Universul - Capitala, aprilie 1944 (Anul 61, nr. 91-117)

1944-04-01 / nr. 91

ținut al 61-lea Nr. 91 Sâmbătă 1 Aprilie 1944 ' O lege apărută săptămâna tre­cută a ho­târî­t să se facă recensă­mântul tuturor locuinţelor urbane «i rurale, spre a se şti oricând care sunt mijloacele pe care o autori­tate locală le poate avea la înde­mână, pentru adăpostirea refugia­ţilor. Aceste socoteli s’au încheiat In toată ţara în câteva zile după ce a apărut legea. Şi am constatat prin satele prin care am umblat, că măsura se şi aplică; prevederile ei n’au ră­mas, ca in multe alte Împreju­rări, numai nişte biete însemnări In arhivele autorităţilor. Mai mult, pe deasupra hotărfri­­lor administraţiei, vine acum spiri­tul de solidaritate naţională—per­manent în toate vremurile de res­trişte — care întregeşte măsura de prevedere prin sacrificii individua­le şi de bună voe, astfel cum nu­mai românii ştiu să le facă. Satele noastre au trecut prin multe Încercări cumplite. Sunt bă­­jemarii istoriei doar. Şi de aceea tra­diţia ajutorării celor fugari din calea primejdiilor, a căpătat prin veacuri un înţeles de trăire, ea a devenit permanenţa unui fenomen istoric, împotriva căruia nu se mai plânge nimeni Aşa ne-a fost scris... Şi scrisa noastră este de sânge, de foc şi de pustiire. Braţe de frate se întind fraţilor pribegi, flămânzi şi trudiţi. Copiii găsesc mame la sânul fiecărei ţă­rance, in satele în care poposesc. Am văzut nu numai în Pătroaia- Dâmboviţa aceste minuni ale soli­darităţii noastre, ci şi în toată re­giunea. Primarul aproape că n’are cu­vânt. Porunca lui, uneori numai din privire, este o rugăminte care se împlineşte repede. Fiecare gospo­dar adăposteşte mai multe suflete decât a fost hotărit pe hârtie. Pen­tru c­ă suferinţa celor cari sosesc are adânci rezonanţe în sufletele băştinaşilor. Şi care vine mai de departe decât trudnicii băjenari. Din insăş fiinţa acestui neam bun, primitor, ocrotitor şi oţetit in du­rere. Bătrânii preoţi se opresc întâi în biserici. Şi cu el convoaele de dru­meţi, cari dau slavă lui Dumnezeu că după atâtea zile şi nopţi de ne­­hodină au poposit undeva, unde gă­sesc un altar să se roage şi un a­­dăpost pentru copiii chinuiţi. Tra­gedia lor nu este lacrimă, şi nici bocet de jale .Nu este blestem, nu este revoltă. Este o împăcare liniş­tită cu soarta, căreia, tot îi mai găsesc cuvinte de mulţumire că nu a fost mai haină încă. Popor de stâncă... Pleacă la drum cu cântecul şi cu Dumnezeu. Îndură vremea, foamea, vrăjmăşiile altor popoare. Îndură foc şi pârjol, dar rămâne neclintit în veleat. Se strânge pe un pământ mai mic, sub un cer mai mic, mă­car de-ar fi numai cât o cupolă de biserică, dar crede in destinul lui, bun sail rău, aşa cum i-a fost hă­răzit. Sunt porunci pe care poate nu le înţelege. Şi cărora se supun şi cei cari pleacă şi cei cari rămân. Po­runcile mucenicilor intru biruinţă şi dreptate. G. TASLAOANU IN FIECARE ZI Solidaritate românească GRĂDINILE MOŞIEI In preajma mai fiecărui conac de moşie sunt grădini de zarza­vat, pomi fructiferi şi grădini de ornament. Aci mai mult ca ori­unde există posibilitatea creerii şi întreţinerii grădinilor celor mai productive şi frumoase. La ţară aproape totdeauna există posibilitatea să aşezăm grădina în locul cel mai potrivit cu în­tinderea necesară. Tot aci se gă­sesc sau se pot fabrica eftin şi uşor uneltele şi materialul de bună calitate necesar pentru crearea şi îngrijirea grădinii. Produsele grădinilor de zarza­vat, fructe şi flori, ale unei mo­şii, pot fi socotite numai pentru cerinţele conacului şi personalu­lui ajutător, sau ele pot fi des­tinate şi vânzării. Grădina sau parcul unei moşii vor fi create după gustul şi în dimensiunile dorite de proprietar. In interesul proprietarului de moşie şi al statului, toate cultu­rile horticole ar trebui practi­cate în mod mai intensiv şi ra­ţional decât până acum. Pe u­­moşii s’a făcut încercarea să se practice horticultura în stil mai mare, ceea ce nu a reuşit din motivele pe cari le vom arăta. Pentru o asemenea cultură ra­ţională este nevoie de personal horticol cu experienţă practică şi teoretică, care din motive di­ferite nu se găseşte până acum destul de numeros. Dacă grădi­narii cari conduc şi supraveghia­­ză nu se pricep în mod practic şi le e ruşine să execute orice muncă ar fi în grădină, ei nu vor putea învăţa lucrătorii şi mic, decum cere ca aceştia să efec­tueze munca aşa cum se cuvine. Această situaţie cauzează neren­­tabilitatea şi nereuşita horticul­ture­ acum mai mult la ţară, căci până în prezent agricultorul se pricepe foarte rar la împlinirea celei mai simple lucrări de gră­dină. La aceasta se mai adaugă şi nepriceperea pe care o au mulţi proprietari de moşie pen­tru începutul desvoltării unei întreprinderi de culturi horti­cole, cât şi pentru necontenitele lucrări de pregătire, întreţinere şi cheltueli ale prezentului şi vii­torului. Această nepricepere de cele mai multe ori nu are înţe­legerea pentru diferitele particu­larităţi şi răbdarea care e ce­rută de unele culturi de plante mai mulţi ani dearândul. Din cauza acestor greşeli multe în­treprinderi horticole de pe moşii nu au reuşit şi au adus pagubă nu numai moşierului dar şi avu­tului statului şi puterii de muncă a poporului. Horticultura, ca sursă de pro­duse hrănitoare, contribue la viaţa fizică şi spirituală a omu­lui şi deci are de împlinit un rol important în viaţa poporului. Importanţă deosebită în fiinţa poporului îl au capitalul şi munca; aci capitalul este repre­zentat de moşier, iar munca de grădinari şi lucrători. De aceea horticultura trebue să se per­fecţioneze în domeniul teoriei şi practicei, pentru a ajunge la un rezultat fericit. Şi statul poate contribui foarte mult la înflo­rirea horticulturii prin ordo­nanţe legale chibzuite şi prac­tice în unele perioade de desvol­­tare sau curente revoluţionare ale popoarelor, numai statul poate acţiona folositor pentru horticultură, după cum intervine şi în alte întreprinderi şi pro­­­­fesii cu măsuri legale. Pentru ca totalitatea suprafe­ţelor de cultură ale statului să producă în prezent şi în viitor recolte bogate de bună calitate, trebue ca împrejurările formării şi pieirii condiţionate de legile naturii, cari se manifestă prin­­tr’un circuit veşnic, să fie păs­trate deasemeni în raporturi ne­schimbate. In natură nu sunt numai proporţii mari, mijlocii sau mici; aci există toate îm­prejurările posibile, dar fiecare mărime în relaţia potrivită cu întregul. Astfel sunt necesare şi în a­­gricultură şi horticultură cele trei principale mărimi de între­prinderi, dacă sunt perfecte din punct de vedere profesional şi dacă stau în relaţie potrivită cu unitatea întregului stat. Privită sub aspectul acestor legi naturale, a fost scrisă broşura, „îngrijirea şi bogăţia peisagiului românesc”, apărută în editura „Universul”. Intr’un număr viitor vom a­­răta modul de creare a grădi­nilor de moşie. FR. REBHUHN Arhitect peisagist Examenele de admitere in clasele I-a şi a V-a de liceu Ministerul culturii naţionale şi al cultelor aduce la cunoştin­ţă că examenul de admitere print­d clasa I-a secundară se va ţine de la 2 la 6 Mai, pentru sesiunea de vară.. Comisia de examinare se va compune con­form art. 46 din regulament şi va fi prezidată de directorul şcoalei respective. Elevii evacuaţi se vor prezen­ta cu actele de înscriere la cea mai apropiată şcoală secundară la care funcţionează o comisie pentru examenul de admitere şi vor depune acel examen. Elevii vor da examen la licerul de băeţi, iar elevele la liceul de fete. In urma examenului, şcoala le va libera adeverinţe de prezentare la examen şi media obţinută. Cu a­ceastă adeverinţă se pot înscrie la orice şcoală similară în limi­ta locurilor, nu a mediei, media şi clasificarea fiind valabile la şcoa­la unde au dat examen. Taxele pentru examen sunt cele stabilite de minister. Dispensa de vârstă, conform mt. 50 din regulament, o va a­­proba directorul școalei și — în locul ministerului — inspectora­tul școlar regional, dacă este mai aproape. Examenul de admitere pentru clasa V-a secundară se fixează la 6—10 Mai pentru sesiunea da vară. Comisia se compune con­form a­rt. 60 din regulament. Președintele va fi numit de in­spectorat. In caz că această nu­mire va întârzia, atunci direc­torul școala­ prezidează comisia iar in lipsa lui girantul la direc­ts, sau cel mai vechi profesor al seo­alei, dacă specialitatea lor in­tră în componenţa comisiei. Comisia funcţionează numai la licee. Elevii vor da examen la liceul de băeţi şi elevele la li­­ceul de fete. In cazul când la un gimnaziu de băeţi sau de fete a funcţionat anul acesta clasa V-a extrabu­getară, iar numărul elevelor sau elevilor pentru examen este de cel puţin 40, examenul se va ţine la acest gimnaziu, cu apro­barea inspectoratului respectiv dacă în localitate nu este liceu, fără ca acest examen să consti­­tue pentru minister un angaja­­­­ment sau aprobare a clasei a V-a extrabugetare. Cererile pen­tru funcţionare de clase extra­bugetare, se vor rezolva intre la 15 Septembrie. Elevii evacuaţi se vor prezen­ta cu situaţia clasei a IV-a şi actele ce posedă la şcoala simi­lară cea mai apropiată sau pe care doreşte să o urmeze şi se vor înscrie la examen. Pe baza mediei obţinute elevul se poate înscrie în orice altă şcoală unde are dreptul, în limita locurilor, nu a mediei, media şi clasifica­rea fiind valabile numai la şcoa­la unde a dat examen. Directorii vor primi la înscrie­re elevi cu situaţia şcolară lă­murită. Cine nu are situaţia cla­ră se va conforma ordinului mi­nisterului circular nr. 87.538 din 24 Martie 1944 Taxele sunt cele aprobate de minister şi în scutirile de 25 la sută din numărul candidaţilor, conform art. 62 din regulament, se vor avea în vedere şi evacua­ţii din Basarabia, Bucovina şi Moldova de sus (provinciile ofi­cial evacuate). CODUL COMERCIAL ADNOTAT1 O lucrare întocmită sub îngrijiri ministerului justiţiei Cel mai sigur dintre toate mijloacele care să garanteze lega­­litatea este, în primul rând, cu­noaşterea legilor. Dacă la români, la începutul dreptului lor, a putut trece ca un principiu prezumpţia că legea este cunoscută de toţi cetăţenii, graţie faptului că textele de lege erau puţine, — normele de drept tot mai bogate au impus o codi­ficare, acea magistrală operă a lui Justinian, care a pus la îndemâna tuturora legiuirile cărora trebuiau să se supună sau cel puţin la în­demâna oamenilor de lege, dispo­ziţiile pe cari trebuiau să le aplice. Astfel s’a putut păstra prezumţiunii de cunoaştere a le­gii, un temeiu de fapt, care în­totdeauna a fost necesar în sta­tele de drept. Nevoia aceasta a stat la baza unificării legislative napoleoniene şi mai târziu a fost avută în ve­dere la întemeierea României moderne, când s’au edictat codu­rile fundamentale, fie chiar şi aproape în traducerea unor lu­crări apusene. Când după ani de aşteptare s’a dat, în sfârşit, ţării, unificarea legislativă, prin extinderea a­­proape completă şi în Ardeal a legilor Vechiului Regat, a apărut necesitatea de a pune la înde­mâna oamenilor de lege şi chiar a justiţiabililor legile pe cari tre­buie să le aplice şi cărora să li se supună. Ministerul justiţiei a însărcinat de aceea Curţile de apel din Ardeal să întocmească — pentru uzul în special al teri­toriilor în cari s’au extins aceste legi — codurile fundamentale, îm­preună cu legile cari le-au modi­ficat şi — ceea ce e foarte preţios — cu jurisprudenţa ce a consem­nat înţelesurile desluşite în cursul aplicării lor, paralel cu legile cari formaseră dreptul de până acum în ţinuturile de peste munţi. Acum aproape două luni a apă­­rut, ca ediţie oficială, publicată de ministerul justiţiei, prima lu­­care din această serie, codul de procedură civilă, lucrare redac­tată de magistraţi ai Curţii de apel din Sibiu şi ai instanţelor din circumscripţia acestei Curţi, sub privigherea d-lui prim preşe­dinte dr. Ioan Papp, şi revăzută de o comisiune superioară com­pusă din consilieri ai înaltei Curţi de casaţie. Acum apare, într’un volum de aproape 700 pagini, codul com­er­­cial adnotat, cuprinzând textele codului comercial român, para­lel cu cele ale codului comercial şi ale legii asupra falimentului di­n Transilvania, cu note de doctrină şi cu jurisprudenţa, iar în anexă, legea pentru extinderea legislaţiei civile şi comerciale a Vechiului Regat în România de peste Car­­paţi, precum şi numeroasele legi speciale în legătură cu comerţul, reprezentând aproape jumătate­­ din materia volumului, legi care­­ erau răspândite până acum în di­­i­ferite lucrări, cel puţin cele apă­rute după codul comercial adnotat al d-lui Stelian Ionescu şi Lau­renţiu Preutescu din 1933. Lucrarea este prezentată prin­­tr-o prefaţă a d-lui Ioan C. Ma­­rinescu, ministrul justiţiei. Casa începe fixând cadrul isto­ric al vieţii comerciale în gene­ral şi al vieţii comerciale româ­neşti în special, subliniind că ţara noastră a atras din vechime atenţia şi a fixat pe pământul ei mulţi negustori străini, datorită aşezării sale la încrucişarea dru­murilor dintre Occident şi Orient, dar a avut şi o viaţă negusto­rească autohtonă destul de des­­voltată şi o negustorime română vrednică şi întreprinzătoare, fapt care a făcut să se desvolte un drept comercial consuetudinar, un drept bazat pe obiceiu, dar reprezentând „că dreptate care în tăcuta primire a stăpânirii şi a locuitorilor ţării a câştigat pra­­vilnicească putere“. Prefaţa cuprinde apoi un scurt istoric al legislaţiei comerciale a Vechiului Regat, cât şi a Transil­vaniei şi după ce enumeră legile comerciale cari au fost avute în vedere şi reproduse în volum, încheie prin a aduce deosebite mulţumiri magistraţilor Curţii de apel şi tribunalului Braşov cari au executat lucrarea: „d-lui prim preşedinte Vasile M. Theodoraşcu, care a priveghiat cu toată grija şi competenţa la strângerea şi pregătirea materialului necesar, d-lui consilier Damian Ştefănescu, directorul afacerilor judiciare din ministerul justiţiei, comisiunii de redactare formată din d-nii: N. Pal­in, Octavian Dragotea, Fraiiea Dârlea, G. M. Dumitrescu, G. Ve­­chiu şi din d. judecător I. Şerban Basarab, ca şi d-lui judecător Th. Mandrea“, deasemeni „în special mulţumiri recunoscătoare d-lui Hariton Udrea, consilier la înalta Curte de casaţie şi justiţie, care a avut greaua sarcină de a re­vizui lucrarea şi de a o desăvârşi în raport cu noua jurisprudenţă şi cu ultimele principii ale doctri­nei comerciale“. Volumul e întregit cu un index de corespondenţa textelor din co­dul comercial transilvănean, cu textele din legile române sub care se găsesc menţionate, un al doi­lea index privind textele din le­gea falimentului din Transilva­nia, o tablă de materii pe articole și pagini, un bogat index alfa­betic al codului comercial, tabla de materii a codului comercial adnotat și o tablă de materii a legilor și regulamentelor anexe, nelipsindu-i decât indexul alfa­betic al materiilor cuprinse în aceste legi. Destinat în special magistraţi­lor de peste Carpaţi, codul co­mercial adnotat întocmit sub în­grijirea ministerului justiţiei este o lucrare foarte necesară oameni­lor de lege de pe tot cuprinsul ţă­rii şi punând la dispoziţia aces­tora toată materia dreptului co­mercial în vigoare, suntem siguri că va contribui la o mai bună îm­părţire a dreptăţii în această ra­mură a dreptului, prin uşurarea­­ sarcinei slujitorilor justiţiei. LIVIU MIR­ESCU ! ŞCOALA, VATRĂ DE CREDINŢĂ Pestalozzi rămâne cel mai mare Pedagog, prin hotărârea cu care a răpus întrun veac de raţiona­lism sceptic credinţa şi sentimen­tul religios în slujba adevăratei educaţii şi instrucţiuni. Problema, a fost ridicată şi la noi zilele trecute cu prilejul sfin­ţirii noului local al şcoalei pri­mare ..Silvestru” minată de cu­tremurul din Noembrie 1940 şi refăcută în condiţiuni moderne şi monumentale. Şcoala „Silvestru ’ a fost creia­­tă cu opt decenii in urmă de bi­serica Silvestru cu fondurile şi pe pământul ei. De fapt, înainte vreme, biserica ce poartă numele primului paipă al Romei, era la întemeierea ei un modest schit, cu chilii pentru călugări şi hainiţă pentru bol­navi. Ctitorii ,au dorit ca bi­serica să­ albe şi şcoală şi spital, pentru a împlini astfel prin faptă şi în­văţătură creştină comandamente­le evanghelice. In ultimii zece a­ni şcoala pri­mară „Silvestru” s-a integrat cu totul pe linia creştinismului ac­tiv, devenind un centru de misio­narism. Cei mai distinşi studenţi teologi au organizat sub conduce­rea d-lui prof. dr. V. G. Ispir, lecţiuni duminicale şi cursuri de misionarism care au contribuit simţitor la înviorarea acestui car­tier aristocratic. La rândul lor elevele şcoalei, au devenit un exemplu de mun­că şi de idealism creştin. De la începerea războiului, economiile lor s’au adunat pentru a duce da­ruri ostaşilor răniţi, odată cu cea mai cuceritoare voe bună. Despre pelerinajele pâlcurilor de copile dela şcoala ,,Silvestru” prin spi­talele de răniţi şi în locurile unde suferinţa are nevoe de mân­­gâere, s’a vorbit la timp şi elo­gios. Atmosfera întregei şcoale este caracterizată prin voia bună. To­tul se face cu plăcere şi entuzi­asm întrun spirit­­superior de idealism creştin şi românesc. Ab­solventele şcoalei au fost între primele clasificate la intrarea în şcoalele secundare Sub raportul studiului, şcoala egalează şi depăşeşte cele­­mai pretenţioase institute similare. Cultul istoriei şi al limnbcei ro­mâne n’a subsu­mat serioasa pre­dare a francezei şi germanei şi permanenta preocupare pentru e­­du­caţia fizică şi muzicală. Dar toată această operă educa­tivă, care a făcut din şcoală un laborator sufletesc, are ca pri-­ mordială preocupare structura morală a capilor, pe care şcoala laică n o poate creia fără spriji­nul spiritual al credinţei şi edu­caţiei creştine. Era firesc ca inaugurarea nou­lui local să dea prilej d-nei di­rectoare Lucreţia col. Rotaru de a pune problema încadrării de­finitive a învăţământului nos­tru în disciplinele eterne şi crea­toare de valori spirituale ale creş­tinismului. D-sa a elogiat spiritul de mun­că şi apostolat al d-nei or Geor­­geta Angelescu, Margareta Pău­­nescu, Ioana Ştefănescu, Michel, Niculina Grant Dora Selten şi Velicescu, care, în deplină armo­nie de colegialitate şi de muncă," au făcut dint­r-o experienţă de şcoală primară o realizare supe­rioară cu valoare de postulat na­ţional. G. LUNGULESCU Conferinţa d-lui dr. ing. Rudolf Heiss in sala festivă a A. G. I. R.-ului şi în faţa a numeroşi in­gineri, pro­fesori ai şcoalei poli­tehnice, medici veterinari, in­dustriaşi, agricultori, etc., d. dr. ing. R. Heiss, profesor universi­tar şi directorul Institutului de cercetări alimentare şi aii frigu­lui din München şi-a desvoltat conferinţa sa având ca subiect . ..Desvoltarea economică şi teh­nică a conservării produselor a­­limentare (refrigerare, congelare, conservare). D-sa a arătat marele progres realizat în păstrarea alimente­lor în stare proaspătă prin aju­torul frigului industrial, în spe­cial prin congelarea rapidă, pre­zentând auditorului diverse pro­duse alimentare ca: fructe, le­gume (căpşuni, mazăre verde) în stare proaspătă din recolta anu­lui trecut, ele păstrându-şi prin acest procedeu, vitaminele, gus­tul şi parfumul. D-sa a mai vorbit de aşa zi­sele „Cărămizi de carne”, adică mici pachete de carne congelată fără oase, care pot fi transpor­­late la mari depărtări, în vehi­cule frigorifere (vagoane, ca­nele de pe front au putut fi a­­provizionate cu care proaspătă Tep­peratura joasă la care se obţine această congelare, este de 20—30 grade sub zero. D-sa a arătat apoi rolul eco­nomic al frigului industrial, mai prezentând diferite extracte de fructe, legume, zeamă de fructe bogate în vitamine, conservate prin frig. Conferinţa, însoţită de nume­roase promoţiuni, a fost ţinută sub auspiciile „Asoc. generale a inginerilor din România” (A. G. I. R.), ale­ „Institutului român al frigului” şi ale Camerei româno­­germane de comerţ şi industrie. . Noua armă germană Berlin, 30­­Radors. — Ziarele de Joi dimineaţa publică foto­grafiile unei noui arme germane care se poate întrebuinţa pentru lupta împotriva carelor blindate şi a adăposturilor betonate. Această armă denumită „Go­liath" este comandată de la dis­tanţă prin­ unde de radio şi are înfăţişarea unui mic tanc cu şe­nile de o înălţime ce ajunge pâ­nă la genunchi. Puternica încărcătură a aces­tei noui arme de război a pro­dus, la experimentările ce s’au făcut cu ea, distrugeri foarte grave. UNIVERSAE Groaznică furtună de nisip Amsterdam, 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : Una din cele mai groaznice furtuni de nisip ce s-a văzut vreodată a întrerupt Lumi între Egipt şi Palestina comunicaţiile. Un tren a fost oprit în mijlocul deşertului Sinai, din cauza mo­vilelor de nisip ce se adunaseră pe sine şi a fost nevoe să se adu­că pe calea aerului alimente că­lătorilor. înălţimea movilelor de nisip întrecea trei metri. Se speră că în curând linia va fi curăţită.I . ■ RENUMIŢII CIORAPI DE MATASE K­URZ 100% NATURALI Lei 1.850 MANUŞI de dame piele garantată străină. Lei 1475 per. Au sosit RENUMIŢII CIORAPI de mătase KARELL 100% NATURALI Lei 1.950 LINGERIE, TRICOTAGE, GENŢI Preţuri reduse, VIJVDE Ciorap aria ,,PICCOLO STRADA ŞELARI, 9______________ II D-nii FARMACIȘTI GĂSESC TOATE USTENSILELE PENTRU LABORATOR ȘI RECEPTURA La Magazinul Românesc „CENTRALA LABORATOARELOR“ A. D. IONESCU & Co. Aparate pentru Laboratoare, Instrumente Medicale Str. Academiei 1, Tel. 4.13.86, 5.22.9, Heg. Com. 105/940 VÂNZĂTORI cu practică îndelungată la magazine de co­loniale de prim rang, precum şi PERSONAL PENTRU SECŢIA AMBALAJ cu practică îndelungată, se caută pentru imediată angajare A SG ADRESA: „Consumul Palatului Carpaţi, Str. Academiei 7 Rec. Com. 229/936 RADIOL A-SER­VICE n»iG.­r. WLAîCEDONESCU Reg. Corn. 1165/94. Vă repară APARATUL DE RADIO la­­ domiciliul dvs., cu techmicieni specialişti, garantându-va perfecta­, func­­ţionare timp de 1 an de zile. Telefon 0.50.37 4007 BOLERO Str. Carol 4 Colţ Victoriei a pus in vânzare UE CHIE cu plută. Toate culorile cu preturi reduse «WJIMTUI DV. DC RODIO „ va funcţiona ca nou anunţând telefonic f.28.12 SCI?VICIUL M RCPADATII ..RADIOROMAN' remediază orice defect fiu ne perfect la o. Punct chiar la domiciliul di'. ..cfîi?ÎTr un’cadou oric­inal, (/ăi ifi doar fa mmmi ARGINTARII superbe CRISTALURIsi PORTE­LANURI FINE - ART­ICOLE di MENAJ ____________la­. TRANSMETAL STR­­IPSC ANI HO Tfl S/tfrSV ■ Rf C C O M­­, 5t tu I N T ON E sai DE SÂIuAtE Regia Autonomă C.F.R* Nr. 17675 In ziua de Miercuri 3 Mai 1944, se va ţine o licitaţie publică la sediul Inspecţiei de Mişcare Braşov, strada Protopop Munteanu nr. 1, pentru concesionarea restaurantului din sta­ţia Braşov. Concesiunea se dă pe termen de 3 ani. In­forma­ţi­uni se pot lua de la sediul Inspecţiei de Mişcare arătată mai 12077 ADMINISTRAŢIA GENERALA C. N. R. Cluj-Turda Nr. 7459 din 16 Martie 1944 PUBLICAŢIE DE VÂNZARE 29 Martie 944, 95586 Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 21 Aprilie 1944 ora 9 se vinde prin licitaţie publică ora­lă, la sediul Comisiunei Judeţene din Turda Piaţa Mihai Viteazul nr. 44 etaj I, întreg inventarul mort de pe lângă averile expropriate de la evreii din plasa Luduş, Căpuş, Mociu, Sărmaş, Câmpia Turzii şi Turda şi anume: Din comuna Bogata f. propr. Goldstein Desideriu preţul total de strigare lei 179.990, Heller Rozalia preţul total de strigare 108.563, fraţii Berkovici preţul total de stri­gare 190.960, fraţii Schmidt preţul total de strigare 158.615, din com. Papiu Ilarian f. propr. Killender Bela şi Salamon Isac preţul total de strigare 6.220 din com. Bărboşi f. propr. Erezii Berkovici cu pre­ţul total de strigare 971000, Gold­stein Desideriu cu preţul total de strigare 317.950, Salamon Isac cu preţul total de strigare 2.000, din corn. Tăureni f. propr. Bernath Mendel preţul total de strigare 60.000, din corn. Săuşa f. propr. Rozemfeld Samoilă preţul total de strigare 11.900, din com. Bandul Românesc f. propr. Legman Iz­rail preţul total de strigare 15.000 din com­. Cuci f. propr. Marcus Bernath. Din com. Pogăceaua preţul total de strigare 100 lei, din com. Ulieş propr. Markovici Simon preţul t­otal de strigare 35.500 din com. Tuşin f. propr. Erezii lui Hirsch Isac preţul total de strigare 1000, din com­. Dâmbu f .propr. Gherş Parii preţul total de strigare 8000­, din com .Sâmpetru de Câmpie f. propr. Ghers Noe, preţul total de strigare 9200, din com. Frata f. propr Polak Lazăr preţul total de strigare 980, Văd. Weis Maria pre­ţul total de strigare 5.970, Kalman Carol preţul total de strigare 1290, din corn. Cătina f. propr. Ertzam Adolf preţul total de strigare 15.200 din com. Cămăraş f. propr. Erţman Ernest preţul total de strigare 14.295, din corn. Mociu f. propr. Rozman Samoilă preţul total de strigare 512.000, Hirsch Samoilă preţul total de strigare 67.400, din com. Mociu Ghiriş f. propr. Mos­­kovici Mendel preţul total de stri-­­­gare 18.500, din com­. Legii f. propr. Weindner Sigismund preţul total de strigare 11.110, din com­. Sâmbo­­leni f. propr. Rosenberg Samoilă preţul total de strigare 16.050, din com. Taga f. propr. Borok Iacob, Isac Samoilă şi Isac Samoilă lui Zoltan. „ Din com­. Cooc f. propr. Feldan I Ernest preţul total de strigare 1­73.335 din com. Luncani f. propr. “ Văd. Hirsch Maier preţul total de strigare 305.700 din com. Ceanu Mare f. propr. Lazăr Simion din com. Soporul de Câmpie f. propr. Ghidali Berta preţul total de stri­gare 15.960, din com. Oprişani f. propr. Lazăr Simon preţul total de strigare 38.300, din com. Turda f. propr. László Alexandru preţ to­tal de strigare 21.450. Obiectele ce formează inventa­rul sunt arătate in procesele ver­bale de evaluare. La adjudecare cumpărătorul va­­ depune întreaga valoare. Adjude­cările se consideră definitive, nu­mai după aprobarea C.N.R.-ului Bucureşti. Ofertanţii­, se consideră prin simplă participare la licitaţie că au luat cunoştinţă de inventarul ce se vinde. C.N.R.-ul nu răspunde de eventualele nepotriviri, în ceea ce priveşte starea în care se află. Toate taxele către Stat, Judeţ­­ sau Comună ,precum şi cele nece­sitate de operaţiunile de publici­tate, privesc ne­cumpărător şi se depun odată cu preţul adjudecării. Administrator­ general, (ss) loan Marcu Secretară (ss) Livia Pastor GH2 i urm m­». 1519 CATIFEA DE BUMBAC 100% GARANTAT 100% LA POMÂRLEANU 94 Etj. I Lipscani 94 Etj. I Deasupra COFETĂRIEI SUCHARD Intrarea prin gang Reg. Com. 1427/937. 2500 ♦-»■»♦♦♦♦♦♦ 0 NIMMMIUmi Aparate de Stropit Calimax șiVermorel TUB­N 1 CLAPETE VERMOREL Vânzarea exclusivă STINGATORUL Bucureşti Strada Carol 4 Expediţiuni în toată ţara Reg. com. 173/958 DE ÎNCHIRIAT VILA două camere, hol, sufragerie, bucătărie, terasă pentru solar, bac, closet tout à le gout, lumină electrică, instalaţie , apă, totul mobilat, garaj, curte mare, pomi fructiferi, vedere pitorească, 4 kilome­tri de Câmpulung Muscel, a­­propiere băi iod şi hidroterapie. Popp Breslau 37, telefon 1.35.22. . . , M­­­M ) , t t t 11 M ( 120 De vânzare CAMIONETE TRICIMOBILE Platformă, fabricaţiuni elveţiană, complect noi, cauciucuri noi, la hârtie, capacitate transport 500 kgr, scutite un an rechiziţie. A se adresa secţia de publicitate VATRA S. A. P. Vasile Conta 12 Tel. 1­38.92 28 SUBINGINER constrctor am­an cant post la vre­o societate, cunoştinţe de birou şi şantier, referinţa bune. Oferte la ziar sub 215 1. 49 ♦4 ♦ ♦ 0 » 0 »­o 0 ♦ VINVECHIU EXCELENT de Dealul Mare și Ţuică Extra VINDE CONVENABIL Desface­rea Produselor Viilor Eugen L Papiniu. Roma 54. 557 M4MGMMM ♦♦♦♦A *+ Regia Autonomi C.F.R. 236.212 Se aduce la cunoştinţă că Viner-i, 14 Aprilie 1844, ora 9 a. m., va avea loc în sala de Licitaţii a Direcţiunii Generale C. F. R. din str. Edrăr Quinet nr. 9 (Pactul carpaţi), etajul rv, camera 4­.­.. o licitaţie restrânsă cu invitaţii pentru furnizarea a l.mnj mc. calupuri de fag de dimensiuni e: Lăţime uniformă Cm Lungime variabilă tă—15 m­, Coadă uniformă ij qj. Valoarea furniturii este de aproxi­mativ 28.000.005 lei. Ofertanţii vor depune o garanţia pro­vizi­orie de 5 la sută din valoarea ofertei. Consultarea dosarului de licitaţe, I care conţine şi condiţiun­e de licitaţ­ie, se face numai la Direcţiunea Lu­crărilor Noui (Ls), strada Belvedere nr. 6 (Palatul ziarului Curentul), eta­jul V, în zilele și orele de serviciu. Directorul Lucrărilor Noui (Ls) M Tănăsescu SOTO ♦ 4 ♦ 4.» PANĂ DUMINICĂ SEARA Sâmbătă și Duminică MATINEUR! Ora 330 Marele succes al stagiunii SIM­I FARA unt la ALHAMBRA Telei. 5.95.45 1966 I TRANSPORTURI cu AUTOCAMIOANE Execută tu toată țara „UNION­­ EXPRESS“ B-dul Brâncoveanu 34 — Telefon 3.87.80 Reg. Com. 1063/940 V sistem mTBi Ulii Telefon 5.95.45 Clim­pania de operetă N. VLĂDOIANU Joi 6 Aprilie PREMIERA albastra Operetă modernă în 3 acte de F. REYMOND 1900 O COMEDIE TERIBILĂ LA CARE SE RÂDE CU LACRIMI OZIFARA MINCIUNI în regia d-lui SICA ALEXANDRESCU CU : VASILIU BIRLIC, MIŞU FOTINO, SILVIA FULDA şi ION TALIANU Seara ora 7.30 Sâmbătă şi Duminică Matineu ora 3.30

Next