Universul, februarie 1950 (Anul 67, nr. 24-47)

1950-02-01 / nr. 24

INTR’UN CADRU SĂRBĂTORESC, AU AVUT LOC DUMINICA CONCURSURI INTRE ECHIPELE DE CORURI $I DANSURI POPULARE ALE CĂMINELOR CULTURALE Oamenii muncii dela oraşe şi sate au venit să asiste in mare număr la concursuri.—Cele mai bune echipe au fost premiate Deci de a doua etapă a întrece­rilor dintre Căminele Culturale din judeţul Ilfov s-au desfăşurat Dumi­necă in sala şcolii Pedagogice nr. 2. La concurs au participat echi­pele evidenţiate in prima etapă a concursului , din toate cele 10 plăşi ale judeţului. Înainte de a-şi prezenta progra­mul, responsabilul fiecărui d­min participant, a făcut câte o scurtă dare de seamă asupra activităţii Căminului de la Înfiinţare şi pung azi. Programele prezentate de echi­pele artistice din jud Il­ov s-au bucurat de un deosebit succes. Căminul Cultural din Olteniţa a prezentat un fragment din plata care evocă figura eroului Lazăr Cernescu ucis mişeleşte de chia­buri. A stârnit aplauze dialogul spus de doi ţărani de la Căminul Mala, plasa Fierbinţi, ce satirizaia­ză pe chiaburul care încearcă să se strecoare în rândurile ţărănimii muncitoare dar care este demascat la ti­rp. Poezia recitată de o tâ­nără ţărancă din comuna Vidra ex­primă voinţa ţărănimii muncitoare de a lupta pentru pace. In programul artistic al Cămi­nelor Culturale, un loc important î1 ocupă dansurile. Toate Căminele Culturale, fără excepţie, au echipe de dansuri. Multe din dansurile prezentate au mai ales meritul de a fi locale. Un alt aspect al program­ul­ e­­chipelor de dansuri este participa­rea ţăranilor maturi şi bîtr­âni. E­­chipele de maturi şi bătrâni com­puse dîn ţărani muncitori între 85—60 ani din Valea Roşie. Buda şi Bolintin au stârnit ropote de a­­plauze. Felul cum s’au prezentat corurile constituie deasemeni un succes al Căminelor Culturale. Astfel au fost corurile din Olteniţa, Mănăstirea, Tâncăbeşti şi din plasa Buftea. Toate acestea, aluturi de feluri­tele manifestări artistice, cum ar îi acompaniamentul la cimpoi şi fl­er, tarafurile proprii, solo-u­­le sau duetele interpretate cu căldură şi simţ artistic, au fost răsplătite cu numeroase aplauze. LA CLUJ în sala Teatrului Naţional din Cluj, s-a desfăşurat Duminică, concursul de coruri şi dansuri, în­tre echipele Căminelor Culturale din judeţ. Cu ropote de aplauze, a fost în­tâmpinată apariţia pe scenă a e­­chipei de dansuri a Căminului Cultural din comuna Chendremal, formată din vârstnici. Concursul a prilejuit afirmarea a zeci de talente tinere din rân­dul ţăranimei muncitoare. Printre acestea este şi tânăra Cosma Ma­ria din comuna Arghireşti, care a cântat solo, o bucată compusă de ea şi ţă­ranea muncitoare Pop Ma­na din comuna Chendremal, care a cântat un cântec popular ce a fost îndelung aplaudat. La Sfârşitul concursului s-au împărţit premii următoarelor echi­pe: premiul I echipelor Căminelor Culturale din comunele: Luna de Jos şi D­uş, premiul îl echipelor din comunele Chendremal şi Săl­­cuţa şi premiul III echipelor din comunele Răscruci, Gheorghieni şi Feleac. LA IAŞI Purtând steaguri şi lozinci, echi­pele artistice de coruri şi dansuri ale Căminelor Culturale fruntaşe pe plăşi au sosit Duminică la Iaşi, pentru a lua parte la concursul or­ganizat de Secţia Culturală a Co­mitetului Provizoriu Judeţean Ioţi, în cadrul celei de a Hl-a et­ape a la trecerilor. In sala Teatrului Naţional, mii de omeni ai muncii au urmărit timp de 6 ore desfăşurarea concursului. Au luat parte echipele Căminelor Cul­turale din comunele Osoi, Galata, Coarnele Caprei, Aroneanu, Miros­lava, Podul Iloalei, Tg. Frumos, Poieni, Belceşti, Herneziu, Popri­­canî, Popeşti, Cepleniţa, Vlădeni, Sipete, Tansa şi Sărea. Comisia a decernat premiul­­ echipelor Căminelor Culturale din comunele: Coarnele Capru­, Osoi şi Popeşti, premiul al II-lea echipelor Căminelor Culturale din comunele Cepleniţa, Aroneanu, Galeta şi Po­ieni, iar premiul al Il-lea echipe­lor Căminelor Culturale din comu­nele: Podul Iloalei, Miroslave, Sârea, Vlădeni şi Tg. Frumos. O menţiune a fost acordată Căminului Cultural al satului Tansa. Căminele Culturale premiate au primit câte un aparat de radio şi numeroase cărţi. LA BRAŞOV Echipele Căminelor Culturale din judeţ au luat parte Duminică , concursul de dansuri ei coruri care a avut loc la Braşov, în sala cine­matografului „Maxim Gorki" Cele 19 echipe au executat cu multă vioiciune frumoase dansuri naţionale, care au fost viu aplau­­date de numerosul public care a ţinut să asiste la acest concurs. De asemeni, au plăcut nmic bucăţile­­de cor, mai ales cele executate de echipei«? Căminelor Culturale, din Intorsura Buzăului, Butila şi Fel­­dioara, care au fost premiate La dansuri, premiul I a fost a­­cordat echipei Căminului Cultural di Mlădeni, premiul I. echipei Că­minului Cultural din Poiana Mă­rului şi premiul III echipei Căminu­lui Cultural din comuna Cristian. IA ARAD Intr’un cadru sărbătoresc a avut loc Duminică în sala de festivităţi­­ fabrice­ de textile „30 Decem­brie“, din Arad concursul de coruri şi dansuri populare al echipelor Că­minelor Culturale din judeţul Arad. Cele 29 echipe care au luat parte la concurs au oferit un program •­­Mile variat, compus din dansuri populare româneşti, maghiare şi germana şi coruri specifice fiecă­rei regiuni. Cea mai bună formaţie corali a fost aceea a Căminului Cultural din­­ comuna Ruteni. La dansuri populare româneşti s’au evidenţiat echipele clor Culturale din Soce­te* ■ I Tneu, Deasemen! s’au remarcat echipa Căminului Cultural din comuna Pa­dureni care a executat dansuri populare maghiare şi ale Căminelor Culturale din Sântana şi Tudor Vla­­dimirescu, care au prezentat un pro­gram de dansuri populare germane LA­FAGARAS în sala Ateneului Popular „Filii­mon Sârbu“ din Făgăraş, 18 echipe aie căminelor Culturale fruntaşe din judeţ au prezentat frumoase programe artistice în cadrul con­cursului de coruri şi dansuri popu­lare care a avut loc Duminică. Cei peste 1.500 spectatori din râindurile oamenilor muncii au aplou­dat cu entuziasm corurile și dani­j ■urile executate de echipele Cămin­­­nrelor Culturale. * O impresie deosebită a făcut re-­­ citarea tânărului Sasu Petre, fiu de țăran muncitor din comuna Şinca Veche, închinată luptei pentru pace. Au fost mult aplaudate dansurile combinate româneşti, maghiare şi germane, simbolizând înfrăţirea dintre poporul român şi naţionali­tăţile conlocuitoare. Comisia de premiere a acordat premii echipelor Căminelor Cultu­rale din comunele: Arpaşul de Jos, Stata, Streza-Cârţişoara, Clucişor, Bărcuţ, Galaţi, Oprea Cărţişoara şi Mândra. LA BACAU Duminica au avut loc In sala Co­mitetului Democrat Evreesc­ din Bacău finalele concursului pe ju­deţ, Intre echipele Căminelor Cul­turale din comunele Oneşti, Traian, Iţeşti, Grigoreni, Soci, Faraoani, Colomba, Tuta, Târgul Trotuş, Că­­lugăra, Helegnu, Vişineşti, Scor­­ţeni şi Tatuaşi, formate din 610 ţărani muncitori. Publicul numeros venit să asiste la desfăşurarea concursului, a în­tâmpinat cu aplauze apariţia echi­pelor îmbrăcate în pitoreşti cos­tume naţionala. Programele pre­­zentate au­ dovedit temeinica pre­gătire a echipelor şi au scos la i­­veală o serie de talente tinere. La sfârşit, Comitetul Provizoriu judeţean a oferit premii echipelor care au prezentat cele mai bine e­­xecutate dansuri sau cântece. Pen­tru dansuri, premiul întâi a fost a­­cord­at echipei Căminului Cultural din comuna Colfera, iar premiul II și II­ echipelor Căminelor Culturale din comunele Colomba şi Tuta. Premiul 1 pentru cor, a fost decernat echi­pei Căminului Cultural din comuna Tuta, care a prezentat un­ bogat; *1 frumos program de cântece româ­neşti şi maghiare. Echipei Cămi­nului Cultural din Cotorca i s’a acordat premiul Iî, iar cele­ din comuna Faraoani, premiul Iii. (ŞTIRI TRANSMISE DE AGERPRES) OMWwrmiiril« f»t»e ®«ta!ti eie eie o«rmtv GBiî:Inele* fwl­uMJp UNIVERSUL’ Festivitatea de la Teatrul Naţional pentru aniversarea a 90 de ani de la naşterea lui A. P. Cehov­­. Nicolae Moraru­ a conferenţiat despre viaţa şi opera marelui scriitor rus Cu prilejul aniversării a 90 de ani de la naşterea marelui scriitor ru­s A. P. Cehov, a avut loc Du­minică dimineaţă la Teatrul Naţio­nal (Comedia), sub auspiciile AR­ I­US-ului şi Teatrului Naţional, o festivitate în cadrul căreia d. Ni­­colae Moraru a conferenţiat des­pre viaţa şi opera lui A. P. Ce­hov. D. N. Moraru a subliniat actua­litatea operei lui Cehov, în care poporul muncitor găseşte o dras­tică piciure a lumii vechi şi un îndemn de a lupta pentru o viaţă mai bună, de a preţui libertatea şi a lupta pentru ea. După Marea Revoluţie Socialis­tă din Octombrie, opera lui Cehov a fost larg răspândită, pătrunzând până în cele mai Îndepărtate col­ţuri ale Uniunii Sovietice. Cehov combate cu vigoare, în nuvelele şi piesele sale, racilele lumii veciie: rutina, birocratismul, mărginirea şi indolenţa mic bur­gheză, micimea sufletească. Omul înţelege că trebue să fie altfel, a­­dică animat de idei largi, de gân­duri măreţe. Cehov biciuieşte pe asupritori, pe cel care împiedică pe oameni să-şi trăiască liber viaţa, precum şi tendinţa mic burgheză de a ac­cepta viaţa aşa cum este, de a nu lupta pentru schimbara mediului social. Opera lui Cehov — a spus mai departe conferenţiarul — este va­loroasă pr­in marele ei realism şi mai ales prin latura critică a a­­cestui realism. Cehov a creat o serie de eroi pozitivi. Cel mai im­portant erou­ pozitiv al lui Cehov este însă spectatorul, cititorul, care vede în opera Iul cât de u­rîtă era lumea veche şi este în­demnat să lupte pentru o viaţă mai bună. Opera Iul Cehov est® străbătută de o adâncă dragoste de popor, de oamenii simpli, precum şi de un puternic patriotism. In întreaga o­­peră a Ut! Cehov este vizibila cre­dinţa lui neclintită în dispariţia absolutismului ţarist şi a jugului nobilimii, în vremurile când oame­nii vor construi liber viaţa lor. Festivitatea s-a încăieat prin prezentarea unui act din piesa „Trei surori“ de A. P. Cehov, in­terpretat de artiştii Teatrului Na­ţional­ (Agerpres). K­aanne TOŢI CETĂŢENII SUNT OBLIGAŢI SĂ CUREŢE ZĂPADA DE PE TROTUARUL B­­RIGOLA DIN DREPTUL IMOBILULUI RESPECTIV Comitetul Provizoriu Bucureşti reaminteşte tuturor cetăţenilor, proprietarilor şi administratorilor de imobile, că sunt datori a res­pecta dispoziţiunile ordonanţei n. 1, din 5.1.950, prin care se prevede obligativitatea de a curăţa zăpada de pe trotuarul şi rigola din drep­tul imobilului respectiv. Deasemeni, sunt obligaţi su cu­răţ® zăpada şi ghlaţa de pe acope­rişul imobilelor cu faţada la stradă. Depozitarea zăpezii şi a gheţii ridicate de pe trotuar şi rigolă se va face lângă bordura trotuarului şi rigolă ,astfel ca să nu fie îm­piedicată circulaţia, iar gurile da canal ,apă, precum şi riicola să fie complet libere. Pe străzile cu mai puţin de 7 m, lăţime, cetăţenii ce locuiesc pa partea străzii cu numere fără soţ, vor ridica zăpada de pe trotuar şi rigolă, aşezând-o pe jumătatea străzii dinspre partea numerelor cu soţ, observând însă ca trotuarele şi rigola să nu fie acoperite cu zăpada depozitată de el. Pe aceleaşi străzi, cetăţenii care locuiesc pe partea numerelor cu soţ, vor depozita zăpada ridicată de pe trotuar şi rigolă, pe­ care o vor aşeza tot pe jumătatea străzii din­spre par­tea numerelor litră­roţ. In caz de polei, toţi oetăţenii sunt obligaţi să presare pe tro­­tuaru­l din dreptul imobilului nisip, cenuşe, rumeguş, spre a se pre­veni accidente, întreprinderile şi instituţiile pu­blice (şcoli, biserici, administraţii) sunt obligate să respecte cu stric­teţe prevederile ordonanţei de mai sus. Orice nerespectare a acestor dis­­poziţiuni va fi pedepsită cu a­­mer­dă până la 4.000 lei. „Romain RoM-luptâtor pentru pace“ Conferinţa scriitorului Eusebiu Camilar Cu ocaza împlinirii a 84 de ani de la naşterea lui Romain Ro­lland, a avut loc Duminică dimi­neaţa sub auspiciile Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu străinătatea, în­ localul bibliotecii publice a Institutului din bd. Dacia No. 28, conferinţa scriitorului Eu­sebiu Camilar, cu titlul „Romain Rolland — luptător pentru pace“. Conferenţiarul a arătat că în în­treaga lume, oamenii muncii sărbătoresc 84 ani de la naşterea marelui luptător pentru pace, scrii­torul Romain Rolland. Conferenţiarul a subliniat atitu-dinea de hotărât apărător al păcii, car® străbate deja un capăt la ce­lălalt opera scriitorului. Romain Rolland a izbit cu tărie în orân­duirea nedreaptă­ a societăţii capi­taliste. El a salutat Marea Revo­luţie Socialistă din Octombrie plin de entuziasm, simţind că ea des­chide omenirii drumul spre pace şi progres. Marele scriitor a pre­văzut primejdia fascismului şi, împreună cu Henri Barbusse,, a or­ganizat la Amsterdam, în 1932, Congresul împotriva războiului. Conferenţiarul a încheiat ară­tând semnificaţia pe care o capătă opera lui Romain Rolland astăzi, când oamenii muncii din înntreaga lume îşi unesc forţele pentru apă­rarea păcii, libertăţii şi progresu­lui. A urmat un bogat program ar­tistic. (Agerpres). UN AN DELA APARIŢIA REVISTEI DE SATIRĂ ŞI HUMOR „URZICA” A trecut un an dela apariţia pri­mului număr al revistei, de satiră şi humor „Urzica". Dela primul ei număr, „Urzica" a folosit constructiv satira ca un mijloc de luptă împotriva duşma­nilor poporului nostru. „Urzica" a înţeles că umorul tra­buc sd devină o armă constructi­vă, a înţeles că biciuindu-se mora­vurile învechite, se poate contri­bui la crearea unui om nou al u­­nor vremuri noi Adesea „Urzica" a ajutat prin «****«*«» articolele, epigramele, desenele ei, la remedierea unor lipsuri pe care ie-a semnalat. De la apariţie şi până astăzi, re­vista şi-a îmbunătăţit necontenit conţinutul, şi condiţiile tehnice, Câştigându-şi un prestigiu bineme­ritat în rândurile oamenilor muncii din ţara noastră. Urăm colectivului revistei „Ursi­­ca" să-şi continue şi să-şi îmbu­nătăţească mereu munca, îndepli­nind astfel sarcinile pe care acea­stă publicaţie le are. »♦**.*****» *.**.»+.«m C­ĂTRE ABONAŢII NOŞTRI începând cu data de 1 Februarie a. c. toţi a­­bonaţii sunt rugaţi a depune costul abonamen­tului fie In numerar, fie mandat poştal sau cec, numai pe numele sucursalelor „SLOVA” din capitala judeţului respectiv. De la această data nu se mai primesc sume pentru abonamente la Administrația ziarului Universul din București. PE IN CADRUL PLANULUI DE PRODUCŢIE PE 1950 ŞANTIERELE CANALULUI DUNĂrfeA-MAREA NEAGRĂ SE OBŢIN FRUMOASE DEPĂŞIRI DE NORMĂ (Ştiri transmise prin Agerpres de Biroul de presă al Direcţiei Generate a lucrărilor Canalului Dunărea,Marea Neagră). Avântate In întrecere «od­ailstă» echipele de «Mari şi dulgheri dep* şantierul Gwaje-Comavodii obfin frumoase depăşiri de normă tn ca­­drul planului as producţie pe anul 1950. Astfel, dela SG—*23 Ianuarie, în ciuda gerului aspru $1 a viscin­­ului care a bântuit in aceaefâ re* giune, s'au înregistrat următoarele depăşiri de normă­­ Dejea Mihai, cu echipa sa de 14 zidari, a depăşit norma cu 130 la suti; Tudor Ma­tei, cu echipa sa «1­­9 muncitori a depăşit norma cu SIS la sută, Ma­rin Nicolae tot cu o echipă de 9 zidari a depăşit norma cu 103%, iar Dănilă, împreună cu II zidari a depăşit norma cu 62 la sută, la dulgherie, in acelaş interval de timp, Drăgoi Ivan, cu o echipă de 6 dulgheri a depăşit norma cu 118 la suta, Crişoiu Mihai cu 10 dulgheri, a depăşit norma cu 114 la sută, iar Urloiu Simion împreu­nă cu 7 dulgheri a depăşit norma cu 110 la sută Cu toată vremea neprielnică, lu­­crările pe şantierul Poarta Albă — la oraşul nou — continui Se ln­­trează Inter» la acoperirea cu ola­ne a clădirilor ridicate în roşu, precum şi la instalarea atelierelor de tâmplărie. În cadrul acţiunii pentru o cât mai bună­­organizare a şantierului şi pentru cât mai multă economie, se strâng deşeuri!« de cherestea rămase după confecţionari cofra- fetor, schelelor, etc. Pe şantierul energo-comtmţii Canar­a, muncitorii realizează im­portante succese în muncă. Astfel, echipele de betonişti, conduse de Gard Mănaîp şi Niţu Ion, pentru a termina turnarea betonului la o Fundaţie, profitând de o temperatu­ră mai ridicată, au lucrat în conti­nuare treia ora S dimineaţa până la 12 noaptea. it Pe şantierul Poarta Albă, a fost înstelată Încă de la În Septembrie 1949, o staţiune de radioficare. In­­cepând cu 10 posturi, staţiunea a ajuns, până la 31 Decembrie 1949, în 250 posturi, instalate în birouri, dormitoare, cantine. Prin această staţiune, în afară de programele emise de Radio Ro­mânie şi Radio Bucureşti, se di­fuzează programe culturale locale şi conferinţe cu caracter profesion­ilat-educativ. In curând, actuala staţie de ra­­dioficerie va fi înlocuită cu o altă staţiune adusă din U.R.S.S., care va avea o capacitate de 2000 pos­turi. ★ Pe şantierul Poarta Albă func­ţionează o şcoală die educaţie said,­tară, frecventată de 50 muncitori, cărora 11 se predă de trei ori pe săptămână, lecţii teoretice, cu ca­racter sanitar, urmate de explicaţ­i medicale. Cursurile şcolii au o durată de 2 luni şi vor lua sfârşit la 10 Fe­bruarie. Muncitorii elevi, care vor reuşi la examene, vor fi repartizaţi în diferite puncte :»1« şantierelor, cu scopul de a menţine o bună stare de higieni, de a preveni bo­lile ţi de a constitui un post de prim ajutor In cazuri de accidente forje a iniţiat formarea de nouă e­­chipe de forjări din muncitorii fo­losiţi până acum la lucrări în re­gie. Datorită acestui fapt produc­ţia acestei secţii a sporit cu 10 la sută Ia ciocanele mici şi cu 18 la sută la ciocanele mijlocii. O altă măsura luată de acel­aş colectiv este înfiinţarea unui birou de pregătire a lucrului, care va e­­labora din timp toate prescripţiile tehnice necesare procesului de pro­ducţie. La fabrica de ‘motoare electrice atent’a colectivului de tehnicieni s’a îndreptat In special spre orga­nizarea spaţiului de lucru, instala­rea­­unor noui maşini şi aplicarea unei metode de lucru mai avansată. In acest scop vor fi concentrate la un loc, diferite munci dependente unele de altele. Deasemeni, se va introduce sistemul turnării mo­toarelor in colivie cu alumini­um, procedeu mult mai eftin şi mai scurt decât cel folosit până acum. Utilajul atelierelor de m­as me­tale, o subsecţie a fabricii de mo­toare, se va complecta cu o serie de maşini noui, ceea ce va permite dublarea randamentului acestor a­­teliere. La fabrica nouă de maşini, în­cepând cu anul acesta se va in­troduce revizia periodică a maşini­­lor, pregătind totodată piesei« nece­sare înlocuirii celor uzat®. INOVAŢII LA SCHELA PE­TROLIFERA THS Târgovişte, 30 (Agerpres). — Un obiectiv important al întrecerii socialiste organizate la schela Tei* a societăţii Sovrompetrol este spo­rirea eforturilor­ în vederea îmbu­nătăţirii procesului tehnologic. In acest scop muncitorii au pornit bă­tălia pentru realizarea cât mai mul­tor Invenţii şi inovaţii. De curând maistrul şef-mectetic Bălăşescu Gheorghe, ajutat de un colectiv­­de muncitori, a construit din materiale vechi un nou dispo­zitiv de încălzire a aparatelor de nivel. Ei au sudat o ţeavă de pate, ţoii în interiorul uneia de şase ţoii, având amândouă capetele în forfotă de semi-cerc, care îmbraci din toate părţile aparatele de nivel, lăsându-se liberă numai faţa pentru supravegherea şi demararea ţiţeite­lui nn separatoare. Prin această inovaţie se face o economie de materiale de ÎS 3* sută la fiecare lucrare, prin simpli­ficarea întregii instalaţii, tuprifîiin­­du-se numeroase holedere, stobîxe, terii, ventile, reducţii, ţeavă de aramă, etc. Noul dispozitiv s’a do­vedit a fi mai eficace decât cel folosit până acum. Experimentat în schelele petrolifere Teîş ş’ Stiţa, el a dat rezultatele aşteptate. it La uzinale Sovrammetii Reşiţa s’au luat importante măsuri pantm înde­plinirea sarcinilor Tehnicienii dela numeroase sec­­ţii ale uzinelor Sovrommetaî Reşiţa au luat o serie de măsuri care *« asigure îndeplinirea «arcelor in cadrul Planulu’ de Stat pe 1050. Colectivul As tehnicieni dela Şedinţa festivă de deschidere a cursurilor in ştiinţa si tehnica organizate de Institutul de Energetica al Academiei R.P.R. Duminică dimineaţă a avut loc şedinţa festivă de deschidere a cursurilor de ştiinţă şi tehnica or­ganizate de Institutul da Energe­tica al Academiei Republicii Popu­lare Române. Au participat la această festivi­tate membri ai guvernului, acade­micieni, profesori, tehnicieni şi nu­meroşi studenţi. Cuvântul de deschidere a fost rostit de acad. prof. Gheorgh­e Ni­­colau, secretar general al Acade­mie! R.P.R« Prin opere de reîmprospătare şi de actualizare a cunoştinţelor de specialitate se di cursiftitor posi­bilitatea de a-fi însuşi al folosi în arunca lor mărite realizări ale ştiin­ţei şi tehnicei soviete.­In încheiere, acad. prof. Gheor­­ghe Nicolau a exprimat recunoş­tinţa oamenilor de ştiinţă şi tehni­cienilor din ţara noastră pentru gri­ja permanentă a Partidului Munci­toresc Român şi a Guvernului pen­tru desvoltarea activităţii ştiinţi­fice şi tehnice. A luat apoi cuvântul d. prof. N. Teodorescu care a făcut o prezen­tare a programului cursurilor. Programul cuprinde probleme ştiinţifice şi tehnice legate de Pla­nul de Stat la 1950, precum şi pre­legeri despre metod® matematice în tehnică, fizică teoretică şi teh­nică, chimie, electricitate şi ener­­getică, hidrotehnică, construcţie, siderurgie şi metalurgie, statistică Industriei?.. Vorbitorul a arătat că Institutul de Energetică va urmări, în cadrul acestor prelegeri, combaterea cos­mopolitismului şi obiectivismului în ştiinţă şi tehnică. A urmat lecţia de deschidere ţi­nută de ad­d. prof. N. Profiri, mi­nistrul Comunicaţiilor, cu subiectul: Ştiinţă şi tehnică. (Agerpres). MSEA OPERA DE CONSOLIDARE A PĂCII {t)*aaav«­ «H» pag&tta I*a) fel, popoarele lumii îşî însu­şesc politica de pace a Uniunii Sovietice, singura politică me­nită să asigure cooperarea paş­nică între toate popoarele lu­mii. Eliberată de Armata sovie­tică ţara noastră păşeşte de câţiva ani pe drumul constru­irii socialismului, integrându* se în marele Front de apărare a Păcii. Republica noastră de democraţie populară rupându* se din­ lanţul capitalismului, a pus bazele proprietăţii sociali*­ te de stat, izgonind clica de profitori, care era pusă în slujba capitalului internaţional. Prin aceasta Republica noastră, sprijinită diplomatic şi econo­mic d© Uniunea Sovietică, şi-a salvat independenţa naţională şi a devenit un factor activ de pace aici în Balcani, unde im­perialiştii au întreţinut ani şi ani de zile butoiul cu pulbere şi vrajba între popoare. Este semnificativ, aşa­dar, că Ape­lul Comitetului Congresului Mondial al Partizanilor Pacat a fost citit în Marea Adunare Naţională, în timpul votării bu­getului pe anul 1950, an în care poporul nostru a păşit mai de­parte pe drumul construirii so­cialismului. Acest buget, este un buget al înfăptuirilor paş­nice. Sumele destinate dezvol­tării industriei, agriculturii, transporturilor, şcolilor, sănă­­tăţii publice sunt dela sine gră­itoare. Ar fi deajuns să men*­ţionăm că îtttr’um buget, eft aî Statelor Unite doar l*/t este destinat şcolilor, în timp ce 76®­ o merge la înarmări, pentru a ilustra prin opoziţie, caracte­rul paşnic şi constructiv al re­gimul­ui nostru de democraţie populară, regim preocupat, în primul rând, de ridicarea nive­lului de trai al masselor mun­citoare. Căci o politică de ridi­carea bunei stări materiale a­­masselor muncitoare merge mână în mână cu o politică fermă de apărare a păcii. Al. Dimiariu-Păușești DUPĂ CINCI ANI (Urmare «SIs» pagina I-a) naţionale care creşte pe zi ce tre-­­ bese despre îmbunătăţirea condten­ce, sarcinile Sindicatelor sunt de a mobiliza masse cât mai largi în ca­drul întrecerii socialista, de a în­tări raporturile de colaborare din­tre administraţii şi sindicate, de a veghea la respectarea contractelor colective şi a legilor iniţiate de Partid şi Guvern. Sarcinile măreţe ce stau în faţa mişcării sindicale în perioada de construire a Socialismului, (aşa cum se arata marii dăscăli ai pro­letariatului), au fost sintetizate şi trasate mişcării sindicale din ţara noastră de rezoluţia şedinţei plena­re a C.C. al P.M.R. din 22-24 De­cembrie 1648 asupra problemei syn­dicate. „Sindicatele, ca cea mai largă organizaţie a clasei muncitoare, re­prezintă principala curea de trans­misiune între Partid şi massa pro­­letarUu­did. Ele sunt principalul ajutor a! Partidului în ruunca de mobilizare şi educare a clasei mun­citoare”. — Iată sarcini principale pe care Partidul Muncitoresc Ro­mân le trasează mişcării sindicate din ţara noastră şi pe care Confe­deraţia Generală a Muncii le înde­plineşte cu cinste. Astăzi două milioane de oameni ai muncii sunt încadraţi în rându­rile mişcării sindicale. Confederaţia Generala a Muncii împleteşte activitatea sa de mobi­lizare a masselor în bătălia între­cerilor socialiste la sprijinirea mă­surilor luate de Partid şi Guvern pentru îmbunătăţiri condiţiilor de muncă şi de trai ale salariaţilor. 3.891 cantine, 143 treşe şi 583 cămine de zî, lată cifre­­-1­*-» vnr- WPBg»B8B«B5ig ■naeww lor de viaţă ale oamenilor misicii. Prin grija C.G.M.-trM anul tre­cut 172.500 de salariaţi şi-au pe­trecut concediul de odihnă în dife­rite staţiuni ale ţării, urnit altă­dată doar capitaliştii şi odraslele lor îşi puteau „omorî" timpul La acţiunea de alfabetizare şi masse­lor muncitoare, C.G.M-ul participă din plin, min d­ mii de cursuri de alfabetizare blând fiinţa prin grija sindicatelor. Au fost înfiinţate cluburi, col­ţuri roşii şi biblioteci cu un numărr de 3.751.117 volume şi prin aceste realizari ca şi prin multe altele sindicatele contribuie la opera de culturalizare a poporului nostru muncitor. Deasemenea aproape 150.000 sa­lariaţi desfăşoară o largă sctvitate artistică in cele 2094 coruri, 2125 echipe de dansuri, 762 orcheatrui şi fanfare, etc. Şi sindicatele au deasemenea un mare rol In stimularea activităţii sportive a muncitorilor. Până in prezent funcţionează 1899 grupări sportive. La cinci ani de la constituirea Confederaţiei Generale a Mussei din Republica Populară Română, mişcarea sindicală mobilizează Sft lupta pentru construirea socialis­mului masse tot mai larg­ sie oa­­m­enilor muncii de la oraşe şi deui sate, devenind în acelaşi timp un factor tot mai puternic al mişcării muncitoreşti ,internaţionale, în lup­ta pentru pace, împotriva planuril­­or imperialiste de înrobire a po­poarelor. Aurel ftatea IN EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC roman­­ a apărut: ! Despre pământ $i inventar in Gospodăria Agricolă Colectivă 36 pag Itti . Drama şi Teatrul de SOH MARIN SADÖVEÄNU Teatrul Naţional (Sala Comedia), „Trei surori”, piesă in 4 acte de Anton Cehov, in româneşte de d-na Violeta Jianu Ari­on Cehov este fără îndoială unul dintre cei mai străluciţi repre­zentanţi ai literaturii realiste de la sfârşitul sec. XIX. Dramele şi po­vestirile lui au căpătat iute o faimă universală, restrângând starea de lucruri din Rusia veche, ajunsă în pragul unor radicale prefaceri. In opera lui Cehov se resfrânge societatea Rusiei ţariste de la sfâr­şitul sec. XIX, marasmul, boală pe care această societate a adus-o în sufletele cinstite cari tânjeau după libertate şi dreptate, dar nu găseau încă drumul eliberării. Această cale nu putea fi găsită, după cum nici nu s-a găsit, decât prin furtuna care a atest­at totul, revoluţii care a adus schimbarea radicală a realităţilor Rusiei ţariste, schimbare pe care însuşi Cehov o întrevedea fără să poată înţelege de unde va veni. Descriind adânca boală socială a vremurilor sale cu neîndurare cri­tică, Cehov este însă In acelaşi timp şi un luminat înainte mergă­tor. In orice medii s’ar aşeza su­biectele dramelor sale, frământa­rea, avânturile generoase înfrânte de nelimpezire şi neajutorare surd prezent®. Fîe îa lumea intelectua­­îiîor şî artiştilor dar ,şî a­ proprie­tarilor rurali (Unchiul Varrta şi Li­vada cu vişini), fie în lumea scrii­torilor^! Iarăşi a artiştilor (Pescă­­rişBDi’ille tet tames, mai tare pri­vită, a cercurilor militare şi burghe­ziei orăşeneşti (Trei Surori), pre­tutindeni se văd tendinţele bune în­cătuşate, suferinţele unor firi ade­sea generoase, incapabile însă sa realizeze practic ceva care le-ar putea schimba înăbuşită viaţă. A­­proape în fiecare piesă de a lui Cehov se găsesc personagii care să fixeze poziţii variate şi de tre­cere între cei doi pol­ extremi: preţ­u­peţimea idealurilor şî mohorârea în­frângerii. Piesa „Trei surori“ prezentată acum de Teatrul Naţional se carac­terizează prin acel suflu aducător de înnoiri pe care îl stat el va veni cele mai multe dintre perso­nagii. II simt că va veni, fără să ştie exact nici cum, nici de unde, nici când. 11 simt că va veni pentru a le schimba mohorâta existenţă în care rând pe rând I­ se frâng toate idealurile. Cete trei surori Olga, Mara şî Irine, fetele unui general mor­, urzesc dintr’un colţ de provincie visuri pentru ele şî pentru fratele tei Vidrei Oarecare stare, creştere şi învăţătură şi mai cu seamă un ideal de muncă eliberatoare au. Dar până la urmă ce rămâne din toate acestea? Nimic,o sfărâmare, şi nu, numai a lor dar şi a altora croiţi pe aceleaşi premize: Nicolai Lvo­­vici Tuzenbach, de pildă şi în parte şi locotenentul-colonel Verşinin. Pe toţi îi macină forţa brutală, fără ideal, fără morală a aşezărilor lu­mii a cărei tipică reprezentantă este Natalia Ivanovna, soţia lui Andrei. In poziţiile personalster despre care vorbeam, unul dintre ei a şi ajuns la sfârşitul destrămării com­plete: e medicul Ivan Romanovici Cebutâchin, ros de neajutorare şi alcoolism. Desprins de realităţi, şi aceasta este povara cea mai grea a păcatului său, Cebutâchin e o um­bră vană şi absurdă. E forma cea mai înspăimântătoare şi pentru Ce­hov şi pentru noi prin insensibili­tate şi nihilism. Toţi oamenii aceştia se sbat fără să facă grîmic pentru, a-şî schimba viaţa pe care singuri o găsesc de nesuportet. O putere netăgăduită, o voinţă îi .; împărtăşire de foarte mare scriitor îl prind pe spectator în faţa unui spectacol ca lucrarea „Trei surori”. Lucrul se datoreşte realis­mului lui Cehov. Viaţa însăşi, în caracteristicile ei este prinsă în fie­care dintre personaje şi adâncită până la puternice conflicte morale. Prezentarea piesei pe scenele noastre, cu o distribuţie aleasă, este o adevărată sărbătoare pentru iubi­torii noştri de teatru. Traducerea doamnei Violeta Jianu este corectă, deşi câteodată îngreunată de forme mai puţin lapidare şi stringente ca cele întrebuinţate e scriitor. De­corurile domnului Alexandr Brătă­­şanu ca şi costumele d-nei Elena Barlo, de un realism strict, în acord cu epoca, evocator şi de un măsu­rat simţ artistic. In spectacolul Tea­trului Naţional direcţia de scenă a d-lui Mony Ghelerter şi-a dobân­dit mari merite. Dânsul a ales o foarte bună distribuţie. Nu numai ,atât. Printr’o prelucrare atentă a va­lorilor cehoviene, el a desfăşurat mersul acţiunii cu mult .simţ artis­tic, ştiind mai­­ales să1 găsească rit­­—ti* jr'A de necesar ori cărei dram* a lui Cehov. Şî a isbutit să desvă­­luie, fără urme, adevărurile artistice Interpreţilor săi. Astfel Olga doam­nei Aura Buzescu construită pe ace­leaşi caracteristici de mediu ca şi surorile ei, şi-a păstrat totuşi mi­nunat caracteristicile reclamate de rol­oaşa doamnei Elvira Godeanu, mai­­buciumată de patimi, şi-a dat măsura morală în cinstea unei măr­turisiri, în care drămuirea artistică a interpretei a păstrat închegarea firească. La fel Irina doamnei Maria Botta n’a frânt cercul celor trei. O sensibilitate aleasă a ştiut să ada­oge bucuria, primăvara celui mai proaspăt suflet pornit şi el cel din urmă pe calea tristelor măcinări. Câte şi treie artistele s’au străduit şi au izbutit să păstreze legătura morală şî sufletească a grupului, ceeace era esenţial. Aşa nî s’au prezintat, cu succes, în toate sce­nele, de deschidere a piesîl şi finali, şi în multe altele. Poate singuri scena centrală din actul al llî-lea si cere o mai strânsă închegare. Linia frânt­ă a rolului Tuf Andre­ 'S­erghievici, fratele lor, care reali­­zează mai mult decât celelalte per­sonaje denivelarea dintre iluziile începutului și prăbuşirea finală, a fost minunat realizată de interpre­tarea d-lui C. Antoniu, mai ales în partea a doua, iar rolul Nataliei îl socotim a fi una dintre cele mai izbutite lucrări artistice ale d-nei Tanţi Cocea. In colonelul Verşinin, d. M. Băl­­ţăţeanu reuşeşte o isbutită creaţie. O rudă mai tânără sufletească a lui Versinin e Tuzenbach pe ale cărui cotituri de viaţă d-l Radu Benigan a ştiut să umble cu paşi siguri. Mediocrul şi automatizatul Culîghin aproape un „om din cutie”, bun din comoditate, a fost înţeles şi înviat în culorile sale de inter­pretarea precisă a d-lui Finţeşteanu. D. Alexandrescu Vrancea ne-a dat un inadaptabil cu tradiţie în amin­tiri literare prin căpitanul Solib­­nâi. Fără îndoială că nu uşoară a fost sarcina d-lui Marcel Anghelescu căruia i-a revenit rolul medicului ratat Cebutiehta. De la o sentimen­talitate artificială, prin scene de beţie şi până la urî Indiferentism ce merge pină la asistenţe crimi­nale, rolul era greu de nuanţăt. Artistul a realizat prin săvârşiri autentice problemele ce i se puneau, întregind şi legând valabil perso­najul, ceea ce era foarte greu. Com­poziţii desăvârşite în două rotare mici ne-au dat d-na Sonia Cluceru în bătrâna Anfisa şi d-l Mircea Constantinescu în Ferapont. Şi vioi­ciunea d-lor Igor Bardu şi A Con­darcea au fost de folos ca să creeze atmosfera şi ritmul just a! Inter­pretării, înfăţişându-ne pe cei doi tineri ofiţeri. Întregul spectacol al aplicatului colectiv dovedeşte mun­că atentă, dragoste pentru o bună înfăptuire şi mai ales ta­cnt ţî prte­cepere. Se şi cuvenea ca Teatru! Naţional să izbândească ş­i această lucrare, una din gloriile Teatrului de Artă de la Moscova, mai cu seamă acum când, printr’o bună reprezintare, se putea einstî jubi­leul de 90 de ani de la naşterea marelui şi premergătorului Anton Cehov. Or, pe drept cuvânt petent spune că spectacolul Teatrului Na­ţional cinsteşte acest jubileu. Bina un spectacol cu adevărat reuşit.

Next