraşului a luat orice posibilitate de a vedea aviatorilor de bombardament britanici. Printre edificiile culturale complet nimicte se află şi primăria din Colonia cu bogata sa ornamentaţie de statui, Casa Municipală din faţa primăriei şi Guerzenickul, vestita sală construită în primele timpuri ale Evului Mediu, făcând parte din vechiul oraş hanseatic. Mari stricăciuni au fost făcute Domului din Colonia. Bombe de calibru greu au pătruns prin cupola cea mare a Domului şi au explodat în interiorul bisericii, unde au făcut mari ravagii. Transeptul stâng a fost complet distrus, iar splend da orgă, capela în care se oficiază botezurile şi mai multe părţi valoroase din boltă s’au prăbuşit la pământ. Pe ziduri se văd urmele unor schije mari provenind dela bombele ce au căzut în apropierea Domului şi care şi-au greșit ţinta. PIERDERILE AVIAŢIEI SOVIETICE Berlin, 29 (Rador). — Forţele aeriene sovietice au pierdut, de la 1 la 17 iunie, 948 de avioane. Formaţiunile germane de vânătoare au avut un rol predominant în distrugerea acestui mare număr de avioane inamice. ❖ Berlin, 29 (Rador). — Avioanele germane de vânătoare au distrus pe frontul de răsărit 172 de avioane sovietice de la 20 la 26 iunie, față de 18 avioane germane pierdute. Toate încercările sovietice de zi și de noapte de a ataca unele aerodromuri germane au fost împiedicate, suferind pierderi importante. D. MINISTRU PETROVICI A SOSIT LA BERLIN Berlin, 29 (Rador). — La invitaţia d-lui dr. Rust, ministrul Reichului pentru educaţia publică, d. I. Petrovici, ministrul român al culturii naţionale, a sosit la Berlin. La sosirea sa în capitala Reichului, d-sa a fost salutat de d. dr. Rust şi de mai multe alte personalităţi germane. ❖ Berlin, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Rador” transmite: Vizita d-lui ministru Ion Petrovici a prilejuit o impresionantă manifestaţie de amiciţie româno-germană. Cuvintele de bun sosit, rostite de d. ministru Rust, al cărui oaspete este ministrul educaţiei naţionale al României, ca şi primirea excepţională de care d. profesor Ion Petrovici s-a bucurat în primul moment, sunt folosite de presa germană de seară pentru a omagia lupta României şi contribuţia ei la noua ordine europeană. Delegaţia de studente şi studenţi români, îmbrăcaţi în frumoasele costume naţionale din toate regiunile ţării, care a fost prezentă la sosirea d-lui ministru Ion Petrovici, a fost deasemenea obiectul unor cuvinte elogioase din partea oficialităţii germane. In cursul scurtei sale şederi în Germania, d. profesor Ion Petrovici va vizita organizaţia şcolară şi extraşcolară a tineretului de aici, aşezămintele de învăţământ practic şi instituţiile superioare de cultură. In cinstea ministrului român, cercurile conducătoare germane au organizat mai multe recepţii oficiale, în cadrul cărora d. profesor Ion Petrovici va putea lua contact cu fruntaşii vieţii politice şi culturale germane. / Accelerarea judecăţilor Am publicat zilele trecute noua lege pentru accelerarea judecăţilor în materie civilă şi comercială şi importantele modificări aduse codului de procedură penală. Principiul diriguitor al ambelor legiuiri a fost acela de a asigura ţării o justiţie cât mai activă, o judecată grabnică, punăndu-se astfel accentul pe rolul social de prim ordin al justiţiei, care este şi trebue să se afirme tot mai mult ca putere în stat, exerciţiul său fiind de învederată ordine publică şi ne mai putând rămânea în mâna părţilor şi în seama şicanelor procedurale, posibilitatea , pulverizării justiţiei, pri interminabile amânări. Prin legea pentru accelerarea judecăţilor in materie civilă şi comercială — lege de procedură aplicabilă pe întreg cuprinsul ţării — s’a căutat a se imprima un ritm grabnic realizării dreptului părţilor ce vin în faţa justiţiei. Odată cu începerea noului an judecătoresc toate instanţele judiciare, de orice grad şi de pe întreg cuprinsul ţării, au şi putinţa dar şi datoria de a grăbi soluţionarea pricinilor diverse deduse înaintea lor. „Rolul judecătorului nu se mai poate mărgini la acela de simplu arbitru al părţilor, ca în trecut, el trebue să facă dreptatea — şi aceasta chiar în contra voinţei de întârziere a acestora — pentru că interesul social cere ca instanţele să nu fie blocate cu procese neterminabile şi atâtea posibilităţi de viaţă economică să fie ţinute pe loc ani întregi“,cum scrie d. ministru al justiţiei în expunerea de motive ce însoţeşte legea. Intre altele, s’a introdus obligarea părţilor, sub sancţiunea decăderii, de a propune la prima zi de înfăţişare toate excepţiunile şi de a cere probele în principal mai înainte de începerea desbaterilor in fond; s’a dat putinţa judecăţii de a face judecarea chiar în lipsa ambelor părţi, dacă una din ele a cerut-o în scris; s’a introdus o dispoziţiune care permite pronunţarea unei hotărîri provizorii, pentru partea de pretenţii recunoscute de pâiii, rămânând ca judecarea să continue pentru rest, pentru pretenţiile rămase în litigiu; s’a precizat şi s’a extins cadrul ordonanţelor prezidenţiale, pentru soluţiile cari necesită o deosebită urgenţă; s’a introdus instituţia din dreptul ardelean, a perimării de drept când părţile nu se interesează de proces, s’au făcut modificări în procedura divorţului, etc. Dar s’au păstrat dispoziţiile procedurale speciale, fie din actualele coduri fie din legi speciale, cari urmăresc o judecată rapidă, şi sunt strâns legate de materia corespunzătoare. Printr’o altă lege, s’au modificat 150 articole din codul de procedură penală, spre a pune şi organizarea represiunii în concordanţă cu voinţa de accelerare a judecăţilor. In acest sens, s’au suprimat toate formalităţile cari tindeau mai degrabă la tărăgănirea judecăţii, decât la asigurarea avării şi realizarea dreptăţii. S-au suprimat nulităţile formale, introducându-se principiul din procedura civilă, că neobservarea formelor procedurale prescrise de lege, atrage nulitatea actului judecătoresc, numai atunci când această neobservare a adus părţii ce i invoacă, o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. S’a procedat la degrevarea, de sus in jos, a instanţelor de judecată, mărindu-se competinţa judecătoriilor de ocol, cărora li s’a dat a judeca o seamă de delicte de mică importanţă, dar foarte numeroase, cari aglomerau până acum Curţiletribunalele S’a uşurat procedura de judecată şi s’a dat dreptul primei instanţe de a ordona arestarea condamnatului, urmând a se judeca astfel în apel sau recurs, etc. Nouile legiuiri elaborate cu concursul magistraţilor de toate gradele, a profesorilor universitari de specialitate, a reprezentanţilor barourilor şi ai consiliului logistic sunt un important mijloc de înfăptuire a unei justiţii grabnice, cu respectarea însă a tuturor drepturilor de apărare. Intr’însele, justiţia are astăzi la îndemână instrumentele necesare spre a face dreptatea întreagă şi repede. Fără îndoială însă, că legea, oricât de bună, nu este decât un pas pe drumul urmărit. Legea trăeşte în conştiinţa celor cari o aplică şi în voinţa lor de a-l da suflul continuu de viaţă de care are nevoe spre a-şi putea împlini rostul pentru care a fost elaborată. Principiul accelerării judecăţilor este, indiscutabil, de reala utilitate pentru justiţia însăşi. Legile de accelerare, înlăturând principiul diligenţei părţilor interesate pentru judecarea pricinilor, principiu care s’a dovedit nefericit şi datorită unei nefaste practici de tărăgănare a judecăţilor, vor căpăta insă adevărata valoare numai prin executarea lor în spiritul în care au fost elaborate. Şi astfel, devenind o realitate, printr’o vigilenţă permanenta in aplicarea lor, spre a scoate efectiv şi definitiv din administrarea justiţiei şicanele procedurale cam gătite dreptatea şi dreptul însuşi, nouile legiuiri vor putea deschide, dacă sunt aplicate în acest spirit, o epocă nouă în administrarea justiţiei româneşti. Unitate germană în recunoaștere în Marea Nordului Mareşalul Petain a părăsit Vichy-ul Vichy, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.R. transmite: Şeful statului, mareşalul Petain, a părăsit Vichy-ul, pentru a-şi continua la Bourboule vacanţa pe care a trebuit să o întrerupă acum câteva zile. înapoierea mareşalului Petain la Vichy nu a fost încă fixată. LOCALITATE PORTUGHEZĂ DISTRUSĂ DE INCENDIU Lisabona, 29 (Bador). — Localitatea Hasta Meira, situată în nordul Portugaliei și care numără 250 de locutori, a fost complet distrusă de un incendiu. COMISAR DE POLIŢIE UCIS CU FOCURI DE REVOLVER LA PARIS Paris, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani“ transmite : Comisarul de poliţie Paul T'Ssot, unul dintre conducătorii secţiei speciale pentru lupta împotriva terorismului comunist, a fost ucis cu două focuri de revolver pe când trecea prin parcul Vincennes în drum spre biroul său. Asasinul a dispărut. PIERDERILE BANDELOR DIN MUNTENEGRU Berlin, 29 (Rador). — Pierderile bandelor din Muntenegru, împrăştiate de trupele germane şi aliate, care la început fuseseră evaluate la 12.000 de morţi, sunt simţitor superioare acestei cifre, după cum se vede după ultimele constatări. Mii de bandiţi au murit de tifos, fiind îngropaţi de ceilalţi în gropi comune. Un medic luat prizonier şi care fusese răpit de bandiţi pentru a le da asistentă, a declarat că cel puţin 10.000 de bandiţi au murit din pricina bolilor molipsitoare. Aşadar, se crede că bandiţii au pierdut cel puţin 22 000 de morţi. CIUDATĂ ISTORIE...! de GABRIEL JEBELEA Un învăţător refugiat recent, mi-a adus o carte. Am citit-o cu multă atenţie. Intr’adevăr, nu e un lucru de toate zilele să ai în mână o „Istorie a naţiunii maghiare, constituţia şi geografia pentru cl. IV—VI a şcolilor populare“, scrisă în r. română. Ochii îmi alunecau miraţi peste rândurile scrise într’o românească greoaie şi confuză, căutând să descopăr printre datele istorice ale trecutului maghiar, adevăratele obiective ale manualului. Mă interesau în primul rând datele privitoare la Români şi istoria românească pe cari tineretul şcolar român din Transilvania de Nord va fi silit să şi le înnsuşiască. Teoriile despre Ardeal şi aşezarea Românilor difuzate de manual sunnt cele cunoscute din atâtea lucrări de istorie ungureşti: Ardealul era pustiu la venirea Ungurilor, iar Românii s’au infiltrat în Ardeal abia în secolul al, XII-lea. Astfel, la pag. 7, găsim următoarele rânduri: Ardealul era încă o ŢARA PUSTIE — în epoca pătrunderii Ungurilor în bazinul carpatic N. R. — locuită numai de câteva colonii slave şi bulgare. Românii veniţi dinspre Sud, nu se vor ivi acol decât mai târziu, spre sfârşiţi veacului al XII-lea“... La un capitol despre „Populaţie“ ni se spune: „Pămănii Ungariei FU CUCERIT înaint de o mie de ani de către maghiai (la pag. 7, se preciza că la venirea Ungurilor, Ardealul era „ ţară pustie“, N. R.)... In cursa vremilor Maghiarii au îngădui ca colonişti din alte neamuri să se aşeze în Ungaria. Vrăjmaş cari se năpustiseră asupra Ungăriei, devastau mai ales ţinuturi locuite de Unguri... După alungarea Turcilor, ele trebuiau s fie repopulate. S’au chemat dn nou alte neamuri pentru a cultiva regiunile prăbuşite. „Populaţia maghiară dominantă îi primea voios pe strein cari veniră să se aşeze în Ţarei. Limba, religia şi datinile imigraţilor rămaseră nestrămutaţi Aşa se explică faptul că populaţia Ungariei îmbrăţişează şi astăzi mai multe neamuri, nu numai elemente maghiare, dar , pe fiii altor popoare cari la ne formează naţionalităţile1’... (Continuare in pag. 2-a) MIŞCAREA REVOLUŢIONARĂ DIN IRAN Ankara, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani“ comunică :• Ştiri sosite din Teheran anunţă că mişcarea revoluţionară, ce a izbucnit în Iran, a luat foarte mari proporţii. In partea meridională a ţării rebelii au reuşit să taie în mai multe puncte linia de cale ferată ce traversează Iranul, provocând astfel întreruperea comunicaţiilor între porturile din Golful Persan şi Rusia Sovietică. Mai multe oraşe, printre care şi Firuzabel, au fost ocupate de rebeli. In cursul ultimelor zile, mai multe convoaie şi posturi izolate britanice au fost distruse de rebeliinaţionalişti. Situaţia estesocotită ca fiind foarte gravă. Ankara, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ştefani transmite : Din Iran se anunţă că în toate regiunile unde a fost decretată starea de asediu, rolul jandarmeriiei a fost asumat de trupele engleze Autorităţile britanice au motivat aceasta măsură declarând că raţiuni superioare militare cer ca ordinea internă să fie asigurată prin forţe suficiente pentru orice eventualitate