Universul, septembrie 1948 (Anul 65, nr. 202-227)
1948-09-01 / nr. 202
WILLIAM RUST Londra, 31 (Rador). —William Hust, membru în biroul politic al partidului comunist britanic și redactor responsabil al ziarului „Daily Worker”, scrie următoarele în legătură cu vizita pe care a făcut-o acum câtva timp în România. In ultima vreme am descoperit ■RomârJa A spune acest lucru este, poate, mărturisirea unei ignoranţe, dar, repet, am descoperit realmente o ţară care, în anii ce vor urma, va uimi Europa şi întreaga lume prin succesele sale pe tărâmul construirii socialismului. Numeroşi oameni în Anglia îşi imaginau, când se gândeau la România, un fel de ţară de operetă în care stăpâneau regi decadenţi şi femeile lor uşoare, în care feudalismul înlănţuia un popor asuprit, corupţia înflorea, libertăţile politice erau inexistente, iar democraţii nu-şi aflau locul decât la închisoare. Aceasta era vechea Românie de acum câţiva ani. Astfel, schimbarea înfăptuită este uriaşă, trecutul a murit sau, cel puţin, e pe moarte, poporul renaşte şi Republica Populară Română stă pe temelii solide. In oraşele şi satele ţării simţi DESPRE VIZITA noul spirit, entuziasmul poporului, încrederea sa în naţionalizare şi în noua Constituţie, încrederea în guvernul său şi dragostea pentru conducătorii comunişti. După ce redă convorbirile pe care le-a avut cu oameni din diferite domenii de activitate, Rust adaugă: „Oamenii simt că viitorul le este asigurat. Este o senzaţie admirabilă pe care, din păcate, noi nu o cunoaştem în Anglia. La marile rafinării de petrol din Ploieşti am fost prezentat n°ului director care, până nu de mult, fusese un muncitor strungar. In aceiaşi regiune, am întâlnit un muncitor care conducea o fabrică de textile proaspăt naţionalizate. La marea fabrică de pantofi şi încălţăminte „Dermata“ din Cluj, directorul este un fost tăbăcar. Muncitorii conduc industria. Mă gândeam la Sir Stafford Cripps care afirmă că muncitorii n’ar fi în stare să preia asupra lor industria britanică, deoarece nu ar şti cum s’o conducă. Cripps ar trebui să facă o vizită în România“. Vorbind despre bogăţiile naturale ale României, Rust subliniază perspectivele utilizării acestor SA IN ROMÂNIA bogăţii în cadrul planificării socialiste. „România sub socialism este menită să devină una din cele mai bogate ţări din lume, o ţară în care libertatea şi fericirea poporului vor prilejui înflorirea unei mari culturi. Am constatat pretutindeni o mândrie îndreptăţită pentru ceea ce s-a realizat, dar niciun fel de lăudăroşenie. Dimpotrivă, există acolo o accentuare sobră a importanţei sarcinilor de viitor. Trebue recunoscut pe deplin că meritul acelor mari realizări aparţine Partidului Muncitoresc Român. O mare muncă în această direcţie a fost depusă de ziarul „Scânteia”, organul central al Partidului Muncitoresc Român. Cunoscându-i pe conducătorii partidului, îţi poţi da seama de capacitatea şi autoritatea lor. Iţi dai seama că desvoltarea socialistă a României este asigurată. Această Românie nouă nu va deveni niciodată un satelit al imperialismului ca în trecut. Poporul român nu va reveni niciodată la sclavia trecutului. El merge înainte spre socialismul viitorului”. ORAŞE CARE RENASC DIN RUINE... SMOLENSK ! Numaidecât după încetarea războiului, încă de pe timpul izgonirii cotropitorilor fascişti de pe teritoriul Uniunii Sovietice, guvernul şi poporul au inceput să refacă oraşele de pe întinsul ţării... Oraşul Smolensk a fost unul dintre cele mai încercate de război. Restaurarea locuinţelor, a instituţiilor culturale şi medicale, a întreprinderilor industriale, a constituit una din primele griji ale localnicilor, una din principalele probleme ce se ridicau în faţa sovietelor de deputaţi ai oamenilor muncii din localitate. Sesiunea sovietului regional a hotărît dintru început metodica discutare a noilor planuri de construcţie. S’a trecut la fixarea sumei de 6 milioane ruble pentru lucrările de refacere şi s’a început imediat acţiunea de renaştere a oraşului din ruine. Majoritatea restaurantelor şi centrelor raionale — distrusa până în temelii — au fost din nou construite. Clădirile „Precstoe”, „Sloboda”, „Garbonovo“, „Vshodî” şi altele, tot atât de importante, şi-au ridicat silueta lor masivă sau elegantă, în punctele principale ale oraşului. Circa 19 mii de blocuri au fost construite în mai puţin de un lan de zile, precum şi peste 129.000 case de locuit. Populaţia şi-a refăcut căminturile, trecând, din colibele provizorii în locuinţe confortabile* . NU NUMAI REFACERE — Ci . . SI AVANS-tv- - Restaurarea locuinţelor s’a desfăşurat simultan cu cea a întregii economii a regiunei Smolensk. Numai în cursul ultimilor trei ani, au fost redate în exploatare 53 de întreprinderi industriale. Ele au fost nu numai restaurate, ci şi retutilate dacă ultimele necesităţi ale tehnicei moderne — ceea ca a permis o importantă ciiştesne a producţiei chiar faţă de randamentul dinainte de război şi. Astfel, anul trecut, fabricile şi uzinele regiunii Smolensk au depăşit de trei ori producţia globală a anului 1944. Unsprezece centrale electrice şi-a au reluat activitatea, alimentând întregul ţinut Trei sute de şcoli, 15 colegii tehnice, o mulţime de institute de medicină şi de pedagogie au început să funcţioneze normal, după ce au fost reclădite din temelie. ■ In ultimii ani, investiţiile de Capital pentru lucrările de construcţie, industrie, agricultură şi instituţiile culturale, s’au ridicat la o jumătate de miliard ruble. Agricultura renăscută a căpătat şi ea o mare desvoltare. Anul trecut, regiunea Smolensk nu numai că a îndeplinit planul producţiei de gram ci l-a depăşit cu 100 mii de quilinitale. . "La sesiunea recentă a sovietului din Smolensk, au luat cuvântul numeroşi deputaţi, care au strânse legături cu populaţia regiunii şi îi cunosc nevoile urgente. Ei au făcut diferite propuneri, care urmează sa compile,teze planul de refacere. Un deputat a propus, de exemplu, să fie construit un spital pentru copii, iar altul a cerut restaurarea a încă două linii de tramvai ,mărirea reţelei de magazine, precum şi construirea câtorva localuri de bibliotecă şi cluburi. Sesiunea a acceptat aceste propuneri, semnând repartizarea unei noui sume de 2.200.000 ruble, pentru construcţii şi cheltuili auxiliare. BRIANSK Un alt oraş prin care războiul a trecut distrugător este Briansk. Primind un mare ajutor financiar şi material din partea guvernului, oamenii muncii din Briansk au construit într’un timp record circa 2000 de case de locuit, o uzină de reparat motoare şi o mulţime de mori combinate, fabrici de pâine, etc. Clădirile Palatului Sovietelor, a Băncii de Stat, a Poştei, a Telegrafului, a Institutului Silvic, a Centralei Electrice precum şi clădirile a 19 şcoli, au fost refăcute din temelii. Guvernul sovietic a adoptat planul general de reconstrucţie al Briansk-ului, conform căruia vor fi ridicate numeroase instituţii culturale, cum e o imensă Bibliotecă, Palatul Presei, un cinematograf, etc. Planul cincinal mai prevede 280.000 ruble pentru restaurarea industriei şi a transportului feroviar în regiunea Briansk. Urmele războiului s’au şters de mult, din aceste oraşe, pretutindeni pulsează viaţa nouă, de neînvins. 0 zi din viaţa Vérei Afinagnenova-iaestru ţesătoare din U. R. S. S Printre lungile şiruri de războaie ale marei întreprinderi de ţesătorie din Ivanov, domneşte ordinea. Secţiile numeroase sunt o pildă de curăţenie şi disciplină. Gigantul aşezământ de produse textile fiinţează aici de două decenii — şi tot de atâta timp Vera Alexandrovna Afinoghenova lucrează în cuprinsul lui. Liniştită şi sigură de sine maestra ţesătoareasă conduce secţia zi de zi, spre mereu alte victorii în producţie. Obrazul ei rumen, privirea deschisă, expresia blândă, grăesc despre un echilibru interior al muncitorului sovietic care ştie ce vrea şi năzueşte la depăşire. Vera Afinoghenova deserveşte 24 mari războaie automate, de două ori mai mult decât prevede norma de lucru. Ea a început să lucreze în industria textilă la vârsta de 17 ani, îndată după ce a terminat şcoala. Luând parte la prima Conferinţă Unională a Stahanoviştilor de la Moscova, unde a avut ocazia să-l vadă şi pe Iosif Visarionovici Stalin, ea s-a întors la lucru impresionată, hotărând să se înscrie printre primele muncitoare ale ţării. Perfecţionându-se repede şi ţesătoria automată, ea deveni ceea ce-şi propusese să fie; astăzi, poporul a ales-o deputat în sovietul orăştenesc, ca o recompensă pentru hărnicia şi înalta pildă de conştiinţă civică de care a dat dovadă, atâţia ani. PROCEDEE DE MUNCĂ Fără îndoială că omul contează foarte mult în aceste întreceri de muncă ale industriiilor sovietice, dar nu putem neglija faptul că şi procedeele tehnice, ultra perfecţionate de care dispune muncitorul în U.R.S.S., îl ajută pe om să atingă un astfel de nivel în producţie. Conştiinciozitatea trebue să meargă mână în mână cu cunoaşterea aparatelor şi cu o bună disciplină a împărţirii timpului. Venind la fabrică, înainte de a începe munca, Vera Afinoghenova se informează la ţesătoare® celuilalt schimb, cum au funcţionat războaiele, dacă n’au vreun defect etc. Ea trebue să ştie toate acestea, pentru a evita oprirea chiar şi pentru o clipă a războaielor, pentru a evita orice surpriză în timpul muncii. Principiul pentru ţesătoarele care lucrează la mai multe războaie deodată, este controlul just, bine chibzuit, al maşinilor-unelte în timpul muncii. In tot timpul zilei, maestra ţesătoare face regulat înconjurul maşinilor-unelte, controlând atent mersul lor, poziţia firelor, etc. Acest înconjur se face foarte repede, el nu durează decât câteva minute şi tot atât de repede se fac şi celelalte operaţiuni tehnice necesare, zilnic, de la secţia V®rei Afinoghenova pornesc spre depozit baloturi de pânză de calitatea cea mai bună, rodul maşinilor, dar şi el observaţiei neobosite a maestrei ţesătoare. in fiecare zi, norma este Întrecută cu 145—ISO”/«. Anul trecut, norma generală anuală de Producţie a fost îndeplinită de secţia Verei Afinoghenova cu mult înaintea termenului, adică la data de 21 Septembrie. O VIATA SIMPLA SI DEMNA Viaţa Verei Afinoghenova este simplă şi demnă, ca a majorităţii femeilor muncitoare din U.R.S.S. Bărbatul ei a murit pe front. Rămasă cu doi copii — o fetiţă de 11 ani şi un băiat de 12 ani — ea primeşte o pensie considerabilă de la stat, în afară de salariul corespunzător muncii ei. Amândoi copiii sunt la şcoală. O locuinţă cochetă, compusă din trei camere, într’unul din blocurile fabricei, adăposteşte familia. In ziua de odihnă, Vera Afinoghenova Se scoală tot atât de devreme, la 6, face chifle albe, — apoi toată familia trece la ceai. Untul nu lipsește de pe masă. Pe urmă, Afighenovii merg la un cinema sau vizitează o familie prietenă. „Numi scapă nici un film nou și instructiv — spune Vera Afitiogjtendva. Deasemenea, ea este o pasionată spectatoare de teatru, iar copiii citesc cărţile din biblioteca fabricii. Astfel trăeşte şi munceşte una din multele ţesătoare din marea întreprindere industrială de ţesătorie din Ivanov — pildă vie a femeii muncitoare din Uniunea Sovietică! -©♦'©LUCRARI URBANISTICE LA TÂRGUL MUREŞ Târgu Mureş, 30, Agerpres. Zilele trecute a avut loc, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor, a organizaţiilor de masă şi a unui mare număr de cetăţeni ai oraşului, inaugurarea podului de beton .Lazăr Odon”. In Piaţa Albina, a fost amenajat parcul pentru copii, cu fântâni, bănci şi locuri de joc. Ambele lucrări au fost terminate în 45 de zile, deşi planul prevedea un timp mai îndelungat. 1 I UNIVERSAE ÎNTOARCEREA IN CAPITALĂ A DELEGAŢIEI R.P.R. DE LA CONGRESUL INTELECTUALILOR Eri după amiază s a înapoiat în Capitală, cu avionul, delegaţia română care a luat parte la Congresul Mondial al Intelectualilor pentru apărarea păcii, ţinut la Wroclaw (Polonia) între 25—28 August. Pe aeroportul Băneasa, delegaţia română, condusă de d. deputat L. Răutu, publicist, şi alcătuită din: academicianul prof. St. Nicolau; academicianul Emil Petrovici, rectorul Universităţii din Cluj; academicianul S. Stoilov, prof. universitar; academicianul Gail Gabor, profesor universitar; M. Roller, scriitor istoric; Zaharia Stancu, directorul Teatrului Naţional, scriitor şi preşedintele Societăţii Scriitorilor din România; M. Breslaşu, poet; Traian Şelmariu, ziarist, critic de arta şi C. Bugeanu, compozitor şi dirijor, a fost salutată de numeroşi ziarişti, scriitori, artişti, reprezentanţi ai presei străine, etc. Delegaţia la coborîrea din avion LA GHIŞEUL B. N. R. DIN PLOEŞTI S’A FURAT UN MILION Ploeşti, 30 August Autorităţile judiciare au stabilit împrejurările în care un încasator a fost jefuit cu un milion lei, la ghişeul B.N.R. din Ploeşti. Anghel Petrescu din serviciul soc. Sovrompetrol din ploeşti s’a prezentat la B.N.R. pentru a încasa Un cec de nouă milioane lei. In momentul când Petrescu urma să introducă banii în servietă, un necunoscut i-a atras atenţia că i-a scăpat jos o hârtie de o mie lei. Petrescu s-a aplecat să o ia, dar, în acel moment, Un tovarăş al „binevoitorului” i-a furat un pachet cu un milion lei, de pe ghişeul casieriei. Cel ce a atras atenţia este spărgătorul Nicolae Manolescu, zis Nicu Puştiu, din Bucureşti, iar hoţul este spărgătorul internaţional Stănescu Gheorghe, zis Gheorghiţă din Bucureşti str. Brebenei 22. Stănescu a trecut pachetul unui al treilea complice, Micu Alexandru, care l’a predat altor din to- varăşi, Ceauşu Anghel şi Stoicescu Alexandru, din Ploeşti str. Clopotari 5, cari au dispărut. Cu câteva zile înainte de comiterea furtului, comisarul Şerban Nicolae şeful biroului judiciar al chesturei Ploeşti, a angajat ca informator pe spărgătorul Stănescu Gh., care îi servise unele informaţiuni preţioase. Stănescu a propus comisarului să intre în combinaţie la lovitura de la B.N.R., cu parte egală la beneficii, dar cu condiţiunea de a muşamaliza lucrurile Târgul a fost acceptat în aparenţă de comisar. Dimineaţa, comisarul a raportat faptele Direcţiuneli generale a poliţiei şi primului chestor de la Ploeşti depunând şi suma de 200 mii lei ce i-au fost înmânaţi de Stănescu, drept cotă cuvenită. Totodată, comisarul a procedat la arestarea întregei bande. Dar Stănescu a declarat d-lui prim procuror, C. Tănăsescu, că a dat comisarului Şerban 400.000 lei din care a depus numai jumătate, iar restul l-a păstrat. Unele declaraţii ale făptaşilor aruncă bănuiala şi asupra Comisarului care a fost arestat pe parchet şi pus în libertate după terminarea instrucției. Cercetările continuă încă, spre a se face completă lumină asupra adevăratului rol pe care l-a jucat comisarul. ♦0- Cartierul muncitoresc „Iris“ din Cluj este în plină construcţie Cluj, 30. Agerpres. Organizaţia Judeţeană P. M. R., ,venind în ajutorul Primăriei Municipiului Cluj, a iniţiat construirea cartierului de locuinţe , muncitoreşti „Iris” pentru familiile muncitorilor distinşi în câmpul muncii. Până în prezent, prin, muncă voluntară, două dintre blocurile muncitoreşti proiectate în acest cartier, au fost terminate. 16 familii muncitoreşti au fost instalate în nouile lor locuinţe. Până în toamnă 72 familii muncitoreşti vor fi instalate în cele 72 apartamente moderne proectate. PLECAREA DELEGAŢIEI PARLAMENTARE ROMÂNE LA ROMA dii dimineaţă a plecat cu avionul la Roma delegaţia parlamentară română, care va participa la Conferinţa Interparlamentară din capitala Italiei. Delegaţia este condusă de d-na deputat CONSTANŢA CRĂCIUN, membră a Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi preşedintă activă a U. F. B. R.-ului,şi cuprinde pe d-nii deputaţ Stelian Miţulescu, dr. C. Dimitriu, Ludovic Banyai şi V. Sârbu Membrii delegaţiei noastre va participa la lucrările Conferinţe Interparlamentare, care vor începe Luni 6 Septembrie şi se vor încheia Sâmbătă 11 Septembrie. Unităţile L.F.S.M. din raza inspectoratului Iaşi au terminat treerişul şi au depăşit media producţiei prevăzute cu sută la sută Iaşi, 30 AGERPRES. „ In urma unei munci temeinic organizate, toate unităţile A.F.S.M. din raza Inspectoratului Regional Iaşi au terminat în bune condiţiuni operaţiunile de freer a păioaselor. După cum reiese din ultimile cifre, cantitatea medie a producţiei prevăzută, a fost depăşită cu sută la sută. Pregătiri in vederea începerii producţiei la fabrica de alcool Timişoara, 31 (Agerpres). La fabrica de spirt din localitate s© desfăşoară o activitate intensă în vederea pregătirii campaniei de lucru, care va începe la 15 Septembrie. Muncitorii şi technicienii fabricei duc o muncă plină de elan pentru excutarea reparaţiilor generale în toate secţiile şi la toate instalaţiile fabricei. Odată cu începerea campaniei de fabricare a spirtului, va încet« şi întrecerea în muncă între fabrica de spirt din Timişoara şi fabrica de spirt „Indagrara” din Arad. ESENŢURI, ORAŞUL APELOR DE VIAŢĂ de P.EGOROV Aproape de malul Mării Negre, în Caucaz, există o mică localitate termală al cărei nume este cunoscut de mai bine de 140 de ani. Isvoarele sale de ape curative erau căutate de lumea bolnavă din toată Rusia, dar numai puţini erau aceia care aveau prilejul de a le folosi. înainte de Revoluţie, localitatea Esentuki era vizitată numai de reprezentanţi ai Caselor posedate, de fabricanţi, moşieri, negustori, înalţi demnitari ţarişti. Astfel,’ în 1916, Esentuki a fost vizitat’ de numai 5.000 de oameni, toţi făcând parte din categoriile mai sus pomenite. De la Revoluţie, după decretele date în 1920 de Lenin care au trecut în mâinile statului toate localităţile balneare şi climaterice, Esentuki a cunoscut o desvoltare nemaipomenită până atunci. Aceste locuri de odihnă şi vindecare, fiind puse la dispoziţia poporului, au devenit din ce în ce mai frecventate. Statul a construit noul şi numeroase sanatorii şi hoteluri, instalaţii de băi, vile pentru muncitori, etc. Astfel, în 1947 sanatoriile din Esentukl au adăpostit peste 30.000 de oameni — muncitori, ţărani, studenţi, ingieri, artişti, funcţionari, savanţi, soldaţi şi ofiţeri. Situată în frumosul decor al Caucazului, localitatea Esentuki posedă numeroase sanatorii şi instalaţii termale de ape şi nămol. In anii dinaintea războiului, guvernul sovietic a făcut mari lucrări de recondiţionare a isvoarelor care fuseseră exploatate sălbatic în epoca ţaristă. Debitul apelor a fost urcat, astfel ca să poată răspunde cât mai multor cerinţe ale suferinzilor de inimă, de boli stomacale şi intestinale. In timpul agresiunii fasciste, scurta şedere a ocupanţilor germani a provocat pagube de peste 55 milioane ruble. La retragere, nemţii au arunat în aer multe sanatorii şi clinica institutului balneologic. Reconstrucţia a început chiar în timpul războiului, imediat după izgonirea invadatorilor, restaurându-se până în prezent 23 de sanatorii. Deasemeni, comisiunea de cercetări sanitară-bacteriologică a pus la punct debitul isvoarelor, controlând în mod permanent calitatea apelor minerale. Prin lucrările făcute, debitul a fost mărit de 4 ori şi jumătate, faţă de perioada dinainte de Revoluţi©. Astăzi, debitul isvoarelor face faţă în întregime cerinţelor actuale ale staţiunii. Esentuki nu este celebra numai prin calitatea şi eficacitatea apelor sale minerale. Localitatea mai posedă un nămol cu minunate efecte curative. Clinica terapeutică de nămol din Esentuki este considerată cea mai bună şi cea mai modernă din Europa. Până la Revoluţie, in clinică se făceau 48 mii tratamente, in anul 1927, posibilităţile ei s’au ridicat până la 150.000 de tratamente, iar în ajunul răsboiului, sa ajunsese la 400.000 tratamente anual. Pentru restaurarea lui, s’au cheltuit după războiu 2 milioane ruble. Cadrele medicale sunt foarte numeroase şi numără specialişti, care ocupă acest loc de 15—40 ani. Comisiuni ştiinţifice medicale, compuse din somităţi ale ştiinţei sovietice, studiază în mod permanent calitatea apelor minerale şi băută noui isvoare în bogatele Snfc prejurimi. Localitatea mai posedă numeroase laboratorii, cabine curative- diagnostice, instauţii Roemitgen, cabinete fizico-terapeutice, cabinete biochimice şi electrocar biografice. Pentru utilarea şi reconstrucţia acestei staţiuni termale, guvernul a făcut importante cheltueli. Anul trecut au fost învestite 11,5 milioane de ruble anul acesta, peste 13 milioane ruble, iar după prevederile planuilui cincinal postbelic se vor cheltui in anul 1950 40 miilioane ruble. Astfel, în 1950, staţiunea va putea deservi anual 57 mii de oameni trimişi de asigurările sociale sau pe socoteala întreprinderilor la care lucrează. O mică parte dintre vizitatori — acei care au salarii foarte mari — sunt obligaţi să-şi plătească întreţinerea. Este încă un exemplu de felul în care toata avuturile ţării sovietice sunt puse la dispoziția spre folosul poporului. RESTAURAREA PICTURILOR VECHI Ştiinţa restaurării monumentelor de artă este una dintre cele mai tinere şi desvoltarea ei, pe baze moderne şi riguros ştiinţifice, se datoreşte în primul rând lucrărilor de specialitate ale savanţilor sovietici. In anii de după revoluţie, aranjarea muzeelor, repararea tablourilor vechi, identificarea pânzelor necunoscute, reconstituirea celor deteriorate, toate acestea au constituit probleme de mare importanţă pentru specialişti. Până atunci, tablourile vechi şi deteriorate sau înegrite de vreme erau reconstituite prin adăugarea de nouă straturi de culoare, prin „îndreptări“, care, prin repetare, ajungeau să diformeze și să falsifice opera de artă originală. După câteva asemenea reînoiri, nu mai rămânea nimic din vechiul tablou. Prin aceste procedee s-a pierdut uriaa a numeroase tablouri datorite maeştrilor vechi. Datorită metodelor noui şi ştiinţifice ale specialiştilor sovietici, o seamă de tablouri necunoscute au fost descoperite sub cojile de culoare succesive, depuse de „restauratorii de tablouri“. Prin procedeele de spălare sovietice s-a descoperit că icoana Mitropolitului Kiprian, găsită în clopotniţa Ivan cel Mare din Kremlin şi lucrată în sec. XVIII, era zugrăvită, prin repetate restaurări, deasupra unei picturi de la începutul secolului al XVII-lea şi înfăţişând pe mitropolitul Moscovei, Frognost. Prin aceleaşi procedee, s-a descoperit că un tablou de Franz Hals, aflat la muzeul din Edinburg, era de fapt o retuşare apocrifă, aplicată deasupra originalului şi deformând însăşi compoziţia iniţială. Tabloul înfăţişa un bătrân cu un pahar de vin în mână. Intr'una din gravurile contimporane acestui tablou, exista aceeaşi figură, numai că paharul era înlocuit cu un cra- I niu. Procedându-se la „spălarea“ I chimică a tabloului, s-a găsit dedesubtul stratului apocrif originalul, aşa cum era cunoscut pin gravurile contimporane. înlocuirea craniului cu paharul o operase un „restauratori1. Atelierele centrale de restaurare din URSS, prin experienţa şi munca lor de ani de zile, au făcut mari descoperiri şi au adus multe îmbunătăţiri artei de reconstituire a operelor de stat. Principiile conducătoare ale specialiştilor sovietici sunt fidelitatea faţă de opera originală, interdicţia de a introduce un element nou, chiar dacă este asemănător, interdicţia de revopsire a originalului, şi, dimpotrivă, descoperirea stratului iniţial şi eliberarea lui de straturile de vopsele suprapuse. Atelierele centrale de reconstituire, înfiinţate în 1918, au alcătuit un plan de muncă şi lucrările lor au dus la importante descoperiri, epocale în istoria artelor. De pildă, celebra icoană a Maicii Domnului din Vladibursc, restaurată după metodele sovietice, s’a dovedit a fi un monument de artă din secolul XI, fapt care a prilejuit o reconsiderare a tuturor ipotezelor privitoare la evoluţia picturii europene. Ea a dovedit că prioritatea în redarea realistă a Maicii Domnului revine artei ruse, nu renaşterii italiene. Prin aceleaşi mijloace ştiinţifice a fost descoperită „Troiţa” lui Rublev, un monument de artă picturală a secolului XV-lea. •Sub straturile suprapuse ale altor icoane vechi au fost găsite alte importante opere ale lui Andrei Rublev, între care celebra icoană a lui Spas, cu un colorit minunat, întâlnit, mai târziu cu un secol, abia în opera lui Tizian. Dar atelierele de cercetări şi de restaurare au mai realizat lucrări importante şi în alte domenii plastice. De pildă, în epele ale frescelor. Restaurarea frescelor catedralei Sf. Dumitru din Vladimir sau ale Catedralei Sf. Sofia din Kiev au demonstrat că iconarii ruşi, prin carac- t terul realist al operelor lor, au fost premergării pictorilor din Occident. In opera de restaurare, o problemă importantă este aceea a păstrării straturilor ridicate de pe tabloul original. Multe experienţe au reuşit şi, în special, restauratorul Iutkin a găsit o metodă proprie pentru păstrarea straturilor suprapuse. In acelaş domeniu, mai trebuie notate lucrările de restaurare a zugrăvelii unei vechi şi celebre case din Moscova, fostă odinioară palatul prinţului Gauţin, sub straturile de zugrăveli mai recente, s’a găsit intactă o decoraţie din secolul al XVII-lea, restabilită perfect, prin procedeele specialiştilor sovietici. Prin desvoltarea acestei arte, specialiştii sovietici au dat la iveală o seamă de monumente necunoscute ale artei plastice şi, prin însuşi acest fapt, au deschis nouă perspective şi noul cate de interpretare a diferitelor epoci din evoluţia artei plastice în Europa. S’A DESCHIS AL OPTULEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN FINLANDA Helsinki, 31 (Rdaor). — TASS transmite: Cel de al optulea congres al Partidului Comunist din Finlanda, s'a deschis la 29 August la Helsinki, în prezenţa a 403 delegaţi. Congresul a fost deschis de preşedintele partidului, Uushalo, care a arătat în cuvântarea sa, că Partidul Comunist din Finlanda are 53.227 de membri. Organizaţiile partidului continuă să crească şi să se întărească, în ciuda manevrelor reacţiunii. Congresul a fost salutat de Harry Pollitt, în numele Partidului Comunist britanic; de Serensen, în numele Partidului Comunist din Danemarca; Joboro, în numele Partidului celor ce muncesc din Ungaria; Levken, în numele Partidului Comunist din Norvegia; Popelj, in numele Partidului Muncitoresc din Polo± nia; Stoica, în numele Partidului Muncitoresc Român, şi Linde Ruth, în numele Partidului Communist din Suedia. • Hy! In faţa Congresului au fost citite mesagii de salut din part* tea Comitetului Central al Par- tidului Comunist (bolşevic) din Uniunea Sovietică, din partea partidelor comuniste italian, spaniol şi cehoslovac, ca şi din partea Comitetului Central al Par- tidului Muncitoresc bulgar. Reprezentanţii Uniunii Democratice a poporului din Finlanda, ai Federaţiei Centrale a sindicatelor finlandeze, ai Asocia-,ţiei pentru prietenia Sovieto-, Finlandeză şi ai altor organizaţii democratice, au adus salutul lor Congresului. COSilER JUDMClAU qUnSSKBE&SHHHEM Escrocheriile unui fals ijigiiTerV EVAZIUNI FISCALE, ~ '1 CONDAMNĂRI Şl TRIMITEM Numeul Gh. Nedelcovici, din GaL Griviţei 68, dându-se drept inginer cu serviciul în Ministerul Afacerilor Interne S. S. I., a săvârşit o serie de escrocherii, fie direct, fie prin mijlocirea femeii Elisabeta Niculescu, din Str. Vasile Lascăr 8, care-i recomanda persoanelor cari aveau nevoe de paşapoarte, de vize de plecare, de vize pentru prelungirea de şedere în ţara, etc. In urma reclamaţiunilor celor înşelaţi... în aşteptările lor şi cu banii pe cari i-au dat, atât falsul inginer funcţionar şi intermediara lui au fost arestaţi de poliţie, anchetaţi şi înaintaţi parchetului. D. procuror Gh. Buzoianu a dat în privinţa lor rechizitorul de deschiderea acţiunii publice pentru excrocherie şi uz ilegal pe titluri. In rechizitor se arată între altele că Nedelcovici, prezentându-se d-nelor Elizabeta şi Ema Gore drept inginer şi funcţionar la serviciul mai sus arătat, s’a oferitsă înlesnească plecarea din ţară a celei dintâi cu un tren sanitar, — aceasta în schimbul sumei de 60.000 lei pe care escrocul i-a şi încasat. De la d. Vintilă Ştefănescu, căruia i-a promis că-i va scoate un paşaport, a luat suma de 50.000 lei, din care a restituit jumătate când s’a văzut încolţit de către d. Ştefănescu, căruia nu-i făcuse serviciu’, convenit. Elizabeth Niculescu, care găsea „clienţii” primea partea ei de la Nedelcovici. Ea convenise ca un domn Andrei Stoessel supus străin să-i obţină prelungirea şederii în ţară, prin Nedelcovici, fixând „onorarul” la suma de 50.000 lei. Cererea de prelungire a fost transmisă de „Elizabeta Niculescu lui Nedelcovici, la care a fost găsită de către poliţie cu prilejul arestării acestuia. Tot prin Elizabeta Niculescu se „aranjase” plecarea clandestină din ţară a două persoane, Nedelcovici urmând să încaseze câte 200.000 lei de fiecare persoană, iar Elizabeta Niculescu câte 25.000 lei. Cu prilejul arestării lui Nedelcovici au mai fost găsite la el şi paşapoartele d-lor Engler şi Leopold Valy, pentru cari dânsul se angajase ca în schimbul unor sume, să le obţină viza de eşire dn ţară. Nedelcovici şi Elizabeta Niculescu au fost trimişi sub pază cabinetului de instrucţie unde vor avea să fie cercetaţi atât pentru faptele mai sus enunţate, cât şi în privinţa întregii activităţi frauduloase desfăşurate de ei. ESCROCHERIE PE ACELAŞ TEMA Parchetul a deschis toturi acţiune publică pentru excrocherie şi uz de titluri false împotriva lor: Cuban Hamparţun din Str. Dristorului 63, Măgărdici Manuchian din cat. Călăraşi 218 şi Gheorghe Papaioanid din Str. Petru Maior 75, trimiţându-i arestaţi cabinetului de instrucţie.In rechizitor se arată că Măgardici recomandase d-lui Ovanes Apranian pe ruda sa Hamparţun ca având trecere la prefectura poliţiei şi în măsură să intervină pentru punerea în libertate a lui Adamir Hagimian, ginerele d-lui Ovanes Apranian. Hamparţun a cerut 50.000 lei ca să-i facă acest serviciu, spunând că banii trebue să-i dea comisarului respectiv cu care se află în legătură. D. Ovanes i-a dat o primă tranşă de 30.000 lei, aşteptând să vadă rezultatul. Hampartun n’a făcut în realitate nicio intervenţie şi contând probabil că cel care a dat banii nu va avea curajul să reclame, — a avut el în schimb curajul ca să insiste pe lângă Ovanes ca să-i numere şi restul. Şi fiindcă acesta nu mai înţelegea să se lase înşelat şi cu alţi bani, Hamparţun a recurs la un mijloc de presiune. A avut îndrăzneala să vină la Ovanes cu un oarecare Gh. Papaioanid, care s’a dat drept poliţist, pentru ca prin aceasta Hamparţun să dovedească legăturile lui cu organele poliţiei. Fiindcă nici cu acest mijoc n’a reuşit să scoată banii, Hampartun a încercat aceasta pe lângă fiul lui Oyanes, căruia de asemenea Papaioanid s-a recomandat drept poliţist. Toate acestea au fost stabilite de cercetările poliţiei judiciare. CONDAMNAŢI DE INSTANŢELE DE SABOTAJ Secţia I-a sabotaj a condamnat la 6 luni închisoare şi 40.000 lei amefidă, pe George Fischman, pentru că în calitate de administrator-delegat al soc. anon. „Treschic” — magazin de stofe şi mătăsur, situat în Bulev. Gen. Magheru 3, a cumpărat fără facturi diferite cantităţi de mărfuri, săvârşind prin aceasta delictul de sabotare a măsurilor pentru dirijarea economiei naţionale. Aceeaş secţie a condamnat la 4 ani închisoare şi 40.000 lei amendă , pe Haim Goldstein, din şos. Bonaparte 54, pentru că în calitate de coproprietar al întreprinderii „Materisol” a dat altă destinaţie unei cantităţi de 50 tone smoală. Acest material fusese obţinut de numita întreprindere, prin deblocare, de la Ministerul Minelor şi Petrolului, fiind programată pentru necesităţile primăriei Capitalei şi a altor autorităţi publice. In loc s-o întrebuinţeze scopului pentru care fusese atribuită, inculpatul a vândut-o societăţii „Via”. — Teodor Vlass, comerciant din piaţa Gemeni, a fost condamnat de secţia I, la un an închisoare şi 30.000 lei amendă, pentru faptul de a fi pus în vânzare smântână conţinând corpi graşi în proporţie mai mică decât cea reglementară. — Dum. Papazoglu, proprietarul firmei „Mesageria” din str. Alex. Sahia 76, a fost condamnat de secţia III-a la 2 luni închisoare, fiindcă n’a declarat la stoc 13 butoaie de fosfat de sodiu şi 30 rulmenţi, pe cari continua să le deţină fără acte de provenienţă. IN JUDECATA Gr. Stănescu-Teodoru, fost audi cat şi Ion Marinescu-Branişte, cari se găsesc arestaţi, pentru o serie de infracţiuni la legile penale şi economice, săvârşite în calitate de conducători ai societăţilor „Exarra” şi „Sincomec”, au fost judecaţi de instanţa de sabotaj,secţia IlI-a, pentru evaziune fiscală comisă la Soex „Exarra”. Ei au fost condamnaţi la câte 4 ani închisoare şi câte 30.000 lei amendă. Au fost trimişi în judecata secţiei III-a a instanţei de sabotaj, sub inculparea de evaziune fiscală următorii: Victor Anghel din str. Ziduri între Vii 25, în calitate de adtor delegat al soc. anon. „Uxus” cu sediul în str. Dr. Marcovici 9, pentru neplata sumei de 4.605.600 lei, impozit pe cifra de afaceri și amenzi. _ Iosef Cannei, din str. Mitropolitul Grigore 24 bis, în calitate de adtor, delegat al soc. anon. „Zidarul”, cu sediul în Şos. Viilor 82, pentru ne- plata sumei de 879.860 lei, impozit pe salarii, cu majorări şi amenzi. INCULPAŢI DE SABOTAJ Nic. Topoloagă, din str. Brezoianu 37, a fost trimis arestat în faţa instanţei de sabotaj, pentru crimă de sabotare a economiei naţionale, prin aceea că fiind în serviciul Soc. Comerciale în calitate de casier la compartimentul 3 din Piaţa Kisselef, a sustras în diferite rânduri mărfuri din acel magazin. Tot astfel Leana Const. Floa-' rea şi Ana Dinu din Cioplea-Dudeşti, şi Vasile Neagu din str. Salvator 165, au fost trimise arestate în judecată, pentru crima de sabotare, comisă prin furt de materiale de la întreprinderea de ţesătorie „Dâmboviţa”, în serviciul căreia erau. — Dom. Ionescu, din Breaza-Prahova, a fost trimis în judecată pentru crima de sabotaj comisă prin aceea că, fiind în serviciul Soc. centrale de gaz metan, a sustras dintr’un birou 12.000 coli de hârtie. POPULAŢIA DANEZĂ CERE RETRAGEREA AMERICANILOR DIN GROENLANDA Copenhaga, 91 (Hector), — „Tass” transmite: La 29 August au avut loc în întreaga Danemarcă meetinguri închinate celei de a cincea aniversări a ruperii relaţiilor dintre guvernul danez şi Germania hitlerista. Oratorii de la aceste meetinguri au subliniat că reacţiunea din Danemarca încearcă să discrediteze pe participanţii la mişcarea de rezistenţă, datorită cărora guvernul danez de pe acea vreme a fost obligat să demisioneze. Mai mulţi vorbitori au subliniat faptul că trupele americane ocupă încă baze militare în Groenlanda. Ei au cerut retragerea acestor trupe. Cu prilejul meetingului convocat de Partidul Comunist danez la Copenhaga, s-a votat în unanimitate o rezoluţie în care cei 40.000 de participanţi şi-au exprimat voinţa de neînfrânt, de a lupta pentru libercarea independenţa şi progresul ţării, tot astfel cum au luptat şi sud ocupaţia germană. --------©♦©------- Condamnări la moarte in Grecia Atena 31 (Rador). ■— Franca Presse transmite: Tribunalul militar din Larisa (Th'Xalia) a pronunțat 6 condamnări la moarte împotriva patrioţilor. greci. A APARUT Nr 4 (AUGUST 1948) DIN Cupeinsul. PROBLEMA DUNĂRII . C. A. DEBORIN : Statul U.S.A. în slujba monopolurilor capitaliste. A. GALIN: Apostolii imperialiști ai Vaticanului. M. ALEXEIEV: Uniunea Indiană și Pakistanul. G. VRONSKI: Platforma Partidului Progresist din Statele Unite. C. VERŞININ, Uniunea Sovietică — mare putere aeriană. Comentarii. Documentar. Conferinţa Dunării. Textul Convenţiei anuaren* w Din dezbaterile Conferinţei.