Universul - Capitala, iunie 1945 (Anul 62, nr. 122-145)

1945-06-01 / nr. 122

La moartea lui Mihail Sebastian Un accident neaşteptat, Hoffte, a răpit viaţa scriitorului şi zia­ristului Mihail Sebastian. Talentat şi tânăr — încă nu ai­vea 40 de ani — Mihail Sebastian se afirmase ca o puternică perso­nalitate în câmpul literelor. Ponderat, matur şi chibzuit în scrisul său, el se afirmase încă de la debut prin volumul „Fe­mei", căruia i-a urmat romanul „De două mii de ani“. Acest volum a provocat o nouă intrare in arena literelor cu vo­lumul „Cum am devenit huli­gan", în care autorul răspundea spiritual celor cari îi puseseră in discuţie romanul „De două mii de ani“. In teatru, Mihail Sebastian a debutat cu o comedie plină de vervă : „Jocul de-a vacanţa", re­prezentată cu succes la Teatrul OMAGIUL A. Asociaţia Română pentru strân­gerea legăturilor cu Uniunea So­vietică (Arlus) îşi exprimă emo­ţia sa în faţa morţii neaşteptate a unuia dintre valoroşii mem­bri ai ei, Mihail Sebastian. Cunoscut scriitor, M­ihail Se­bastian a desfăşurat în cadrul secţiei literare a A.R.L.U.S­ulim o activitate vie, aducând pretu­tindeni, contribuţia remarcabilei sale personalităţi. Prezent în toate manifestările artistice ale A.R.LU.S-ului, la Comedia, iar pe timpul prigoanei a stârnit vâlvă şi interes cu „Steaua fără nume’’, reprezentată sub un nume străin, apoi însuşită de un prieten pentru a-i salva si­tuaţia. O comedie savuroasă, care do­vedea frumoasele calităţi ale aces­tui scriitor ce se pregătea pentru lucrările de maturitate. Dar jocul vieţii şi al morţii a voit altfel. Mihail Sebastian, care îşi re­­luase făţiş activitatea literară după 23 August, ţinând conferin­ţe, scriind, a căzut isbit de barele unui camion. Un om inimos şi un scriitor de talent care abia aştepta să se re­alizeze complet au pierdut literele române. Transmitem, îndureraţi, condo­leanţe familiei. R. L. U. S.-ULUI conferinţe, teatru, şezători lite­rare. Mihail Sebastian şi-a dăruit din plin talentul, luptând pentru ideia care­­-a fost întotdeauna dragă, pentru apropierea de U­­niunea Sovietică şi pentru cu­noaşterea marelor ei realizări. Cu credinţa fermă, în biruinţa ideilor nobile ale omenirii, Mi­hail Sebastian a adus necontenit o muncă rodnică şi entuziastă. Cu moartea lui se stinge un luptător al ideilor de adevăr, de dirrutate și de democrație. înmormântarea lui Mihail Sebastian Eri după amiază s-a făcut la ci­mitirul Filantropia înmormânta­rea rămăşiţelor pământeşti ale lui Mihail Sebastian, înainte de ceremonie, a avut loc, la ministerul de externe, în biroul în care a lucrat Sebastian, o scurtă solemnitate, în prezenţa tuturor consilierilor culturali şi de presă D. Hillard a evocat în câte­va cuvinte impresionanta perso­nalitate a dispărutului. Cei de faţă au păstrat câteva clipe de reculegere. La ora 4.30 d. a., sicriul cu ră­măşiţele lui Sebastian era aco­perit în capela cimitirului Filan­tropia cu flori. In jurul sicriului, familia, sfâşiată de durere, dar mai ales nemângâiata mamă, care-şi striga nenorocirea. O mulţime enormă, care n’a mai avut loc în capelă, a rămas pe aleele cimitirului până la lăcaşul de veci al lui Sebastian, înalţi demnitari, fruntaşi ai artelor, ai justiţiei, ai scrisului, nume ilustre alături de umili proletari, au ve­nit să aducă un ultim şi pios sa­lut celui răpit prea de timpuriu O delegaţie compactă din foştii lui elevi, apoi delegaţiuni de ac­tori şi ziarişti, pictori şi decora­tori, au condus rămăşiţele lui Se­bastian până la locul de veci. ASISTENŢA In numeroasa asistenţă, se a­­flau d-nii: Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul justiţiei cu d-na; Mihail Ralea, ministrul artelor; C. Vişo­­ianu, fost ministru de externe; I. Sraer, secretar general la interne; G. Macovescu, secretar general la Propagandă; Octav Livezeanu, se­cretar general la arte; Vasile Stoi­ca, secretar general la externe; Anton Bibescu, ministru plenipo­tenţiar; Hor­ia Bogdan, consilier la Curtea de Apel cu d-na; A. Că­­păţână, fost ministru; Aristide Blank, prof. Al. Rosetti, Tudor Vianu, Camil Petrescu, Stoilov, rectorul Universităţii ; Şerban Voinea, directorul agenţiei Ra­­dor; Em. Ciomac, directorul Fi­larmonicei; Baron Darr de la In­stitutul francez; dr. W. Filderman, preşedintele U. E. R.; căpt. Ma­­disson şi K­. Roberts, Klarman, docent dr. Daniel, ing. Herbert Silber, Raul Anastasiu, C. Mi­­cioara, G. Hârsu, precum şi nu­meroşi scriitori, actori, etc. Au depus coroane: ministrul a­­facerilor străine, S. S. R­, Teatrul Naţional, dir. gen. a teatrelor, Univ. Liberă Democratică, Liceul „Cultura“, etc. etc. CUVÂNTĂRILE Slujba religioasă a fost oficiată de Şef rabinul dr. Alexandru Şa­­fran, şeful cultului mozaic, încon­jurat de cler. După slujbă, d-rul Şafran a rostit o predică în care, în cuvinte emoţionante a carac­terizat personalitatea dispărutu­lui, care a murit pe lespedea pe care o curăţa cu un an înainte. Sicriul cu rămăşiţele pămân­teşti a fost ridicat apoi de către prieteni şi dus la locul de veci. In faţa mormântului deschis au luat cuvântul d-nii: F. ADERCA în numele ministerului artelor, N. D. COCEA, în numele Soc. Scriito­rilor Români, PERPESSICIUS, în numele secţiei literare a ARLUS-ului, N. VLADOIANU, în numele Soc. Autorilor drama­tici români, ION MASSOFF, în numele comitetului de lectură al Teatrului Naţional, R. HILLARD în numele ministerului afacerilor s străine, unde Mihail Sebastian funcţiona ca consilier de presă, N. CARANDINO, reprezentând Asociaţia criticilor dramatici şi NICKY ATANASIU, în numele actorilor. Apoi, sicriul acoperit de jerbe cte flori a fost înhumat. Trista ce­remonie a luat sfârşit la orele zi într’o atmosferă de sincer regret. TRAFIC CU CHIMICALE DE TABACARIE Poliţia de siguranţă din Pre­fectura poliţiei, de sub conduce­­­rea d-lui director Nichifor, a­­vând sprijinul comitetului de fa­brică de la „Mociorniţa” şi secon­dat fiind de d. Chestor Pompiliu Dumitrescu, şeful brigăzii spe­ciale, comisar şef Const Arghir şi lucrătorul Trandafir Ivănescu din comitetul de fabrică, a făcut o descoperire senzaţională. S-a a­­flat astfel că un oarecare Lu­cian Lizarovici din str. Muzelor No. 5, ar avea trei depozite, două în Capitală şi unul în Ba­nat, unde dosise însemnate can­tităţi de produse chimicale din cele absolut indispensabile lucră­rilor de tăbăcărie. Recurgându-se la un truc, po­liţiştii — „cumpărători”, au in­trat în legătură cu avocaţii Gros­man şi Haimovici, mijlocitorii afacerii şi astfel au fost aduse într-un automobil 360 kgr. de bicrotmat de potasium. Conduşi la poliţie, cei doi avocaţi a­u de­clarat, că depozitul se găseşte în str. Muzelor No. 5, unde cu pri­­lejul percheziţiei în afară cromat de potasium, s-au mai găsit însemnate cantităţi de sodă calcinată, produse ale concernu­lui I. G. Farben-Industrie,­­ de provenienţă germană, cari nu se mai găsesc pe piaţă şi ca atare erau speculate la extrem. Aşa de pildă bicromatul de potasium al cărei preţ este 853 lei kgr. era vândut cu 43.000 lei kgr. aşa că la un butoi de 400 kgr. se realiza un câştig de 15—16.000.000 lei. Lucian Lazarovici a încercat să mituească cu 600.000 lei pe a­­gentul Sârbu Stroe ca să-l de­termine astfel să renunţe la percheziţie. . De notat dacă acest depozit nu era descoperit întreaga industrie de tăbăcit piele, din Capitală, urma să-şi suspende activitatea, iar lucrătorii să fie concediaţi întrucât fără aceste materii ab­solut necesare, lucrările n’ar mai fi putut continua. Atât Lazarovici cât şi cei doi avocaţi au fost înaintaţi ori­dim. cu actele dresate­ Parchetului de Ilfov. CONCERTELE ARTIŞTILOR SOVIETICI înainte de plecarea din ţara noastră, artiştii sovietici vor da sub auspiciile „ASOCIAŢIEI RO­MÂNE PENTRU STRÂNGEREA LEGĂTURILOR CU UNIUNEA SOVIETICĂ (ARLUS), trei con­certe : Artistul popoarelor din URSS- laureat al premiului Stalin, solist al marelui teatru academic de Stat al Uniunei Sovietice, Ivan Simokonovici Kozlovschi, tenor, solista filarmonicei de Stat din Moscova, laureata concursului muzical şi artistic din întreaga Uniune Sovietică, Debora Iako­vlevna Pantofil-Necetkaia, sopra­nă de coloratură ; primii baletişti ai Marelui Teatru Academic de Stat al Uniunei Sovietice : Sofia Golovchina, Mihail Gabovici şi solista baletului, Valentina Gab­­­escaia. Acompaniament la pian : maeş­trii Marelui Teatru Academic de Stat al Uniunii Sovietice: S. S­­Pogrebov şi I. E. Katan. DEPUNEREA DECLARAŢIILOR DE MERE Ministerul finanţelor a prelun­git termenele pentru depunerea declaraţiunilor de impunere : 1. pentru depunerea declara­­ţiunilor de impunere la impozi­tul global, până la 1 Iulie 1945 ; 2. Pentru depunerea declaraţi­unilor de impunere la impozitul excepţional pentru beneficiile de răz­boi, datorat de întreprinderile comerciale şi industriale, până la 10 Iunie 1945 . 3. Pentru depunerea declaraţiu­­nilor de impunere la impozitul pe câştigurile dobândite în cursul războiului, datorat de persoane fizice, până la 1 Iulie 1945. După aceste date, orice decla­şi contribuabilii respectivi­­sunt pasibili de sancţiunile prevăzute de legea Nr. 238 şi Nr. 241 din 1 Aprilie 1945. --------©♦©-------- De la Uniunea Patrioţilor Cercul de studii al dentiştilor in­vită pe toţi dentiştii democraţi la o adunare ce va avea loc Dumi­nică, 3 iunie, ora 9,30 în sala de festivităţi a ministerului asigurări­lor sociale bd. Carol nr. 33. Vor lua cuvântul d. profesor dr. Bag­­dasar, ministrul sănătăţii; d. pro­fesor Theodorescu Dan; d. dr. Di­­mitriu, secretar general al minis­terului asigurărilor sociale; d. Ni­­tascu Nicolae dentist.___________ REMANIEREA GUVE­RNULUI FRANCEZ Paris 30 (K­ador). — Agenţia „Aici” află din sursă de obicei bi­ne informată că o remaniere mi­­nisterială limitată va fi anunţată oficial probabil în cursul dimine­ţii de joi. După toate probabilităţile, a. Christian Fineau va fi numit mi­nistru al aprovizionării. D. Puneau tate un bine cunoscut sindicalist ce a fost de curând eliberat din tabăra de la Buchenwald. D. Teitgen ar urma să treacă de la ministerul informaţiilor la ministerul justiţiei, primul de­partament urmând să fie ocupat de­­ Jacques Soustelle, care a fost comisar al informațiilor în Comitetul național francez din Londra. universul. S’a cerut conferinţei Naţiunilor Unite să nu recunoască guvernul spaniol Buenos Aires. 30. (Rador). — Următoarea telegramă a fost tri­misă Naţiunilor Unite l­a San Francisco : „Recunoscând faptul că primul episod al războiului mondial a fost tragedia ce s’a întâmplat în Spania datorită intervenţiei măr­turisite şi speciale a ţărilor Axei împotriva guvernului republican stabilit în mod legal, semnatarii acestei telegrame cer ca conferin­ţa Naţiunilor Unite să nu recu­noască guvernul de forţă care ţi­ne în robie poporul spaniol şi să de personalităţi argentiniene sa­bilirii suveranităţii democrate şi populare în Spania“. Telegrama este semnată de pe­ste 400 de personalităţi argenti­­nene printre care se află mai mulţi foşti senatori şi deputaţi, profesori universitari, scriitori, doctori, avocaţi, ingineri, actori şi actriţe, ca şi directorii şi pro­prietarii ziarelor „Critica", „La Vanguardie“, „Noticias Graficas”, „La Prensa“, „La Nation”, „La Razon” şi „El Mundo“. Un plan in vederea îndepărtării pe cale paşnică a regimul­ui Franco San Francisco 30 (Rador). — D. Imolaled­o Prieto, reprezentantul partidului muncitoresc spaniol în Comitetul spaniol de eliberare, a expus în cadrul unei conferinţe de presă ţinută aci un plen cu­prinzând patru puncte în vederea îndepărtării pe cale paşnică a re­gimului Franco. El a vorbit sub auspiciile Comi­tetului american pentru republica spaniolă liberă. Iată cele patru puncte ale pla­nului prezentat de d. Indalecio Frieto: 1) Publicarea unei declaraţii de către conferinţa de securitate in­ternaţională repudiind regimul Franco ş,­ subliniind că Spania lui Franco va fi exclusă din noua or­ganizaţie internaţională. D. Ezequiel Padilla, ministrul de afaceri străine al republicei Mexi­co, va face în curând o propu­nere în acest sens la conferinţa de la San Francisco. D. Prieto şi-a exprimat credinţa­­că majoritatea delegaţilor o vor adopta); 2. Ruperea relaţiilor diplomatice dintre puterile democrate şi regi­mul Franco; 3) Reuniunea Cortesurilor (Par­lamentul spaniol) şi alcătuirea u­­nui guvern constituţional in urma sesiunii acestor Cortesuii şi 4) Recunoaşterea guvernului pro­vizoriu­ spaniol de către naţiunile democrate. In încheere, d. Prieto a declarat: „Rapiditatea acestor faze nu de­pinde de noi, ci de Naţiunile Uni­te. Franco poate fi îndepărtat pe căi paşnice. Suntem convinşi că naţiunile democrate nu vor lăsa poporul spaniol fără ajutor“. O DECLARAŢIE A D-LUI EDEN Londra, 30 (Rador). — D. Eden, ministrul de externe al Marii Britanii, a lăsat să se înţeleagă limpede, în urma unei întrebări puse în Camera Comunelor, că guvernul francez nu a luat con­tact cu guvernul britanic în le­gătură cu recomandările făcute de comitetul de afaceri străine al adunării consultative franceze, după care generalul Franco ar trebui să fie silit să plece din fruntea statului spaniol. „TEAMA DE ALIAŢI“ New York 30 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei TASS trans­mite: Ziarele publică un articol al d-nei Eleanor Roosevelt, soţia fostului preşedinte al Statelor U­­nite, care sub titlul „Teama de aliaţi“ condamnă sforţările pe care le fac anumite cercuri, de a stâr­ni teamă de Uniunea Sovietică. „Astfel de elemente ajută con­ştient sau inconştient pa cei ce lucrează pentru fascism. Presupun că mai sunt în Statele Unite oa­meni cari lucrează conştient pen­tru nazişti şi fascişti. Dar afară de ei mai există mulţi cari lu­crează inconştient contra păcii u­niversele viitoare. Aceştia lucrea­ză în primul rând sub impulsul fricii. Ei se tem că oamenii noştri de stat nu sunt canpabili să tra­teze dela egal la egal cu oamenii de stat străini. Ei socotesc că Ger­mania n’ar trebui să fie prea mult slăbită. Se tem şi de Anglia, ce­rând să reducem cât mai mult po­sibilităţile ei de propăşire. Cred că leacul este să avem în­credere în noi înşine şi să ne ţi­nem obligaţiile. Dacă vom respec­ta cuvântul dat, ceilalţi vor tre­bui să creadă în forţa noastră, de­oarece ea este aplicată de oa­meni cu bunăvoinţă, ale căror inimi sunt pline de iubirea care Amendamentele franceze examinate la San Francisco San Francisco, 30 (Rador). -1­­„Marii cinci” s’au întrunit din nou Marţi la cererea delegaţiei franceze spre a examina amen­damentele franceze la Charta Naţiunilor Unite salvgardând sta­tutul tratatelor de asistenţă mu­tuale îndreptate împotriva reîn­noirii agresiunii germane. Delegaţia franceză a subliniat că anumite aspecte din unele a­­ranjamente regionale ca, de e­­xemplu, Actul de la Chapultepec au un statut superior şi mai pu­ţin provizoriu decât aranjamen­tele regionale, îndreptate împo­triva reînoirii unei politici agre­sive de către statele actual­mente inamice. Formula regională asupra că­reia s’a căzut de acord săptămâna trecută a arătat limpede că sem­natarii unor asemenea pacte re­gionale ca Actul dela Chapultepec păstreaz­ă dreptul de a acţiona colectiv în vederea autoapărării swaa»nam.­*a.!BB«a»!­.ar.a,®Miu« j'”i ■ w.1 | dacă unul dintre ei este atacat. Francezii subliniază totuși că paragraful cu privire la aranja­mentele regionale din Chartă, așa cum este el acum redactat pre­vede ca aranjamentele regionale îndreptate contra statelor inami­ce — deosebite de tipul de acord de la Chapultepec — să fie con­topite în organizaţia internaţio­nală de securitate la o anumită dată în viitor, — adică „atunci când guvernele interesate vor pu­tea admite ca organizaţia să fie însărcinată cu asumarea răspun­derii pentru împiedecarea des­­lănţuirii unei noui agresiuni de către un stat actualmente aflat în război cu Naţiunile Unite. Amendamentul francez supus acum examinării marilor cinci va arăta limpede că numai măsurile cu caracter preventiv similare cu cele cari au fost incluse în Actul de la Chapultepec păstrează drep­tul de autodefensivă. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE • In câteva ziare a apărut ori o informaţie privind proec­­tul de decret-lege al Ministeru­lui Economiei Naţionale, întoc­mit cu aprobarea Ministerului Producţiei de Război, referitor la încetarea lucrului în între­prinderile de război. Forurile competente dau cea mai categorică desminţire ace­stor ştiri, care nu corespund a­­devărului. • Majestatea Sa Regele a bi­nevoit a semna şi promulga de­­cretul-lege întocmit de domnii miniştri Pătrăşcanu şi Constanti­­nescu-Iaşi prin care d­ispoziţiunile decretului-lege de purificare a administraţiilor publice este ex­tinsă şi asupra Societăţi Române de Radiodifuziune, instituţie de utilitate publică-Decretul a fost trimis la Mo­nitorul Oficial spre publicare. • Termenul pentru declararea stocurilor de mărfuri cu sau fără facturi nu se mai prelungeşte. Ca atare declaraţiile vor fi fă­cute neapărat între 1 şi 5 iunie a. c. • Al doilea transport de 35 vag. bumbac este aşteptat să so­sească din Uniunea Sovietică. • D. Bucur Schiopu, director în Institutul central de statistică a fost numit comisar general al preţurilor. Decretul va apare în „Monitorul Oficial“ de azi. • Şedinţa delegaţiei economi­ce a guvernului s-a amânat pen­tru azi la ora 5 d. a. • Colonia cehoslovacă, Bucu­reşti, invită pe membrii săi şi pe toţi prietenii­ Cehoslovaciei la ser­barea eliberării Cehoslovaciei şi totodată a aniversării de 61 luni a preşedintelui ei dr. Eduard Beneş, care va avea loc Sâmbătă, 2 Iunie, 1945 ora 6 seara la Funda­ţia Regele Carol, piaţa Palatului. (l.­ loc de invitaţie specială). • Cu începere de la 20 Mai, cauţiunea pentru vagoanele co­mandate la C. F. R. a fost majo­rată la 10.000 lei. • Comisariatul general al pre­ţurilor va da un comunicat prin care va preciza care categorii de mici comercianţi nu sunt obligaţi să declare stocurile de mărfuri. • Ministerul educaţiei a dat o decizie prin care se institue urmă­torul consiliu profesoral provizoriu pentru facultatea de medicină din Timişoara, cu misiunea ca prin comisia de specialişti aleşi din sâ­nul său să recomande ministerului candidaţii pentru ocuparea cate­drelor şi conferinţelor de la această facultate: decan, d. pro£ C. Par­tion; membrii: d-nii: Gr. T. Popi, D Danielopol, S. Băltăceanu, St. Nicolau, V. Răşcanu, Oscar Fren­­che, Gr. Benetatto şi Radu Cer­­mătescu. EXTERNE • După cum se anunţă de la marele cartier aliat de sub co­manda generalului Eisenhower, Christa Schroden, fosta secretară a lui Hitler, a fost arestată de ostaşi din armata a 7-a america­nă. Deocamdată nu se posedă amă­nunte în această privinţă. (Ra­dor). • D-na Churchill a oferit ma­reşalului Stalin un toc rezervor cu peniţa de aur din partea soţu­lui său, în amintirea reuniunilor lor din cursul războiului. „Soţul meu, a spus d-na Chur­chill cu acest prilej, doreşte să vă exprim speranţa că îi veţi scrie multe mesaje prieteneşti cu acest joc’’. (Rador). • După cum se anunţă la car­tierul general aliat, căpitanul Cle­veland Ardue, medic în armata americană, care a îngrijit pe Re­gele Leopold al Belgiei de la eli­berarea sa, a declarat că Regele se va reface complet de pe urma celor pătimite în cei 5 ani de pri­zonierat. (Rador). • Postul de radio Luxemburg anunţă că Marţi catedrala din Aix la Chapelle a fost tixita de credincioşi ce au venit să asculte anunţarea în mod oficial a rea­­ducerii în catedrală a osemintelor împăratului Carol cel Mare. Aceste oseminte au fost găsite ascunse într’o mină de aramă de lângă Siegen Şi acum au fost a­­duse înapoi în locul unde împă­ratul s’a născut şi a murit. (Ra­por­­t .) Fiind întrebat Miercuri în Camera Comunelor dacă guvernul britanic îşi propune acum să facă demersuri pentru restaurarea sta­tutului internaţional al Tangeru­­lui, d. Eden, ministrul de externe al Marei Britanii, a răspuns: „Da, domnule. Problema este activ discutată de guvernul bri­tanic, împreună cu alte guverne. Voi face o declaraţie imediat ce voi avea această posibilitate’’. (Rador). Noui succese americane in insula Luzon . Manilla, 30 (Rador). — Comuni­catul dat de marele cartier al ge­neralului Mac Arthur anunţă: Trupele americane au cucerit stăvilarul Wawa, de pe râul Ma­­nikina, la nord-vest de Manilla. Divizia 38 de infanterie a pă­truns în sectorul Wawa în cursul zilei de Luni şi a cucerit stăvila­rul, desăvârşind astfel controlul american asupra vastului sistem de aprovizionare cu apă a Marin­ei. Divizia 32 a făcut joncţiunea cu divizia 25 în oraşul Santa Fe care a fost cucerit, punându-se astfel capăt rezistenţei japoneze ,organi­zate din această regiune vitală ce flanchează şoseaua principală ce duce în valea Cagavan, din nordul insulei Luzon. Bombardiere grele şi de luptă au lansat 521 tone de bombe explo­zive, sprijinind operaţiile terestre din Luzon. In Mindanao, divizia 31 a reali­zat adânci pătrunderi în interiorul insulei în poziţiile japoneze din munţii de la răsărit de Malay­bal­ay şi au forţat trecerea râului Pat­angi din apropiere de şoseaua ce duce de la Kibawe la Davao, care este ocupat de trupele americane. In regiunea Davao, elemente din Divizia 24 presează din trei părţi asupra pungii japoneze dintre Da­vao şi râul Talomo. Bombardiere grele au atacat u­­zine industriale şi instalaţiile fe­roviare din Formosa şi au avariat o mare cantitate de material ru­lant pe calea ferată de pe coasta Indochinei Franceze. Trei vase de coastă au fost scu­fundate în largul insulei Borneo asupra căreia au fost aruncate 140 tone de bombe întru sprijinirea operaţiilor terestre de pe insula învecinată Tarakan. Pe aerodromul din Borneo au fost provocate incendii mari. Guam, 30 (Rador). — Comuni­catul dat de marele cartier al amiralului Nimitz anunţă: Marinarii americani au atins grădina castelului Shuri, fostul cartier general al comandamen­tului japonez din Okinava şi au ocupat toată partea oraşului Na­ha aflată la nord de portul prin­­cipal.­­ Duminică seara şi Luni dim­i­neaţa, în cursul atacurilor în­dreptate împotriva traficului na­val american, au fost doborîte 113 avioane japoneze „de sinucidere”. Bombardierele de luptă „Mus­tang“ decolând din Iwojima, care au escortat Superfortărețele Sbu­­rătoare în cursul raidului efec­tuat împotriva bazei Yokohama, au doborît 26 de avioane de luptă inamice din totalul de 140 care le-au atacat, au doborât probabil 10 şi au avariat alte 18. Au fost pierdute trei avioane „Mustang“ Unul din piloţi a fost salvat. CENTRUL ORAȘULUI TOKIO COMPLECT NIMICIT DE BOMBARDAMENTE Guam, 30 (Rador). -r- Genera­­lul-maior Curtis Lemay, şeful grupului 21 de avioane de bom­bardament, a declarat Marţi că centrul oraşului Tokio a fost complet nimicit în urma ulti­melor bombardamente cu bombe incendiare efectuate de aviaţia americană. O regiune de aproximativ 75 km. pătraţi având în centru pa­latul imperial a fost prefăcută într’o masă de cenușe. „Aviatorii noștri au izbit în plin toate obiectivele din această regiune ce le fuseseră desem­nate“,­­ a precizat generalul Lemay. ALTE EŞECURI ALE JAP­ONEZILOR IN BIRMANIA Kandi, 30 (Rador). — După cum anunţă comunicatul dat de cartierul general aliat din Asia de sud-est, trupe din divizia şapte indiană au respins mai multe a­­tacuri date de japonezi în secto­rul Irauadi. Japonezii încearcă prin aceasta să ţină deschisă ca­lea lor de scăpare către est. Divizia 19 indiană, sprijinită de tancuri, a curăţit şoseaua dintre Tungu şi Maudi. Peste 100 de tone de bombe au fost aruncate ori asupra concen­trărilor de trupe de la Moulmein, singurul port unde japonezii m­ai pot scăpa către Siam. Acesta este al doilea atac dat în ultimele trei zile de către bom­bardiere grele. ____ O DESMINŢIRE A CASEI ALBE IN LEGĂTURĂ CU SIRIA Washington, 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Reuter" comunică : La Casa Albă au fost desmin­­ţite Miercuri ştirile după care preşedintele Truman ar fi fost invitat să medieze între Franţa, Liban şi Siria. D. Charles Rloss, secretarul de presă al preşedintelui, a declarat următoarele ziariştilor: „Preşe­dintele mi-a comunicat Marţi că nu a primit nici o invitaţie să medieze. Aceasta a fost înainte ca d. Bonnet, ambasadorul Fran­ţei, să fi vizitat pe preşedinte în cursul după amiezii, dar nu am primit vreo nouă informaţie care sâ modifice situaţia“.__________ Proclamaţia mareşalul Montgomery către poporul german Londra, 30 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Reuter“ pe lângă cartierul general al armatei a 2-a britanice comunică: Mareşalul Montgomery a adre­sat Miercuri seara prima sa pro­clamaţie către poporul german, de la numirea sa ca reprezentant britanic în Comisia de control aliată. El spune: „Am fost numit de guvernul britanic să comand și să contro­lez regiunea ocupată de armata britanică în Germania. Această regiune va fi guvernată deocam­dată de un guvern militar sub or­dinele mele. Ţelul meu imediat este să stabilesc o viaţă simplă şi ordonată pentru întreaga comu­nitate. Primul pas va fi ca populaţia să aibă hrană, adăpost şi să fie fe­rită de boli. Mijloacele de trans­port trebuesc restabilite, serviciile poştale trebue să funcţioneze din nou. Anumite industrii trebue să funcţioneze rar. Toate acestea vor însemna muncă multă şi grea pentru toată lumea. Cei ce au comis crime de răz­boi, aşa cum sunt definite ele în dreptul internaţional, vor fi tra­taţi după cum merită. Poporul german va lucra sub ordinele mele pentru a procura cele ce sunt necesare comunităţii pentru a trăi şi pentru a resta­bili viaţa economică a ţării. In regiunea britanică se gă­sesc un mare număr de soldaţi, marinari şi aviatori şi toţi ace­ştia sunt adunaţi în anumite re­giuni. Armata germană şi cele­­lalte forţe armate vor fi desar­­mate şi disolvate. Toţi soldaţii, marinarii şi aviatorii germani sunt­­ clasaţi pe profesii şi ocu­paţii. Peste câteva zile, ei vor fi lăsaţi la vatră pentru ca să­ poată începe lucrul. Nevoia cea mai urgentă este re­colta; în consecinţă, lucrătorii a­­gricoli sunt primii care pleacă. Oamenii din celelalte ocupaţii şi profesii vor fi lăsaţi să plece la lucrul lor, de îndată ce va fi po­sibil. Voi­ avea grijă ca toţi soldaţii şi civilii germani să fie informaţi prin radio şi ziare de felul în care se desfăşoară lucrul. Se va co­munica populaţiei ce trebue să facă. Aştept ca lucrul să fie exe­cutat în mod liber și eficient“. Semnat: MAREȘAL MONTGOMERY Comandant suprem al zonei britanice IfllEVEDEILE TRIMISULUI SPECIAL AL PREŞEDINTELUI TRUMAN LA LONDRA Londra 30 (Rador). — După trei zile, în cursul cărora d. Joseph Davies, trimisul special al preşe­dintelui Truman, a avut lungi în­trevederi cu d-nii Churchill şi E­­den şi cu alţi membri ai guver­nului britanic, el a făcut Miercuri — împreună cu d. John Vinant, ambasadorul Statelor Unite — o vizită d-lui Fiodor Gusev, amba­sadorul Uniunii Sovietice. Redactorul diplomatic al agen­ţiei „Reuter’ precizează că nu s’a dat nici un comunicat oficial cu privire la cele discutate cu acest prilej. Se înţelege însă la Londra că atât d. Davies, cât şi d. Harry Hopkins, trimisul special al pre­şedintelui Truman, ce se află în prezent la Moscova, în mod evi­dent vor trece în revistă toate chestiunile pendinte între Anglia, Uniunea Sovietică şi Statele U­­nite, D. Davies părăseşte Joi Londra plecând cu un avion să se întâl­nească cu generalul Eisenhower, la cartierul general al acestuia. De acolo, el pleacă direct în Sta­tele Unite. Acţiunea internaţională împotriva ch­rovna­lilor de război Londra, 30 (Rador). — Joi, 31 Mai, vor începe la Londra lucră­rile ce vor dura trei zile ale con­ferinţei comisiei crimelor de răz­boi în care sunt desemnaţi repre­zentanţii a 16 Naţiuni Unite. Se va discuta modul în care pot fi accelerate şi îmbunătăţite metodele de descoperire şi de pee­­nulitor de război atât din Europa cât şi din Japonia. Aceste conversaţii vor avea un caracter privat întrucât repre­zentanţii celor 16 Naţiuni Unite se vor ocupa în amănunţime cu metodele de descoperre şi de ob­ţinere a problemelor, inclusiv probele de vinovăţie a criminali­lor japonezi ce nu au fost încă găsite. Reprezentanţii celor 16 Naţi­uni vor supune colegilor lor pro­bele în legătură cu vinovăţia di­feriţilor criminali, probe strânse de autorităţile civile şi militare, şi apoi vor judeca, în cursul unei prime examinări, temeinicia în­vinovăţirilor aduse. Numele celor vinovaţi vor fi aduse la cunoş­tinţa diferitelor armate pentru a fi arestaţi. Această comisie va căuta să descopere nu numai pe crimina­­iliii mai mari, dar şi pe cei mai mici, care au bătut, torturat, chinuit sau împuşcat una sau mai multe victime. Delegatul Franţei la această conferinţă, d. prof. Rene Cassin, vice-preşedintele Consiliului francez de Stat, a sosit la Lon­dra. Arhivele ministerului de externe german au fost aduse la Londra Londra, 30 (Rador). — Arhivele ministerului de afaceri străine german, ce au căzut în mâinile armatei întâia americane, au fost aduse la Londra, unde vor fi examinate cu minuţiozitate. Ele au fost descoperite în mun­ţii Harz şi cuprind Informaţii a­­mănunţite asupra intrigilor in­ternaţionale puse la cale de von Ribbentrop, care actualmente este căutat de aliaţi. --------©♦©-----­- Moartea lui Jacques Truelle Madrid, 30 (Rador). — Delega­tul guvernului provizoriu francez, Jacques Truelle, a încetat din viaţă subit Miercuri dimineaţa. Truelle avea rangul de ministru şi a sosit la Madrid ca reprezen­tant al generalului De Gaulle, încă de când guvernul francez se afla la Alger, Paris, 30 (Rador). — In legătu­ră cu moartea subită a lui Jac­­ques Truelle, se precizează că îna­inte de a fi numit ministru al Franţei la Madrid, Jacques Tru­dle a ocupat posturi diplomatice la Roma, la Vatican, Londra şi Bucureşti. Jacques Truelle a fost unul din primii diplomaţi francezi cari au aderat la mişcarea generalului De Gaulle. Fostul diplomat francez care moare la vârsta de 53 de ani, era cavaler al Legiunii de onoare. --------©♦©------­ Vot de­­încredere in guvernul turc Ankara, 30 (Rador).—După cum anunţă corespondentul agenţiei „Reuter", votarea bugetului turc de către Marea Adunare Naţio­nală a fost urmată de un vot de încredere în guvernul Saracioglu, fiind 359 de voturi pentru şi 7 voturi contra. --------©♦©----1-I mm Agenţi germani ai Gestapoului executaţi -­ Copenhaga 30 (Rador).­­— Curtea militară aliată din Flensburg a condamnat Marţi la moarte cinci­zeci de agenţi germani ai Gesta­poului. Ei au fost executaţi imediat. --------©♦©-----b- TOATĂ AVIAŢIA GERMANĂ SUB CONTROLUL ALIAT Paris, 30 (Rador). — La cartie­rul general aliat s’a declarat că toată aviaţia germană se găseşte acum sub control aliat. Comanda­mentul aliat a stabilit acum con­trolul şi asupra aviaţiei partidului nazist şi a comandamentului aces­teia care se găsea la Berchtes­gaden. Londra, 30 (Radar). ---Postul de radio danez anunţă că mareşalul britanic al aerului, sir Arthur Tedder, comandant suprem adjunct aliat, a declarat că toate avioanele ce au mai rămas din aviaţia mi­litară germană vor fi colectate şi că se aşteaptă luarea uniei decizii în legătură cu soarta lor Mareşalul sir Arthur Tedder şi lady Tedder au făcut o scurtă vi­zită la Copenhaga, în cursul că­reia sir Arthur a declarat cele de mai sus. . Inginer Theodor ficşti­eseu, soţ , Maria şi Prof. Dr. Băllăceanu, fiică şi ginere, anunţă rudele şi prietenii parastasul de 5 ani, pentru odihna sufletului mult regretatei lor CECILIA EISENESCU parastas ce se va oficia Sâmbătă 2 iunie 1945, ora 10:30 a. m.„ la Biserica Visarion. 41 Constantin Dumitrescu şi loan Su­ch­i, soţi şi părinţi, cu familiile Ia­­covescu, Fulgeanu, sdrobiţi de­­lovi­tura celui mai nemilos destin, anun­ţă parastasul de 1 an, pentru pome­nirea sufletelor curate ale : SOFIA DUMITRESCU SANDA DUMITRESCU VICTORIA SUCIU VIORICA SUCIU care va avea loc Sâmbătă 2 Iunie, ora 10,30 la Biserica Săracă, str. O­­limpului şi ht Pâinea zilnică, Şoseaua Giurgiului. 1 Direcţiunea şi personalul Societă­ţii „Româno-Americana“ de Petrol vestesc moartea distinsului lor cola­borator şi coleg MIHAIL SEBASTIAN Avocat şi publicist răpus în urma unui groaznic accident de circulaţie, înmormântarea a avut loc în ziua de 30 Mai 1945. 3 Adânc îndureraţi Florica şi ştefan părinţi, de pierderea scumpului lor fiu VIRGIL PAN­AIT Decedat la 30 Mai, înmormântarea la 31 Mai la Ru­­deni-Chitila. Gicuţă scump şi drag, mămica ta şi toţi te plâng, nădejde pierdută, suflet nobil înduişător.­­ Dumitru şi Elena -Marcu­ Ies­cu, cu Rodica, ginere, fică şi nepoţică, Gigi Gal­toi fiu şi familiile înrudite anunţă cu durere moartea fulgerătoare a scum­pei lor MARIA I. GAFTOI 54 ani înmormântarea va avea loc Vineri 1 Iunie, la ora 17, la cimitirul Sf­ta. Vineri, în a cărui capelă se află depusă. 4 ♦ Margareta soţie, Zoiţa mamă, împreună cu fraţii şi surorile anunţă cu durere pierderea scumpului lor FĂNEL BRATU Referent C. F. R. înmormântarea are loc Vineri 1 Iunie în comuna Vărsătura-putna. 5 Familia Elena căpitan Florea, I. Florea şi fiul său Dezideriu de b­ ani şi mama sa Stana şi familiile înrudite au nemăr­ginita durere de a anunţa încetarea din viaţă a scumpului lor soţ, tată, fiu ginere, unchiu şi nepot CAPITAN FLOREA I. FLOREA în urma unui accident de tren, în timp ce mergea la înmormântarea cumnatului său, înmormântarea va avea loc în corn. Potcoava jud. Olt, Elena soţie, Bucica, Carmen Ilica şi toate familiile înrudite cu aceeaş durere anunţă parastasul de un an al iubitului şi neuitatului lor N. RĂDULESCU-NICER Scriitor fost Director General al Ministerului Cultelor şi Artelor care se va oficia Sâmbătă 2 Iunie 1946 la Biserica Calist din Calea Călăraşi. 43 Ana Popescu Silişteni cu copiii, a­­nunţă cu durere parastasul de 40 zile al soţului şi părintelui lor PETRE POPESCU-SI­LIŞTENI Avocat Slujba va avea loc Sâmbătă 2 Iu­nie la ora 10.30 în biserica Haralam­­bie d­in Turnul Măgurele.­­ Doamna R. Iulian Teodorescu cu nesfârşită durere face cunoscut că Sâmbătă 2 Iunie are loc la Bis. Bo­­teanu ora 11, şi Pâinea Zilnică, pa­rastasul de 2 ani, pentru scumpa sa mamă SEVASTIA I. Z. OLMAZO şi de 10 ani, pentru bunul şi neuita­tul său soţ IULIAN TEODORESCU PROF. UNIVERSITAR . Domnul Traian Andreescu anunţă parastasul de patru ani al scumpei şi neuitatei sale mame ANA ANDREESCU Sâmbătă 2 Iunie 1945, ora 10­­s, la Biserica Silvestru. * Doamna Elena Al. Georgescu cu fiica sa Eugenia şi familia cu sufle­tul tot mai cernit şi chinuit de du­rere anunţă parastasul de 3 luni al bunului şi în veci neuitatului lor soţ şi tată Alexandru A. Georgescu VOGA Slujba religioasă se va oficia S­âm­­­bătă 2 iunie, ora 10.30, la Biserica Albă postăvari, Str. Cazărmei şi Ci­mitirul Sf. Vineri. * Rodica, soţie, Rodioara, Nicuşor şi Bogdanei, fiică, ginere şi nepot, mica fiică anunţă că s’a scurs un an de chinuitoare suferinţă, de când ne-a părăsit tot ce-am avut mai scump, bunul, devotatul şi nepreţuitul nos­tru soţ şi tată AVOCAT ŞTEFAN CEGUREANU FANICA Pentru odihna sufletului lui scump se va oficia un parastas în oraşul Turnu-Măgurele în Catedrala Sf. Ha­­ralambie, Sâmbătă 2 Iunie, ora 11 dimineaţa. Sunt rugaţi să ia part© pe această cale, toţi prietenii, co­legii şi cunoscuţii. 686® D-na Margareta Cârstea cu copii, cu aceiaşi profundă durere, anunţă parastasul ele 40 zile al scumpului şi în veci neuitatului lor soţ şi tata CONSTANTIN CÂRSTEA Şef de gară care se va oficia la biserica Sf. Vi­neri din Piteşti, Sâmbătă 2 Iunie 1945 ora 10 a. m. Invită pe toţi care l-au iubit şi stimat să ia parte. 4 Adriana şi Inginer Stelian Cons­­tantinescu-Băuşanu, cu aceeaş zdro­bitoare durere, anunţă rudele şi prietenii că Duminică 3 Iunie, în biserica Tohani, Buzău se oficiază po­menirea dragului lor GUI (Constantinescu Virg­iu) pentru scurgerea unui an de viaţă tristă, înlăcrămată şi complect lip­sită de scop, de când Gili ne-a pă­răsit. ** + Administraţia Fondului Bise­­ricesc Ort. Rom. din Buco­vina de Sud şi funcţionarii ei aduc la cunoştinţă trista ştire de trecerea la cele eterne a valo­rosului ei funcţionar ELEUTERIE COLOMIŢCHI şef de Serviciu care şi-a dat nobilul suflet după o scurtă şi grea suferinţă in ziua de 29 Mai 1945, orele 16. Incinerarea rămăşiţelor pământeşti va avea loc in ziua de 31 Mai 1945, orele 16, la Crematoriul Cenuşa. Fie-i amintirea veşnică. 27 Ioana soţie, Maria mamă, Didica, Miţa şi Ţica surori, Ion frate, Profira soacră, a­­nunţă moartea iubitului lor drag GHEORGHE DUMITRESCU zis OARU de 42 ani Comerciant Comuna Şerban Vodă satul Progre­sul Nr. 2­1. Sunt rugaţi a lua parte la înmor­mântarea care va avea loc azi, ora 2 d. a. *4 Incă odată * încercaţi, Ioana mamă, Nuţi, Cornelia, Mişu, Picuţă, fraţi, Fam. Pr. Pâsla­­ru, Fam. Fundătură, cumnaţi, fraţi, cu durere anunţă încetarea din viaţă a îngeraşului lor, VIRGINIA PASLARU (PAPUŞICA) , ani, 7 luni înmormântarea Joi 31 Mai, ora 10, Cimitirul Ghencea Militar. Cortegiul va porni din Str. Sebas­tian, 127. „Du-te lângă tătucuţu tău“* (Rugaţi-vă pentru ea). 20 Doamna Henriette Ştefă­­nescu-Galaţi şi întreaga fa­milie anunţă cu durere înce­tarea din viaţă a iubitului lor PROF. DR. MIHAI ŞTEFĂNESCU-GALAŢI decedat Marţi 29 Mai 1945. Incinerarea va avea loc joi, 31 Mai, ora 17, la crematoriul Cenuşa, unde se află depus. 16 Familiile Clidis, Dimituli Baltador, anunţă cu mare­­­rere încetarea din viaţă scumpei lor ELENA EM. CLIDIS în dimineaţa zilei de 30 Mai du o lungă suferinţă, înmormântarea va avea loc Joi Mai a.c., orele 17 la Cimitirul Bi­­n capela căruia se află depusă pavomonizsz Nicolae şi Elena Russet nemărginita durere să am­: rudelor şi cunoscuţilor ma­tea iubitei lor mame DOMNICA N. POPESCU (Născută PETZ-Bitolia) decedată după o lungă suferinţă, înhumarea s’a oficiat Marţi 29 !­ la cimitirul Isvorul Nou. a fi,­­ îndureraţii fii Puia, Emil A­dolj, Alexandru, Jean, Rud şi Ferdinand cu familiile şi familiile înrudite anui stingerea din viaţă, după o scui suferinţă, a iubitei lor EMILIA ROEBER Serviciul religios va avea loc lai Mai ora 5 p. m. la Cimitirul Eva­ghelic Bellu în a cărui capelă se flă depus corpul neînsufleţit. ♦ Cu inimile zdrobite de dur şi în veci neconsolaţi Va soţie, părinţi, fraţi, cumnate şi cumnaţi anunţă cu nemărgi­nită durere moartea eroică a dra­gului lor CAPITAN ACTIV POSTOLACHE ŞTEFAN de 38 ani Căzut la Tatra Mică la 25 Aprilie 1945 Duminecă 3 iunie 1945 se va oficia parastasul de 40 zile la Biserica A­­dormirea Maicii Domnului din Cons­tanţa. 39 îndurerat, Alexandru Froda, anunţă moartea prematură a fiinţei nepreţuite şi de toţi iubită, care a fost CLEOPATRA FRODA născută LIMBĂ­ŞE­ANU stinsă la Braşov în ziua de 24 Mai 1945, în vârstă de numai 23 ani, după o lungă şi necruţătoare suferinţă. Se odihneşte de veci la Braşov, Livada Poştei. + + + + + +

Next