Universul, mai 1948 (Anul 65, nr. 101-121)
1948-05-02 / nr. 101
1 MAI 1948, SUB SEMNUL RECONSTRUCŢIEI O COMPARAŢIE EDIFICATOARE O revistă americană ,,Time” a avut iniţiative originală de fee* o anchetă asupra felului la care populaţia din ţările occidentale apreciază situaţia lor materială Cei mai mulţi din cetăţeni întrebaţi au răspuns că situaţia lor economică s’a înrăutăţit în ultimul timp. Dacă avem in vedere că revista americană a cercetat situaţia păturilor mai înstărite, putem bănui uşor care e situaţia populaţiei mai nevoiaşe. Nu mai trebuie să insistăm asupra faptului că ţările ai căror cetăţeni au fost anchetaţi de revista americană sunt ,,beneficare” ale planului Marshall. In timp ce economia ţărilor apusene alunecă tot mai mult pe panta desorganizării, economia democraţiilor populare se consolidează şi se desvoltă tot mai mult La noi în ţară, nimeni nu poate nega îmbunătăţirea situaţiei economice. Dacă cercetăm însă toate măsurile ale căror roade binefăcătoare le culegem cu toţii, constatăm că ele n’ar fi fost posibile fără politica justă dusă de regimul nostru de democraţie populară, politică de apărare a independenţei naţionale şi a intereselor masselor l»rgic populare. În ultimul timp, producţia Industrială a înregistrat creşteri serioase. Luând în consideraţie media lunară, constatăm că producţia sud«urgică, producţia de carfar producţia de fire de bumbac, producţia principalelor casieriale de construcţie —■ pentru a lua numai câteva rapturi— a întrecut nivelul din 1938 In toate celelalte ramuri, producţia este apropiată de nivelul dinainte de răsboiu. Dar, eseeee e®te mai important, au luat fiinţă industrii necunoscute încă la noi în ţară, ca cea ai tractoarelor sau a maşinilor de cusut, se desvoltă ramurile industriale existente şi se construesc noul căi de comunicaţii. Ce deosebire faţă de ţările din Apus! In Franţa de pildă, guvernul a interzis fabricarea tractoarelor, recomandând importarea lor din Statele Unite. In Germania Occidentală şi în Italia, sunt trimise ţesăturile americane pe care populaţia din Congo Belgian le-a refuzat din cauza preţului lor prea ridicat; în acest timp, industria textilă din ţările respective şomează. Ţările din apusul Europei sunt prefăcute de fapt în colonii ale Statelor Unite. In ţara noastră, însă, industria se desvoltă, cu toate distrugerile şi uzajul provocate de răsboiu. Explicaţia acestei deosebiri nu e greu de găsit. Regimul nostru democratic apără independenţa ţării noastre şi pentru a o garanta în mod real sprijină desvoltarea industriei naţionale. Regimul nostru de democraţie reală dă tuturor factorilor realmente productivi siguranţa unei juste recompense a eforturilor. Şi astfel se explică acele întreceri în producţie, care dau rezultate efective şi imediate — prin sporirea producţiei şi ridicarea productivităţii muncii. Creşterea producţiei de mărfuri industriale permite satisfacerea nevoilor existente, încurajează schimbul între oraşe şi sate, crează noui posibilităţi de activitate comerţului. Nu numai producţia industrială a crescut. Producţia agricolă din anul trecut a întrecut toate recoltele din anii de după răsboi. Recolta de porumb — care s’a putut desvolta, spre deosebire de păioase, în bune condiţiuni climaterice — a întrecut cu 23% media anilor 1035—1939. Numărul bovinelor şi ovinelor întrece de asemenea numărul existent în 1938. In această toamnă s’a însămânţat o suprafaţă de trei ori mai mare decât în cei mai buni ani din trecut. Insămânţările din această primăvară se desfăşoară într’un ritm excepţional. Deci şi în sectorul agricol constatăm inperreeo înSomnata în ţara noastră. Dar şi aici, trebuie să remarcăm deosebiri radicale faţă de situaţia din Apus. In Franţa, guvernul aplică, la cererea americanilor, o politică de preţuri ce descurajează pe cultivatorii de cereale Ca urmare, Franţa — ţară exportatoare de cereale înainte de răsboiu — a devenit azi o ţară importatoare de cereale din Statele Unite, bineînţeles-Intr’o situaţie asemănătoare ar fi ajuns şi ţara noastră dacă nu ar fi existat regimul de democraţie populară. Regimul nostru, prin reforma agrară şi celelalte măsuri de sprijinire a ţărănimii, a făcut posibilă înfrângerea greutăţilor cauzate de distrugerile provocate de răsboiu şi de cei peste doi ani de secetă şi chiar depăşirea, producţiei agricole din trecut. Moneda noastră este sănătoasă Puterea de cumpărare a leului manifestă puternice tendinţe de creştere. In acest timp, în ţările apusene, inflaţia se întinde, ca efect al desorganizării producţiei provocate de intervenţia americană- „Tăria” monedei tăriilor vestice depinde astăzi de stocul de dolari la care dispune ţara respectivă. Tărie reală a monedei noastre este garantată de producţie. Comparaţia între desvoltarea economică a ţării noastre, în anii de bupă război şi cea din ţările apusene, subjugate de imperialismul american, este cât se poate de edificatoare. Politica regimurilor antidemocratice din anus duce la pierderea independenţei naţionale şi la dezorganizarea şi sleirea economică a ţărilor respective. Politica regimului nostru de democraţie populară asigură refacerea şi desvoltarea continuă a economiei naţionale, consolidarea independenţei şi suveranităţii şi ridicarea crescândă a nivelului material şi cultural al poporului Vasil© D. Livianu ECONOMIA NAŢIONALĂ SUB REGIMUL DEMOCRAŢIEI POPULARE Succesele şi realizările economice, care le-a cunoscut ţara noastră în ultimul an se datoresc regimului de democraţie reală care se consolidează sub ochii noştri, se datoresc trecerii efective a puterii Statului în mâinile poporului. Numai in cadrul unui astfel de regim, numai datorită posibilităţilor largi pe care democraţia populară le oferă, ar au putut înfâptui lucruri atât de hotăritoare pentru viitorul economiei naţionale, cum sunt ridicarea producţiei în toate sectoarele, lichidarea inflaţiei, reforma monetară, stăpânirea preţurilor, consolidarea pieţii Interne şi toate celelalte realizări. Azi, când muncitorimea din lumea întreagă sărbătoreşte ziua solidarităţii internaţionale, ziua Încrederii în puterile creatoare şi biruitoare ale celor ce muncesc, zi de luptă pentru independenţa popoarelor, pentru democraţie şi pace , ni se pare potrivită o recapitulare, oricât de sumară, a cuceririlor mai importante realizate în România democratică, sub regimul conducerii populare. Nu este vorba aci de traducerea în fapt a unui program menit să satisfacă necesităţi cu caracter vremelnic. Ceea ce se realizează azi şi creşte sub ochii noştri este fructul încordării eroice a unui popor, hotărît să-şi rezidească patria pe temelii noui şi puternice, care, înlăturând nedreptăţile trecutului, să creeze o viaţă mai bună şi mai ridicată pentru toţi laolaltă şi pentru fiecare în parte. Tot ce s’a înfăptuit pe tărâm economic şi financiar, sub egida noului regim, poartă sigiliul acestei încordări, ea însăşi încadrată într’un plan de lucru metodic şi coherent, ţinând, în ultimă analiză, să ridice puterea economică a ţării şi, odată cu ea, însuşi nivelul de trai al poporului român. Dar acest ţel trebue să fie el însuşi un îndemn la munca Încordată şi disciplinată, pentru toată lumea, în vederea depăşirii producţiei dinainte de război şi a refacerii ţării sub toate raporturile. SPRE NORMALIZAREA PRODUCŢIEI Toate eforturile ţării din ultimul timp, Începând cu programele semestriale de producţie în industrie, inaugurate în Iulie 1947 şi încheind cu campaniile agricole din toamna trecută şi din primăvara aceasta, urmăresc atingerea şi depăşirea nivelului producţiei din 1938. In multe sectoare nivelul din 1938 a fost atins, în altele chiar, depăşit. Zincul, care în 1938 nu figura in producţia ţării, şi-a dublat producţia în 1947 faţă de 1946. Producţia de fontă, oţel şi cărbunele a depăşit nivelul din 1938. Producţia cimentului şi a geamurilor întrece cu mult nivelul din 1938. Deasemeni producţia chimică, unde soda caustică a depăşit cu 18 la sută nivelul din 1938, iar negrul de fum cu 75 la sută. Producţia de cărămizi refractare a crescut la 23.100 tone în 1947 faţă de 20.000 tone în 1938. Întrebuinţând materie primă indigenă şi înlocuind astfel cu succes materiile prime importate din Franţa şi Cehoslovacia. PRODUCTIVITATEA Dar programele de lucru nu urmăresc numai sporirea producţiei, ci şi a productivităţii, în scopul reducerii costuluide fabricaţie, care, la rându-i, trebue să provoace scăderea preţului de vânzare către consumator. Disciplinarea muncii în uzine şi ateliere, economisirea materiei prime, reducerea procentajului la deşeuri şi la defecţiuni de fabricaţie, folosirea cât mai raţională a instalaţiilor, a combustibililor, a rezidurilor, la care se adaugă întrecerile în producţie şi organizarea muncii voluntare, ţintesc tocmai acest rezultat şi ele găsesc o aplicare din ce în ce mai întinsă. Astfel în siderurgie, de unde randamentul produselor fabricate, raportat la cantitatea de materii prime folosite, scăzuse în 1946 cu 15,7 la sută faţă de anul 1938, egalarea acestui randament cu cel din 1938 s’a putut obţine in 1947. O ameliorare din acest punct de vedere s’a obţinut şi în consumul consului, întrebuinţat în fabricaţie, care, în raport cu produsele siderurgice obţinute, a scăzut în 1947 la 14,6 la sută faţă de 19,5 la sută în 1946, apropiindu-se de raportul din 1938 (12,7 la sută). Altă tendinţă demnă de semnalat în desfăşurarea acestui efort, este punerea accentului pe sporirea producţiei în industriile de bază şi în cele pentru fabricarea mijloacelor de producţie, în deosebi a tractoarelor şi uneltelor agricole. Dar problema cea mai hotăritoare din punct de vedere al rezultatelor practice, care s’a pus odată cu reforma monetară, a fost, incontestabil, crearea unui raport just între preţuri şi salarii. Realităţile economice şi evoluţia pieţii, sub impulsul raporturilor noui create de reforma monetară, urmau să-şi spună, în ultimă instanţă, cuvântul hotărîtor în această privinţă. Nu trebue să pierdem din vedere că economia românească traversa, graţie reformei monetare, o mare experienţă şi că trecerea bruscă de la un regim înaintat de inflaţie, la unul deinflaţie, era înconjurată de numeroase imponderabile. In momentul reformei monetare, piaţa internă se afla sub 3 regimuri deosebite de preţuri: preţuri fixe pentru seria produselor raţionate şi dirijate; preţuri în curs de autocalculare pentru produsele nedirijate, dar alcătuite după anumite norme stabilite de către organele de stat şi preţuri libere pentru unele produse din sectorul agricol, cum şi pentru cote-părţi nedirijate din altele. Dacă preţurile produselor raţionate şi dirijate s’au putut menţine fără dificultăţi în toată perioada ce a urmat reformei monetare, în schimb preţurile produselor nedirijate, autocalculate şi liber practicate au oferit pieţii un câmp favorabil fluctuaţiilor. Astfel se explică creşterea de preţuri care a început în Septembrie 1947 şi a culminat în prima jumătate a lunei Noembrie. Hwafomir Ionescu (Continuare in pag. 4-a) 1 MAI Poporul muncitor l-a însemnat cu roşu în călindarul inimii, de zeci de ani. Cu roşul macilor care ,la 1 Mai în holde pun cocarda lor aprinsă. Cu roşul trandafirilor care ţâşnesc cu strigăte catifelate să salute statornicia primăverii coapte. Cu roşul sângelui cu care s’a plătit de-atâtea ori, neîngăduită până ori, solemna, sfânta muncii sărbătoare. E sărbătoarea celor care ştiu că truda braţului şi-a minţii lor, truda tăcută, neîntreruptă, grea, e chezăşia şi temeiul binelui, al frumuseţii. E sărbătoarea muncii care înseamnă viaţă vie, rodnică, activă, înseamnă dăruirea ta de fiecare zi, o cununie cu unealta, cu natura, cu oamenii cu care te trudeşti alături şi creştem, clădirea ta de fiecare ceas. Iar azi, sub soarele biruitor şi cald, când massa muncitoare ca o mare cu mii de valuri limpezi, insă toată o singură, adânc fremătătoare apă, palpită, uriaşă inimă, în jurul steagului muncii şi al libertăţii, cât de înalt, cât de aprins se urcă, cântecul nostru pentru munca fericită, prin care ne clădim o ţară nouă, o ţară dreaptă, paşnică şi tare Republica Română Populară! LUCIA DEMETRIUS UNIVERSAE desen de D. Dimitriu-Nicolaide MOBILIZAREA CREATOARE A MUNCITORIMI! Producţia, factor de căpetenie in procesul de redresare al economiei nationale Analizând procesul stabilizării monetare, care predomină preocupările guvernului în mod stăruitor permanent, este necesar să descbim două mari etape în desfăşuarea lui. Una, socotită etapa de pregătire are a început cu câteva luni inaine de 15 August 1947 şi A doua prin acţiunea tenace dusă z de zi după această dată, pentru ntegrarea factorilor de durată in iconomia nouă românească. Etapa de pregătire a fost condusă de „Comisia ministerială penru redresarea economică şi stabilzarea monetară“, de sub preşedinta d-lui ministru Gh. Gheorghiuel, titularul departamentului industriei şi comerţului, comisie care a elaborat în linii mari programul de ansamblu, potrivit căruia trebuia să se desfăşoare metodic şi aecesiv operaţiile stabilizării şi protestă renaşterii noastre economice. •Ş Odată cu pregătirea legii pentru „ I reorganizarea ministerului Indusigtriei şi comerţului şi a legii pentru : I înfiinţarea oficiilor industriale, au fi fost elaborate în amănunţime şi programele de producţie în toate sece toarele industriale pe ultimul semestru al anului 1947. INDUSTRIA EXTRACTIVA e In industria extractivă (cărbuni, minereuri, petrol, sare), tendinţa de * creştere a producţiei se manifestă e pentru cărbuni numai cu 12.8°/» , faţă de anul 1946, şi cu 5.1 la sută n inferioară celei din 1938, dar în lu■ lie-Decembrie 1947 atinge 23,1 la I- sută faţă de primul semestru al aceluiaş an. Pentru minereurile de fier, media it lunară din semestrul Iulie-Decemibrie 1947 este cu 58 la sută mai i. mare faţă de primul semestru şi depăşeşte media anului 1938, iar minereurile argintoase aduc un spor de 23 la sută peste semestrul precedent. Faţă de programul stabilit pentru 1 Iulie-1 Decembrie 1947, depăşirea reprezintă numai 6.7 la sută iar a minereurilor complexe, 1.3 la sută. In primele luni ale anului 1948 s-au realizat din program: 90 la sută pentru cărbune şi 68 la sută pentru minereurile de fier şi aceasta, din cauză că, fără lucrări urgente şi intense de prospectare, făcute după un plan amănunţit, situaţia nu se poate îmbunătăţi în curând. Acelaş plan de durată şi de mari învestiri este necesar şi în estracţia petrolului. Totuşi, având în vedere că s-a lucrat numai cu materialul existent în ţară şi că marile societăţi exploatatoare „Astra Română“, „Româno-Americană” şi „Unirea”, reprezentante ale marilor trusturi străine la noi, au dus o politică de permanentă obstrucţie faţă de programul guvernului, situaţia poate fi socotită îmbucurătoare. In al doilea semestru al anului 1947, totalul metrilor de foraj, a fost dublat faţă de primul semestru al aceluiaş an, iar faţă de primul semestru al anului 1946, reprezintă un spor de 400 la sută. Datorită sporirii activităţii de foraj şi producţia Ceniţei se redresează în al doilea semestru al anului 1947, înfrângându-se tendinţa regresivă. Ea înregistrează 324.200 tone faţă de 315.400 tone în semestrul precedent şi faţă de 352.600 tone, media lunară a anului 1946. Dovada acestui proces de redresare o face producţiaanilor Ianuarie şi Februarie ale anului 1948, care realizează 10.479 tone, medie zilni- că, adică 101 la sută faţă de pre- vederile programului. Deasemeni şi industria de prelu- j crare a ţiţeiului înregistrează o a-meliorare. Păcura supusă crăciun , gului dă un randament mediu de lidroicgituca iftuuluui acap tenie în acest proces, a factorilor de durată, care trebue consideraţi ca piloni de nezdruncinat în această bătălie epocală, a urmat cu aceiaşi perseverenţă drumul deschisprin reforma monetară. Cam sunt aceşti factori ? Cel dintâi şi de fundamental interes, a fost constituirea omogenă a unui guvern democratic. Urmează: creşterea continuă a producţiei, mai ales în sectoarele principale, organizarea muncii ca element de căpetenie în producţie, organizarea circulaţiei produselor şi a controlului preţurilor, îmbunătăţirea transporturilor, realizarea unui echilibru bugetar printr-o adâncă reforma financiară de structură, precumşi desvoltarea schimburilor cu străinătatea.. Să ne oprim deocamdată numai asupra producţiei şi asupra organi-29.72 la sută benzină, combustibilul mediu este 8.23 la sută iar randamentul de ulei este de 37 ■i sută. Producţia sporită a rafinăriilor se explică prin creşterea cantităţilor de petrol prelucrat şi mai are datorită faptului că exportul de produse petrolifere în U. R. S. S., conform acordului încheiat la 18 Februarie 1948, se face în produse finite, în loc de ţiţei ca în trecut.,, Programul guvernului pentru industria petroliferă are de scop extinderea forajului, îmbunătăţirea materialului şi accentuarea măsurilor de raţionalizare în producţie şi consum. In curând se va ajunge la o producţie medie lunară de 425.000 tone ţiţei, adică la un spor de 100.000 tone pe lună, faţă de producţia actuală. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Una din problemele strâns legată de problema economiei de combustibil lichid este alimentarea cu gaze naturale a regiunilor industriale şi a Capitalei. Din iniţiativa U.T.M. s-au realizat până acum două mari lucrări: Agnita Botorca şi Ceanu Mare- Cluj. Prima conductă alimentează industriile petrolifere de pe Valea Prahovei şi sporeşte considerabil debitul de gaze pentru Capitală, iar a doua, alimentează industriile, instituţiile şi consumul gospodăresc din Cluj. SAREA Producţia sării care în Octombrie şi Noembrie 1947 scăzuse faţă de lunile precedente, a crescut în Decembrie cu 45,4% faţă ■ de luna Octombrie, cu 27,6%% faţă de luna Noembrie, iar în primele luni ale anului 1948, procentul depăşeşte 50% faţă de anul precedent. INDUSTRIA METALURGICA Producţia siderurgică (fontă, oţel, laminate), începe în anul 1947 o ascensiune care o apropie de producţia din 1938 pentru ca în Aartie 1948, să fie depăşită cu procente apreciabile. Media lunară pentru fontă în 1938 era de 10.973 tone, iar în Martie 1948 producţia a atins 12.869 tone; la oţel, dela 21.989 tone în 1938 medie lunară, în Martie 1948 producţia s-a ridicat la 27.819 tone; sârmă dela o medie de 494 tone In 1938 s’a ridicat la 1418 tone în Martie 1948. UNELTE ŞI MAŞINI AGRICOLE Industria metalurgică prelucrătoare a fost susţinută cu toate eforturile în ramurile care lucrează unelte şi măşini agricole. În ultimul semestru a! anului 1947 sau ajuns la următoarele realizări din program: pluguri, 100%; grape 92%; sape 74.39/o; lopeţi 91.6Vc.; târnăcoape 94.8%; furci 202.8°/o; topoare 139.9%. Trebue să menţionăm că tot anul trecut a început la noi în ţară fabricarea tractoarelor. Până în Martie 1948 s’au fabricat 90 tractoare. INDUSTRIA METALELOR NEFEROASE In cursul anului 1947 s-au produs următoarele cantităţi de ilaminate: cupru 1045 tone, alamă 1421 tone, aluminiu 40 tone, zinc 231 tone. In total 3178 tone faţă de 1120 tone în 1946 şi faţă de 2217 tone in 1938. INDUSTRIA CHIMICA Volumul producţiei industriei chimice prezintă în 1947 un spor de 26% faţă de anul precedent. Nivelul producţiei din 1938 a fost depăşit cu 18% la soda caustică şi 75°/o la negrul de fum. La produsele sodice se remarcă următorul salt în Martie 1948: 1120 tone sodă caustică şi 4175 tone sodă calcinată, faţă de o medie lunară în 1938 de 991 tone și 1402 tone. La chibri- O. Täslässin (Continuare in pag. 4 a) TOATE PROGRAMELE DE PRODUCŢIE AU FOST DEPĂŞITE CÂNTECUL VIEŢII Respiră ’ntreaga fire prin pom de primăvară Prin brazdele întoarse şi înălţimi de iris, întinereşte clipa în depărtări din ţară Şi’ncănunţeşte zarea în floarea de cais. Pe creştetul pădurii te încunună rorii, In calma vâlvătaie ce urcă spre înalt Aprinde pe câmpie şi macii şi bujorii însufleţind pământul cu suflul ei cel cald, Uzina pare'atuncia o splendidă grădină, dar mâini cutezătoare culeg flori de oţel. Poeţii scriu poeme cu soare şi lumină Şi fiecare strofă e un îndemn, un ţel Crescuţi parcă din brazdă, cu chip cioplit de soare, Apar semănătorii cu braţul avântat. Ei risipesc sămânţa în suflet, pe ogoare, Ca să rodească viaţa în spic îmbelşugat. Priveşte cum se schimbă şi formă şi culoare în fiecare mugur, în fiecare pom. Auzi cum cântă viaţa în iarbă şi în floare Un imn de înfrăţire între pământ şi om! ŞTEFAN TIXlex DRUMUL POLITICII NOASTRE EXTERNE Era o vreme când „omul de pe stradă” nu se interesa — şi nici nu era lăsat să se intereseze — de politica externă a ţarii. Era şi explicabil. „Diplomaţia de culise” trăgea pe atunci toate sforile, iar soarta aşa ziselor popoare mici se hotăra în capitalele marilor state apusene. Spre a-şi putea extinde şi menţine supremaţia, asupra ţărilor mici, capitalul străin stârnea vrajba., o,juta să sfărâme Tradiţie de prietenie între popoarele vecine, pentru ca apoi să le pună, deopotrivă, la remorca, intereselor marilor trusturi. Aşa au devenit Balcanii „butoiul cu pulbere al Europei”, tristă, faima tare a dispărut abia după sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Aşa a fost întreţinută discordia între poporul român şi cel maghiar in chestiunea Ardealului, aşa a fost întreţinută duşmănia între noi şi toţi vecinii noştri — pentru ca, in cele din urmă, să fim asvârliţi cu toţii în războiul nenorocit şi nedrept împotriva Uniunii Sovietice. Când a fost vorba să se încheie tratate secrete cu foste „Axă” când a fost pregătită agresiunea anti-sovietică, sau când — prin dictatul de la Viena — a fost cedat Nordul Ar ,dealului, voinţe poporului n’a fost consultată. In schimb, aceste acte criminale aveau avizul favorabil al unor oameni care n’aureprezentat niciodată., ir, realitate, poporul român. Aceiaşi oameni care, odată izgoniţi dein conducerea, statului nostru, n'au şovăit să manevreze în culisele conferinţei de Pace de la Paris, împotriva intereselor României, împotriva soluţionării, democratice a problemei Ardealului, împotriva înlesnirilor cerute de ţara noastră şi susţinute de Uniunea Sovietică. Astăzi, poporul nostru, dispune el însuşi de ţyromitri soartă. Ameninţarea războiului nău mai pluteşte în aer. Sun- tem, înconjuraţi numai di? ţări prietene, cu care strângem , din ce în ce mai mult relaţiile economice şi culturale. De acea, atât în uzine cât şi în laboratoare, pe ogoare ca şi în biurouri, munca se dc.ee eu siguraverj, cu încredere in ziua de mâine, cu mai rai It spor. 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce murcesc, este unul acesta un prilej pejitru toate popoarele lumii de a-şi face bilanţul ref- Uzărilor şi biruinţei crin domeniul luptei pentru„ pace şi democratic. , Şi poporul român face parte dintre popoarele care mun- ] cesc cu râmă pentru înflori-I rea patriei lo- şi pentru con- * solidara a păcii mondiale. Pentru noi, munca reprezintă astăzi efortul colectiv îndreptat •eaârjt construirea unei patrii bjţ,jjjfte şi puternice. Dar munca liberă şi constructivă nu este prosibUa fără linişte, fără pacS'Htfiră siguranţa zilei de •măifieil 'J&'ekeea, pentru noi, ideea de muncă este legata. în mon indisolubil de ideea de pace şi solidaritate între popoare. In vreme ce politica externă a statelor imperialiste devine din ce în ce mai agresivă, în vreme ce intervenţia Statelor Unite în treburile interne ale Franţei Angliei, Italiei, Chinei, ş. a. m. d.„ creşte odată cu, subjugarea economică a acestor ţări, în vierile ce in culisele Washingtonului se împletesc „Blocuri apusene” şi se împerechează „Benelux”-uri, Uniunea Sovietică şi ţările democraţiei populare duc o politică de consolidare a păcii. Spre desiluzia provocatorilor la război, sud-estul Europei, a încetat să mai fie un „butoi cu pulbere”. Regigiunile democratice din Uniunea Sovetică, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Albania şi România, au creat o solidă minte de legătură între aceste popoare, pe care le uneşte o veche tradiţie de prietenie, ca şi dorinţafierbinte de a se desvolta în pace şi libertate. Tratatele încheiate de Statele Unite cu ţările Europei amisene sunt menite a zdrobi independenţa, acestor popoare, a le aservi, trusturilor ameri- cane. Aşa zisul ..ajutor americar, nu face decât, să nimicească industria proprie a fiecastor state, oferindu-le un schimb tutun, gumă de mestecat şi, praf de ouă Pe de altă parte, Statele Unite au grijă să ceară importante conceriuni politice, punând mâna pe bare militare, trimiţându-şi ,,controlori,” economici şi purând în fruntea ţărilor „ajutate” oameni devotaţi Wall Street-ului. Dimpotrivă, tratatele încheiate între ţara noastră şi ţările vecine sunt bazate pe nesu Rectul reciproc al independenţei naţionale. Iată, de pildă, un paragraf din tratatul, româno-sovietic. ..Înaltele Părţi contractante declară că vor vacţiona în spartul'prieteniei' al colaborării, în scopul descitării mai, departe si al înrăuririi legăturilor economice si culturale dintre ambele state, urmând principiile respectului reciproc fată de independenţa si suveranitatea lor, precum siăl neamestecului în treburii® ‘ntern.e al celuilalt, stat”, Bneurst (Continuare , pag- 4-a) laaann .xxms *.mT. m ’^cczvc.— znz&iojzrx. inuznzragm ACORDURILE GOALE CU ŢĂRILE PRIETENE Acordurile comerciale şi de plăţi pe care Reputrca Populară Românie-a încheiat la începutul acestui an cu Uniunea Sovietică, Polonia şi Cehoslovacia, sunt de fapt prelingiri ale unor convenţii extirate. Tehnica relaţiilor comerciale externe ale fiecărei ţari, cere ca un acord de schimburi să aibă o durată de cel mult un an Şi aceasta, din pricină că, în anul următor, pot interveni schimbări uneori fundamentale, în economia uneia dintre părţile contractante şi este deci necesar, ca aceste variaţii impuse de factori nemijlociţi, să fie adaptate situaţiei de fapt. Spiritul însă, în care au fost redactate aceste prelungiri de acorduri este acelaş. A menţine o continuitate în operaţii mai vechi în care s-au dovedit binefăcătoare în cur şi desfăşurării lor. Fireşte, că o înţelegere comercială este încătuşată de anumite obligaţii reciproce, de anumite interese reciproce, şi care cară a fi îndeplinte pentru ca altfel, nesinceritatea angajamentelor atrage rezilierea în pagubă a unui contract. Dar pe deasupra unui formalism consacrat, pe deasupra unor amănunte tehnice necesare, in act felurile pe care noi le-am Incheit in cele trei ţări prietene, statue tendintele reciproce de integrare in funcţiunile unui organism economic unitar în sud-estul Europei ca o consecinţă firească a pactelor politice şi militare şi, mai ales, ca o consecinţă a unei durabile prietenii care se adânceşte intre upoarele democratice din această parte a lumii prin efortul lor comun pentru pace, libertate şi progres Dar aceasta, tendinţă de integrare în economia sud-estului european nu a pornit de la noi. Ci tocmai de la celelalte părţi contractante, polonia şi Cehoslovacia ,urmând exemplul Uniunii Sovietice. Cu alte cuvinte, partea interesată, în loc sa-şi speculeze procesele, cum ar fi firesc pentru marii capitalişti, face un schimb raţional, care nu ne păgubeşte, ci ne ajută. Astfel, pentru prima oară în istoria economiei noastre, am exportat, în loc de alte produse pe care nu le aveam, muncă. Sunt cunoscute operaţiile în „Ion” începute cu Uniunea Sovietică încă de acum vreo trei ani. Adică, neavând cu ce plăti toată cantitatea de bumbac brut, de caca Industria noastră textilă avea nevoe, reexportam în Uniunea Sovietică o parte din bumbacul brut, prelucrat in fire sssj în Tresături. Şi astfel, prin munca noastră plăti?i bumbacul necesar cerinţelor corfumului intern Mai mult, cea ma mare parte din produsele exportate în Uniunea Sovietic afară de produsele agricole, sunt produse finite Noi nu mai copertăm, ţiţei, ci benzină, motorina, uleiuri, ptc. Nu mai exportăm lemn, ci cherestea şi lemn fasonat. Nici piei brute industria şi munca românească au astfel prilejul să-şi valorifice potenţialul, chiar dacă utilajul este reîmprospătat cu piese de oric mp primire din Uniunea Sovietică şi chiar dacă cea mai mare parte a materiilor prime ne vin tot din această ţară. Dacă ne gândim că Stat.de Unite ne-au trimis porumb numit in sdr’mbnime' naranţii în aur, demnă Ic n hmjă Hir Zurich, putem lesne face deosebitea între a metoda şi ait.|. Si m-i ,P ■. v ui ein lesne circcia deosebirea de manieră in afaceri.. Acordurile cu Peronia şi Cehoslovacia sunt încheiate în acelaş spirrit. Importăm materii rine şi „masini, pe* care industria noastră nu le poate produse şi dăm in schimb produse agricole, vin, turle oleaginoase, spoturi, chrctea, animale, prodiga chimice, produse petrolifere finite, etc. Schimburile de bază cu aceste ţări se fac deci sub semnul reciprocităţii, cu corectivul căderii."-; ■ ooi: ■••Coate schimburi Înseamnă mai mult un ajutor decât o simplă afacere comercială. Sunt în curs de negociere tratative cu Ungaria. Pentru încheierea unui protocol adiţional. Deasemeni, am încheiat un protocol cu Iugoslavia. Vom rectifica tot printr’un protocol adiţional acordul cu Bulgaria. Operaţii care — după cum am amintit — sunt necesare pentru adaptarea prevederilor contractuale precedente la nouile situaţii economice respective. Ceea ce rămâne însă de subliniat cu toată tăria, este sinceritatea d« colaborare în care decurgcilinibn■ile noastre comerciale cu aceste ţări prietene, pentru completarea eciprocă a economiilor nationale, istfe! ca acestea să-și suroltare din ce în ce m a: ^ e si o independentă, absolutâ. ^ G. T«.*