Universul - Capitala, iunie 1944 (Anul 61, nr. 149-178)
1944-06-01 / nr. 149
y Anul al 61-lea Nr. 149 Jöl 1 Iüfcré 1944 - ■ ^n/^oatíKstűMaa■ SALONUL OFICIAL IV CÂTEVA CONTRIBUŢII FEMENINE INTERESANTE de prof. G. OPRESCU S’a întâmplat uneori să mi se reproşeze, de cine îmi urmărea cronicile, severitatea aprecierilor faţă de operele ieşite din mâinile artistelor dela noi. Reproşul mi s’a părut atât de nedrept, încât n’am căutat niciodată să mă apăr. De altfel eram obicinuit cu el pentru că, şi la universitate, unde numărul studentelor a ajuns să fie de zece ori mai mare ca cel al studenţilor şi unde, în chip normal, printre cei căzuţi la examen marea majoritate o formau domnişoarele, se spunea acelaş lucru. Este oare vina mea dacă trei sferturi dintre expozanţii Salonului sunt femei şi multe dintre ele n’ar trebui să figureze intr’o expoziţie publică de importanţa acestei manifestări „anuale" şi „oficiale”? Printre artiştii de cari m’am ocupat în cronicile precedente n’au lipsit femeile, preţuite şi lăudate cum se cuvenea, când era caşul. Cea mai bună dovadă că nu eram ,,de parti pris” nici prieten şi nici duşman, al nimănui. Am rezervat totuşi, pentru cronica de azi, câteva consideraţii cu privire la trei participante la Salon, pe cari le consider, fiecare în genul său, deosebit de interesante. Operele prezentate denotă o preocupare mai înaltă, un ideal mai nobil, decât cele cu cari suntem obicinuiţi, o putere de concentrare şi de muncă destul de rareori întâlnite la noi, chiar printre bărbaţi. D-na Nora Steriadi, a cărei operă variată a fost de atâtea ori semnalată aici cu elogii, expune un mozaic de mari proporţii. Stilul arhaic, conform tradiţiei noastre artistice, desenul sever, aspru chiar, cu naivităţi voite, coloritul sobru, redus la câteva tonuri, în care însă strălucirea proprie mozaicului aduce o notă sărbătorească, contribue să facă din această operă ceva cu totul meritoriu. Care artist n’ar îi satisfăcut să fie autoru' ei ? D-na Merica Râmniceanu, din ce în ce mai atrasă de pictura religioasă, trimite o Bună Vestire în frescă, tot de mari proporţii, aşa cum s’ar cuveni pentru acoperirea unei porţiuni însemnate de zid. Anii trecuţi, tot în frescă, cna se prezentase cu două sau trei naturi moarte, mai concentrate, delicioase ca aspect. De data aceasta problema era mult mai grea de aceea nu cred că a rezolvit-o în întregime. Compoziţia prezintă unele goluri, iar decorul de arhitectură ce limitează scena n’are destulă amploare. Poate că şi personagiie, cel al Fecioarei şi cel al îngerului, nu-s destul de studiate, rămânând cea cam banale în expresie şi atitudine. S’ar putea obiecta încă anume greşeli de desen (gamba îngerului de pildă). Coloritul are însă aceeaşi tragezime şi, detaliu mai important, totul drrită un spirit viril, indiferenţă pentru pictura amabilă dar stereotipă, pe care o practică pe întrecute aşa de multe printre celelalte expozante. Cu perseverenţă, artista ne va da lucrări şi mai bune. D-na Moscu-Melinte şi-a înscris numele în josul a două pânze, dintre cari prefer însă peisajul, deşi natura moartă nu e lipsită de însuşiri. Este o vedere de deal, vastă, accidentată, însă ţoală în linii onduloase. Nu am semnalat nici în cea de a doua cronică, când aşa zicând făceam o alegere pentru o sală de pictură modernă într’un muzeu, nici în cea de a treia, unde exprimam obiecţiile mele faţă de unele lucrări bune, în care însă semnalam şi defecte. De fapt, nu credeam nimerit să introduc tabloul, nici în prima categore, nici în cea de a doua Ceea ce nu mă satisfăcea, în această operă aşa da conştiincios executată şi de un desen impecabil, în care fiecare lucru era la locul său, cu forma, sub lumina şi cu culoarea cea mai justă, era temperamentul autoarei lui. Prea e calm, prea e imperturbabil. Dar cine ar îndrăzni să propună cuiva modificarea temperamentului? Eroii mei de azi sunt doi: Mache şi Ionică. Mache e un fel de butoi pântecos, cu picioare. Ionică aduce mai mult cu un stâlp de telefon, tot cu picioare. Ce anume întâmplare o fi făcut din ei prieteni, nu ştiu. Pentru că nu numai înfăţişarea lor nepotrivită, ci şi firea. Mache e arţăgos, iute mânie, dezordonat, brutal, plin de contraziceri. Ionică, dimpotrivă, e calm, fin, calculat, îngrijit în tot ceea ce face; în sfârșit, Ionică este ce se chiamă un domn. Cu toate acestea sunt buni prieteni, prieteni de chefuri, de năzdrăvănii, de necazuri şi deci era firesc să fie şi prieteni de... alarme, un nou soi de prietenie... Dar această prietenie care se părea că va fi veşnică, a dovedit că urmează strict legea celor pământeşti, sfârşitul. Şi asta din pricina unei... prealarme. Iată cum s’a întâmplat: Zia aceea se arătase senină. Dar pe la ora 11 şi ceva a sunat „magaoaia". Prealarmă. Deci Ionică şi-a luat... paiul de telefon şi cu ajutorul picioarelor a fugit la Mache.. — Ai auzit ? — AuzitCe facem ? — Păi eu zic, vorba aia, s’o ’ntindem. Nu eşti de părere ? — Ba da, însă cu ce ?... — Este ici în stradă o maşină nemţească... şi, vorba aia, ne-o lua şi pe noi !... — Eu parcă n’aş pleca ! — Nu fii prost!.. Că, vorba aia. Ia câmp e mai bine... Aci să te bagi în adăpost... Dar dacă vine bomba şi... vorba aia, dărâmă adăpostul pe tine ? Mache şi-a răsucit nervos pămătufurile mustăţii şi, după o scurtă gândire, a zis : — Bine, Ionică, dacă zici tu... Eu nu prea aş fi vrut să plec... Insă... — Ce „însă“, mă ? Dă-o ’ncolo de tocmeală ! Hai mai repede! N’auzi c’au pornit maşina ? Iute, că pe urmă, vorba aia, rămânem de căruţă. Intr’adevăr, maşina pornise, dar totuş au reuşit să se suie... Cu mare trudă însă... Mai ales bietul Mache ! Ce-a păţit până şi-a suit „butoiul“ în camion, o spune şi la morţi... Că trebuie să recunoaşteţi şi dv. că nu-i uşor să ridici la doi metri jumătate o sută patruzeci da ocale... Insfârşit au reuşit şi iată-i sburând pe o şosea, afară din oraş... Trec o comună, două, trei, o pădure eltă comună... Și încă una... — Unde merg ăștia ? întrebă Mache, cu sufletul încă la gură — Habar n’am !... — Fă-le semn să oprească... Că văd că n’au de gând să stea Ionică a început să bată în colivia șoferului. Acesta însă face semn că nu poate opri... Și-i arată că merg mai departe... — Nu vrea să oprească !... zice Ionică. — Păi unde ne duce ? doar n’e merge ’n lună !... face Mache supărat. — Știu eu ? — Cum ? Ce vorbă-i asta ? Nu m’ai luat tu ? Tu trebuie să știi !... — E-adevărat, însă, vorba aia— Fi-ţi-air vorba aia a dracului să-ţi fie !... Tu nu vezi că ăștia merg la sfârşitul pământului ?... Opreşte sau... — Hai să sărim ! — Mare şmecher eşti!... Sări ! Mda ! Tu ! Cu oasele-alea înşirase cu acul, sigur că da ? Da’eu ? Eu ce fac, mă ? Ai ? Ce fac ? Ionică a dat din umeri... Altă comună... Şi încă alta !... Mache îşi face venin de moarte. Ionică dimpotrivă, stă foarte calm. In sfârşit, departe, la intrarea unei păduri maşina s’a oprit Ionică a coborît cel dintâi, s’a uitat pe cer, a ajutat şi lui Mache sa se dea jos şi apoi s’a dus către nemţi oniseră să pună apă la radiator... Ionică adunându-şi puţinele cunoştinţe de limbă germană li se adresă : — Danke... aber jexz gehen sie zurück, nein ? — Zurück fahren ? O, nein ! Wir fahren weiter !... Şi şi-au văzut înainte de treabă... Puţin timp după aia nemţii au plecat.. — Ce-au zis, Ionică ? Se’ntorc ? — Aş ! — Şi noi ce facem?... — Facem pe dracu! Plecăm înapoi! Că, vorba aia, n’o să rămânem aici... — Știu eu asta ! Dar cum ? — Cum ? Pe jos !... — Ce face e ? Pe jos ? Ești nebun ? — ’Oi fi vrând să te duc eu în cârcă ?... — Ia te uită, domnule ! Ia te uită drăciei... Și la ce depărtare suntem ? Ai? 32 km. ? — Cam așa... — Și să merg eu drumul ăsta pe jos ? Ai ?... — Dac’ar fi numai atât! Dar uite că se înorează... Hai să plecăm până la cel dintâi sat... — Poftim... 32 km.... Ploaie... Noroi... Răceală... Guturai... Aşa-ţi trebue, Mache, dacă tu, la vârsta ta de 45 ani, te laşi dus de nas de tâmpiţi.. — Ascultă, Mache, te rog să... — Să nu mă rogi nimic că pe urmă întorc foaia ! Parol! Nu mi te fasoli, atât îţi spun !... Ce ? Vii şi tr să scoţi din casa mea ca să bat câmpii şi-apoi râzi ? Ia să mă Slăbeşti. — Mache, ea, vorba aia... — Nimic! Aia terminat cu d-ta ! Slăbeşte-mă cu „vorba aia” ca să n’o simţi pe cocoaşă ! Şi-acum gata ! Am terminat ? ...Târziu, pe la ora 9 seara Mache a ajuns acasă rupt de oboseală, flămând ca o potae fără stăpân şi plouat cât două curci... Se săturase de prealarme, alarme, câmp, maşini, şosele.. Şi fără să se mai desbrace sau să înfulece ceva s’a trântit pe pat şi trântit a fost !... Pe la orele 12 şi jumătate noaptea... — Cioc, cioc, cioc !... — Cine-i ? întrebă Mache, sculat din somn. — Eu ! — Care „eu“ ? — Eu, Ionică !... —• Ce vrei ? — Deschide !... Buimăcit de somn, i-a deschis. Pe urmă și-a adus aminte de pățania de peste zi. — Ce vrei domnule ? l-a luat aspru... — Nimic, dragă, vorba aia ! N’auzişi ? A sunat alarma !... Mache a pus mâna pe o joardă. — Ieşi !... Ieşi domnule, că intru în păcat!... Iţi sun capul!... — Stai dragă, nu te supăra, că, vorba aia, mergem la adăpost... — Ieşi! Ieşi ! Ieşi că te adăpostesc eu pentru vecie... Cât mai repede !... — Dragă Mache, e alarmă... înţelege că, vorba aia... eu... — Ieri domnule ! Du-te dracului cu alarma ta cu tot... Iar vrei sf, bat câmpii ? Şi să nu te mai prind pe-aici, că te cotonogesc ! Auzi ? Şi i-a trântit uşa în nas. Aşa s’a sfârşit cu prietenia dintre cei doi amici... Te joci cu „magaoaia’’ ? DAN BALTEANU CROCHIURI MACHE, IONICĂ ȘL ALARM!.. ♦ Sprijiniţi pe aproapele aflat în nenorocire. Ajutaţi Circumscripţia de apărare pasivă ca să stabilească cine sunt victimele bombardamentelor şi să întocmească imediat feţele pentru persoanele şi imobilele lovite. ■BBBBP V Presa elveţiană şi ziua de 10 Mai Numeiroase Numeroase ziare elveţiene au subliniat în lungi articole semnificaţia naţională a zilei de 10 Mai. „Tribune de Lausanne” scrie între altele: Azi mai mult ca niciodată această aniversare a îndemnat pe români la o adâncă reculegere. România reprezintă un trecut întreg de lupte şi de jertfe. Situaţia sa geografică a expus-o mei totdeauna invaziilor şi luptelor dintre popoare, fixând naţiunii române misiunea de a apăra patrimoniul comun al gândirii occidentale şi creştine împotriva asalturilor pornite din răsărit şi din Asia. Încins din nou în vâltoare pentru a-şi apăra graniţele precum şi felul propriu de a gândi şi trăi împotriva presiunii violente dinspre răsărit, neamul românesc a considerat ziua de 10 Mai nu numai ca o aniversare, dar ca un legământ morel, care îi îngăduie să continue lupta întru apărarea existenţei sale. „Der Bund” declară la rândul său: România a comemorat în acest an ziua de 10 Mai în grele împrejurări creiate de actualul război, în mijlocul oraşelor sale izbite de bombardamente. Conştient de ţelul urmărit, poporul român, care păstrează o atitudine liniştită, aduce dovada acelui spirit de hotărîre, ştiind că este în joc apărarea existenţei naţionale, precum şi menţinerea unităţii româneşti. Situaţia geografiei a fost cea care a determinat politica României şi care a încredinţat în acelaş timp acestei ţări, o cinsulă a latinităţii în Bazinul dunărean, misiunea de a menţine intacte valorile spirituale ale occidentului creştin. Anul acesta, scrie în încheiere Der Bund, românii şi-au amintit mai ales că sărbătoarea lor naţională simbolizează mai înainte de toate credinţa lor nestrămutată în independenţă şi in unitatea permanentă a neamului lor. Relevând în mod amănunţită evoluţia României moderne, La Liberté afirmă în concluzie: Sărbătoareanaţională a României a avut din primul moment semnificaţia simbolică pe care era menită să o păstreze necontenit: înscăunarea unei Dinastii, care a contribuit mai întâi la consolidarea statului român, apoi la independenţa naţională şi, în sfârşit, la unitatea tuturor românilor. Gazette de Lausanne relevă că aniversarea zilei de 10 Mai a fost comemorată în România într-o atmosferă de reculegere şi într’un spirit de hotărîre. Dorinţa românilor, afirmă ziarul, este să vadă ţara lor în stare de a-şi menţine rolul său de sentinelă înaintată a latinităţii şi a influenţei occidentale in aceste regiuni din sud-estul Europei, unde Bucureştiul, astăzi rănit de bombardamente, a fost vreme îndelungată considerat drept Parisul Balcanilor. Și alte ziare regionale ,au închinat articole însemnătăţii zilei de 10 Mai pentru România. Mlmm PUŞI LA ADĂPOST Am subliniat şi cu alt prilej necesitatea evacuării copiilor din Capitală, spre a-i feri de primejdia bombardamentelor aeriene şi a-i pune la adăpost în regiuni ale ţării care nu-s expuse pericolului. Insistăm din nou asupra acestei probleme, care interesează liniştea şi siguranţa vieţii atâtor copii. Părinţii, care nu se pot evacua din cauza ocupaţiilor pe care le au, trebue să înţeleagă că despărţirea de copii, chiar pe întreaga durată a acestor împrejurări excepţionale, se impune ca o adevărată datorie: înţelegem greutatea părinţilor şi a copiilor de a se despărţi unii de alţii. Dar între primejdia care ameninţă şi garanţia salvării vieţii copiilor, trebue preferată, incontestabil, această din urmă situaţie. Toţi cei cari au posibilitatea să-şi ducă copiii în provincie la rude, s’o facă neîntârziat. Pentru copiii ai căror părinţi n’au unde să-i evacueze, sau sunt lipsiţi de mijloace materiale, care să le îngădue o cheltuială în plus cu întreţinerea lor. Statul, prin Consiliul de patronaj, intervine cu sprijinul său pentru asigurarea tinerelor vlăstare, împotriva primejdiei bombardamentelor. Consiliul de patronaj a evacuat până acum un prim lot de copii, urmând ca în ziua de 1 iunie să facă al doilea transport. Timpul devenind prielnic organizării coloniilor de vară, părinţii pot folosi, în largă măsură, această posibilitate ce li se oferă, asigurând copiilor câteva luni de linişte în regiuni sănătoase, încadraţi într-un program de educaţie şi de lucru potrivit vârstei lor. Desigur, că, în aceste colonii de vară, e nevoe de un personal devotat, care să poarte de grijă copiilor, atât sub raportul alimentării, cât şi al stării sanitare. Dragostea şi grija părintească faţă de copii trebuiesc înlocuite, în coloniile de vară, de devotamentul unor persoane de conducere şi supraveghere, care să pună toată însufleţirea în opera de educaţie şi de îngrijire a copiilor. Părinţii au datoria, în aceste ceasuri grele pe care le străbate ţara să dea dovadă de spirit înţelegător, să-şi frângă sentimentele şi sa-şi pună copiii la adăpost, spre a le cruţa viaţa s a le reda liniştea necesară. C. Ş VIZITA I. P. S. PATRIARH NICODIM LA MĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANI - ILFOV Duminică, 28 Mai, I. P. S. Nicodim. Patriarhul României, însoţit de P. C. consilier patriarhal Vasile ştefan şi d. Arsenie Dumitru, a vizitat sfânta monastire Căldâruşani din judeţul Ilfov. înalt Prea Sfinţia Sa a sosit dimineaţa in mănăstire la ora 6 şi a fost întâmpinat de Prea Sfinţitul arhiereu Athanasie Dincă Bârlădeanu, vicar patriarhal, de arhimandritul Ilarion Marin, stareţul şi de soborul mănăstire. Intrând în biserică, înalt Prea Sfinţia Sa a îngenunchiat in faţa Sfintei Icoane făcătoare de minuni a Maicei Domnului, adusă aici de la sfânta mănăstire Neamţu, icoană oferită de împăratul Ioan Paleologu al Bizanţului Domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun la anul 1427. Mişcat până la lacrămi, înalt Prea Sfinţia Sa a înălţat rugăciuni ferbinţi pentru grabnica biruinţă a oştirilor noastre şi sfârşitul cât mai apropiat al sbuciumului in care se găseşte întreaga omenire. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de părinţi de la sfânta monastire Neamţu, adăpostiţi temporar in sfânta mănăstire Căldăruşani. Răspunsurile au fost date de corul compus din fraţii elevi de la mănăstirea Neamţ şi din elevii absolvenţi ai anului şcolar curent de la şcoala de cântăreţi din sfânta mănăstire Căldăruşani. Apoi I. P. S. Patriarh şi însoţitorii săi au vizitat localul şi dormitoarele şcoalei de cântăreţi, chiliile şi localul unde sunt adăpostiţi călugării şi fraţii elevi dela mănăstirea Neamţ, precum îşi gospodăria mănăstirii, observând bunul mers al treburilor şi dând îndrumări pentru viitor. In chip deosebit înalt Prea Sfinţia Sa s’a interesat de cei 33 fraţi elevi dela Neamţu, aproape toţi din teritoriul din nordul Moldovei, cutropit in prezent de duşmani, îmbărbătându-i şi dându-ne asigurări că şi aici vor fi priviţi ca şi la Neamţu, unde, cu ajutorul lui Dumnezeu, în curând să nădăjduim că se vor putea înapoia şi relua firul ocupaţiilor în vederea pregătirii lor pentru viitor la specialităţile unde erau prinşi. Mulţumit de cele constatate, către seară I. P. S. Patriarh s-a înapoiat la Bucureşti. ELIBERAREA CARNETELOR DE IDENTITATE PENTRU INVALIZI! $1VADUVEII DIN ACTUALUL RAZBOIU Toţi invalizii din actualul război, indiferent de grad (ofiţeri, subofiţeri şi grade inferioare), precum şi văduvele de război cu domiciliul stabil în Bucureşti, se vor prezenta în orice zi după amiază între orele 15—19 aducând titlul de pensie sau decizia de pensionare, carnetul C . R., procesul-verbal de clasare și două fotografii) la Serviciul I. O V. municipal din Piața Amzei 13, în localul primăriei de Galben, spre a li se elibera carnetul de identitate I. O. V. Acest carnet nu se eliberează decât celor cari sunt înscrişi în fişele de recensământ I. O. V. şi cari sunt pensionaţi. Văduvele şi invazii, cari n’au fost înscrişi la recensământ, vor primi Carnetul de identitate după recenzare. Obligativitatea botniţei şi pentru câinii aduşi in adăposturi Direcţiunea, veterinară a Capitalei face cunoscut următoarele : Constatându-se numeroase cazuri de muşcături, provocate în adăposturi, de câinii ce sunt introduşi acolo fără botniţe, se pune în vedere tuturor acelora cari eventual intră cu câinii în adăposturi că, pe lângă permisiunea celor ce-i acceptă în adăpost, sunt obligaţi să posede şi să aplice câinilor botnite, cari să-i facă inofensivi. Pe lângă omenie, se va evita, astfel, ca mulţi cetăţeni să mai fie puşi în greaua situaţie de a suporta, în momentele de faţă, pierderi de timp şi suferinţa unui tratament antirabic destul de dureros şi îndelungat. AUREL TARNAVSCHI La mănăstirea Cernica a încetat din viaţă zilele acestea. Aurel Tarnavschi, consilier la înalta Curte de Casaţie. Defunctul era originar din Bucovina, unde îşi făcuse întreaga carieră, ajungând prin meritele sale la cel mai înalt grad în magistratură. Caracter real, de o corectitudine exemplară, jurist distins, consilierul Aurel Tarnovschi lasă unanime regrete printre colegii săi şi tuturor acelora care l-au cunoscut. Era o podoabă a magistraturii şi moartea lui se datoreşte şi durerii adânc resimţite prin ocuparea Bucovinei, provincia lui scumpă. VOCI DIN PUBLIC DISTRIBUIREA ULEIULUI Numeroşi cetăţeni, în deosebi din cartierele Ga vita Grand şi altele, ne semnalează că până în prezent nu s’a distribuit uleiul pe lunile Aprilie şi Mai, astfel că tocmai în acest anotimp în care consumul uleiului e mai necesar ca oricând acest articol lipseşte. Aceşti cetăţeni roagă pe d. ministru al aprovizionării să dispună ca distribuirea uleiului să se facă cât mai de grabă. mmm S vinde cu preţ de fabrică, manufactură de bumbac 100 % Aţică bumbac Lii412m. Americă vărgată „ 534 „ Americăso 553 ,, Chi&Gn 2i20°ia, » 2739 „ Olandă 8a‘bfa, „ 975 „ Zefir poplinat ,, 691 44 Dejalen pt. cămăşi ** 877 44 Stofuliţe lână „ 861 „ Stofuliţe ®ae°'„ 910 „ Stofe taioare „ 2008 tt Covercot b,7cm.c »2195,, Chantung'îT,, 835 44 Imprimeuri“'-,, 728 „ »MtoriÄffi. •> ’*2” Marochin 825 ,» Stambă 625 CaşmiffS795 „ N anghin^?» 793 „ LICĂ TEOSOiESCU este rugat sâ-și comunice adresa D - lui VASILIU BIRLIC la Paris sau în București TRANSPORTURI EVACUĂRI executăm în provincie convenabil, cu turism. Tel. 5.01.93. 900 21 TURISM 5 locuri, pleacă din Bucureşti zilnic, la Sinaia. Telefonaţi 5.66.76 şi 5.16.67. 4003 COFETAR Specializat în patiserie, caută spre angajare .CONSUMUL PALATULUI CARPAI", Bucureşti, Academiei 7. 4009 Prune uscate calităţi superioare, caută spre cumpărare „CONSUMUL PALATULUI CARPAŢI", Bucureşti, Academiei 7. Tel. 4.86.54 și 4.01.62. 4008Butoaie n bidoane galvanizate mare de depozit Romană 254, tele- I fon 1.11.77. Reg. Com. 996/943 886 Vând TEREN 210 m. p. Dudesti centru. Tel. 2.64.21 dela 7 — 10 și 1—22. 4 Recalculator frachte C.F.R. caută pentru angajare imediată Regia Publică Comercială R. E. R. I. A. Z. Amatorii se vor adresa la sediul Regiei din B-dul Tache Ionescu Nr. 6, Et. 6, la Direcţiunea Generală, zilnic între orele 8—10tre şi 17—19. 27 BICICLETE la SONORITATEA Calea Victoriei 128 A. Tel- 5.66.76 B. C. 2553/943 107 CAUT lucrători mezelari bine plătiţi. Pentru Informaţii adresaţi: ALEXANDRU COTOARA, Piaţa Obor, 5 şi HM Ioan Stânga R. C. 1951/942 Str. Bana Mărăcine 41, Bucureşti Anunţă onor. clientelă că a primit colecţia de modele pentru sezonul de vară. Orele de primire 3-6 p. m. 4004 >♦♦»♦♦ 4 4* 4 444 4-4+s Autocamion pentru transporturi-evacuări cu preţuri convenabile, execută telefon 4.60.87 Reparaţiuni generale DE AUTOMOBILE execută prompt şi conştiincios. Atelierele „Colentina" Spt. Regele Ferdinand Nr. 6 Telefon 2.56.25 886 DOCTOR CHIMIST cu studii in străinătate, 44 ani, practică de laborator, uzină și birou, nemobilizabil, caută loc conducere, București. La ziar sub 137 E. 880 De vânzare vilă frumoasă la Sinaia cu teren. Telephone 2.64.21 de la 7.10 și la ora 22. TRIFOI verde 50 ha., vinde moşia Asan- Aga, Arion. Telefon No. 15, Drăgăneşti-Vlaşca. 7 »♦♦♦+♦♦ ♦■♦♦♦♦♦ ♦♦♦ + 20.000 Recompensă a celui ce dă portmoneul pierdut în seara zilei 28 Mai a .c. ora 11 la staţia de tramvai Nr. 3 „Hippodromul Băneasa“. Având biroul populaţiei pe numele Oprea Dumitrescu, Săpoca- Buzău cu Nr. 1 şi Mobilizare ptr. lucru, deasemeni diferite acte de mare valoare. Găsitorul le va aduce la Magazinul Consumul Justiţiei, Str. Rahovei Nr. 2 883 ,4ţţ »♦♦♦♦♦ ♦♦♦»•»♦ +♦♦♦♦♦ »4 EFORIA SPITALELOR CIVILE Anunţă publicul că în fiecare zi lucrătoare, exceptând Lunea şi Marţea, casieria este deschisă între orele 7-10 a. m. la sediul său din B-dul Elisabeta nr. 9896 vând"" total sau parțial 6 loturi teren a 150 mp. fața 19,24x7,80 adânc cu lei 95.000 total Apropiere Şos. Vitan—Galia. Adresa Sos. Vitan 185, ora 46, tramvai 26. 30 PENTRU SINAIA - BRASOV 3 locuri autoturism Telefon 5.10.85 ♦ ♦♦♦♦♦44ttH4MMM»"M BICICUȘTI Portbagaje format cutie și alte modele la întreprinderea metalurgică „INFERCOMIN“ Spl. Unirii 122. Telefon 5.36.91. Preluări lucrări metalurgice. Sudură electrică, autogenă și OBLOANE JALUZELE 14 ADVOCAT Gheorghe G. Comicuc cei ce știu ceva de D-lui sunt rugaţi să anunţe la domiciliul d-lui Dr. Marcovici Nr. 9 Bucureşti V. ROMAN 16 BOIANGERIE Gală „TRICOLORUL“ Str. Morilor 45, telefon 4.19.51 înştiinţează industriile interesate că execută permanent, în condiţiuni ireproşabile, lucrări de vopsitorie, nibitorie 1« 44 ®at*ntekcPCir/„’* ” Satin „TV». „ 975 ,, Cretonimpr. „ 782 „ Furnituri de croitorie: Serge de ?/“*- „ 884 „ Serge 1.40 ian. Lei 1097 m. Atlas 1.40 iai [el 1848 „ Căptuşeli mâneci,, 690 ţţ Pânză Va«rcaU-a ,, 632 ţţ Chembrieăt CanaSas COOPERATIVE ŞI COMERCIANŢI din provincie, înainte de a vă aproviziona. vizitaţi secţia noastră specială Str. Gabroveni 15 P. G. GEORGESCU Reg. com. 150 /942. «01 ♦ 4 »4 »4-4 4 + 4+ 4-44* ♦ > 4M*44444 4-4 44444444444444444 4-44 SURSA OCHELARILOR DIN TARA OCHELARI de soare și medicali „ZEISS, BUSH, R0DENST0K“ Cel mai mare Magazin de Optică din Ţară „CENTRALA LABORATOARELOR“ A. D. IONESCU & Co. Str. Academiei No. 1 — Telefon 4.13.86 — 5.22 91 — 2 EVACUĂRI execută cu autocamioane și turisme proprii Telefon 2.55.65 (proprietarul mașinilor) 4oo2 DOMNUL NUMAI CU 500 LEI ivul plan 6Î loterieî 4istat cu trageri fonara v® poof# îmbogăți tN CAZOi EfclCTÎ «PJTtfETtl 5 MILIOANE LEI Luaţi-vă 'foziî imediat» de!» (C oîect.H r a prafsra f i LUIMARA T R AS E R EA L A tjD, i U N t E 1 9 4 4 j 4004 5 CAUCIUCURI s’au furat dela D-I Ing. AI. Garoflid, Str. Porumbaru 32, în ziua de 27 Mai, Marca Avon 600/16, cu seriile 5335-5378-4592-7880 si un Banloc 6504L3310. Celui ce va da indicaţiuni unde 9 se găsesc, recompensă mare. Telefon 7.4430 sau 7.28.10 Cumpăr la maşini manuale rotative pentru confecţionarea ciorapilor şi 5 maşini pentru tricotat şi încheiat. Adresaţi: AUREL ALMAJIANU B-dul goral Mihăşescu 36, Telefon 2478 Alto Alexandria— Sâmbătă 3 Iunie Alle T. Măgurele —Duminecă 4 „ Alto Roşiori — Luni 5 ., Teatrul Nostru din Bucureşti soseşte cu DOMINO 1 comedie în 3 acte de Marcel Achard cu Dina Cocea şi Fory Etterle Jean Constantinescu, Ion Manta, Emilia Predescu şi Iutes Cazaban Sfoară de Cânepă și hârtie la ARATEX S.A.R. BUCUREȘTI Telefon 5.54.11 Str. Şelari 20 |I M M M M U U t U H M M M II M I I 32 Caut GRUP ELECTROGEN 1—2 kw. putere 120 volţi, curent alternativ. AGENȚIA „RADOR“ str. Niculae Filipescu 40 889 ♦ 4444 t 4e-4»4 4»t4 4»444 44 44 4444 4414 44 44 44 444-44 4-44-4 4-, Transporturi ^Autocamioane Loco și Provincie precum și Intrepozitări de mărfuri în magazie solidă execută prompt „CETECE" S. A. R. Str. Academiei No. 29 Etaj II, Telefon 4.96.20—5.56.20 863 44t4444»444444444444444-f 4-4-f 4-4- 4-4-4-4-4-4-4-4-4-444-4-4-4-» mixă numai în bloc solid pentru depozitatul mărfuri-lor se caută. Telefon 5.54.11. Laborator propriu 879 DISPĂRUT