Universul, octombrie 1949 (Anul 66, nr. 229-255)

1949-10-01 / nr. 229

POPOARELE DE PRETUTINDENI LUPTA PENTRU PACE FRANJ* Ziua internaţională a luptei pen­tru Pace galvanizează toate ener­­giile de pretutindeni, oglindite in pregătirile din ce în ce mai in­tense, care se fac în cinstea zilei de 2 Octombrie. Patru ştafete ale Păcii, pornite din Reims, Aups, Saint-Rapui şi Saint-Cyr, vor sosi în această zi la Toulon, iar după amiază se vor desfăşura meeting­uri şi defilări. Toate manifestaţiile vor fi organi­zate numai cimitreala, pentru ca după masă caravanele păcii, for­mate in diferite regiuni, să poată ajunge la Toulon. Ziua de 2 Octombrie va fi săr­bătorita in acest oraş prin mani­festări artistice şi sportive, urmate de un bal.­­ Minerii din bazinele carbo­nifere franceze continui să-şi ex­prime prin vot dorinţa de pace. Astfel, cu toata epoziţiuile« direc­ţiunii, care a cerut concursul jan­darmilor, din totalul de 1105 mi­neri de la puţul nr. 3 din Auchel, 1144 au votat pentru pace, La puţul nr. 4 au luat parte la vot 00 la «ota din muncitori. La Auchy-les- Mines, puţul nr. 8, au votat 574 ruşi din 577 eoţi au fost prezenţi. Minerii francezi, uniţi in jurul steagului păcii, luptă hotărît con­tra aţâţătorilor la un nou război. CiH©SL©¥A0!A Săptămâna 25 Septembrie — 2 Octombrie a fost consacrată, de Comitetul cehoslovac al Partizani­lor Păcii, lupte­ pentru pace, sub leimnea : „Muenchen nu se va re­peta”. Amploarea deosebită a ace­stor campanii este dată de mobi­lizarea ce s’a făcut în rândurile organizaţiilor sindicale de intelec­tuali, femei şi tineret, f»©l0N!A La T^bFaa (Silpila), ca in­ toate oraşe!» Poloniei, dealtfel, s'a* des­făşurat un uriaş meeting pentru psee, la care au participat 40.000 oameni. A fost adoptată o rez­o­luţie, care spune, intre­ altele: ,,Niciodată nu vor reveni zilei« groaznice din Septembrie 1830, căci milioanele de oameni, massele popule din lumea întreagă, se ridică pentru apărarea păcii"'. Congresul Naţional al Uniunii Belgiene se va desfăşura la Bru­xelles, în zilele de 14, 15 şi 15 Octombrie, pentru apărarea păcii. Cele dintâi două zile vor fi re­servate dezbaterilor congresului, la care vor participa delegaţii di­verselor comitete regionale şi de­legaţii appulsaţiilor afiliate, iar la 10 Octombrie, se va desfăşura o impunătoare manifestaţie publică pentru pace, MAREA BRITANIE In numele colir 27,000 membri ai secţiunii Uniunii Naţionale a muncitorilor feroviari din Man­chester, a fost adoptată o rezoluţie care, printre altele, cere retrage­­rea trupelor americane alfuite In Anglia şi protestează c­ontrun can­tonării acestor trupe americane pe teritoriul Marei Britanii „dat fiind făptui ca prezenţa lor în Anglia nu corespunde intereselor păcii”. BRAZILIA Cu toată teroarea deslănţuită de organele poliţieneşti, — anunţă ziarul „Vas­­persila" — nenumă­rate meetinguri au fost organizate de partizanii păcii in oraşele Bra­ziliei I la Rio de Janeiro, Bahia, Minasgerais, Porto-Alegre ş. a. INPÎA La sfârşitul unui impozant mee­ting pentru pace, ţinut la Firusa­­bad, s-a adoptat o rezoluţie ce cu­prinde, printre altele, următoarele: „Niciodată, muncitorii hinduşi nu vor lupta Împotriva Uniunii Sovie­tice, marca apărătoare a Păcii si a democraţiei. Dacă imperialiştii vor încerca să ne transforme tara intr'o bază militară de atac îm­potriva Uniunii Sovietice, ei se vor lovi de rezistenţa viguroasă a po­porului hindus, clasa muncitoare din India aliată cu muncitorimea din lumea întreagă va lupta pen­tru Pace, democraţie şi socialism”. Se mai cere, intr’o altă rezolu­ţie, ca guvernul Indiei să rupă ne­întârziat orice relaţii cu Imperiul Britanic, să reducă bugetul ar­matei şi poliţiei şi, din economiile realizate în acest­ chip, să se dea de lucru şomerilor şi să se fabri­ce obiecte de primă necesitate­ In ziua di­n Octombrie, odăii cu sărbătorirea gliei internaţionale a luptei pentru pici, Conjitctul finlandez al partizanilor pada­va ţine şi Congresul sin. Prin campania intensă pe care o duce, Comitetul emită să adân­cească şi mai mult In rândurile intelectualilor mişcarea pentru pape şi, în acest scop, vor fi in­vitaţi la congres m­ im?r­,ş!­eamenî de litere din străinătate, DANEMARCA Săptămâna păcii se va desfăşura, in Danemarca. Intre § şi 0 ce­­tofilbric. Refuzându-ILse autorizau? de a tine un melting la '1 Octombrie. Intr'o sală din Copenhaga, parti­zanii danezi ai păcii au heterat să organizeze un meeting pen­­tru pace, la 5­­ictombrie, in cea mai mare sau din Capitala. MIXIC Federaţia tineretului mexican — aşa cum anunţă „Nntieres de lîey" a publicat o decliratie in care se spune că tineruUi­ mexican nu va participa niciodată la un răz­boi de agresiune, , „II Popular", apărând la Mexic, anunţă ca fostul preşedinte al ţă­rii, de la Huerta, a declarat ca va fi prijini conferinţa partizanilor păcii, URUGUAY Ţinută de curând la Med­mideo, Conferinţa Naţională a Partizanilor Păcii a adoptat rezoluţii rmica aţâţătorilor la un nou război, pentru sprijinirea şi apărarea eco­nomiei naţionale şi contra ratifică­rii pactului Quintad'nîia, onerater de război, in aceeaşi conferinţă, s'a cerut strângerea legăturilor de prietenie cu Uniunea Sovietică şi cu toate ţările, pentru prohibirea armelor atomice, cmilia persecuţiilor le care sunt supuşi p­u­deştii păcii. La sfârşit, s'a întârit participa­rea la Ziua internaţionala a luptei pentru pace, după cele o sută de întreceri pregalitoare din Capitală- Duminică, atât la Montevideo ei* şi în toate marile oraşe, se vor desfăşura mari manifestaţii pen­tru pace. BELGIA Fî Nl AN DA im INTERNAŢIONALĂ A LUPTEI PENTRU PACE V CONSTITUI UN AVERTISMENT FORMIDABIL DAI CELOR CARI IGNOREAZĂ ÎNVĂŢ­ĂMINTELE ISTORII) Un articol publicat in revista Timpuri Noi“ Aissgpya­yn (Agerpres) TASS transmite­­: Revista „timpuri Noi“ publică în ultimul său număr un articol întitulat „Gea de a 4-a sesiune a Adunării Generale" în rare serie printre altele ! Propunerile supuse ia Numele guvernului sovietic de către A. I. Vânşiski, conducătorul delegaţiei­­ sovietice, la cea de a 4-a sesiune­­ a Adunării fieneraie care s'a (Ies- ! CÎi'fS la 20 Septembrie la New- York, constituie o noua contribu­­ţie a marii ţări a socialismului la apărarea păcii şi securităţii inter­­naţionale. Importanţa şi semnificaţia aces-­­ tor propimeri ale Uniunii Sovietic­­­ce sunt extrem de limpezi. Ele au­­ ca scop direct apărarea păcii şi a­­ securităţii popoarelor- Din arcaş- , tă canat, propunerile sovietice, au stârnit o vie aprobare in lagărul­­ partizanilor păcii şi se bucură de sprijinul neprecupeţit al maselor populare din toate ţările. In lumina propunerilor sovietice, eforturile blacuhii anglo-smsriean de a submina Organizaţia Naţiu­nilor Unite, de a-i sdrimoini fe­­miliile şi de a transforma intr'o unealtă a planurilor imperialiste, a­­par incă şi mai sinistre, şi pa fapt ce oferă Adunării Ge­nerale reprezentanţii Washington­­ului şi ai Londrei . Secretarul de stat Ache&Pil, conducătorul delegaţiei americane, propune din nou, aşa cum a pro­pus de atâtea ori înainte, ca Adu­­narea Cioneranu să suporte din nou elucubraţiile comisiilor pentru Bai­­capi şi poreea, a căror formare a constituit o violare a Chartei O­­­ N. U. El cere să se facă interven­­ţii ilegale în afacerile interne ale R. p. Ungară, R. P. Bulgaria şi R. p. R­, citând minciuni despre ...violarea libertăţii religioase d­in aceste ţări, un­de priveşte problemele esen­ţiale ca interzicerea armei atomi­­ce şi reducerea înarmărilor, este lmpede că secretarul de stat al­­ Statelor Unite ar dori să condam­­ţ­ne O­ N.U. la o atitudine pasiva, a chosen evită cu grijă chestiunea Interzicerii armei atomice şi­­ face din nou planuri pentru stabilirea dominatiei americane în domeniul energiei atomice sub masea „com­ trolului international“, în privinţa reducerii înarmărilor, conducătorul delegaţiei americane declară că, în prezent nu există „o perspectiva imediată a unui acord universal". Cu alte cuvinte, delegaţia amer­rccaă ar dori ca Organizaţia Na­ţiunilor Unite să închidă ochii in faţa cursei frenetice 3 m­armuritor şi să joace rolul de paravan in spatele căruia monopeliştii din Wall Street să-şi poată duce mun­­ca nestingheriţi. Pentru acest scop, s’a reluat sistemul de a se aproba cu ajutorul masinii de vot, hotărîri care" sunt pe placul imperialiştilor americani, transformarea Organizaţiei Na­­ţiuniîor Unite intr'o unealtă a po­liticii imperialiste îndreptată îm­potriva Uniunii Sovietice şi a ţă­rilor de democraţie populară, a­­ceasta este sarcina dată politicie­nilor din Washington şi Londra de către stăpânii lor, monopolurile ca­pitaliste, care sa strâmtase să-şi impună voinţa întregei lumi. Plecare propunere a Uniunii So­vietice care are ca scop apărarea păcii şi înlăturarea ameninţării răzz­boiului este primită cu ostilitate in rap­tul imperialiştilor şi al la­­cheilor lor. Dar, duşmanilor păcii le vine din ce in ce mai greu să-şi urzească intrigile lor sinistre, Uniunea Sovietică demască im continuu toate maşina ilum­i­­ată* ţăranilor la război- Politica sovie­­tică de apărare a păcii se bucură de sprijinul neprecupeţit al tutu­­ror­ popoarelor-Duşmanii păcii si-au bazat OBI* fapta lor principală pe arma ato­mică. Ei şi-au făcut socotelile pe baza punerii în aplicare a planu­rilor lor maniace de supremaţie mondială cu ajutorul ameninţărilor şi a şantajului. lată de ce ei se nu­pun cu încăpăţânare interzicerii ar­mei atomice, aţâţând şi mai mult isteria războiului. Se ştie că nimeni nu se preti­n­­ţeşte să atace Statele Unite. Deşi posedă arma atomică, guvernul so­vietic rămâne şi intenţionează să rămână şi un viitor pe vechea sa poziţie, cerând insistent interzice­rea necondiţionată a folosirii aces­tei arme, încă din I. V. Stalin a apus: Politica noastră e eterna asta limpede. Este politica menţinerii păcii şi a întăririi relaţiilor comer­ciale cu toate tarile- p.R.gr. nu se­ gândeşte să ameninţe pe nimeni şi cu atât mai puţin să atace pe ci­neva. Noi suntem pentru pace şi apăram cauza păcii. Dar noi nu ne tem­en de ameninţări şi suntem pata să răspundem cu lovituri la loviturile provocatorilor de război". Vorbind in Martie 1 HDD, de po­litica externa a statului sovietic, 3udri­ acta, 29 (Agerprea). — „Tars" transmite! 1Zi3rului din Budaörsi» publieb apg’ut rdresat da pomitetul per­manest n! Genpeesulul Mondifi ai Fortisanfor Păcii întregii ome­niri progresist» m prilejul zilei de 3 oftombrip, ?Am Interna*­ţională a luptei pentru pace. Gomitetul permanent ungar al Uengpsspiui Mondial »1 Partiza­nilor nleu a dat publicităţi! nn unei în care arată pă poporul ungur se află jp primele rânduri ale celor «are luptă pentru apă­rarea păcii. Poporul ungar, declară apelul, I­­. Stalin a subliniat din nou: „Noi suntem pentru pace şi pentru întărirea legăturilor comerciale cu toate tarile , noi stăm şi vom sta pe această poziţie în măsura în care aceste tari vor păstra aceleaşi relaţii cu Uniunea Sovietica în mă­sura in care ele nu vor încerca să calce interesele tarii noastre“. Uniunea Sovietică a rămas şi continuă să rămână credincioasă principiilor exprimate in aceste cu­vinte ale conducătorului său. A­­cestea sunt principiile care stau la baza propunerilor supuse »cum de delegaţia sovietică celei de a 4-a sesiuni a Adunării Generale, Gu­vernul sovietic cere celor cinci mari puteri să încheie un pact pentru întărirea păcii. Această pro­punere exprimă interesele întregei omeniri iubitoare de pace. Cea de a 4-a sesiune a Adunării Generale s’a deschis intr'un mo­ment când în ciuda eforturilor fe­brile ale aţâţătorilor la război care fac tot posibilul pentru a otrăvi atmosfera internaţională mişcarea pentru apărarea păcii a fost în­­tr'adevăr proporţii uriaşe, z­iua Internaţională a luptei pen­tru nace — impresionanta demon­straţie pentru pace a maselor care va avea loc la 1 Octombrie — va constitui un avertisment formida­bil dat celor care­ ignorează învă­ţămintele istoriei şi doresc să a­­nime­ din nou popoarele în vâltoa­rea unui război sângeros. Adunarea Generală a Organiza­ţiei Naţiunilor Unite, a cărei f­ har­­tă conţine angajamentul solemn de a se face totul pentru salvarea o­­menirii de la nenorocirile unu­i nou război, trebue să dea ascultare gla­surilor milioanelor de oameni care se opun aţâţătorilor la un război în numele unei păci trainice şi al prieteniei intre popoare. Aceste milioane de oameni aş­teaptă dela ONU să-şi îndesti­­neaseă marea sa sarcină,­­ sar­cina menţinerii păcii şi a securităţii internaţionale, îşi ia d­rsakîm­entul sa ji­s d.rept legăturile de prietenie r,u marea condulatoare a luptei pentru pare. Uniunea Sovietică, si pis* treze a'in.Tjţ­a de nezdruncinat eu ţările de democraţie pnpui^ică si prietenia eu fi»ate ponaarele lu- Htoare de naee din întreaga (mPonarul ungar, declari apelul ta continuare, v» sărbători ziua de 2 Octombrie conştiint de vie­ tari» obţinută Jp ţara ta fp ca­­drul Juntei popoarelor din în­treaga lume pentru nftee, Banda de cumplotigti şi spioni din solda aţâţătorilor la război imperialişti, rare a incerpat să răgeteră libertatea si indepep, den(â ft,p. Ungari a fost denum­eai» şi isi va primi pedeapsa bine meritată. Astfel p.p. Ungară nu numai că a pus in imposibilitate de a face vreun rău ps rei mai prime,idioţi duşmani ai poporului, dar a »dus prin a ceasta şi un în­semnat serviciu întregului front internaţional al păcii D? gîitift internaţională » lup­tei pentru pape, declară nu în­­cheere apelul, noi nu vom lua angajamentul să apărăm cu şi mai multă hotărâre pacea şi să iuvităm prin toate mijloacele îm­­potriv» »ţlţăfişrilor­­» un nou război care trimit spioni şi asa­sini în ţara noastră. Ne luăm an­gajamentul să muncim cu si oşti­­inţă pentru a întări mai departe Repu­blica noastră Populară. Poporul imitur su fit Ia in primele rânduri ale celor care luptă pentru apărarea păcii A apărut: Nr. 10 (77) în limbile rusă, română, franceză, engleză şi germană „PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAŢIE POPULARĂ" Bucureşti Organ al Biroului inform.gdv al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti AU MAR­­ ARTICOL RF­ FOND Apărarea păcii este cauza tuturor popoarelor din lume, , , M. HORVATH — Demascarea şi lichidarea bandei lui Rajk, L. TOLO,UNOV — Judecata poporului G. MATTHEWS — Apologeţii capitalismului I. CHiŞiNEVSCHi — Munca educativă in rândurile intelectualilor A. DRUGOV — Creşterea şomajului In ţările capitaliste, v. PESZi — Muncitorii din Finlanda luptă pentru pâine şi libertate, I. MAREK -- Note politice, Informaţii — Cronici Apare în fiecare Vineri De vânzare la toate magazinele „Librăria Noastrâ" şi la luate actoşcurile * , LIT­S ÜNIVERSÜE etingul pentru Pace dels uziciele „Semănicoarra” ssz,v.T.­. REZULTATELE PRELIMINARE SIE PLEBISCITULUI pentru pace in franţa Paris, 20 ,Agerpres). — După­­ cum transmite TASS, ziarul „l'Hu­­manit*" publică rezultatele preli* minare iile plebiscitului pentru pa* I ce în aproximativ 20 de localităţi şi în numeroase sectoare din Pa­ris. Potrivit acestor date, numai la Paris 200.000 cetăţeni au votat pentru pace. In ciuda autorităţilor care In nu­meroase departamente i-au împie­­dicat pe organizatorii plebiscitu­lui pentru pace sft-şi dacă activi­tatea, plebiscitul s'a desfăşurat cu queees, bucurându-se de participa­rea păturilor celor mai largi ale populaţiei, fără deosebire de con­vingeri politice şi credinţe reli­gioase. Comitetul naţional al Uniunii­­Lt seratului republican francez a a­­dresat un apel tineretului, îndem­­nându-l să participe cât mai activ la plebiscitul pentru pace şi la de­monstraţiile care vor avea loc cu prilejul sărbătoririi Zilei Interna­ţionale a luptei pentru pace. Comitetul naţional al Uniunii ti­nerelor franceze a hotărît să or­­­ganizeze la 1 octombrie un ple­biscit pentru pace printre tineretul din şcoli şi din institutele supe­­rioare din întreaga țară, Comitetul sprijină de asemenea inițiativa U­­niunii femeilor franceze de a or­ganiza la 31 Septembrie Ziua îm­potriva războiului colonial din Vietnam. PIONIERII AU DESCHIS NOUL AN SCOLAR nmr» ADUNARE FESTIVA la TEATRUL ClUUiSNI Cuvântânie restit© ti©, Rosea Aurora, membru in Birou­ C. C. al U. T. M., responsabila Sectiei de pionieri, Gh. Florescu, secretar al C. G. al U. T. M., Feodorova, secretara Comitetului Central al Gomsomolului din U. R. S. S. Intr'o atmosfera de cald entu­ziasm tineresc, a avut loc Miercuri după amiază, în sala faat­ului MuneitPFăi? G,R,R, Qiuiești, o adunare festivă a pionierilor, cu prileju! deschiderii noului an șco­lar. Au asistat membri ai C,C, al P.M,R„ membri ai Guvernului, ai c.q, ai u,T.M„ ai Comitetului Pro­­vizoriu al Capitalei şi ai organiza­ţiilor de msssă. La festivitate a fost da faţă n delegaţie a Comsnmeiului, com­pusă din Zenaida Fcodorova, se­cretar al C.C, a! Comsoffîciului din l'.i?,M., Maria Calmaceva, mem­bru în Biroul G.C al Comsoms­­tului din • U.R.S.S., Said Mametova, segretar al C.C. al Cmmmflo­uild­i din Azerbaidjan, Atarik Blordjil­aş­­vili, secretar M C.C, al CmisofTie­­lului din Georgia şi Qleg Bedarev, redactor responsab­il al revistei pentru copii „Murzik­ei". La orele II, pionierii au sunat din trâmbiţe deschiderea adunării, după care corul organizaţiei de Bucureşti 3 U.T.M. a intonat Im­nurile R.PJ. şi U.R.S.S. Guvântul de deschidere a fost rostit de d-snara Rusga Aurora, membru în Biroul QC, al U.T.M„ rsipansablia Secţiei de pionieri, care după ce a salutat prezenţa delegaţilor g­m­esului f­umsamni leninist-stalinţit, a propus, in tucla­­maţiile entuziaste ale asistenţei, următorul prezidiu al adunării, Pmf. univ. L- Riutu, membru în c.e. al P­AIR., Gensificita Crăciun, membru In G.C. al mem­bru in Sfatul Pionierilor din Ga­­pitală, D. Petrescu, membru su­pleant al G.G, al I­ . R., V. Po­­pescu-Doreanu, ministrul invită­­mântului Public, Zenaida Fenoo­­rove, secretar al 0.6, al Comso­­molului din U.R.S.S. Alaria Co­,­macova, membru în Biroul 0.0, al Comsomolului din U.R.S.S., Ss­d Mametova, secretar­ al 0.0, al Comsomolului din Azerbaidjean, Maria D­isrdjikaşvili, secretar a­ I­,G, al Gomsomolului din Georgia şi Ilieg Bedarev, redactor respon­sabil al revistei pentru copii „Mur­zilka", membri ai delegaţiei Gom­­somolului; Gh. Fiorescu, secretar al C,G, al U­T,Md Tache Plena, instructoare superioară a detaşa­mentelor de pionieri din Capitală și Rosea Aurora, membru în Bi­­rou! 0,G, al U,T,M, CUVÂNTARĂ R*LU( GH. FLOPESCU Luând cuvântul, d. Gh. Florescu, secretar al C,Q al U T,M„ a adus pionierilor salutul cald a! 0,G, al UT,M, După ce a subliniat avân­tul luat de mişcarea pionierilor, vorbitorul a spuni „Odată cu începutul unului an şcolar, se pun în faţa voastră sar­cin­ mari. Muncind cu dârzenie, veţi putea face faţă acestor sarcini, o chezăşie pentru aceasta stă în «jutorul primit din partea Gomso­­mo’ului din în folosirea experienţei bogate şi exemplelor strălucite ale detaşamentelor de pionieri din măreaţa Ţară a Socia­lismului". Salutând delegaţia Comsomolu­­lui, d. Gh. Florescu a spus: „fie poate fi mai frumos, ce te poate însufleţi mai mult decât să ştii că alături de tine se află solii neîn­fricaţilor vuituri comsomolişti, ai acelor care s-au acoperit de glorie luptând sub conducerea Partidului Bolşevic şi a marelui Stalin. Tre­buie să urmaţi cu convingere şi înflăcărare exemplul luminos 3­ comsomolului. Astfel veţi putea ajunge la ţintă şi veţi îndeplini sarcinile pe care vi le pune în faţă Partidul nostru drag şi U. T. M. Pionierul sovietic este cel mai bun şcolar, este cinstit, modest, curajos, pionierul sovietic îşi iu­beşte Patria din adâncul sufletului şi este gata să facă totul pentru apărarea ei. Dacă Vă veţi călăuzi necontenit după exemplul pionie­rului sovietic, veţi izbuti si vă achitaţi cu cinste de sarcinile voa­stre". Verbitepu­ a subliniat apoi că noul an şcolar începe in momentul când în întreaga lume forţele păcii şi libertăţii, conduse de Uniunea Sovieţiei, dau lovitură după lovi­tură aţâţătorilor la un nou război­ Pentru a apăra pacea, pionierii tre­­buie să lupte pentr­u întărirea pa­triei noastre. Ei o pot face Învă­ţând cu îndârjire, ajutând pe elevii mai slabi, îndrumând pe cei mai mici. După ce a arătat celelalte sar­cini importante ce stau în faţa pionierilor, asigurându-i de tot sprijinul din partea U.T.M­, d. Gh. Florescu a spus in încheiere : „Gânditi-vă mereu la dragostea, grija şi încrederea ce vă arată partidul şi poporul nostru munci­tor. Străduiţi-vă să răsplătiţi a­­ceastă dragoste muncind cu dâr­zenie şi înflăcărare pentru indepli­­nirea sarcinilor voastre­ Să aveţi necontenit înaintea ochilor exam­­plul minunat a! pionierilor sovie­tici, care ştiu să-şi ducă sarcinile la bun sfârşit, răsplătind încrede­rea arătată de Partidul Bolşevic şi de tovarăşul Stalin. In numele C.C. al U.T.M. vă felicit din toată inima şi vă urez spor la muncă în noul an şcolar". CUVANTAREA B-NEI PREDQROVA in aplauzele puternice ale pio­nierilor, care timp de câteva mi­nute au ovaţionat în picioare pen­tru glorioasa Uniune Sovietică şi pentru genialii ei conducător, ma­rele prieten al copiilor din toată lumea, Iosif Vissarionovici Suinn, a luat apoi cuvântul secretara Co­mitetului Central­­ Comsomolului din URAS­, Fiodorova, care a a­­dus în numele Armatei de m­ii’ni­­na de pi°neri din U-R,81, un salut călduros de pinner primilor pio­nieri ai R­ P. R. Vorbitoarea a arătat că sub stea­gul roşu al organizaţiei de pio­nieri din U.R.S.S. creată de Lenin şi Stalin, au crescut milioane de tineri constructori activi ai socia­lismului. Pionierii din Uniunea So­­rietică apără cu cinste acest steag roşu, stang udat cu sângele buni­cilor, părinţilor şi fraţilor lor, in lupta pentru făurirea unei vieţi fericite, pentm construirea socie­tăţii socialiste şi astăzi a celei co­muniste. Acest steag pe­­care­ stă scrisă deviza de luptă a pioniarilor sovieticii „Pen­tru cauza lui Lenin şi Stalin, fii gata", pionierii îl slă­vesc învăţând cât mai bine, aju­tând pe cei vârstnici care ie dau educaţie. Desfăşurând un splendid steag roşu al pionierilor din U.RJ.I, d-na Feodorova a spus mai departe că în semn de nesdruncinată prie­tenie între pionierii sovietici şi pionierii din R­P,la­ Comitetul Cen­tral ,a Comsitfflfiiului din U.RJ.S, oferă acest steag roşu al pionieri- Ior sovietici, pionierilor din R-P,R, cuvintele operetarei G,C­ al Comsomolului au fost acoperite c­­ un val de ovaţii, revărsate din sutele de megturi tinere. Pionierii din sală, trăiră clipe de neuitat. Un grup de pionieri, cu ton­e şi drapele în frunte, in­trară în sală, îndreptârtdu-­se spr­e scenă. Aci, dr Uft Feodorovo înmâna drapelul pionierilor sa­­­vietiei, pionierului Dângă Du­mitru, cu lacrimi de bucurie în gori pentru cinstea ci i se fă­­sea, pionierul primi drapelul. în acest moment, entuziasmul pionierilor nu mai cunoscu mar­gini, ca şi cum aclamaţiile şi aplauzele nu mai erau suficien­­te pentru a traduce înflăcărarea lor, ei începură spontan să cân­te, „Al pui râs voios se aude" şi „Cravata Roşie", răsunară mai entuziast ca totdeauna. In încheiere, Fodorova a spus că tinerii pionieri din R, P- 8, trebuie să ţină strâns în minun­­i, ind steagul acesta de lustăi să-l slăvească prin munca ier în învăţătură, prin lupta, iar zi de zi pentru construirea urei vieţi fericite întregului popor, devenind buni cetăţeni ai Repu­­blicii Populare Române. Aplauze puternice au subliniat ultimele cuvinte aie vorbitoarei. Entuziasmul pionierilor a atins un moment culminant atunci când delegaţii Camsomalului ia înmânată ca dar, frumoasa cra­vate roşii şi insigne aie pionie­rilor sovietici pe care se putea citi lozinca . „Gata oricând”, CUVANTARIA PIONGIBMIU! 0AN©A 9UMIT8U cu glas limpede, pionierul Dânsa Dumitru, purtând mân­dru drapelul gomsomolului, spu­­ne! „Pwgi tmwvn emsomalttti, da neuitat va rămâne această gjt minunată, de neu­itat va rămâ­nă in amintirea noastă această etipl în care, noii tovarăşi re­­prezentanţi ai măreţului Cantse­­mgl din Uniunea Sinetica, ne-aţi înmânat steagul flo­rifim­ şi munca al pionierilor seşie- Hei. Jurăm să purtăm cu cinste a­­cest drapel în lupta pentru pa­ge, în lupta pentru un uliţaj mai fericit Jurăm să păstrăm­­cu cinste acest drapel, prin muncă şi învăţătură, prin bu­nă purtare. Jurăm să înălţăm neust sU’dij al­ştivi de steagul tovarăşilor pionieri din U.HS.S. in lupta pentru pace, în lupta pentru cauza lui Lenin şi Stalin". Aplauzele şi ovaţiile nu mai conteneau­ Pionieri şi pioniere au urcat pe scenă, înmânând bra­chete de fior delegaţilor genul­somatului şi reprezentanţilor C.C. al P.M-R., ci Guvernului şi ai V. T. M­O pionieră a citit apoi o scri­­sool'g către generalissimul I. V. Stalin, scrisoare ce-a fost pri­mită cu un entuziasm de ne­de­scris, încheind adunarea, a luat cu­vântul d-şoara Rose» Aurora, care a rugat delegaţii gomsomo­, intui să transmită pionierilor so­vietici salutul fierbinte al pie­­trierilor din R­­P, R, şi asigura­rea din partea acestora că se vor strădui să nu­me­­as că aşa ca să fie demni de drapelul ro­şu primit din partea pionierilor sovietici. La sfârşit, a avut loc un fru­mos festival artistic, dat de de­tașamentele de pionieri din Ca­pitală. (Agerpres). Duminică se deschide expoziţia „U«R­S S* in fruntea luptei pentru Pac©“ In cinstea „2ÎLSI INTERNAŢIONALE A LUPTEI PEN­­TRU PACE" librăria ARLUS-GARTEA^UiA a organizat prepoziţia ,.U.R.§,i, IN FRUNTEA LUPTEI PENTRU PACE". Vor fi oxpuse: o sum­e specială de afişe, imprimate sub îngrijirea Asociaţiei Române pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică, cărţi, broşuri, ziare şi reviste, tra­tând despre lupta Uniunii Sovietice pentru pace. . Expoziţia va fi deschisă Duminică, 2 octombrie, între orele ia şi ia, la sediul librăriei din Calea Victoriei nr. 42. Conferinţa sindicală pan-americană pentru apărarea Păcii se va ţine in zilele de 1 şi 2 Octombrie la Chicago New-York 29 (Agerpres), ««­I­TASS transmite: Pregătirile in vederea c°nfe*­­­rinţei sindicale panamericane I pentru apărarea păcii, care se­­ va tine la Chicago la 1 şi 3 Oc­tombrie continuă in întreaga ţă­ră. Corespondenţul din c­lever­land al ziarului „Daily Worker” anunţă că la această conferinţă vor lua parte ISO de delegaţi d­in statul Ohio, printre care repre­zentanţii sidicate iar minerilor şi brutarilor, afiliate la A. F. K­, precum şi o delegaţie a munci­­torilor aleşi în diferite fabrici şi mine din Cleveland. Corespondentul din Detroit al aceluiaşi ziar, anunţă că din partea muncitorilor din industria de automobile au fost aleşi 150 de delegati pentru a lua parte la Conferinţa, înainte de a pleca la Chicago, reprezentanţii mun­citorilor din Detroit vor organi­­za o manifestaţie de protest in faţa clădirii autorităţilor fede­­rale din Detroit împotriva refu­zului guvernului Statelor Unite de a acorda viza de intrare în Statele Unite lui Lombardo T°­­ţedano, preşedintele Confedera­ţiei celor ce muncesc din Ame­rica Latină. Delegaţia statului Pennsylvan­ia, va fi alcătuită din 30 de membri ai sindicatelor, reprezen­tând un număr de 36 de sindica­te afiliate la AFL şi CIO, pre­cum şi sindicatele independente ale minerilor,­­muncitorilor fero­viari, muncitorilor din industria oţelului, de la şantierele navale, din industria alimentară, din confecţiuni, etc. Muncitorii feroviari şi munci­torii din industria oţelului din Minneapolis şi-au ales de aseme­nea delegaţii iar la conferinţa de la Chicago, Mari întruniri pentru pnee in Bulgaria Sofia, 20 (Agerpres), — Comi­tetul naţional al partizanilor păcii din HP Bulgaria a organi­zat, începând de Marţi, Săptă­mâna Păcii, în cinstea Zilei In­ternaţionale a luptei pentru pucc­­hi toate oraşele şi satele bul­gare au loc întruniri, la care iau Haga, 38 (Agerpres). — După cum transmite TASS, opinia publică progresistă olandeză se pregăteşte intens în vederea sărbătoririi­­rii internaţionale a luptei pentru pace. Mărfi s’a inch­eiat la Amster­dam crnferința organizată din iniţiativa Comitetului permit­cuvântul cei care au participat la Congresul Mondial­­al Parti­zanilor Păcii şi la Conferinţa Partizanilor Păcii din Uniunea Sovietică. In cluburi şi cinematografe au fost organizate exvposiţii închi­nate luptei pentru pace, peni d­unties pentru aparirea păcii la care au luat parte re­­prezentarii din toate colţurile ţării. Luănd cuvântul, Blekfeld­, conducătorul Uniunii sindicale progresiste olandeze „Ilinheid van Centrale", a cerut partici­panţilor la conferinţă să inten­sifice lupta pentru pace împo­triva aţâţătorilor la război an­­glo-americann­ şi a sateliţilor lor Olandezi, pentru interzicerea ar­mei atomice şi sprijinirea depu­nă a propunerii făcută la sesi­unea Adunării Generale QNU de către delegaţia somerica. La 3 Octombrie, Ziua Inter­­naţională a luptei pentru, pace, comitetele împite ale partizani­lor păcii vor organiza mari de­monstraţii în numeroase oraşe din Olanda. In încheiere, Strod a făcut apel la toţi intelectualii şi­ re­prezentanţii cultelor din Oland­a cerându-le­ să vipe­­ rândurile partizanilor activi ai păcii. Mari demonstraţii pentru pace in Olanda „BarbarU «rt© 8© gândesc acum la răsNei sun!­gate sa ucîdl viitorul em®­­f'Hλ deosreee acesta ru este vIBerui l?r, Pe ei îi înspăimântă tâmpul d®­­eafeee Hmsui oşi* împotriva lor, Ei urăsc viaţa, deoareee viaţa este cu oamenii muncii şi ne cu clica d© jetuâ­­teii II doresc ră*bej«l pentru că sunt ctMtdemn§M dee® rec© întreaga lor filosofie, artă şi economie este redusă ie un singur lucru, la bomba atomică. Atunci când s'a purit­ răchelul greuinie pentru cultură, pentru om, pentru viaţa, ©şi am fost în fruntea tuturor. Nu ne-am drămuit sterificfile..­ Acum lupte pentru pac® le avânt fi suntem mândri că ne găsim din nou în frunte, luptam din nou, nu numai pentru noi, ci pentru tont© popoarele". (Din cuvântarea rostiig gp spin tigrm sovietic Ihm Ehrenburg, în ședința din 23 Aprilie 1940, a Congresului Mondial al partiza­nilor Păcii de la­ Paris). însufleţiţi de avântul eu, caru umneiteri şi tehnicienii vârstnic I­dina Qriviţa-L969iîiotiV9, au che­mat pe toţi oamenii muncii din ţara noastră la întrecere socialistă, in cinstea zilei de 7 Noembrie, pentru îndeplinirea Planului de Stat până la aceasta data, UTM- iştii şi tinerii de la Qriviţa-Lecafil»­­tiv© au ţinut Marii după amiază un mare meeting în cadrul eiruia şi-au luat angajamente de muncă-A vorbit d. Mil'»­ Die, secreta­­rul Organizaţiei ţJ.T.M. Qriviţa- Locomotive, care a arătat impor­tanţa întreperii socialiste în gin,­stea Zilei de 7 Noembrie, sublini­ind că tineretul de la Griviţa-Lo­­cumotive va fi în primele rânduri ale luptei pentru realizarea sarcini­lor în cadrul Planului de stat, până la 7 Noembrie. Au luat apoi cuvântul mai mulţi tineri, care şi-au luat angajamente concrete în vederea realizării pro­gramului de producţie înainte de termen, iată angajamentele luate de ti­nerii muncitori dina­triviţa­ Loco­­motive­i . Să organizeze­m aşa fel mun­ca şi să îşi încordeze toate forţele astfel ca în această peri­oadă toţi tinerii să îşi îndeplinească cel puţin normele, nici un tânăr nelucrând sub normă, 9. 9­1 de tineri dela strungărie, să-şi termine programul individual de producţia pe anul 10Î0 Până la 7 Noembrie. .­. Sâ îmbunătăţească munca bri­găzilor existente de producţie şi să organiseze încă trei brigăzi: una la secţia iituitori dela cazangerie, formată din cinci tineri, alto­ia secţia antreprize, formată din cinci tineri şi a treia la mecanică (sub­­secţia osii) formată din 10 tineri. 4. Din a­b tineri să nu rămână niciimn! în afara întrecerilor so­cialiste: a. Să realizeze o economie de trei milioane lei prin reducerea re­buturilor, la fierărie, dela 4,5ii la 1,59/« şi la turnătorie dela 4,5% la 1,5%, din folosirea la maximum a deşeurilor, prin economisirea ma­terialelor. 6. Să îmbunătăţească calitatea pro­duselor fabricii şi mai ales în sec­­ţiile: fierărie, turnătorie, fontă şi bronz, să dea bătălie pentru lichidarea lipsurilor muncii după cum ur­mează I =­ să nu ridice de la magazie cantităţi de materiale peste nevoile procesului de producţie, mai ales la secţia montaj, unde materialul nu întotdeauna a fost folosit ra­ţional I = să nu părăsească locul de pro­ducţie până la încetarea lucrului, in deosebi la secţia montaj. 7. Să-şi ridice nivelul profe­sional prin participarea 100% la conferinţele tehnice, prin frecven­tarea regulată a cursurilor de re­împrospătare a cunoştinţelor pro­­fnşiniste de către toţi tinerii. 8. Să desvolte acţiunea de în­­tâmpinare a zilei­­de 7 Noembrie, prin noui realizări, prin schimb de scrisori cu alte întreprinderi pen­tru a ajuta la schimbul de expe­rienţă, la cunoaşterea şi însuşirea metodelor înaintate de producţie. In afară de aceste angajamente o serie de tineri şi-au luat anga­jamente suplimentare după cum urmează : Tânărul Ifrim Gheorghe şi-a luat angajamentul să îndeplinească pro­gramul de producţie până la 2() Octombrie. La fel şi utemistul Ma­tei Anghel, de la secţia cazangerie, Şi-a luat angajamentul să îndepli­nească programul până la 15 Oc­tombrie şi să formeze o brigadă de producţie până la 7 Noembrie. Orezu Angliei, elev în anul I1 al Şcolii de meserii, şi-a h­at an­gajamentul, în numele elevilor, ca în cinstea zilei de 7 Noembrie, să-şi însuşească cunoştinţele teh­nice şi profesionale, să întărească disciplina şcolară şi extra-şcolară. Din partea administraţiei a vor­bit de ing. Toma care a arătat că tineretul de la Orivita-Locomotive va fi sprijinit de administraţie cu materii prime, cu scule, şi cu în­drumările necesare în atelier şi în şcoală, pentru ridicarea nivelului tehnic-profesional, în vederea în­deplinirii angajamentelor luate pen­tru realizarea programului de pro­ducţie până la 7 Noembrie-A vorbit apoi de marotă din par­tea Sec­torului­­de Parfm, care a as­figurat tineretul de tot sprijinul şi îndrumarea pentru realizarea sar­cinilor şi angajamentelor luate. (Agerpres) IN CINSTEA ZILEI DE 7 NOEMBRIE U.T.M.-istii si tinerii de la Grivita-Locomotive isi iau angajamente concrete in întâmpinarea zilei de 7 Noembrie

Next