Universul - Capitala, iunie 1944 (Anul 61, nr. 149-178)

1944-06-01 / nr. 149

y Anul al 61-lea Nr. 149 Jöl 1 Iüfcré 1944 - ■ ^n/^oatíKstűMaa■ SALONUL OFICIAL IV CÂTEVA CONTRIBUŢII FEMENINE INTERESANTE de prof. G. OPRESCU S’a întâmplat uneori să mi se reproşeze, de cine îmi urmărea cronicile, severitatea aprecieri­lor faţă de operele ieşite din mâinile artistelor dela noi. Re­proşul mi s’a părut atât de ne­drept, încât n’am căutat nicio­dată să mă apăr. De altfel eram obicinuit cu el pentru că, şi la universitate, unde numărul stu­dentelor a ajuns să fie de zece ori mai mare ca cel al studen­ţilor şi unde, în chip normal, printre cei căzuţi la examen marea majoritate o formau dom­nişoarele, se spunea acelaş lu­cru. Este oare vina mea dacă trei sferturi dintre expozanţii Salonului sunt femei şi multe dintre ele n’ar trebui să figu­reze intr’o expoziţie publică de importanţa acestei manifestări „anuale" şi „oficiale”? Printre artiştii de cari m’am ocupat în cronicile precedente n’au lipsit femeile, preţuite şi lăudate cum se cuvenea, când era caşul. Cea mai bună dovadă că nu eram ,,de parti pris” nici prieten şi nici duşman, al nimă­nui. Am rezervat totuşi, pentru cronica de azi, câteva conside­raţii cu privire la trei partici­pante la Salon, pe cari le con­sider, fiecare în genul său, deo­sebit de interesante. Operele prezentate denotă o preocupare mai înaltă, un ideal mai nobil, de­cât cele cu cari suntem o­­bicinuiţi, o putere de concentra­re şi de muncă destul de rareori întâlnite la noi, chiar printre bărbaţi. D-na Nora Steriadi, a cărei o­­peră variată a fost de atâtea ori semnalată aici cu elogii, expune un mozaic de mari proporţii. Stilul arhaic, conform tradiţiei noastre artistice, desenul sever, aspru chiar, cu naivităţi voite, coloritul sobru, redus la câteva tonuri, în care însă strălucirea proprie mozaicului aduce o notă sărbătorească, contribue să facă din această operă ceva cu totul meritoriu. Care artist n’ar îi sa­tisfăcut să fie autoru' ei ? D-na Merica Râmniceanu, din ce în ce mai atrasă de pictura religioasă, trimite o Bună Vestire în frescă, tot de mari proporţii, aş­a cum s’ar cuveni pentru aco­perirea unei porţiuni însemnate de zid. Anii trecuţi, tot în frescă, c­na se prezentase cu două sau trei naturi moarte, mai concen­trate, delicioase ca aspect. De data aceasta problema era mult mai grea de aceea nu cred că a rezolvit-o în întregime. Compo­ziţia prezintă unele goluri, iar decorul de arhitectură ce limi­tează scena n’are destulă am­ploare. Poate că şi personagii­e, cel al Fecioarei şi cel al înge­rului, nu-s destul de studiate, ră­mânând ce­­a cam banale în ex­­presie şi atitudine. S’ar putea obiecta încă anume greşeli de desen (gamba îngerului de pil­dă). Coloritul are însă aceeaşi tragezime şi, detaliu mai impor­tant, totul drrită un spirit viril, indiferenţă pentru pictura ama­bilă dar stereotipă, pe care o practică pe întrecute aşa de multe printre celelalte expozan­te. Cu perseverenţă, artista ne va da lucrări şi mai bune. D-na Moscu-Melinte şi-a în­­scris numele în josul a două pânze, dintre cari prefer însă peisajul, deşi natura moartă nu e lipsită de însuşiri. Este o ve­dere de deal, vastă, accidentată, însă ţoală în linii onduloase. Nu­­ am semnalat nici în cea de a doua cronică, când aşa zicând făceam o alegere pentru o sală de pictură modernă într’un mu­zeu, nici în cea de a treia, un­de exprimam obiecţiile mele faţă de unele lucrări bune, în care însă semnalam şi defecte. De fapt, nu credeam nimerit să in­troduc tabloul, nici în prima ca­tegore, nici în cea de a doua Ceea ce nu mă satisfăcea, în a­cea­stă operă aşa da conştiincios executată şi de un desen impe­cabil, în care fiecare lucru era la locul său, cu forma, sub lu­mina şi cu culoarea cea mai justă, era temperamentul autoa­rei lui. Prea e calm, prea e im­perturbabil. Dar cine ar îndrăzni să propună cuiva modificarea temperamentului? Eroii mei de azi sunt doi: Ma­che şi Ionică. Mache e un fel de butoi pântecos, cu picioare. Io­­nică aduce mai mult cu un stâlp de telefon, tot cu picioare. Ce a­­nume întâmplare o fi făcut din ei prieteni, nu ştiu. Pentru că nu numai înfăţişarea lor nepotrivită, ci şi firea. Mache e arţăgos, iute mânie, dezordonat, brutal, plin de contraziceri. Ionică, dimpotri­vă, e calm, fin, calculat, îngrijit în tot ceea ce face; în sfârșit, Ionică este ce se chiamă un domn. Cu toate acestea sunt buni prieteni, prieteni de chefuri, de năzdrăvănii, de necazuri şi deci era firesc să fie şi prieteni de... alarme, un nou soi de prietenie... Dar această prietenie care se părea că va fi veşnică, a dove­dit că urmează strict legea celor pământeşti, sfârşitul. Şi asta din pricina unei... prealarme. Iată cum s’a întâmplat: Z­ia aceea se arătase senină. Dar pe la ora 11 şi ceva a sunat „magaoaia". Prealarmă. Deci Ionică şi-a luat... paiul de tele­fon şi cu ajutorul picioarelor a fugit la Mache.. — Ai auzit ? — AuzitCe facem ? — Păi eu zic, vorba aia, s’o ’n­­tindem. Nu eşti de părere ? — Ba da, însă cu ce ?... — Este ici în stradă o maşină nemţească... şi, vorba aia, ne-o lua şi pe noi !... — Eu parcă n’aş pleca ! — Nu fii prost!.. Că, vorba aia. Ia câmp e mai bine... Aci să te bagi în adăpost... Dar dacă vine bomba şi... vorba aia, dărâmă adăpostul pe tine ? Mache şi-a răsucit nervos pă­­mătufurile mustăţii şi, după o scurtă gândire, a zis : — Bine, Ionică, dacă zici tu... Eu nu prea aş fi vrut să plec... Insă... — Ce „însă“, mă ? Dă-o ’ncolo de tocmeală ! Hai mai repede! N’auzi c’au pornit maşina ? Iute, că pe urmă, vorba aia, rămânem de căruţă. Intr’adevăr, maşina pornise, dar totuş au reuşit să se suie... Cu mare trudă însă... Mai ales bietul Mache ! Ce-a păţit până şi-a suit „butoiul“ în camion, o spune şi la morţi... Că trebuie să recunoaşteţi şi dv. că nu-i uşor să ridici la doi metri jumătate o sută patruzeci da ocale... In­­sfârşit au reuşit şi iată-i sburând pe o şosea, afară din oraş... Trec o comună, două, trei, o pădure eltă comună... Și încă una... — Unde merg ăștia ? întrebă Mache, cu sufletul încă la gură — Habar n’am !... — Fă-le semn să oprească... Că văd că n’au de gând să stea Ionică a început să bată în co­livia șoferului. Acesta însă face semn că nu poate opri... Și-i a­­rată că merg mai departe... — Nu vrea să oprească !... zice Ionică. — Păi unde ne duce ? doar n’e merge ’n lună !... face Mache su­părat. — Știu eu ? — Cum ? Ce vorbă-i asta ? Nu m’ai luat tu ? Tu trebuie să știi !... — E-adevărat, însă, vorba aia­— Fi-ţi-air vorba aia a dracului să-ţi fie !... Tu nu vezi că ăștia merg la sfârşitul pământului ?... Opreşte sau... — Hai să sărim ! —­ Mare şmecher eşti!... Sări ! Mda ! Tu ! Cu oasele-alea înşi­rase cu acul, sigur că da ? Da’eu ? Eu ce fac, mă ? Ai ? Ce fac ? Ionică a dat din umeri... Altă comună... Şi încă alta !... Mache îşi face venin de moarte. Ionică dimpotrivă, stă foarte calm. In sfârşit, departe, la intrarea unei păduri maşina s’a­ oprit Ionică a coborît cel dintâi, s’a uitat pe cer, a ajutat şi lui Mache sa­ se dea jos şi apoi s’a dus către nemţi on­­iseră să pună apă la radiator... Ionică adunându-şi puţinele cunoştinţe de limbă ger­mană li se adresă : — Danke... aber jexz gehen sie zurück, nein ? — Zurück fahren ? O, nein ! Wir fahren weiter !... Şi şi-au văzut înainte de treabă... Puţin timp după aia nemţii au plecat.. — Ce-au zis, Ionică ? Se’n­­torc ? — Aş ! — Şi noi ce facem?... — Facem pe dracu! Plecăm înapoi! Că, vorba aia, n’o să ră­mânem aici... — Știu eu asta ! Dar cum ? — Cum ? Pe jos !... — Ce face e ? Pe jos ? Ești ne­bun ? — ’Oi fi vrând să te duc eu în cârcă ?... — Ia te uită, domnule ! Ia te uită drăciei... Și la ce depărtare suntem ? Ai? 32 km. ? — Cam așa... — Și să merg eu drumul ăsta pe jos ? Ai ?... — Dac’ar fi numai atât! Dar uite că se înorează... Hai să ple­căm până la cel dintâi sat... — Poftim... 32 km.... Ploaie... Noroi... Răceală... Guturai... Aşa-ţi trebue, Mache, dacă tu, la vârsta ta de 45 ani, te laşi dus de nas de tâmpiţi.. — Ascultă, Mache, te rog să... — Să nu mă rogi nimic că pe urmă întorc foaia ! Parol! Nu mi te fasoli, atât îţi spun !... Ce ? Vii şi tr să scoţi din casa mea ca să bat câmpii şi-apoi râzi ? Ia să mă Slăbeşti. — Mache, ea, vorba aia... — Nimic! Aia terminat cu d-ta ! Slăbeşte-mă cu „vorba aia” ca să n’o simţi pe cocoaşă ! Şi-acum gata ! Am terminat ? ...Târziu, pe la ora 9 seara Mache a ajuns acasă rupt de oboseală, flămând ca o potae fără stăpân şi plouat cât două curci... Se săturase de prealarme, a­­larme, câmp, maşini, şosele.. Şi fără să se mai desbrace sau să înfulece ceva s’a trântit pe pat şi trântit a fost !... Pe la orele 12 şi jumătate noaptea... — Cioc, cioc, cioc !... — Cine-i ? întrebă Mache, scu­lat din somn. — Eu ! — Care „eu“ ? — Eu, Ionică !... —• Ce vrei ? — Deschide !... Buimăcit de somn, i-a deschis. Pe urmă și-a adus aminte de pă­țania de peste zi. — Ce vrei domnule ? l-a luat aspru... — Nimic, dragă, vorba aia ! N’auzişi ? A sunat alarma !... Mache a pus mâna pe o joardă. — Ieşi !... Ieşi domnule, că in­tru în păcat!... Iţi sun capul!... — Stai dragă, nu te supăra, că, vorba aia, mergem la adăpost... — Ieşi! Ieşi ! Ieşi că te adă­postesc eu pentru vecie... Cât mai repede !... — Dragă Mache, e alarmă... înţelege că, vorba aia... eu... — Ieri domnule ! Du-te dracu­lui cu alarma ta cu tot... Iar vrei sf, bat câmpii ? Şi să nu te mai prind pe-aici, că te cotonogesc ! Auzi ? Şi i-a trântit uşa în nas. Aşa s’a sfârşit cu prietenia dintre cei doi amici... Te joci cu „magaoaia’’ ? DAN BALTEANU CROCHIURI MACHE, IONICĂ ȘL ALARM!.. ♦ Sprijiniţi pe aproapele a­­flat în nenorocire. Ajutaţi Cir­cumscripţia de apărare pasivă ca să stabilească cine sunt vic­timele bombardamentelor şi să întocmească imediat f­eţele pentru persoanele şi imobilele lovite. ■BBBBP V Presa elveţiană şi ziua de 10 Mai Nu­meiroase Numeroase ziare elveţiene au subliniat în lungi articole semni­ficaţia naţională a zilei de 10 Mai. „Tribune de Lausanne” scrie în­tre altele: Azi mai mult ca nici­odată această aniversare a îndem­nat pe români la o adâncă recule­gere. România reprezintă un tre­cut întreg de lupte şi de jertfe. Situaţia sa geografică a expus-o mei totdeauna invaziilor şi lupte­lor dintre popoare, fixând naţiunii române misiunea de a apăra pa­trimoniul comun al gândirii occi­dentale şi creştine împotriva asal­turilor pornite din răsărit şi din Asia. Încins din nou în vâltoare pen­tru a-şi apăra graniţele precum şi felul propriu de a gândi şi trăi împotriva presiunii violente din­spre răsărit, neamul românesc a considerat ziua de 10 Mai nu nu­mai ca o aniversare, dar ca un legământ morel, ca­re îi îngăduie să continue lupta întru apărarea existenţei sale. „Der Bund” declară la rândul său: România a comemorat în a­­cest an ziua de 10 Mai în grele împrejurări creiate de actualul război, în mijlocul oraşelor sale izbite de bombardamente. Con­ştient de ţelul urmărit, poporul ro­mân, care păstrează o atitudine li­niştită, aduce dovada acelui spirit de hotărîre, ştiind că este în joc apărarea existenţei naţionale, pre­cum şi menţinerea unităţii româ­neşti. Situaţia geografiei a fost cea care a determinat politica Româ­niei şi care a încredinţat în acelaş timp acestei ţări, o cinsulă a latini­tăţii în Bazinul dunărean, misiu­­nea de a menţine intacte valorile spirituale ale occidentului creştin. Anul acesta, scrie în încheiere Der Bund, românii şi-au amintit mai ales că sărbătoarea lor naţio­nală simbolizează mai înainte de toate credinţa lor nestrămutată în independenţă şi in unitatea per­manentă a neamului lor. Relevând în mod amănunţită e­­voluţia României moderne, La Li­berté afirmă în concluzie: Sărbă­toarea­­naţională a României a a­­vut din primul moment semnifica­ţia simbolică pe care era menită să o păstreze necontenit: înscău­narea unei Dinastii, care a contri­buit mai întâi la consolidarea sta­tului român, apoi la independenţa naţională şi, în sfârşit, la unitatea tuturor românilor. Gazette de Lausanne relevă că aniversarea zilei de 10 Mai a fost comemorată în România într-o at­mosferă de reculegere şi într’un spirit de hotărîre. Dorinţa românilor, afirmă ziarul, este să vadă ţara lor în stare de a-şi menţine rolul său de sentinelă înaintată a latinităţii şi a influen­ţei occidentale in aceste regiuni din sud-estul Europei, unde Bucu­­reştiul, astăzi rănit de bombarda­mente, a fost vreme îndelungată considerat drept Parisul Balcani­lor. Și alte ziare regionale ,au închi­nat articole însemnătăţii zilei de 10 Mai pentru România. Ml­­mm PUŞI LA ADĂPOST Am subliniat şi cu alt prilej necesitatea evacuării copiilor din Capitală, spre a-i feri de pri­mejdia bombardamentelor ae­riene şi a-i pune la adăpost în regiuni ale ţării care nu-s ex­puse pericolului. Insistăm din nou asupra aces­tei probleme, care interesează li­niştea şi siguranţa vieţii atâtor copii. Părinţii, care nu se pot e­­vacua din cauza ocupaţiilor pe care le au, trebue să înţeleagă că despărţirea de copii, chiar pe în­treaga durată a acestor împreju­rări excepţionale,­­ se impune ca o adevărată datorie: înţelegem greutatea părinţilor şi a copiilor de a se despărţi unii de alţii. Dar între primejdia care ame­ninţă şi garanţia salvării vieţii copiilor, trebue preferată, incon­testabil, această din urmă si­tuaţie. Toţi cei cari au posibilitatea să-şi ducă copiii în provincie la rude, s’o facă neîntârziat.­­ Pentru copiii ai căror părinţi n’au unde să-i evacueze, sau sunt lipsiţi de mijloace materiale, care să le îngădue o cheltuială în plus cu întreţinerea lor. Statul, prin Consiliul de patronaj, intervine cu sprijinul său pentru asigura­rea tinerelor vlăstare, împotriva primejdiei bombardamentelor. Consiliul de patronaj a evacuat până acum un prim lot de copii, urmând ca în ziua de 1 iunie să facă al doilea transport. Timpul devenind prielnic orga­nizării coloniilor de vară, părinţii pot folosi, în largă măsură, acea­stă posibilitate ce li se oferă, a­­sigurând copiilor câteva luni de linişte în regiuni sănătoase, în­cadraţi într-un program de edu­caţie şi de lucru potrivit vârstei lor. Desigur, că, în aceste colonii de vară, e nevoe de un personal de­votat, care să poarte de grijă co­piilor, atât sub raportul alimen­tării, cât şi al stării sanitare. Dragostea şi grija părintească faţă de copii trebuiesc înlocuite, în coloniile de vară, de devotamen­tul unor persoane de conducere şi supraveghere, care să pună toată însufleţirea în opera de educaţie şi de îngrijire a copiilor. Părinţii au datoria, în aceste ceasuri grele pe care le străbate ţara să dea dovadă de spirit în­ţelegător, să-şi frângă sentimen­tele şi sa-şi pună copiii la adă­post, spre a le cruţa viaţa s­ a le reda liniştea necesară. C. Ş VIZITA I. P. S. PATRIARH NICODIM LA MĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANI - ILFOV Duminică, 28 Mai, I. P. S. Nico­­dim. Patriarhul României, însoţit de P. C. consilier patriarhal Va­sile ştefan şi d. Arsenie Dumitru, a vizitat sfânta monastire Căldâ­­ruşani din judeţul Ilfov. înalt Prea Sfinţia Sa a sosit di­mineaţa in mănăstire la ora 6 şi a fost întâmpinat de Prea Sfinţi­tul arhiereu Athanasie Dincă Bâr­­lădeanu, vicar patriarhal, de arhi­mandritul Ilarion Marin, stareţul şi de soborul mănăstire­. Intrând în biserică, înalt Prea Sfinţia Sa a îngenunchiat in faţa Sfintei Icoane făcătoare de mi­nuni a Maicei Domnului, adusă aici de la sfânta mănăstire Neam­­ţu, icoană oferită de împăratul Ioan Paleologu al Bizanţului Dom­nitorului Moldovei Alexandru cel Bun la anul 1427. Mişcat până la lacrămi, înalt Prea Sfinţia Sa a înălţat rugă­ciuni ferbinţi pentru grabnica bi­ruinţă a oştirilor noastre şi sfâr­şitul cât mai apropiat al sbuciu­­mului in care se găseşte întreaga omenire. Sfânta Liturghie a fost săvâr­şită de părinţi de la sfânta monas­tire Neamţu, adăpostiţi temporar in sfânta mănăstire Căldăruşani. Răspunsurile au fost date de co­rul compus din fraţii elevi de la mănăstirea Neamţ şi din elevii ab­solvenţi ai anului şcolar curent de la şcoala de cântăreţi din sfânta mănăstire Căldăruşani. Apoi I. P. S. Patriarh şi însoţi­torii săi au vizitat localul şi dor­mitoarele şcoalei de cântăreţi, chiliile şi localul unde sunt adă­postiţi călugării şi fraţii elevi dela mănăstirea Neamţ, precum îşi gos­podăria mănăstirii, observând bu­nul mers al treburilor şi dând în­drumări pentru viitor. In chip deosebit înalt Prea Sfinţia Sa s’a interesat de cei 33 fraţi elevi dela Neamţu, aproape toţi din teritoriul din nordul Mol­dovei, cutropit in prezent de duş­mani, îmbărbătându-i şi dându-ne asigurări că şi aici vor fi priviţi ca şi la Neamţu, unde, cu ajutorul lui Dumnezeu, în curând să nădăjduim că se vor putea înapoia şi relua firul ocupaţiilor în vederea pregă­tirii lor pentru viitor la speciali­tăţile unde erau prinşi. Mulţumit de cele constatate, că­tre seară I. P. S. Patriarh s-a îna­poiat la Bucureşti. ELIBERAREA CARNETELOR DE IDENTITATE PENTRU INVALIZI! $1VADUVEII DIN ACTUALUL RAZBOIU Toţi invalizii din actualul răz­boi, indiferent de grad (ofiţeri, subofiţeri şi grade inferioare), precum şi văduvele de război cu domiciliul stabil în Bucu­reşti, se vor prezenta în orice zi după amiază între orele 15—19 aducând titlul de pensie sau de­cizia de pensionare, carnetul C . R., procesul-verbal de cla­sare și două fotografii) la Ser­viciul I. O V. municipal din Piața Amzei 13, în loca­lul pri­măriei de Galben, spre a li­ se elibera carnetul de identitate I. O. V. Acest carnet nu se eliberează decât celor cari sunt înscrişi în fişele de recensământ I. O. V. şi cari sunt pensionaţi. Văduvele şi inva­­zii, cari n’au fost înscrişi la recensământ, vor primi Carnetul de identitate după recenzare. O­bligativitatea botniţei şi pentru câinii aduşi in adăposturi Direcţiunea, veterinară a Ca­pitalei face cunoscut următoa­rele : Constatându-se numeroase ca­zuri de muşcături, provocate în adăposturi, de câinii ce sunt in­troduşi acolo fără botniţe, se pu­ne în vedere tuturor acelora cari eventual intră cu câinii în adăposturi că, pe lângă permi­siunea celor ce-i acceptă în adă­post, sunt obligaţi să posede şi să aplice câinilor botnite, cari să-i facă inofensivi. Pe lângă o­­menie, se va evita, astfel, ca mulţi cetăţeni să mai fie puşi în greaua situaţie de a suporta, în momentele de faţă, pierderi de timp şi suferinţa unui tratament antirabic destul de dureros şi îndelungat. ­ AUREL T­ARNAVSCHI La mănăstirea Cernica a înce­tat din viaţă zilele acestea. Aurel Tarnavschi, consilier la înalta Curte de Casaţie. Defunctul era originar din Bu­covina, unde îşi făcuse întreaga carieră, ajungând prin meritele sale la cel mai înalt grad în ma­gistratură. Caracter real, de­ o corectitu­dine exemplară, jurist distins, consilierul Aurel Tarnovschi lasă unanime regrete printre colegii săi şi tuturor acelora care l-au cunoscut. Era o podoabă a magistraturii şi moartea lui se datoreşte şi du­rerii adânc resimţite prin ocupa­rea Bucovinei, provincia lui scumpă. VOCI DIN PUBLIC DISTRIBUIREA ULEIULUI Numeroşi cetăţeni, în deosebi din cartierele G­a vita Grand şi altele, ne semnalează că până în prezent nu s’a distribuit uleiul pe lunile Aprilie şi Mai, astfel că tocmai în acest anotimp în care consumul uleiului e mai necesar ca oricând acest articol lipseşte. Aceşti cetăţeni roagă pe d. mi­nistru al aprovizionării să dispu­nă ca distribuirea uleiului să se facă cât mai de grabă. mmm S vinde cu preţ de fabrică, manufactură de bumbac 100 % Aţică bumbac Lii412m. Americă vărgată „ 534 „ Americăso 553 ,, Chi&Gn 2i20°ia, » 2739 „ Olandă 8a‘bfa, „ 975 „ Zefir poplinat ,, 691 44 Dejalen pt. cămăşi ** 877 44 Stofuliţe lână „ 861 „ Stofuliţe ®ae°'„ 910 „ Stofe taioare „ 2008 tt Covercot b,7cm.c »2195,, Chantung'îT,, 835 44 Imprimeuri“'-,, 728 „ »MtoriÄffi. •> ’*2” Marochin 825 ,» Stambă 625 CaşmiffS795 „ N anghin^?» 793 „ LICĂ TEOSOiESCU este rugat sâ-și comunice adresa D - lui VASILIU BIRLIC la Paris sau în București TRANSPORTURI EVACUĂRI executăm în provincie convenabil, cu turism. Tel. 5.01.93. 900 21 TURISM 5 locuri, pleacă din Bucureşti zilnic, la Si­naia. Telefonaţi 5.66.76 şi 5.16.67. 4003 COFETAR­­ Specializat în patiserie, caută spre angajare .CONSUMUL PALATULUI CARPA­I", Bucureşti, Academiei 7. 4009 Prune uscate calităţi superioare, caută spre cumpărare „CON­SUMUL PALATULUI CAR­­PAŢI", Bucureşti, Acade­miei 7. Tel. 4.86.54 și 4.01.62. 4008­­Butoaie n bidoane galvanizate mare de de­pozit Romană 254, tele- I fon 1.11.77. Reg. Com. 996/943 886 Vând TEREN 210 m. p. Dudesti centru. Tel. 2.64.21 dela 7 — 10 și 1—22. 4 Recalculator frachte C.F.R. caută pentru angajare imediată Regia Publică Comercială R. E. R. I. A. Z. Amatorii se vor adresa la sediul Regiei din B-dul Ta­­che Ionescu Nr. 6, Et. 6, la Direcţiunea Generală, zil­nic între orele 8—10tre şi 17—19. 27 BICICLETE la SONORITATEA Calea Victoriei 128 A. Tel- 5.66.76 B. C. 2553/943 107 C­AUT lucrători mezelari bine plătiţi. Pentru Infor­maţii adresaţi: ALEXANDRU COTOARA, Piaţa Obor, 5 şi HM Ioan Stânga R. C. 1951/942 Str. Bana Mărăcine 41, Bucureşti Anunţă onor. clientelă că a primit colecţia de modele pentru sezonul de vară. Orele de primire 3-6 p. m. 4004 >♦♦»♦♦ 4 4* 4 444 4-4+s Autocamion pentru transporturi-evacuări cu preţuri convenabile, execută telefon 4.60.87 Reparaţiuni generale DE AUTOMOBILE execută prompt şi conştiin­cios. Atelierele „Colentina" Spt. Regele Ferdinand Nr. 6 Telefon 2.56.25 886 DOCTOR CHIMIST cu studii in străinătate, 44 ani, practică de laborator, uzină și bi­rou, nemobilizabil, caută loc con­ducere, București. La ziar sub 137 E. 880 De vânzare vilă frumoasă la Sinaia cu teren. Telephone 2.64.21 de la 7.10 și­­ la ora 22. TRIFOI verde 50 ha., vinde moşia Asan- Aga, Arion. Telefon No. 15, Drăgă­­neşti-Vlaşca. 7 »♦♦♦+♦♦ ♦■♦♦♦♦♦ ♦♦♦ + 20.000 Recompensă a celui ce dă portmo­­neul pierdut în seara zilei 28 Mai a .c. ora 11 la staţia de tramvai Nr. 3 „Hippodromul Băneasa“. Având biroul populaţiei pe nu­mele Oprea Dumitrescu, Săpoca- Buzău cu Nr. 1 şi Mobilizare ptr. lucru, deasemeni diferite acte de mare valoare. Găsitorul le va aduce la Magazinul Consumul Justiţiei, Str. Rahovei Nr. 2 883 ,4ţţ »♦♦♦♦♦ ♦♦♦»•»♦ +♦♦♦♦♦ »4 EFORIA SPITALELOR CIVILE Anunţă publicul că în fie­care zi lucrătoare, excep­tând Lunea şi Marţea, ca­sieria este deschisă între orele 7-10 a. m. la sediul său din B-dul Elisabeta nr. 9­896 v­ând"" total sau parțial 6 loturi teren a 150 mp. fața 19,24x7,80 adânc cu lei 95.000 total Apropiere Şos. Vitan—Galia. Adresa Sos. Vitan 185, ora 4­6, tramvai 26. 30 PENTRU SINAIA - BRASOV 3 locuri autoturism Telefon 5.10.85 ♦ ♦♦♦♦♦44ttH4MMM»"M BICICUȘTI Portbagaje format cutie și alte modele la întreprinderea metalurgică „INFERCOMIN“ Spl. Unirii 122. Telefon 5.36.91. Preluări lucrări metalurgice. Sudură electrică, autogenă și OBLOANE JALUZELE 14 ADVOCAT Gheorghe G. Comicuc cei ce știu ceva de D-lui sunt rugaţi să anunţe la domiciliul d-lui Dr. Marcovici Nr. 9 Bucureşti V. ROMAN 16 BOIANGERIE Gală „TRICOLORUL“ Str. Morilor 45, telefon 4.19.51 înştiinţează industriile intere­sate că execută permanent, în con­­diţiuni ireproşabile, lucrări de vop­­sitorie, nibitorie 1« 44 ®at*ntek­cPCir/„’* ” Satin „TV». „ 975 ,, Cretonimpr. „ 782 „ Furnituri de croitorie: Serge de ?/“*- „ 884 „ Serge 1.40 ian. Lei 1097 m. Atlas 1.40 iai [el 1848 „ Căptuşeli mâneci,, 690 ţţ Pânză Va«rcaU-a ,, 632 ţţ Chembrieăt CanaSas COOPERATIVE ŞI COMERCIANŢI din provincie, înainte de a vă apro­viziona. vizitaţi secţia noastră specială Str. Gabroveni 15 P. G. GEORGESCU Reg. com. 150 /942. «01 ♦ 4 »4 »4-4 4 + 4+ 4-44* ♦ > 4M*44444 4-4 44444444444444444 4-44 SURSA OCHELARILOR DIN TARA OCHELARI de soare și medicali „ZEISS, BUSH, R0DENST0K“ Cel mai mare Magazin de Optică din Ţară „CENTRALA LABORATOARELOR“ A. D. IONESCU & Co. Str. Academiei No. 1 — Telefon 4.13.86 — 5.22­ 91 — 2 EVACUĂRI execută cu autocamioane și turisme proprii Telefon 2.55.65 (proprietarul mașinilor) 4oo2 DOMNUL NUMAI CU 500 LEI ivul plan 6Î loterieî 4is­­tat cu trageri fonara v® poof# îmbogăți tN CAZOi EfclCTÎ «PJTtfETtl 5 MILIOANE LEI Luaţi-vă 'fozi­î imediat» de!» (C oîect.H r a prafsra f i LUIMARA T R AS E R EA L A tjD, i U N t E 1 9 4 4 j 4004 5 CAUCIUCURI s’au furat dela D-I Ing. AI. Garoflid, Str. Porumbaru 32, în ziua de 27 Mai, Marca Avon 600/16­, cu seriile 5335-5378-4592-7880 si un Banloc 6504L3310. Celui ce va da indicaţiuni unde 9 se găsesc, recompensă mare. Telefon 7.4430 sau 7.28.10 Cumpăr la maşini manuale rotative pentru confecţionarea ciora­pilor şi 5 maşini pentru trico­tat şi încheiat. Adresaţi: AUREL ALMAJIANU B-dul goral Mih­ăşescu 36, Telefon 2­478 Alto Alexandria— Sâmbătă 3 Iunie Alle T. Măgurele —Duminecă 4 „ Alto Roşiori — Luni 5 ., Teatrul Nostru din Bucureşti soseşte cu D­OMINO 1 comedie în 3 acte de Marcel Achard cu Dina Cocea şi Fory Etterle Jean Constantinescu, Ion Manta, Emilia Predescu şi Iutes Cazaban Sfoară de Cânepă și hârtie la ARATEX S.A.R. BUCUREȘTI Telefon 5.54.11 Str. Şelari 20 |I M M M M U U t U H M M M II­ M I I 32 Caut GRUP ELECTROGEN 1—2 kw. putere 120 volţi, cure­nt alternativ. AGENȚIA „RADOR“ str. Niculae Filipescu 40 889 ♦ 4444 t 4e-4»4 4­»t4 4»444 44 44 4444 4414 44 44 44 444-44 4-44-4 4-, Transporturi ^Autocamioane Loco și Provincie precum și Intrepozitări de mărfuri în magazie solidă execută prompt „CETECE" S. A. R. Str. Academiei No. 29 Etaj II, Telefon 4.96.20—5.56.20 863 44t4444»4444444444444­44-f 4-4-f 4-4- 4-4-4-4-4-4-4-4-4-444-4-4-4-» m­ixă numai în bloc solid pen­tru depozitatul mărfuri-­­­lor se caută. Telefon 5.54.11. Laborator propriu 879 DISPĂRUT

Next