Universul - Capitala, aprilie 1944 (Anul 61, nr. 91-117)
1944-04-01 / nr. 91
ținut al 61-lea Nr. 91 Sâmbătă 1 Aprilie 1944 ' O lege apărută săptămâna trecută a hotârît să se facă recensământul tuturor locuinţelor urbane «i rurale, spre a se şti oricând care sunt mijloacele pe care o autoritate locală le poate avea la îndemână, pentru adăpostirea refugiaţilor. Aceste socoteli s’au încheiat In toată ţara în câteva zile după ce a apărut legea. Şi am constatat prin satele prin care am umblat, că măsura se şi aplică; prevederile ei n’au rămas, ca in multe alte Împrejurări, numai nişte biete însemnări In arhivele autorităţilor. Mai mult, pe deasupra hotărfrilor administraţiei, vine acum spiritul de solidaritate naţională—permanent în toate vremurile de restrişte — care întregeşte măsura de prevedere prin sacrificii individuale şi de bună voe, astfel cum numai românii ştiu să le facă. Satele noastre au trecut prin multe Încercări cumplite. Sunt băjemarii istoriei doar. Şi de aceea tradiţia ajutorării celor fugari din calea primejdiilor, a căpătat prin veacuri un înţeles de trăire, ea a devenit permanenţa unui fenomen istoric, împotriva căruia nu se mai plânge nimeni Aşa ne-a fost scris... Şi scrisa noastră este de sânge, de foc şi de pustiire. Braţe de frate se întind fraţilor pribegi, flămânzi şi trudiţi. Copiii găsesc mame la sânul fiecărei ţărance, in satele în care poposesc. Am văzut nu numai în Pătroaia- Dâmboviţa aceste minuni ale solidarităţii noastre, ci şi în toată regiunea. Primarul aproape că n’are cuvânt. Porunca lui, uneori numai din privire, este o rugăminte care se împlineşte repede. Fiecare gospodar adăposteşte mai multe suflete decât a fost hotărit pe hârtie. Pentru că suferinţa celor cari sosesc are adânci rezonanţe în sufletele băştinaşilor. Şi care vine mai de departe decât trudnicii băjenari. Din insăş fiinţa acestui neam bun, primitor, ocrotitor şi oţetit in durere. Bătrânii preoţi se opresc întâi în biserici. Şi cu el convoaele de drumeţi, cari dau slavă lui Dumnezeu că după atâtea zile şi nopţi de nehodină au poposit undeva, unde găsesc un altar să se roage şi un adăpost pentru copiii chinuiţi. Tragedia lor nu este lacrimă, şi nici bocet de jale .Nu este blestem, nu este revoltă. Este o împăcare liniştită cu soarta, căreia, tot îi mai găsesc cuvinte de mulţumire că nu a fost mai haină încă. Popor de stâncă... Pleacă la drum cu cântecul şi cu Dumnezeu. Îndură vremea, foamea, vrăjmăşiile altor popoare. Îndură foc şi pârjol, dar rămâne neclintit în veleat. Se strânge pe un pământ mai mic, sub un cer mai mic, măcar de-ar fi numai cât o cupolă de biserică, dar crede in destinul lui, bun sail rău, aşa cum i-a fost hărăzit. Sunt porunci pe care poate nu le înţelege. Şi cărora se supun şi cei cari pleacă şi cei cari rămân. Poruncile mucenicilor intru biruinţă şi dreptate. G. TASLAOANU IN FIECARE ZI Solidaritate românească GRĂDINILE MOŞIEI In preajma mai fiecărui conac de moşie sunt grădini de zarzavat, pomi fructiferi şi grădini de ornament. Aci mai mult ca oriunde există posibilitatea creerii şi întreţinerii grădinilor celor mai productive şi frumoase. La ţară aproape totdeauna există posibilitatea să aşezăm grădina în locul cel mai potrivit cu întinderea necesară. Tot aci se găsesc sau se pot fabrica eftin şi uşor uneltele şi materialul de bună calitate necesar pentru crearea şi îngrijirea grădinii. Produsele grădinilor de zarzavat, fructe şi flori, ale unei moşii, pot fi socotite numai pentru cerinţele conacului şi personalului ajutător, sau ele pot fi destinate şi vânzării. Grădina sau parcul unei moşii vor fi create după gustul şi în dimensiunile dorite de proprietar. In interesul proprietarului de moşie şi al statului, toate culturile horticole ar trebui practicate în mod mai intensiv şi raţional decât până acum. Pe umoşii s’a făcut încercarea să se practice horticultura în stil mai mare, ceea ce nu a reuşit din motivele pe cari le vom arăta. Pentru o asemenea cultură raţională este nevoie de personal horticol cu experienţă practică şi teoretică, care din motive diferite nu se găseşte până acum destul de numeros. Dacă grădinarii cari conduc şi supraveghiază nu se pricep în mod practic şi le e ruşine să execute orice muncă ar fi în grădină, ei nu vor putea învăţa lucrătorii şi mic, decum cere ca aceştia să efectueze munca aşa cum se cuvine. Această situaţie cauzează nerentabilitatea şi nereuşita horticulture acum mai mult la ţară, căci până în prezent agricultorul se pricepe foarte rar la împlinirea celei mai simple lucrări de grădină. La aceasta se mai adaugă şi nepriceperea pe care o au mulţi proprietari de moşie pentru începutul desvoltării unei întreprinderi de culturi horticole, cât şi pentru necontenitele lucrări de pregătire, întreţinere şi cheltueli ale prezentului şi viitorului. Această nepricepere de cele mai multe ori nu are înţelegerea pentru diferitele particularităţi şi răbdarea care e cerută de unele culturi de plante mai mulţi ani dearândul. Din cauza acestor greşeli multe întreprinderi horticole de pe moşii nu au reuşit şi au adus pagubă nu numai moşierului dar şi avutului statului şi puterii de muncă a poporului. Horticultura, ca sursă de produse hrănitoare, contribue la viaţa fizică şi spirituală a omului şi deci are de împlinit un rol important în viaţa poporului. Importanţă deosebită în fiinţa poporului îl au capitalul şi munca; aci capitalul este reprezentat de moşier, iar munca de grădinari şi lucrători. De aceea horticultura trebue să se perfecţioneze în domeniul teoriei şi practicei, pentru a ajunge la un rezultat fericit. Şi statul poate contribui foarte mult la înflorirea horticulturii prin ordonanţe legale chibzuite şi practice în unele perioade de desvoltare sau curente revoluţionare ale popoarelor, numai statul poate acţiona folositor pentru horticultură, după cum intervine şi în alte întreprinderi şi profesii cu măsuri legale. Pentru ca totalitatea suprafeţelor de cultură ale statului să producă în prezent şi în viitor recolte bogate de bună calitate, trebue ca împrejurările formării şi pieirii condiţionate de legile naturii, cari se manifestă printr’un circuit veşnic, să fie păstrate deasemeni în raporturi neschimbate. In natură nu sunt numai proporţii mari, mijlocii sau mici; aci există toate împrejurările posibile, dar fiecare mărime în relaţia potrivită cu întregul. Astfel sunt necesare şi în agricultură şi horticultură cele trei principale mărimi de întreprinderi, dacă sunt perfecte din punct de vedere profesional şi dacă stau în relaţie potrivită cu unitatea întregului stat. Privită sub aspectul acestor legi naturale, a fost scrisă broşura, „îngrijirea şi bogăţia peisagiului românesc”, apărută în editura „Universul”. Intr’un număr viitor vom arăta modul de creare a grădinilor de moşie. FR. REBHUHN Arhitect peisagist Examenele de admitere in clasele I-a şi a V-a de liceu Ministerul culturii naţionale şi al cultelor aduce la cunoştinţă că examenul de admitere printd clasa I-a secundară se va ţine de la 2 la 6 Mai, pentru sesiunea de vară.. Comisia de examinare se va compune conform art. 46 din regulament şi va fi prezidată de directorul şcoalei respective. Elevii evacuaţi se vor prezenta cu actele de înscriere la cea mai apropiată şcoală secundară la care funcţionează o comisie pentru examenul de admitere şi vor depune acel examen. Elevii vor da examen la licerul de băeţi, iar elevele la liceul de fete. In urma examenului, şcoala le va libera adeverinţe de prezentare la examen şi media obţinută. Cu această adeverinţă se pot înscrie la orice şcoală similară în limita locurilor, nu a mediei, media şi clasificarea fiind valabile la şcoala unde au dat examen. Taxele pentru examen sunt cele stabilite de minister. Dispensa de vârstă, conform mt. 50 din regulament, o va aproba directorul școalei și — în locul ministerului — inspectoratul școlar regional, dacă este mai aproape. Examenul de admitere pentru clasa V-a secundară se fixează la 6—10 Mai pentru sesiunea da vară. Comisia se compune conform art. 60 din regulament. Președintele va fi numit de inspectorat. In caz că această numire va întârzia, atunci directorul școala prezidează comisia iar in lipsa lui girantul la directs, sau cel mai vechi profesor al seoalei, dacă specialitatea lor intră în componenţa comisiei. Comisia funcţionează numai la licee. Elevii vor da examen la liceul de băeţi şi elevele la liceul de fete. In cazul când la un gimnaziu de băeţi sau de fete a funcţionat anul acesta clasa V-a extrabugetară, iar numărul elevelor sau elevilor pentru examen este de cel puţin 40, examenul se va ţine la acest gimnaziu, cu aprobarea inspectoratului respectiv dacă în localitate nu este liceu, fără ca acest examen să constitue pentru minister un angajament sau aprobare a clasei a V-a extrabugetare. Cererile pentru funcţionare de clase extrabugetare, se vor rezolva intre la 15 Septembrie. Elevii evacuaţi se vor prezenta cu situaţia clasei a IV-a şi actele ce posedă la şcoala similară cea mai apropiată sau pe care doreşte să o urmeze şi se vor înscrie la examen. Pe baza mediei obţinute elevul se poate înscrie în orice altă şcoală unde are dreptul, în limita locurilor, nu a mediei, media şi clasificarea fiind valabile numai la şcoala unde a dat examen. Directorii vor primi la înscriere elevi cu situaţia şcolară lămurită. Cine nu are situaţia clară se va conforma ordinului ministerului circular nr. 87.538 din 24 Martie 1944 Taxele sunt cele aprobate de minister şi în scutirile de 25 la sută din numărul candidaţilor, conform art. 62 din regulament, se vor avea în vedere şi evacuaţii din Basarabia, Bucovina şi Moldova de sus (provinciile oficial evacuate). CODUL COMERCIAL ADNOTAT1 O lucrare întocmită sub îngrijiri ministerului justiţiei Cel mai sigur dintre toate mijloacele care să garanteze legalitatea este, în primul rând, cunoaşterea legilor. Dacă la români, la începutul dreptului lor, a putut trece ca un principiu prezumpţia că legea este cunoscută de toţi cetăţenii, graţie faptului că textele de lege erau puţine, — normele de drept tot mai bogate au impus o codificare, acea magistrală operă a lui Justinian, care a pus la îndemâna tuturora legiuirile cărora trebuiau să se supună sau cel puţin la îndemâna oamenilor de lege, dispoziţiile pe cari trebuiau să le aplice. Astfel s’a putut păstra prezumţiunii de cunoaştere a legii, un temeiu de fapt, care întotdeauna a fost necesar în statele de drept. Nevoia aceasta a stat la baza unificării legislative napoleoniene şi mai târziu a fost avută în vedere la întemeierea României moderne, când s’au edictat codurile fundamentale, fie chiar şi aproape în traducerea unor lucrări apusene. Când după ani de aşteptare s’a dat, în sfârşit, ţării, unificarea legislativă, prin extinderea aproape completă şi în Ardeal a legilor Vechiului Regat, a apărut necesitatea de a pune la îndemâna oamenilor de lege şi chiar a justiţiabililor legile pe cari trebuie să le aplice şi cărora să li se supună. Ministerul justiţiei a însărcinat de aceea Curţile de apel din Ardeal să întocmească — pentru uzul în special al teritoriilor în cari s’au extins aceste legi — codurile fundamentale, împreună cu legile cari le-au modificat şi — ceea ce e foarte preţios — cu jurisprudenţa ce a consemnat înţelesurile desluşite în cursul aplicării lor, paralel cu legile cari formaseră dreptul de până acum în ţinuturile de peste munţi. Acum aproape două luni a apărut, ca ediţie oficială, publicată de ministerul justiţiei, prima lucare din această serie, codul de procedură civilă, lucrare redactată de magistraţi ai Curţii de apel din Sibiu şi ai instanţelor din circumscripţia acestei Curţi, sub privigherea d-lui prim preşedinte dr. Ioan Papp, şi revăzută de o comisiune superioară compusă din consilieri ai înaltei Curţi de casaţie. Acum apare, într’un volum de aproape 700 pagini, codul comercial adnotat, cuprinzând textele codului comercial român, paralel cu cele ale codului comercial şi ale legii asupra falimentului din Transilvania, cu note de doctrină şi cu jurisprudenţa, iar în anexă, legea pentru extinderea legislaţiei civile şi comerciale a Vechiului Regat în România de peste Carpaţi, precum şi numeroasele legi speciale în legătură cu comerţul, reprezentând aproape jumătate din materia volumului, legi care erau răspândite până acum în diiferite lucrări, cel puţin cele apărute după codul comercial adnotat al d-lui Stelian Ionescu şi Laurenţiu Preutescu din 1933. Lucrarea este prezentată printr-o prefaţă a d-lui Ioan C. Marinescu, ministrul justiţiei. Casa începe fixând cadrul istoric al vieţii comerciale în general şi al vieţii comerciale româneşti în special, subliniind că ţara noastră a atras din vechime atenţia şi a fixat pe pământul ei mulţi negustori străini, datorită aşezării sale la încrucişarea drumurilor dintre Occident şi Orient, dar a avut şi o viaţă negustorească autohtonă destul de desvoltată şi o negustorime română vrednică şi întreprinzătoare, fapt care a făcut să se desvolte un drept comercial consuetudinar, un drept bazat pe obiceiu, dar reprezentând „că dreptate care în tăcuta primire a stăpânirii şi a locuitorilor ţării a câştigat pravilnicească putere“. Prefaţa cuprinde apoi un scurt istoric al legislaţiei comerciale a Vechiului Regat, cât şi a Transilvaniei şi după ce enumeră legile comerciale cari au fost avute în vedere şi reproduse în volum, încheie prin a aduce deosebite mulţumiri magistraţilor Curţii de apel şi tribunalului Braşov cari au executat lucrarea: „d-lui prim preşedinte Vasile M. Theodoraşcu, care a priveghiat cu toată grija şi competenţa la strângerea şi pregătirea materialului necesar, d-lui consilier Damian Ştefănescu, directorul afacerilor judiciare din ministerul justiţiei, comisiunii de redactare formată din d-nii: N. Palin, Octavian Dragotea, Fraiiea Dârlea, G. M. Dumitrescu, G. Vechiu şi din d. judecător I. Şerban Basarab, ca şi d-lui judecător Th. Mandrea“, deasemeni „în special mulţumiri recunoscătoare d-lui Hariton Udrea, consilier la înalta Curte de casaţie şi justiţie, care a avut greaua sarcină de a revizui lucrarea şi de a o desăvârşi în raport cu noua jurisprudenţă şi cu ultimele principii ale doctrinei comerciale“. Volumul e întregit cu un index de corespondenţa textelor din codul comercial transilvănean, cu textele din legile române sub care se găsesc menţionate, un al doilea index privind textele din legea falimentului din Transilvania, o tablă de materii pe articole și pagini, un bogat index alfabetic al codului comercial, tabla de materii a codului comercial adnotat și o tablă de materii a legilor și regulamentelor anexe, nelipsindu-i decât indexul alfabetic al materiilor cuprinse în aceste legi. Destinat în special magistraţilor de peste Carpaţi, codul comercial adnotat întocmit sub îngrijirea ministerului justiţiei este o lucrare foarte necesară oamenilor de lege de pe tot cuprinsul ţării şi punând la dispoziţia acestora toată materia dreptului comercial în vigoare, suntem siguri că va contribui la o mai bună împărţire a dreptăţii în această ramură a dreptului, prin uşurarea sarcinei slujitorilor justiţiei. LIVIU MIRESCU ! ŞCOALA, VATRĂ DE CREDINŢĂ Pestalozzi rămâne cel mai mare Pedagog, prin hotărârea cu care a răpus întrun veac de raţionalism sceptic credinţa şi sentimentul religios în slujba adevăratei educaţii şi instrucţiuni. Problema, a fost ridicată şi la noi zilele trecute cu prilejul sfinţirii noului local al şcoalei primare ..Silvestru” minată de cutremurul din Noembrie 1940 şi refăcută în condiţiuni moderne şi monumentale. Şcoala „Silvestru ’ a fost creiată cu opt decenii in urmă de biserica Silvestru cu fondurile şi pe pământul ei. De fapt, înainte vreme, biserica ce poartă numele primului paipă al Romei, era la întemeierea ei un modest schit, cu chilii pentru călugări şi hainiţă pentru bolnavi. Ctitorii ,au dorit ca biserica să albe şi şcoală şi spital, pentru a împlini astfel prin faptă şi învăţătură creştină comandamentele evanghelice. In ultimii zece ani şcoala primară „Silvestru” s-a integrat cu totul pe linia creştinismului activ, devenind un centru de misionarism. Cei mai distinşi studenţi teologi au organizat sub conducerea d-lui prof. dr. V. G. Ispir, lecţiuni duminicale şi cursuri de misionarism care au contribuit simţitor la înviorarea acestui cartier aristocratic. La rândul lor elevele şcoalei, au devenit un exemplu de muncă şi de idealism creştin. De la începerea războiului, economiile lor s’au adunat pentru a duce daruri ostaşilor răniţi, odată cu cea mai cuceritoare voe bună. Despre pelerinajele pâlcurilor de copile dela şcoala ,,Silvestru” prin spitalele de răniţi şi în locurile unde suferinţa are nevoe de mângâere, s’a vorbit la timp şi elogios. Atmosfera întregei şcoale este caracterizată prin voia bună. Totul se face cu plăcere şi entuziasm întrun spiritsuperior de idealism creştin şi românesc. Absolventele şcoalei au fost între primele clasificate la intrarea în şcoalele secundare Sub raportul studiului, şcoala egalează şi depăşeşte celemai pretenţioase institute similare. Cultul istoriei şi al limnbcei române n’a subsumat serioasa predare a francezei şi germanei şi permanenta preocupare pentru educaţia fizică şi muzicală. Dar toată această operă educativă, care a făcut din şcoală un laborator sufletesc, are ca pri- mordială preocupare structura morală a capilor, pe care şcoala laică n o poate creia fără sprijinul spiritual al credinţei şi educaţiei creştine. Era firesc ca inaugurarea noului local să dea prilej d-nei directoare Lucreţia col. Rotaru de a pune problema încadrării definitive a învăţământului nostru în disciplinele eterne şi creatoare de valori spirituale ale creştinismului. D-sa a elogiat spiritul de muncă şi apostolat al d-nei or Georgeta Angelescu, Margareta Păunescu, Ioana Ştefănescu, Michel, Niculina Grant Dora Selten şi Velicescu, care, în deplină armonie de colegialitate şi de muncă," au făcut dintr-o experienţă de şcoală primară o realizare superioară cu valoare de postulat naţional. G. LUNGULESCU Conferinţa d-lui dr. ing. Rudolf Heiss in sala festivă a A. G. I. R.-ului şi în faţa a numeroşi ingineri, profesori ai şcoalei politehnice, medici veterinari, industriaşi, agricultori, etc., d. dr. ing. R. Heiss, profesor universitar şi directorul Institutului de cercetări alimentare şi aii frigului din München şi-a desvoltat conferinţa sa având ca subiect . ..Desvoltarea economică şi tehnică a conservării produselor alimentare (refrigerare, congelare, conservare). D-sa a arătat marele progres realizat în păstrarea alimentelor în stare proaspătă prin ajutorul frigului industrial, în special prin congelarea rapidă, prezentând auditorului diverse produse alimentare ca: fructe, legume (căpşuni, mazăre verde) în stare proaspătă din recolta anului trecut, ele păstrându-şi prin acest procedeu, vitaminele, gustul şi parfumul. D-sa a mai vorbit de aşa zisele „Cărămizi de carne”, adică mici pachete de carne congelată fără oase, care pot fi transporlate la mari depărtări, în vehicule frigorifere (vagoane, canele de pe front au putut fi aprovizionate cu care proaspătă Tepperatura joasă la care se obţine această congelare, este de 20—30 grade sub zero. D-sa a arătat apoi rolul economic al frigului industrial, mai prezentând diferite extracte de fructe, legume, zeamă de fructe bogate în vitamine, conservate prin frig. Conferinţa, însoţită de numeroase promoţiuni, a fost ţinută sub auspiciile „Asoc. generale a inginerilor din România” (A. G. I. R.), ale „Institutului român al frigului” şi ale Camerei românogermane de comerţ şi industrie. . Noua armă germană Berlin, 30Radors. — Ziarele de Joi dimineaţa publică fotografiile unei noui arme germane care se poate întrebuinţa pentru lupta împotriva carelor blindate şi a adăposturilor betonate. Această armă denumită „Goliath" este comandată de la distanţă prin unde de radio şi are înfăţişarea unui mic tanc cu şenile de o înălţime ce ajunge până la genunchi. Puternica încărcătură a acestei noui arme de război a produs, la experimentările ce s’au făcut cu ea, distrugeri foarte grave. UNIVERSAE Groaznică furtună de nisip Amsterdam, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : Una din cele mai groaznice furtuni de nisip ce s-a văzut vreodată a întrerupt Lumi între Egipt şi Palestina comunicaţiile. Un tren a fost oprit în mijlocul deşertului Sinai, din cauza movilelor de nisip ce se adunaseră pe sine şi a fost nevoe să se aducă pe calea aerului alimente călătorilor. înălţimea movilelor de nisip întrecea trei metri. Se speră că în curând linia va fi curăţită.I . ■ RENUMIŢII CIORAPI DE MATASE KURZ 100% NATURALI Lei 1.850 MANUŞI de dame piele garantată străină. Lei 1475 per. Au sosit RENUMIŢII CIORAPI de mătase KARELL 100% NATURALI Lei 1.950 LINGERIE, TRICOTAGE, GENŢI Preţuri reduse, VIJVDE Ciorap aria ,,PICCOLO STRADA ŞELARI, 9______________ II D-nii FARMACIȘTI GĂSESC TOATE USTENSILELE PENTRU LABORATOR ȘI RECEPTURA La Magazinul Românesc „CENTRALA LABORATOARELOR“ A. D. IONESCU & Co. Aparate pentru Laboratoare, Instrumente Medicale Str. Academiei 1, Tel. 4.13.86, 5.22.9, Heg. Com. 105/940 VÂNZĂTORI cu practică îndelungată la magazine de coloniale de prim rang, precum şi PERSONAL PENTRU SECŢIA AMBALAJ cu practică îndelungată, se caută pentru imediată angajare A SG ADRESA: „Consumul Palatului Carpaţi, Str. Academiei 7 Rec. Com. 229/936 RADIOL A-SERVICE n»iG.r. WLAîCEDONESCU Reg. Corn. 1165/94. Vă repară APARATUL DE RADIO la domiciliul dvs., cu techmicieni specialişti, garantându-va perfecta, funcţionare timp de 1 an de zile. Telefon 0.50.37 4007 BOLERO Str. Carol 4 Colţ Victoriei a pus in vânzare UE CHIE cu plută. Toate culorile cu preturi reduse «WJIMTUI DV. DC RODIO „ va funcţiona ca nou anunţând telefonic f.28.12 SCI?VICIUL M RCPADATII ..RADIOROMAN' remediază orice defect fiu ne perfect la o. Punct chiar la domiciliul di'. ..cfîi?ÎTr un’cadou oricinal, (/ăi ifi doar fa mmmi ARGINTARII superbe CRISTALURIsi PORTELANURI FINE - ARTICOLE di MENAJ ____________la. TRANSMETAL STRIPSC ANI HO Tfl S/tfrSV ■ Rf C C O M, 5t tu I N T ON E sai DE SÂIuAtE Regia Autonomă C.F.R* Nr. 17675 In ziua de Miercuri 3 Mai 1944, se va ţine o licitaţie publică la sediul Inspecţiei de Mişcare Braşov, strada Protopop Munteanu nr. 1, pentru concesionarea restaurantului din staţia Braşov. Concesiunea se dă pe termen de 3 ani. Informaţiuni se pot lua de la sediul Inspecţiei de Mişcare arătată mai 12077 ADMINISTRAŢIA GENERALA C. N. R. Cluj-Turda Nr. 7459 din 16 Martie 1944 PUBLICAŢIE DE VÂNZARE 29 Martie 944, 95586 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 21 Aprilie 1944 ora 9 se vinde prin licitaţie publică orală, la sediul Comisiunei Judeţene din Turda Piaţa Mihai Viteazul nr. 44 etaj I, întreg inventarul mort de pe lângă averile expropriate de la evreii din plasa Luduş, Căpuş, Mociu, Sărmaş, Câmpia Turzii şi Turda şi anume: Din comuna Bogata f. propr. Goldstein Desideriu preţul total de strigare lei 179.990, Heller Rozalia preţul total de strigare 108.563, fraţii Berkovici preţul total de strigare 190.960, fraţii Schmidt preţul total de strigare 158.615, din com. Papiu Ilarian f. propr. Killender Bela şi Salamon Isac preţul total de strigare 6.220 din com. Bărboşi f. propr. Erezii Berkovici cu preţul total de strigare 971000, Goldstein Desideriu cu preţul total de strigare 317.950, Salamon Isac cu preţul total de strigare 2.000, din corn. Tăureni f. propr. Bernath Mendel preţul total de strigare 60.000, din corn. Săuşa f. propr. Rozemfeld Samoilă preţul total de strigare 11.900, din com. Bandul Românesc f. propr. Legman Izrail preţul total de strigare 15.000 din com. Cuci f. propr. Marcus Bernath. Din com. Pogăceaua preţul total de strigare 100 lei, din com. Ulieş propr. Markovici Simon preţul total de strigare 35.500 din com. Tuşin f. propr. Erezii lui Hirsch Isac preţul total de strigare 1000, din com. Dâmbu f .propr. Gherş Parii preţul total de strigare 8000, din com .Sâmpetru de Câmpie f. propr. Ghers Noe, preţul total de strigare 9200, din com. Frata f. propr Polak Lazăr preţul total de strigare 980, Văd. Weis Maria preţul total de strigare 5.970, Kalman Carol preţul total de strigare 1290, din corn. Cătina f. propr. Ertzam Adolf preţul total de strigare 15.200 din com. Cămăraş f. propr. Erţman Ernest preţul total de strigare 14.295, din corn. Mociu f. propr. Rozman Samoilă preţul total de strigare 512.000, Hirsch Samoilă preţul total de strigare 67.400, din com. Mociu Ghiriş f. propr. Moskovici Mendel preţul total de stri-gare 18.500, din com. Legii f. propr. Weindner Sigismund preţul total de strigare 11.110, din com. Sâmboleni f. propr. Rosenberg Samoilă preţul total de strigare 16.050, din com. Taga f. propr. Borok Iacob, Isac Samoilă şi Isac Samoilă lui Zoltan. „ Din com. Cooc f. propr. Feldan I Ernest preţul total de strigare 173.335 din com. Luncani f. propr. “ Văd. Hirsch Maier preţul total de strigare 305.700 din com. Ceanu Mare f. propr. Lazăr Simion din com. Soporul de Câmpie f. propr. Ghidali Berta preţul total de strigare 15.960, din com. Oprişani f. propr. Lazăr Simon preţul total de strigare 38.300, din com. Turda f. propr. László Alexandru preţ total de strigare 21.450. Obiectele ce formează inventarul sunt arătate in procesele verbale de evaluare. La adjudecare cumpărătorul va depune întreaga valoare. Adjudecările se consideră definitive, numai după aprobarea C.N.R.-ului Bucureşti. Ofertanţii, se consideră prin simplă participare la licitaţie că au luat cunoştinţă de inventarul ce se vinde. C.N.R.-ul nu răspunde de eventualele nepotriviri, în ceea ce priveşte starea în care se află. Toate taxele către Stat, Judeţ sau Comună ,precum şi cele necesitate de operaţiunile de publicitate, privesc necumpărător şi se depun odată cu preţul adjudecării. Administrator general, (ss) loan Marcu Secretară (ss) Livia Pastor GH2 i urm m». 1519 CATIFEA DE BUMBAC 100% GARANTAT 100% LA POMÂRLEANU 94 Etj. I Lipscani 94 Etj. I Deasupra COFETĂRIEI SUCHARD Intrarea prin gang Reg. Com. 1427/937. 2500 ♦-»■»♦♦♦♦♦♦ 0 NIMMMIUmi Aparate de Stropit Calimax șiVermorel TUBN 1 CLAPETE VERMOREL Vânzarea exclusivă STINGATORUL Bucureşti Strada Carol 4 Expediţiuni în toată ţara Reg. com. 173/958 DE ÎNCHIRIAT VILA două camere, hol, sufragerie, bucătărie, terasă pentru solar, bac, closet tout à le gout, lumină electrică, instalaţie , apă, totul mobilat, garaj, curte mare, pomi fructiferi, vedere pitorească, 4 kilometri de Câmpulung Muscel, apropiere băi iod şi hidroterapie. Popp Breslau 37, telefon 1.35.22. . . , MM ) , t t t 11 M ( 120 De vânzare CAMIONETE TRICIMOBILE Platformă, fabricaţiuni elveţiană, complect noi, cauciucuri noi, la hârtie, capacitate transport 500 kgr, scutite un an rechiziţie. A se adresa secţia de publicitate VATRA S. A. P. Vasile Conta 12 Tel. 138.92 28 SUBINGINER constrctor aman cant post la vreo societate, cunoştinţe de birou şi şantier, referinţa bune. Oferte la ziar sub 215 1. 49 ♦4 ♦ ♦ 0 » 0 »o 0 ♦ VINVECHIU EXCELENT de Dealul Mare și Ţuică Extra VINDE CONVENABIL Desfacerea Produselor Viilor Eugen L Papiniu. Roma 54. 557 M4MGMMM ♦♦♦♦A *+ Regia Autonomi C.F.R. 236.212 Se aduce la cunoştinţă că Viner-i, 14 Aprilie 1844, ora 9 a. m., va avea loc în sala de Licitaţii a Direcţiunii Generale C. F. R. din str. Edrăr Quinet nr. 9 (Pactul carpaţi), etajul rv, camera 4... o licitaţie restrânsă cu invitaţii pentru furnizarea a l.mnj mc. calupuri de fag de dimensiuni e: Lăţime uniformă Cm Lungime variabilă tă—15 m, Coadă uniformă ij qj. Valoarea furniturii este de aproximativ 28.000.005 lei. Ofertanţii vor depune o garanţia proviziorie de 5 la sută din valoarea ofertei. Consultarea dosarului de licitaţe, I care conţine şi condiţiune de licitaţie, se face numai la Direcţiunea Lucrărilor Noui (Ls), strada Belvedere nr. 6 (Palatul ziarului Curentul), etajul V, în zilele și orele de serviciu. Directorul Lucrărilor Noui (Ls) M Tănăsescu SOTO ♦ 4 ♦ 4.» PANĂ DUMINICĂ SEARA Sâmbătă și Duminică MATINEUR! Ora 330 Marele succes al stagiunii SIMI FARA unt la ALHAMBRA Telei. 5.95.45 1966 I TRANSPORTURI cu AUTOCAMIOANE Execută tu toată țara „UNION EXPRESS“ B-dul Brâncoveanu 34 — Telefon 3.87.80 Reg. Com. 1063/940 V sistem mTBi Ulii Telefon 5.95.45 Climpania de operetă N. VLĂDOIANU Joi 6 Aprilie PREMIERA albastra Operetă modernă în 3 acte de F. REYMOND 1900 O COMEDIE TERIBILĂ LA CARE SE RÂDE CU LACRIMI OZIFARA MINCIUNI în regia d-lui SICA ALEXANDRESCU CU : VASILIU BIRLIC, MIŞU FOTINO, SILVIA FULDA şi ION TALIANU Seara ora 7.30 Sâmbătă şi Duminică Matineu ora 3.30