Universul, septembrie 1948 (Anul 65, nr. 202-227)

1948-09-01 / nr. 202

WILLIAM RUST Londra, 31 (Rador). —­­William Hust, membru în biroul politic al partidului comunist britanic și redactor responsabil al ziarului „Daily Worker”, scrie următoa­rele în legătură cu vizita pe care a făcut-o acum câtva timp în Rom­ânia. In ultima vreme am descoperit ■RomârJa­ A spune acest lucru este, poate, mărturisirea unei ig­­noranţe, dar, repet, am descope­rit realmente o ţară care, în anii ce vor urma, va uimi Europa şi întreaga lume prin succesele sale pe tărâmul construirii socialismu­lui.­­ Numeroşi oameni în Anglia îşi imaginau, când se gândeau la Ro­mânia, un fel de ţară de operetă în care stăpâneau regi decadenţi şi femeile lor uşoare, în care feu­dalismul înlănţuia un popor asu­prit, corupţia înflorea, libertăţile politice erau inexistente, iar de­mocraţii nu-şi aflau locul decât la închisoare. Aceasta era vechea Românie de acum câţiva ani. Astfel, schim­barea înfăptuită este uriaşă, tre­cutul a murit sau, cel puţin, e pe moarte, poporul renaşte şi Re­publica Populară Română stă pe temelii solide. In oraşele şi satele ţării simţi DESPRE VIZITA noul spirit, entuziasmul poporu­lui, încrederea sa în naţionalizare şi în noua Constituţie, încrederea în guvernul său şi dragostea pen­tru conducătorii comunişti. După ce redă convorbirile pe care le-a avut cu oameni din diferite domenii de activitate, Rust adaugă: „Oamenii simt că viitorul le este asigurat. Este o senzaţie admirabilă pe care, din păcate, noi nu o cunoaştem în Anglia. La marile rafinării de petrol din Ploieşti am fost prezentat n°ului director care, până nu de mult, fusese un muncitor strungar. In aceiaşi regiune, am întâlnit un muncitor care conducea o fabrică de textile proaspăt naţionalizate. La marea fabrică de pantofi şi încălţăminte „Dermata“ din Cluj, directorul este un fost tă­­băcar. Muncitorii conduc indus­tria. Mă gândeam la Sir Stafford Cripps care afirmă că muncitorii n’ar fi în stare să preia asupra lor industria britanică, deoarece nu ar şti cum s’o conducă. Cripps ar trebui să facă o vizită în Ro­mânia“. Vorbind despre bogăţiile natu­rale ale României, Rust sublinia­ză perspectivele utilizării acestor SA IN ROMÂNIA bogăţii în cadrul planificării so­cialiste. „România sub socialism este menită să devină una din cele mai bogate ţări din lume, o ţară în care libertatea şi fericirea po­porului vor prilejui înflorirea unei mari culturi. Am constatat pre­tutindeni o mândrie îndreptăţită pentru ceea ce s-a realizat, dar niciun fel de lăudăroşenie. Dim­potrivă, există acolo o accentua­re sobră a importanţei sarcinilor de viitor. Trebue recunoscut pe deplin că meritul acelor mari realizări aparţine Partidului Muncitoresc Român. O mare muncă în a­­ceastă direcţie a fost depusă de ziarul „Scânteia”, organul cen­tral al Partidului Muncitoresc Român. Cunoscându-i pe conducătorii partidului, îţi poţi da seama de capacitatea şi autoritatea lor. Iţi dai seama că desvoltarea socia­listă a României este asigurată. Această Românie nouă nu va deveni niciodată un satelit al im­perialismului ca în trecut. Po­porul român nu va reveni nici­odată la sclavia trecutului. El merge înainte spre socialismul viitorului”. ORAŞE CARE RENASC DIN RUINE... S­MOLENSK ! Numaidecât după încetarea războiului, încă de pe timpul iz­gonirii cotropitorilor fascişti de pe teritoriul Uniunii Sovietice, guvernul şi poporul au inceput să refacă oraşele de pe întinsul ţării... Oraşul Smolensk a fost unul dintre cele mai încercate de răz­­­boi. Restaurarea locuinţelor, a instituţiilor culturale şi medicale, a întreprinderilor industriale, a constituit una din primele griji ale localnicilor, una din princi­palele probleme ce se ridicau în faţa sovietelor de deputaţi ai oa­menilor muncii din localitate. Sesiunea sovietului regional a hotărît dintru început metodica discutare a noilor planuri de construcţie. S’a trecut la fixarea sumei de 6 milioane ruble pen­tru lucrările de refacere şi s’a început imediat acţiunea de re­naştere a oraşului din ruine. Ma­­jori­tatea restaurantelor şi cen­trelor raionale — distrusa până în temelii — au fost din nou construite. Clădirile „Prec­stoe”, „Sloboda”, „Garb­onovo“, „Vsho­­dî” şi altele, tot atât de impor­tante, şi-au ridicat silueta lor m­asivă sau elegantă, în punctele principale ale oraşului. Circa 19 mii de blocuri au fost construite în mai puţin de un la­n de zile, precum şi peste 129.000 case de locuit. Populaţia şi-a refăcut că­­minturile, trecând, din colibele provizorii în locuinţe conforta­bile* . NU NUMAI REFACERE — Ci . . SI AVANS-t­v- - Restaurarea locuinţelor s’a desfăşurat simultan cu cea a în­tregii economii a regiunei Smo­lensk. Numai în cursul ultimi­lor trei ani, au fost redate în exploatare 53 de întreprinderi industriale. Ele au fost nu nu­mai restaurate, ci şi retutilate dacă ultimele necesităţi ale teh­­nicei moderne — ceea ca a per­mis o importantă ci­iştesne a pro­ducţiei chiar faţă de randa­mentul dinainte de război şi. Ast­fel, anul trecut, fabricile şi uzi­nele regiunii Smolensk au depă­şit de trei ori producţia globală a anului 1944. Unsprezece cen­trale electrice şi-a au reluat acti­vitatea, alimentând întregul ţi­nut Trei sute de şcoli, 15 colegii tehnice, o mulţime de institute de medicină şi de pedagogie au început să funcţioneze normal, după ce au fost reclădite din te­melie. ■ In ultimii ani, investiţiile de Capital pentru lucrările de cons­trucţie, industrie, agricultură şi instituţiile culturale, s’au ridicat la o jumătate de miliard ruble. Agricultura renăscută a căpă­tat şi ea o mare desvo­ltare. Anul trecut, regiunea Smolensk nu numai că a îndeplinit planul producţiei de gram ci l-a depăşit cu 100 mii de quilinitale. . "La sesiunea recentă a sovietu­lui din Smolensk, au luat cu­vântul numeroşi deputaţi, care au strânse legături cu populaţia regiunii şi îi cunosc nevoile ur­gente. Ei au făcut diferite pro­puneri, care urmează sa compile­,­teze planul de refacere. Un de­putat a propus, de exemplu, să fie construit un spital pentru copii, iar altul a cerut restau­rarea a încă două linii de tram­vai ,mărirea reţelei de magazi­ne, precum şi construirea câtor­­va localuri de bibliotecă şi clu­­buri. Sesiunea a acceptat aceste propuneri, semnând repartizarea unei noui s­ume de 2.200.000 ru­­­ble, pentru construcţii şi chel­­tuili auxiliare. BRIANSK Un alt oraş prin care războiul a trecut distrugător este Briansk. Primind un mare ajutor finan­ciar şi material din partea gu­vernului, oamenii muncii din Briansk au construit într’un timp record circa 2000 de case de locuit, o uzină de reparat mo­­toare şi o mulţime de mori com­­­bina­te, fabrici de pâine, etc. Clădirile Palatului Sovietelor, a Băncii de Stat, a Poştei, a Te­legrafului, a Institutului Silvic, a Centralei Electrice precum şi clădirile a 19 şcoli, au fost re­făcute din temelii. Guvernul sovietic a adoptat planul general de reconstrucţie al Briansk-ului, conform căruia vor fi ridicate numeroase insti­tuţii culturale, cum e o imensă Bibliotecă, Palatul Presei, un ci­­nematograf, etc. Planul cincinal mai prevede 280.000 ruble pentru restaurarea industriei şi a trans­portului feroviar în regiunea Briansk. Urmele războiului s’au şters de mult, din aceste oraşe, pretutin­­deni pulsează viaţa nouă, de ne­­învins. 0 zi din viaţa Vérei Afinagn­enova-iaestru ţesătoare din U. R. S. S­ Printre lungile şiruri de răz­boaie ale marei întreprinderi de ţesătorie din Ivanov, domneşte ordinea. Secţiile numeroase sunt o pildă de curăţenie şi disciplină. Gigantul aşezământ de produse textile fiin­ţează aici de două decenii — şi tot de atâta timp Vera Alexandrovna Afinoghenova lucrează în cuprin­sul lui. Liniştită şi sigură de sine maestra ţesătoareasă conduce secţia zi de zi, spre mereu alte victo­rii în producţie. Obrazul ei rumen, privi­rea deschisă, expresia blândă, grăesc despre un echilibru interior al muncitorului sovietic care ştie ce vrea şi năzueşte la depăşire. Vera Afinoghenova deserveşte 24 mari războaie automate, de două ori mai mult decât prevede norma de lucru. Ea a început să lucreze în industria textilă la vârsta de 17 ani, îndată după ce a terminat şcoala. Luând parte la prima Con­ferinţă Unională a Stahanoviştilor de la Moscova, unde a avut ocazia să-l vadă şi pe Iosif Visarionovici Stalin, ea s-a întors la lucru im­presionată, hotărând să se înscrie printre primele muncitoare ale ţă­rii. Perfecţionându-se repede şi ţesătoria automată, ea deveni ce­­ea ce-şi propusese să fie; astăzi, poporul a ales-o deputat în sovie­tul orăştenesc, ca o recompensă pentru hărnicia şi înalta pildă de conştiinţă civică de care a dat do­vadă, atâţia ani.­ PROCEDEE DE MUNCĂ Fără îndoială că omul contează foarte mult în aceste întreceri de muncă ale industriiilor sovietice, dar nu putem neglija faptul că şi procedeele tehnice, ultra perfecţio­nate de care dispune muncitorul în U.R.S.S., îl ajută pe om să a­­tingă un astfel de nivel în produc­ţie. Conştiinciozitatea trebue să mear­gă mână în mână cu cunoaşterea aparatelor şi cu o bună disciplină a împărţirii timpului. Venind la fabrică, înainte de a începe mun­ca, Vera Afinoghenova se informează la ţesătoare® celuilalt schimb, cum au funcţionat războaiele, dacă n’au vreun defect etc. Ea trebue să ştie toate acestea, pentru a evita opri­rea chiar şi pentru o clipă a răz­­boaielor, pentru a evita orice sur­priză în timpul muncii. Principiul pentru ţesătoarele care lucrează la mai multe războaie de­odată, este controlul just, bine chibzuit, al maşinilor-unelte în timpul muncii. In tot timpul zilei, maestra ţesătoare face regulat în­conjurul maşinilor-unelte, contro­lând atent mersul lor, poziţia fire­lor, etc. Acest înconjur se face foarte repede, el nu durează decât câteva minute şi tot atât de re­pede se fac şi celelalte operaţiuni tehnice necesare, zilnic, de la sec­ţia V®rei Afinoghenova pornesc spre depozit baloturi de pânză de calitatea cea mai bună, rodul ma­şinilor, dar şi el observaţiei neo­bosite a maestrei ţesătoare. in fie­care zi, norma este Întrecută cu 145—ISO”/«. Anul trecut, norma ge­nerală anuală de Producţie a fost îndeplinită de secţia Verei Afinoghe­­nova cu mult înaintea termenului, adică la data de 21 Septembrie. O VIATA SIMPLA SI DEMNA Viaţa Verei Afinoghenova este simplă şi demnă­, ca a majorităţii femeilor muncitoare din U.R.S.S. Bărbatul ei a murit pe front. Ră­masă cu doi copii — o fetiţă de 11 ani şi un băiat de 12 ani — ea primeşte o pensie considerabilă de la stat, în afară de salariul co­respunzător muncii ei. Amândoi copiii sunt la şcoală. O locuinţă cochetă, compusă din trei camere, într’unul din blocurile fabricei, a­­dăposteşte familia. In ziua de odihnă, Vera Afino­ghenova Se scoală tot atât de de­vreme, la 6, face chifle albe, — apoi toată familia trece la ceai. Untul nu lipsește de pe masă. Pe urmă, Afighenovii m­erg la un cinema sau vizitează o familie prietenă. „Nu­mi scapă nici­ un film nou și in­structiv — s­pune Vera Afitiogjtendva. Deasemenea, ea este o pasionată spectatoare de teatru, iar copiii citesc cărţile din­ biblioteca fabri­cii. Astfel trăeşte şi munceşte una din multele ţesătoare din marea întreprindere industrială de ţesăto­rie din Ivanov — pildă vie a fe­meii muncitoare din Uniunea So­vietică! -©♦'©­LUCRARI URBANISTICE LA TÂRGUL MUREŞ Târgu Mureş, 30, Agerpres.­­­ Zilele trecute a avut loc, în pre­zenţa reprezentanţilor autorităţilor, a organizaţiilor de masă şi a unui mare număr de cetăţeni ai oraşului, inaugurarea podului de beton .Lazăr Odon”. In Piaţa Albina, a fost a­menajat parcul pentru copii, cu fân­tâni, bănci şi locuri de joc. Ambele lucrări au fost terminate în 45 de zile, deşi planul prevedea un timp mai îndelungat. 1 I UNI­VERSAE ÎNTOARCEREA IN CAPITALĂ A DELEGAŢIEI R.P.R. DE LA CONGRESUL INTELECTUALILOR Eri după amiază s a înapoiat în Capitală, cu avionul, delega­ţia română care a luat parte la Congresul Mondial al Intelec­tualilor pentru apărarea păcii, ţinut la Wroclaw (Polonia) în­tre 25—28 August. Pe aeroportul Băneasa, dele­gaţia română, condusă de d. de­putat L. Răutu, publicist, şi al­cătuită din: academicianul prof. St. Nicolau; academicianul Emil Petrovici, rectorul Universităţii din Cluj; academicianul S. Stoi­lov, prof. universitar; academi­cianul Gail Gabor, profesor u­­niversitar; M. Roller, scriitor is­toric; Zaharia Stancu, directorul Teatrului Naţional, scriitor şi preşedintele Societăţii Scriitori­lor din România; M. Breslaşu, poet; Traian Şelmariu, ziarist, critic de arta şi C. Bugeanu, compozitor şi dirijor, a fost sa­lutată de numeroşi ziarişti, scrii­tori, artişti, reprezentanţi ai pre­sei străine, etc. Delegaţia la coborîrea din avion LA GHIŞEUL B. N. R. DIN PLOEŞTI S’A FURAT UN MILION Ploeşti, 30 August Autorităţile judiciare au stabilit împrejurările în care un încasa­tor a fost jefuit cu un milion lei, la ghişeul B.N.R. din Ploeşti. Anghel Petrescu din serviciul soc. Sovrompetrol din ploeşti s’a prezentat la B.N.R. pentru a în­casa Un cec de nouă milioane lei. In momentul când Petrescu urma să introducă banii în ser­vietă, un necunoscut i-a atras a­­tenţia că i-a scăpat jos o hârtie de o mie lei. Petrescu s-a aplecat să o ia, dar, în acel moment, Un tovarăş al „binevoitorului” i-a furat un pa­chet cu un milion lei, de pe ghi­şeul casieriei. Cel ce a atras atenţia este spăr­­gătorul Nicola­e Manolescu, zis Nicu Puştiu, din Bucureşti, iar ho­­ţul este spărgătorul internaţional Stănescu Gheorghe, zis Gheor­­ghiţă din Bucureşti str. Brebenei 22. Stănescu a trecut pachetul unui al treilea complice, Micu Alexan­dru, care l’a predat altor din to-­ varăşi, Ceauşu Anghel şi Stoicescu Alexandru, din Ploeşti str. Clopo­tari 5, cari au dispărut. Cu câteva zile înainte de comi­terea furtului, comisarul Şerban Nicolae şeful­ biroului judiciar al chesturei Ploeşti, a angajat ca in­­formator pe spărgătorul Stănescu Gh., care îi servise unele informa­­ţiuni preţioase. Stănescu a propus comisarului să intre în combinaţie la lovitura de la B.N.R., cu parte egală la beneficii, dar cu condi­­ţiunea de a muşamaliza lucrurile Târgul a fost acceptat în apa­renţă de comisar. Dimineaţa, comisarul a raportat faptele Direcţiuneli generale a poli­ţiei şi primului chestor de la Ploeşti depunând şi suma de 200 mii lei ce i-au fost înmânaţi de Stănescu, drept cotă cuvenită. Totodată, comisarul a procedat la arestarea întregei bande. Dar Stănescu a declarat d-lui prim procuror, C. Tănăsescu, că a dat comisarului Şerban 400.000 lei din care a depus numai jumătate, iar restul l-a păstrat. Unele declaraţii ale făptaşilor aruncă bănuiala şi asupra Comi­sarului care a fost­ arestat pe par­chet şi pus în­ libertat­e după terminarea instrucției. Cercetările conti­­nuă încă, spre a se face completă lumină asu­pra adevăratu­lui rol pe care l-a jucat comisarul.­ ­♦0- Cartieru­l muncitoresc „Iris“ din Cluj este în plină construcţie Cluj, 30. Agerpres.­­ Organiza­ţia Judeţeană P. M. R., ,venind în ajutorul Primăriei Municipiului Cluj, a iniţiat construirea cartierului de locuinţe , muncitoreşti „Iris” pentru familiile muncitorilor distinşi în câmpul muncii. Până în prezent, prin, muncă voluntară, două dintre blocurile muncitoreşti proiectate în acest cartier, au fost terminate. 16 familii muncitoreşti au fost instala­te în nouile lor­ locuinţe. Până în toamnă 72 familii muncitoreşti vor fi instalate în cele 72 apartamente moderne proectate. PLECAREA DELEGAŢIEI PARLAMENTARE ROMÂNE­ LA ROMA dii dimineaţă a plecat cu a­­vionul la Roma delegaţia parla­­mentară română, care va parti­cipa la Conferinţa Interparla­mentară din capitala Italiei. Delegaţia este condusă de d-na deputat CONSTANŢA CRĂ­CIUN, membră a Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale şi preşe­dintă activă a U. F. B. R.-ului,­­şi cuprind­e pe d-nii deputaţ Stelian­ M­­iţulescu, dr. C. Dimi­­triu, Ludovic Banyai şi V. Sârbu Membrii delegaţiei noastre va participa la lucrările Conferinţe Interparlamentare, care vor în­­cepe Luni 6 Septembrie şi se vor încheia Sâmbătă 11 Septem­­brie. Unităţile L.F.S.M. din ra­za inspectoratului Iaşi au terminat treerişul şi au depăşit media producţiei prevăzute cu sută la sută Iaşi, 30 AGERPRES. „ In urma unei munci temeinic or­ganizate, toate unităţile A.F.S.M. din raza Inspectoratului Regio­nal Iaşi au terminat în bune condiţiuni operaţiunile de freer a păioaselor. După cum reiese din ultimile cifre, cantitatea medie a pro­ducţiei prevăzută, a fost depă­şită cu sută la sută. Pregătiri in vederea începerii producţiei la fabrica de alcool Timişoara, 31 (Agerpres).­­ La fabrica de spirt din locali­­tate s© desfăşoară o activitate intensă în vederea pregătirii campaniei de lucru, care va în­cepe la 15 Septembrie. Munci­torii şi technicienii fabricei duc o muncă plină de elan pentru excutarea reparaţiilor generale în toa­te secţiile şi la toate in­­stalaţiile fabricei. Odată cu în­­ceperea campaniei de fabricare a spirtului, va încet­«­ şi între­cerea în muncă între fabrica de spirt din Timişoara şi fabrica de spirt „Indagrara” din Arad. ESENŢURI, O­RAŞUL APELOR DE VIAŢĂ de P.­EGOROV Aproape de malul Mării Negre, în Caucaz, există o mică locali­tate termală al cărei nume este cunoscut de mai bine de 140 de ani. Isvoarele sale de ape curative erau căutate de lumea bolnavă din toată Rusia, dar numai pu­ţini erau aceia care aveau prilejul de a le folosi. înainte de Revolu­ţie, localitatea Esentuki era vizi­­tată numai de reprezentanţi ai Caselor posed­a­te, de fabricanţi, moşieri, negustori, înalţi demni­tari ţarişti. Astfel,’ în 1916, Esen­tuki a fost vizitat’ de numai 5.000 de oameni, toţi făcând parte din categoriile mai sus pomenite. De la Revoluţie, după decretele date în 1920 de Lenin care au trecut în mâinile statului toate localităţile balneare şi climaterice, Esentuki a cunoscut o desvoltare nemaipomenită până atunci. Aces­te locuri de odihnă şi vindecare, fiind puse la dispoziţia poporului, au devenit din ce în ce mai frec­ventate. Statul a construit noul şi numeroase sanatorii şi hoteluri, instalaţii de băi, vile pentru mun­citori, etc. Astfel, în 1947 sanato­riile din Esentukl au adăpostit peste 30.000 de oameni — munci­tori, ţărani, studenţi, ingieri, ar­tişti, funcţionari, savanţi, soldaţi şi ofiţeri. Situată în frumosul decor al Caucazului, localitatea Esentuki posedă numeroase sanatorii şi instalaţii termale de ape şi nămol. In anii dinaintea războiului, gu­vernul sovietic a făcut mari lu­crări de recondiţionare a isvoare­­lor care fuseseră exploatate săl­batic în epoca ţaristă. Debitul a­­pelor a fost urcat, astfel ca să poată răspunde cât mai multor cerinţe ale suferinzilor de inimă, de boli stomacale şi intestinale. In timpul agresiunii fasciste, scurta şedere a ocupanţilor germani a provocat pagube de peste 55 mi­lioane ruble. La retragere, nemţii au aruna­t în aer multe sanatorii şi clinica institutului balneologic. Reconstrucţia a început chiar în timpul războiului, imediat după izgonirea invadatorilor, restau­­rându-se până în prezent 23 de sana­torii. Deasemeni, comisiunea de cercetări sanitară-bacteriologică a pus la punct debitul isvoarelor, controlând în mod permanent ca­litatea apelor minerale. Prin lu­crările făcute, debitul a fost mă­rit de 4 ori şi jumătate, faţă de perioada dinainte de Revoluţi©. Astăzi, debitul isvoarelor face faţă în întregime cerinţelor actuale ale staţiunii. Esentuki nu este celebra numai prin calitatea şi eficacitatea ape­lor sale minerale. Localitatea mai posedă un nămol cu minunate efecte curative. Clinica terapeutică de nămol din Esentuki este consi­derată cea mai bună şi cea mai modernă din Europa. Până la Re­voluţie, in clinică se făceau 48 mii tratamente, in anul 1927, po­sibilităţile ei s’au ridicat până la 150.000 de tratamente, iar în aju­nul răsboiului, sa ajunsese la 400.000 tratamente anual. Pentru restaurarea lui, s’au cheltuit după războiu 2 milioane ruble. Cadrele medicale sunt foarte numeroase şi numără specialişti, care ocupă acest loc de 15—40 ani. Comisiuni ştiinţifice medicale, compuse din somităţi ale ştiinţei sovietice, studiază în mod perma­nent calitatea apelor minerale şi băută noui isvoare în bogatele Snfc prejurimi. Localitatea mai posedă­­ nume­roase laboratorii, cabine curative- diagnostice, instauţii Roemitgen, cabinete fizico-terapeutice, cabi­nete biochimice şi electrocar bio­grafice. Pentru utilarea şi reconstrucţia acestei staţiuni termale, guvernul a făcut importante cheltueli. Anul trecut au fost învestite 11,5 mili­oane de ruble anul acesta, peste 13 milioane ruble, iar după preve­derile planuilui cincinal postbelic se vor cheltui in anul 1950 40 mi­i­lioane ruble. Astfel, în 1950, staţiunea va pu­tea deservi anual 57 mii de oameni trimişi de asigurările sociale sau pe socoteala întreprinderilor la care lucrează. O mică parte din­­tre vizitatori­ — acei care au sa­larii foarte mari — sunt obligaţi să-şi plătească întreţinerea. Este încă un exemplu de felul în care toata avuturile ţării sovie­tice sunt puse la dispoziția­­ spre folosul poporului. RESTAURAREA PICTURILOR VECHI­ ­Ştiinţa restaurării monumente­lor de artă este una dintre cele mai tinere şi desvoltarea ei, pe baze moderne şi riguros ştiinţi­fice, se datoreşte în primul rând lucrărilor de specialitate ale sa­vanţilor sovietici. In anii de după revoluţie, a­­ranjarea muzeelor, repararea ta­blourilor vechi, identificarea pân­zelor necunoscute, reconstituirea celor deteriorate, toate acestea au constituit probleme de­ mare importanţă pentru specialişti. Până atunci, tablourile vechi şi deteriorate sau înegrite de vreme erau reconstituite prin adăugarea de nouă straturi de culoare, prin „îndreptări“, care, prin repetare, ajungeau să difor­meze și să falsifice opera de artă originală.­­ După câteva ase­menea reînoiri, nu mai rămânea nimic din vechiul tablou. Prin aceste procedee s-a pier­dut uriaa a numeroase tablouri datorite maeştrilor vechi. Datorită metodelor noui şi ştiinţifice ale specialiştilor so­vietici, o seamă de tablouri ne­cunoscute au fost descoperite sub cojile de culoare succesive, depuse de „restauratorii de ta­blouri“. Prin procedeele de spă­lare sovietice s-a descoperit că icoana Mitropolitului Kiprian, găsită în clopotniţa Ivan cel Mare din Kremlin şi lucrată în sec. XVIII, era zugrăvită, prin repetate restaurări, deasupra u­­nei picturi de la începutul se­colului al XVII-lea şi înfăţişând pe mitropolitul Moscovei, Frog­­nost. Prin aceleaşi procedee, s-a descoperit că un tablou de Franz Hals, afla­t la muzeul din Edin­burg, era de fapt o retuşare a­­pocrifă, aplicată deasupra origi­nalului şi deformând însăşi com­poziţia iniţială. Tabloul înfăţişa un bătrân cu un pahar de vin în mână. Intr'una din gravurile contimporane acestui tablou, e­­xista aceeaşi figură, numai că paharul era înlocuit cu un cra- I niu. Procedându-se la „spălarea“ I chimică a tabloului, s-a găsit dedesubtul stratului apocrif ori­ginalul, aşa cum era cunoscut p­in gravurile contimporane. în­locuirea craniului cu paharul o operase un „restauratori1. Atelierele centrale de restau­rare din URSS, prin experienţa şi­ munca lor de ani de zile, au făcut mari descoperiri şi au adus multe îmbunătăţiri artei de re­constituire a operelor de stat. Principiile conducătoare ale specialiştilor sovietici sunt fide­litatea faţă de opera originală, interdicţia de a introduce un e­­lement nou, chiar dacă este a­­semănător, interdicţia de revop­­sire a originalului, şi, dimpotri­vă, descoperirea stratului iniţial şi eliberarea lui de straturile de vopsele suprapuse. Atelierele centrale de recons­tituire, înfiinţate în 1918, au al­cătuit un plan de muncă şi lu­crările lor au dus la importante descoperiri, epocale în istoria artelor. De pildă, celebra icoană a Maicii Domnului din Vladi­­b­ursc, restaurată după metodele sovietice, s’a dovedit a fi un monument de artă din secolul XI, fapt care a prilejuit o re­considerare a tuturor ipotezelor privitoare la evoluţia picturii europene. Ea a dovedit că prio­ritatea în redarea realistă a Maicii Domnului revine artei ruse, nu renaşterii italiene. Prin aceleaşi mijloace ştiinţifice a fost descoperită „Troiţa” lui Rublev, un monument de artă picturală a secolului XV-lea. •Sub straturile suprapuse ale altor icoane vechi au fost găsite alte importante opere ale lui Andrei Rublev, între care celebra icoa­nă a lui Spas, cu un colorit minunat, întâlnit, mai târziu cu un secol, abia în opera lui Ti­zian. Dar atelierele de cercetări şi de restaurare au mai realizat lucrări importante şi în alte do­menii plastice. De pildă, în e­­pele ale frescelor. Restaurarea frescelor catedralei Sf. Dumitru din Vladimir sau ale Catedralei Sf. Sofia din Kiev au demons­trat că iconarii ruşi, prin carac- t terul realist al operelor lor, au fost premergării pictorilor din Occident. In opera de restaurare, o pro­blemă importantă este aceea a păstrării straturilor ridicate de pe tabloul original. Multe expe­rienţe au reuşit şi, în special, restauratorul Iutkin a găsit o metodă proprie pentru păstrarea straturilor suprapuse. In acelaş domeniu, mai trebuie notate lucrările de restaurare a zugrăvelii unei vechi şi celebre case din Moscova, fostă odinioa­ră palatul prinţului Gau­ţin, sub straturile de zugrăveli mai re­cente, s’a găsit intactă o decora­­ţie din secolul al XVII-lea, resta­bilită perfect, prin procedeele specialiştilor sovietici. Prin desvoltarea acestei arte, specialiştii sovietici au dat la iveală o seamă de monumente necunoscute ale artei plastice şi, prin însuşi acest fapt, au des­chis nouă perspective şi noul cate de interpretare a diferitelor epoci din evoluţia artei plastice în Europa. S’A DESCHIS AL OPTULEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN FINLANDA Helsinki, 31 (Rdaor). — TASS transmite: Cel de al optulea congres al Partidului Comunist din Fin­landa, s'a deschis la 29 August la Helsinki, în prezenţa a 403 delegaţi. Congresul a fost deschis de preşedintele partidului, Uush­alo, care a arătat în cuvântarea sa, că Partidul Comunist din Fin­landa are 53.227 de membri. Or­ganizaţiile partidului continuă să crească şi să se întărească, în ciuda manevrelor reacţiunii. Congresul a fost salutat de Harry Pollitt, în numele Parti­dului Comunist britanic; de Se­­rensen, în numele Partidului Co­munist din Danemarca; Joboro, în numele Partidului celor ce muncesc din Ungaria; Levk­en, în numele Partidului Comunist din Norvegia; Popelj, in numele Partidului Muncitoresc din Polo± nia; Stoica, în numele Partidului Muncitoresc Român, şi Linde Ruth, în numele Partidului Com­munist din Suedia. • Hy! In faţa Congresului au fost citite mesagii de salut din part* tea Comitetului Central al Par-­ tidului Comunist (bolşevic) din Uniunea Sovietică, din partea partidelor comuniste italian, spa­niol şi cehoslovac, ca şi din par­tea Comitetului Central al Par-­ tidului Muncitoresc bulgar. Reprezentanţii Uniunii Demo­cratice a poporului din Finlan­da, ai Federaţiei Centrale a sin­dicatelor finlandeze, ai Asocia-,­ţiei pentru prietenia Sovieto-, Finlandeză şi ai altor organi­zaţii democratice, au adus sa­lutul lor Congresului. COSilER JUDMClAU qUnSSKBE&SHHHEM Escrocheriile unui­ fals ijigiiTerV EVAZIUNI FISCALE, ~ '1 CONDAMNĂRI Şl TRIMITEM Numeul Gh. Nedelcovici, din GaL Griviţei 68, dându-se drept inginer cu serviciul în Ministerul Afacerilor Interne S. S. I., a săvârşit o serie de escrocherii, fie direct, fie prin mijlocirea femeii Elisabeta Nicules­­cu, din Str. Vasile Lascăr 8,­ care-i recomanda persoanelor cari­ aveau nevoe de paşapoarte, de vize de plecare, de vize pentru prelun­girea de şedere în ţara, etc. In urma reclamaţiun­ilor celor în­şelaţi... în aşteptările lor şi cu ba­­­nii pe cari i-au dat, atât falsul in­giner funcţionar şi intermediara lui au fost arestaţi de poliţie, anche­taţi şi înaintaţi parchetului. D. procuror Gh. Buzoianu a dat­­ în privinţa lor rechizitorul de deschi­derea acţiunii publice pentru excro­­cherie şi uz ilegal pe titluri. In rechizitor se arată între altele că Nedelcovici, prezentându-se d-nelor Elizabeta şi Ema Gore drept inginer şi funcţionar la serviciul mai sus arătat, s’a oferit­­să înles­nească plecarea din ţară a celei dintâi cu un tren sanitar, — a­­ceasta în schimbul sumei de 60.000 lei pe care escrocul i-a şi încasat. De la d. Vintilă Ştefănescu, că­ruia i-a promis că-i va scoate un paşaport, a luat suma de 50.000 lei, din care a restituit jumătate când s’a văzut încolţit de către d. Ştefă­nescu, c­ăruia nu-i făcuse serviciu’, convenit. Elizabeth Niculescu, care găsea „clienţii” primea partea ei de la Ne­delcovici. Ea convenise ca un domn Andrei Stoessel supus străin să-i obţină prelungirea şederii în ţară, prin Nedelcovici, fixând „onorarul” la suma de 50.000 lei. Cererea de prelungire a fost transmisă de „Eli­­zabeta Niculescu lui Nedelcovici, la care a fost găsită de către poliţie cu prilejul arestării acestuia. Tot prin Elizabeta Niculescu se „aranjase” plecarea clandestină din ţară a două persoane, Nedelcovici u­rmând să încaseze câte 200.000 lei de fiecare persoană, iar Eliza­beta Niculescu câte 25.000 lei. Cu prilejul arestării lui Nedelco­vici au mai fost găsite la el şi paşa­poartele d-lor Engler şi Leopold Valy, pentru cari dânsul se anga­jase ca în schimbul unor sume, să le obţină viza de eşire dn ţară. Nedelcovici şi Elizabeta Niculescu au fost trimişi sub pază cabinetului de instrucţie unde vor avea să fie cercetaţi atât pentru faptele mai sus enunţate, cât şi în privinţa întregii activităţi frauduloase des­făşurate de ei. ESCROCHERIE PE ACELAŞ TEMA Parchetul a deschis tot­uri acţiune publică pentru excrocherie şi uz de titluri false împotriva lor: Cuban Hamparţun din Str. Dristorului 63, Măgărdici Manuchian din cat. Călă­raşi 218 şi Gheorghe Papaioanid din Str. Petru Maior 75,­­ trimiţân­­du-i arestaţi cabinetului de instruc­ţie.In rechizitor se arată că Măgar­­dici recomandase d-lui Ovanes A­­pranian pe ruda sa Hamparţun ca a­­vând trecere la prefectura poliţiei şi în măsură să intervină pentru pu­nerea în libertate a lui Adamir Ha­­gimian, ginerele d-lui Ovanes A­­pranian. Hamparţun a cerut 50.000 lei ca să-i facă acest serviciu, spu­nând că banii trebue să-i dea co­misarului respectiv cu care se află în legătură. D. Ovanes i-a dat o primă tranşă de 30.000 lei, aştep­tând să vadă rezultatul. Hampartun n’a făcut în realita­te nicio intervenţie şi contând probabil că cel care a dat banii nu va avea curajul să reclame, — a avut el în schimb curajul ca să insiste pe lângă Ovanes ca să-i numere şi restul. Şi fiindcă acesta nu mai înţelegea să se lase înşe­lat şi cu alţi bani, Hamparţun a recurs la un mijloc de presiune. A avut îndrăzneala să vină la O­­vanes cu­ un oarecare Gh. Papa­ioanid, care s’a dat drept poliţist, pentru ca prin aceasta Hamparţun să dovedească legăturile lui cu organele poliţiei. Fiindcă nici cu acest mijoc n’a reuşit să scoată banii, Hampartun a încercat a­­ceasta pe lângă fiul lui Oyanes, căruia de asemenea Papaioanid s-a recomandat drept poliţist. Toate acestea au fost stabilite de cercetările poliţiei judiciare. CONDAMNAŢI DE INSTAN­ŢELE DE SABOTAJ Secţia I-a sabotaj a condamnat la 6 luni închisoare şi 40.000 lei amefidă, pe George Fischman, pentru că în calitate de administra­­tor-delegat al soc. anon. „Tres­chic” — magazin de stofe şi mă­­tăsur, situat în Bulev. Gen. Ma­­gheru 3, a cumpărat fără facturi diferite cantităţi de mărfuri, săvâr­şind prin aceasta delictul de sabo­tare a măsurilor pentru dirijarea economiei naţionale.­­ Aceeaş secţie a condamnat la 4 ani închisoare şi 40.000 lei a­­mendă , pe Haim Goldstein, din şos. Bonaparte 54, pentru că în ca­litate de coproprietar al întreprin­derii „Materisol” a dat altă desti­naţie unei cantităţi de 50 tone smoală. Acest material fusese ob­ţinut de numita întreprindere, prin deblocare, de la Ministerul Minelor şi Petrolului, fiind programată pentru necesităţile primăriei Ca­pitalei şi a altor autorităţi publice. In loc s-o întrebuinţeze scopului pentru care fusese atribuită, incul­patul a vândut-o societăţii „Via”. — Teodor Vlass, comerciant din piaţa Gemeni, a fost condamnat de secţia I, la un an închisoare şi 30.000 lei amendă, pentru faptul de a fi pus în vânzare smântână conţinând corpi­ graşi în proporţie mai mică decât cea reglementară. — Dum. Papazoglu, proprietarul firmei „Mesageria” din str. Alex. Sahia 76, a fost condamnat de sec­ţia III-a la 2 luni închisoare, fiindcă n’a declarat la stoc 13 butoaie de fosfat de sodiu şi 30 rulmenţi, pe cari continua să le deţină fără acte de provenienţă. IN JUDECATA Gr. Stănescu-Teodoru, fost audi cat şi Ion Marinescu-Branişte, cari se găsesc arestaţi, pentru o serie de infracţiuni la legile penale şi e­­­conomice, săvârşite în calitate de conducători ai societăţilor „Exarra” şi „Sincomec”, au fost judecaţi de instanţa de sabotaj,secţia IlI-a, pen­tru evaziune fiscală comisă la Soex „Exarra”. Ei au fost condamnaţi la câte 4 ani închisoare şi câte 30.000 lei a­­mendă.­­ Au fost trimişi în judecata secţiei III-a a instanţei de sabotaj, sub inculparea de evaziune fiscală următorii: Victor Anghel din str. Ziduri în­tre Vii 25, în calitate de ad­tor de­legat al soc. anon. „Uxus” cu sediul în str. Dr. Marcovici 9, pentru ne­plata sumei de 4.605.600 lei, impo­zit pe cifra de afaceri și amenzi. _ Iosef Cannei, din str. Mitropolitul Grigore 24 bis, în calitate de ad­tor, delegat al soc. anon. „Zidarul”, cu sediul în Şos. Viilor 82, pentru ne-­ plata sumei de 879.860 lei, impozit pe salarii, cu majorări şi amenzi. INCULPAŢI DE SABOTAJ Nic. Topoloagă, din str. Brezoia­­nu 37, a fost trimis arestat în faţa­ instanţei de sabotaj, pentru crimă de sabotare a economiei naţionale, prin aceea că fiind în serviciul Soc. Comerciale în calitate de casier la compartimentul 3 din Piaţa Kisselef, a sustras în diferite rânduri măr­furi din acel magazin.­­ Tot astfel Leana Const. Floa-' rea şi Ana Dinu din Cioplea-Du­­deşti, şi Vasile Neagu din str. Sal­vator 165, au fost trimise arestate în judecată, pentru crima de sabo­tare, comisă prin furt de materiale de la întreprinderea de ţesătorie „Dâmboviţa”, în serviciul căreia erau. — Dom. Ionescu, din Breaza-Pra­­hova, a fost trimis în judecată pen­tru crima de sabotaj comisă prin aceea că, fiind în serviciul Soc. cen­trale de gaz metan, a sustras din­­tr’un birou 12.000 coli de hârtie. POPULAŢIA DANEZĂ CERE RETRAGEREA AMERICANILOR DIN GROENLANDA Copenhaga, 91 (Hector), — „Tass” transmite: La 29 August au avut loc în în­treaga Danemarcă meetinguri închi­nate celei de a cincea aniversări a ruperii relaţiilor dintre guvernul danez şi Germania hitlerista. Ora­torii de la aceste meetinguri au su­bliniat că reacţiunea din Danemar­ca încearcă să discrediteze pe par­ticipanţii la mişcarea de rezistenţă, datorită cărora guvernul danez de pe acea vreme a fost obligat să de­misioneze. Mai mulţi vorbitori au subliniat faptul că trupele americane ocupă încă baze militare în Groenlanda. Ei au cerut retragerea acestor trupe. Cu prilejul meetingului convocat de Partidul Comunist danez la Co­penhaga, s-a votat în unanimitate o rezoluţie în care cei 40.000 de par­ticipanţi şi-au exprimat voinţa de neînfrânt, de a lupta pentru liber­­carea independenţa şi progresul ţării, tot astfel cum au luptat şi sud ocupaţia germană. --------©♦©-------­ Condamnări la moarte in Grecia Atena 31 (Rador). ■— Franca Presse transmite: Tribunalul militar din Larisa (Th'X­alia) a pronunțat 6 condam­nări la moarte împotriva patrio­ţilor. greci. A APARUT Nr 4 (AUGUST 1948) DIN Cupei­nsul. PROBLEMA DUNĂRII . C. A. DEBORIN : Statul U.S.A. în slujba monopolurilor capitaliste. A. GALIN: Apostolii imperialiști ai Vaticanului. M. ALEXEIEV: Uniunea Indiană și Pakistanul. G. VRONSKI: Platforma Partid­ului Progresist din Statele Unite. C. VERŞININ, Uniunea Sovietică — mare putere aeriană. Comentarii. Documentar. Conferinţa Dunării. Textul Convenţiei anuaren* w Din dezbaterile Conferinţei.

Next