Universul, februarie 1950 (Anul 67, nr. 24-47)
1950-02-01 / nr. 24
INTR’UN CADRU SĂRBĂTORESC, AU AVUT LOC DUMINICA CONCURSURI INTRE ECHIPELE DE CORURI $I DANSURI POPULARE ALE CĂMINELOR CULTURALE Oamenii muncii dela oraşe şi sate au venit să asiste in mare număr la concursuri.—Cele mai bune echipe au fost premiate Deci de a doua etapă a întrecerilor dintre Căminele Culturale din judeţul Ilfov s-au desfăşurat Duminecă in sala şcolii Pedagogice nr. 2. La concurs au participat echipele evidenţiate in prima etapă a concursului , din toate cele 10 plăşi ale judeţului. Înainte de a-şi prezenta programul, responsabilul fiecărui dmin participant, a făcut câte o scurtă dare de seamă asupra activităţii Căminului de la Înfiinţare şi pung azi. Programele prezentate de echipele artistice din jud Ilov s-au bucurat de un deosebit succes. Căminul Cultural din Olteniţa a prezentat un fragment din plata care evocă figura eroului Lazăr Cernescu ucis mişeleşte de chiaburi. A stârnit aplauze dialogul spus de doi ţărani de la Căminul Mala, plasa Fierbinţi, ce satirizaiază pe chiaburul care încearcă să se strecoare în rândurile ţărănimii muncitoare dar care este demascat la tirp. Poezia recitată de o tânără ţărancă din comuna Vidra exprimă voinţa ţărănimii muncitoare de a lupta pentru pace. In programul artistic al Căminelor Culturale, un loc important î1 ocupă dansurile. Toate Căminele Culturale, fără excepţie, au echipe de dansuri. Multe din dansurile prezentate au mai ales meritul de a fi locale. Un alt aspect al programul echipelor de dansuri este participarea ţăranilor maturi şi bîtrâni. Echipele de maturi şi bătrâni compuse dîn ţărani muncitori între 85—60 ani din Valea Roşie. Buda şi Bolintin au stârnit ropote de aplauze. Felul cum s’au prezentat corurile constituie deasemeni un succes al Căminelor Culturale. Astfel au fost corurile din Olteniţa, Mănăstirea, Tâncăbeşti şi din plasa Buftea. Toate acestea, aluturi de feluritele manifestări artistice, cum ar îi acompaniamentul la cimpoi şi fler, tarafurile proprii, solo-ule sau duetele interpretate cu căldură şi simţ artistic, au fost răsplătite cu numeroase aplauze. LA CLUJ în sala Teatrului Naţional din Cluj, s-a desfăşurat Duminică, concursul de coruri şi dansuri, între echipele Căminelor Culturale din judeţ. Cu ropote de aplauze, a fost întâmpinată apariţia pe scenă a echipei de dansuri a Căminului Cultural din comuna Chendremal, formată din vârstnici. Concursul a prilejuit afirmarea a zeci de talente tinere din rândul ţăranimei muncitoare. Printre acestea este şi tânăra Cosma Maria din comuna Arghireşti, care a cântat solo, o bucată compusă de ea şi ţăranea muncitoare Pop Mana din comuna Chendremal, care a cântat un cântec popular ce a fost îndelung aplaudat. La Sfârşitul concursului s-au împărţit premii următoarelor echipe: premiul I echipelor Căminelor Culturale din comunele: Luna de Jos şi Duş, premiul îl echipelor din comunele Chendremal şi Sălcuţa şi premiul III echipelor din comunele Răscruci, Gheorghieni şi Feleac. LA IAŞI Purtând steaguri şi lozinci, echipele artistice de coruri şi dansuri ale Căminelor Culturale fruntaşe pe plăşi au sosit Duminică la Iaşi, pentru a lua parte la concursul organizat de Secţia Culturală a Comitetului Provizoriu Judeţean Ioţi, în cadrul celei de a Hl-a etape a la trecerilor. In sala Teatrului Naţional, mii de omeni ai muncii au urmărit timp de 6 ore desfăşurarea concursului. Au luat parte echipele Căminelor Culturale din comunele Osoi, Galata, Coarnele Caprei, Aroneanu, Miroslava, Podul Iloalei, Tg. Frumos, Poieni, Belceşti, Herneziu, Popricanî, Popeşti, Cepleniţa, Vlădeni, Sipete, Tansa şi Sărea. Comisia a decernat premiul echipelor Căminelor Culturale din comunele: Coarnele Capru, Osoi şi Popeşti, premiul al II-lea echipelor Căminelor Culturale din comunele Cepleniţa, Aroneanu, Galeta şi Poieni, iar premiul al Il-lea echipelor Căminelor Culturale din comunele: Podul Iloalei, Miroslave, Sârea, Vlădeni şi Tg. Frumos. O menţiune a fost acordată Căminului Cultural al satului Tansa. Căminele Culturale premiate au primit câte un aparat de radio şi numeroase cărţi. LA BRAŞOV Echipele Căminelor Culturale din judeţ au luat parte Duminică , concursul de dansuri ei coruri care a avut loc la Braşov, în sala cinematografului „Maxim Gorki" Cele 19 echipe au executat cu multă vioiciune frumoase dansuri naţionale, care au fost viu aplaudate de numerosul public care a ţinut să asiste la acest concurs. De asemeni, au plăcut nmic bucăţilede cor, mai ales cele executate de echipei«? Căminelor Culturale, din Intorsura Buzăului, Butila şi Feldioara, care au fost premiate La dansuri, premiul I a fost acordat echipei Căminului Cultural di Mlădeni, premiul I. echipei Căminului Cultural din Poiana Mărului şi premiul III echipei Căminului Cultural din comuna Cristian. IA ARAD Intr’un cadru sărbătoresc a avut loc Duminică în sala de festivităţi fabrice de textile „30 Decembrie“, din Arad concursul de coruri şi dansuri populare al echipelor Căminelor Culturale din judeţul Arad. Cele 29 echipe care au luat parte la concurs au oferit un program •Mile variat, compus din dansuri populare româneşti, maghiare şi germana şi coruri specifice fiecărei regiuni. Cea mai bună formaţie corali a fost aceea a Căminului Cultural din comuna Ruteni. La dansuri populare româneşti s’au evidenţiat echipele clor Culturale din Socete* ■ I Tneu, Deasemen! s’au remarcat echipa Căminului Cultural din comuna Padureni care a executat dansuri populare maghiare şi ale Căminelor Culturale din Sântana şi Tudor Vladimirescu, care au prezentat un program de dansuri populare germane LAFAGARAS în sala Ateneului Popular „Filiimon Sârbu“ din Făgăraş, 18 echipe aie căminelor Culturale fruntaşe din judeţ au prezentat frumoase programe artistice în cadrul concursului de coruri şi dansuri populare care a avut loc Duminică. Cei peste 1.500 spectatori din râindurile oamenilor muncii au aploudat cu entuziasm corurile și danij ■urile executate de echipele Căminnrelor Culturale. * O impresie deosebită a făcut re- citarea tânărului Sasu Petre, fiu de țăran muncitor din comuna Şinca Veche, închinată luptei pentru pace. Au fost mult aplaudate dansurile combinate româneşti, maghiare şi germane, simbolizând înfrăţirea dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Comisia de premiere a acordat premii echipelor Căminelor Culturale din comunele: Arpaşul de Jos, Stata, Streza-Cârţişoara, Clucişor, Bărcuţ, Galaţi, Oprea Cărţişoara şi Mândra. LA BACAU Duminica au avut loc In sala Comitetului Democrat Evreesc din Bacău finalele concursului pe judeţ, Intre echipele Căminelor Culturale din comunele Oneşti, Traian, Iţeşti, Grigoreni, Soci, Faraoani, Colomba, Tuta, Târgul Trotuş, Călugăra, Helegnu, Vişineşti, Scorţeni şi Tatuaşi, formate din 610 ţărani muncitori. Publicul numeros venit să asiste la desfăşurarea concursului, a întâmpinat cu aplauze apariţia echipelor îmbrăcate în pitoreşti costume naţionala. Programele prezentate au dovedit temeinica pregătire a echipelor şi au scos la iveală o serie de talente tinere. La sfârşit, Comitetul Provizoriu judeţean a oferit premii echipelor care au prezentat cele mai bine executate dansuri sau cântece. Pentru dansuri, premiul întâi a fost acordat echipei Căminului Cultural din comuna Colfera, iar premiul II și II echipelor Căminelor Culturale din comunele Colomba şi Tuta. Premiul 1 pentru cor, a fost decernat echipei Căminului Cultural din comuna Tuta, care a prezentat un bogat; *1 frumos program de cântece româneşti şi maghiare. Echipei Căminului Cultural din Cotorca i s’a acordat premiul Iî, iar cele din comuna Faraoani, premiul Iii. (ŞTIRI TRANSMISE DE AGERPRES) OMWwrmiiril« f»t»e ®«ta!ti eie eie o«rmtv GBiî:Inele* fwluMJp UNIVERSUL’ Festivitatea de la Teatrul Naţional pentru aniversarea a 90 de ani de la naşterea lui A. P. Cehov. Nicolae Moraru a conferenţiat despre viaţa şi opera marelui scriitor rus Cu prilejul aniversării a 90 de ani de la naşterea marelui scriitor rus A. P. Cehov, a avut loc Duminică dimineaţă la Teatrul Naţional (Comedia), sub auspiciile AR IUS-ului şi Teatrului Naţional, o festivitate în cadrul căreia d. Nicolae Moraru a conferenţiat despre viaţa şi opera lui A. P. Cehov. D. N. Moraru a subliniat actualitatea operei lui Cehov, în care poporul muncitor găseşte o drastică piciure a lumii vechi şi un îndemn de a lupta pentru o viaţă mai bună, de a preţui libertatea şi a lupta pentru ea. După Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, opera lui Cehov a fost larg răspândită, pătrunzând până în cele mai Îndepărtate colţuri ale Uniunii Sovietice. Cehov combate cu vigoare, în nuvelele şi piesele sale, racilele lumii veciie: rutina, birocratismul, mărginirea şi indolenţa mic burgheză, micimea sufletească. Omul înţelege că trebue să fie altfel, adică animat de idei largi, de gânduri măreţe. Cehov biciuieşte pe asupritori, pe cel care împiedică pe oameni să-şi trăiască liber viaţa, precum şi tendinţa mic burgheză de a accepta viaţa aşa cum este, de a nu lupta pentru schimbara mediului social. Opera lui Cehov — a spus mai departe conferenţiarul — este valoroasă prin marele ei realism şi mai ales prin latura critică a acestui realism. Cehov a creat o serie de eroi pozitivi. Cel mai important erou pozitiv al lui Cehov este însă spectatorul, cititorul, care vede în opera Iul cât de urîtă era lumea veche şi este îndemnat să lupte pentru o viaţă mai bună. Opera Iul Cehov est® străbătută de o adâncă dragoste de popor, de oamenii simpli, precum şi de un puternic patriotism. In întreaga operă a Ut! Cehov este vizibila credinţa lui neclintită în dispariţia absolutismului ţarist şi a jugului nobilimii, în vremurile când oamenii vor construi liber viaţa lor. Festivitatea s-a încăieat prin prezentarea unui act din piesa „Trei surori“ de A. P. Cehov, interpretat de artiştii Teatrului Naţional (Agerpres). Kaanne TOŢI CETĂŢENII SUNT OBLIGAŢI SĂ CUREŢE ZĂPADA DE PE TROTUARUL BRIGOLA DIN DREPTUL IMOBILULUI RESPECTIV Comitetul Provizoriu Bucureşti reaminteşte tuturor cetăţenilor, proprietarilor şi administratorilor de imobile, că sunt datori a respecta dispoziţiunile ordonanţei n. 1, din 5.1.950, prin care se prevede obligativitatea de a curăţa zăpada de pe trotuarul şi rigola din dreptul imobilului respectiv. Deasemeni, sunt obligaţi su curăţ® zăpada şi ghlaţa de pe acoperişul imobilelor cu faţada la stradă. Depozitarea zăpezii şi a gheţii ridicate de pe trotuar şi rigolă se va face lângă bordura trotuarului şi rigolă ,astfel ca să nu fie împiedicată circulaţia, iar gurile da canal ,apă, precum şi riicola să fie complet libere. Pe străzile cu mai puţin de 7 m, lăţime, cetăţenii ce locuiesc pa partea străzii cu numere fără soţ, vor ridica zăpada de pe trotuar şi rigolă, aşezând-o pe jumătatea străzii dinspre partea numerelor cu soţ, observând însă ca trotuarele şi rigola să nu fie acoperite cu zăpada depozitată de el. Pe aceleaşi străzi, cetăţenii care locuiesc pe partea numerelor cu soţ, vor depozita zăpada ridicată de pe trotuar şi rigolă, pe care o vor aşeza tot pe jumătatea străzii dinspre partea numerelor litrăroţ. In caz de polei, toţi oetăţenii sunt obligaţi să presare pe trotuarul din dreptul imobilului nisip, cenuşe, rumeguş, spre a se preveni accidente, întreprinderile şi instituţiile publice (şcoli, biserici, administraţii) sunt obligate să respecte cu stricteţe prevederile ordonanţei de mai sus. Orice nerespectare a acestor dispoziţiuni va fi pedepsită cu amerdă până la 4.000 lei. „Romain RoM-luptâtor pentru pace“ Conferinţa scriitorului Eusebiu Camilar Cu ocaza împlinirii a 84 de ani de la naşterea lui Romain Rolland, a avut loc Duminică dimineaţa sub auspiciile Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu străinătatea, în localul bibliotecii publice a Institutului din bd. Dacia No. 28, conferinţa scriitorului Eusebiu Camilar, cu titlul „Romain Rolland — luptător pentru pace“. Conferenţiarul a arătat că în întreaga lume, oamenii muncii sărbătoresc 84 ani de la naşterea marelui luptător pentru pace, scriitorul Romain Rolland. Conferenţiarul a subliniat atitu-dinea de hotărât apărător al păcii, car® străbate deja un capăt la celălalt opera scriitorului. Romain Rolland a izbit cu tărie în orânduirea nedreaptă a societăţii capitaliste. El a salutat Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie plin de entuziasm, simţind că ea deschide omenirii drumul spre pace şi progres. Marele scriitor a prevăzut primejdia fascismului şi, împreună cu Henri Barbusse,, a organizat la Amsterdam, în 1932, Congresul împotriva războiului. Conferenţiarul a încheiat arătând semnificaţia pe care o capătă opera lui Romain Rolland astăzi, când oamenii muncii din înntreaga lume îşi unesc forţele pentru apărarea păcii, libertăţii şi progresului. A urmat un bogat program artistic. (Agerpres). UN AN DELA APARIŢIA REVISTEI DE SATIRĂ ŞI HUMOR „URZICA” A trecut un an dela apariţia primului număr al revistei, de satiră şi humor „Urzica". Dela primul ei număr, „Urzica" a folosit constructiv satira ca un mijloc de luptă împotriva duşmanilor poporului nostru. „Urzica" a înţeles că umorul trabuc sd devină o armă constructivă, a înţeles că biciuindu-se moravurile învechite, se poate contribui la crearea unui om nou al unor vremuri noi Adesea „Urzica" a ajutat prin «****«*«» articolele, epigramele, desenele ei, la remedierea unor lipsuri pe care ie-a semnalat. De la apariţie şi până astăzi, revista şi-a îmbunătăţit necontenit conţinutul, şi condiţiile tehnice, Câştigându-şi un prestigiu binemeritat în rândurile oamenilor muncii din ţara noastră. Urăm colectivului revistei „Ursica" să-şi continue şi să-şi îmbunătăţească mereu munca, îndeplinind astfel sarcinile pe care această publicaţie le are. »♦**.*****» *.**.»+.«m CĂTRE ABONAŢII NOŞTRI începând cu data de 1 Februarie a. c. toţi abonaţii sunt rugaţi a depune costul abonamentului fie In numerar, fie mandat poştal sau cec, numai pe numele sucursalelor „SLOVA” din capitala judeţului respectiv. De la această data nu se mai primesc sume pentru abonamente la Administrația ziarului Universul din București. PE IN CADRUL PLANULUI DE PRODUCŢIE PE 1950 ŞANTIERELE CANALULUI DUNĂrfeA-MAREA NEAGRĂ SE OBŢIN FRUMOASE DEPĂŞIRI DE NORMĂ (Ştiri transmise prin Agerpres de Biroul de presă al Direcţiei Generate a lucrărilor Canalului Dunărea,Marea Neagră). Avântate In întrecere «odailstă» echipele de «Mari şi dulgheri dep* şantierul Gwaje-Comavodii obfin frumoase depăşiri de normă tn cadrul planului as producţie pe anul 1950. Astfel, dela SG—*23 Ianuarie, în ciuda gerului aspru $1 a viscinului care a bântuit in aceaefâ re* giune, s'au înregistrat următoarele depăşiri de normă Dejea Mihai, cu echipa sa de 14 zidari, a depăşit norma cu 130 la suti; Tudor Matei, cu echipa sa «19 muncitori a depăşit norma cu SIS la sută, Marin Nicolae tot cu o echipă de 9 zidari a depăşit norma cu 103%, iar Dănilă, împreună cu II zidari a depăşit norma cu 62 la sută, la dulgherie, in acelaş interval de timp, Drăgoi Ivan, cu o echipă de 6 dulgheri a depăşit norma cu 118 la suta, Crişoiu Mihai cu 10 dulgheri, a depăşit norma cu 114 la sută, iar Urloiu Simion împreună cu 7 dulgheri a depăşit norma cu 110 la sută Cu toată vremea neprielnică, lucrările pe şantierul Poarta Albă — la oraşul nou — continui Se lntrează Inter» la acoperirea cu olane a clădirilor ridicate în roşu, precum şi la instalarea atelierelor de tâmplărie. În cadrul acţiunii pentru o cât mai bunăorganizare a şantierului şi pentru cât mai multă economie, se strâng deşeuri!« de cherestea rămase după confecţionari cofra- fetor, schelelor, etc. Pe şantierul energo-comtmţii Canara, muncitorii realizează importante succese în muncă. Astfel, echipele de betonişti, conduse de Gard Mănaîp şi Niţu Ion, pentru a termina turnarea betonului la o Fundaţie, profitând de o temperatură mai ridicată, au lucrat în continuare treia ora S dimineaţa până la 12 noaptea. it Pe şantierul Poarta Albă, a fost înstelată Încă de la În Septembrie 1949, o staţiune de radioficare. Incepând cu 10 posturi, staţiunea a ajuns, până la 31 Decembrie 1949, în 250 posturi, instalate în birouri, dormitoare, cantine. Prin această staţiune, în afară de programele emise de Radio Românie şi Radio Bucureşti, se difuzează programe culturale locale şi conferinţe cu caracter profesionilat-educativ. In curând, actuala staţie de radioficerie va fi înlocuită cu o altă staţiune adusă din U.R.S.S., care va avea o capacitate de 2000 posturi. ★ Pe şantierul Poarta Albă funcţionează o şcoală die educaţie said,tară, frecventată de 50 muncitori, cărora 11 se predă de trei ori pe săptămână, lecţii teoretice, cu caracter sanitar, urmate de explicaţi medicale. Cursurile şcolii au o durată de 2 luni şi vor lua sfârşit la 10 Februarie. Muncitorii elevi, care vor reuşi la examene, vor fi repartizaţi în diferite puncte :»1« şantierelor, cu scopul de a menţine o bună stare de higieni, de a preveni bolile ţi de a constitui un post de prim ajutor In cazuri de accidente forje a iniţiat formarea de nouă echipe de forjări din muncitorii folosiţi până acum la lucrări în regie. Datorită acestui fapt producţia acestei secţii a sporit cu 10 la sută Ia ciocanele mici şi cu 18 la sută la ciocanele mijlocii. O altă măsura luată de acelaş colectiv este înfiinţarea unui birou de pregătire a lucrului, care va elabora din timp toate prescripţiile tehnice necesare procesului de producţie. La fabrica de ‘motoare electrice atent’a colectivului de tehnicieni s’a îndreptat In special spre organizarea spaţiului de lucru, instalareaunor noui maşini şi aplicarea unei metode de lucru mai avansată. In acest scop vor fi concentrate la un loc, diferite munci dependente unele de altele. Deasemeni, se va introduce sistemul turnării motoarelor in colivie cu aluminium, procedeu mult mai eftin şi mai scurt decât cel folosit până acum. Utilajul atelierelor de mas metale, o subsecţie a fabricii de motoare, se va complecta cu o serie de maşini noui, ceea ce va permite dublarea randamentului acestor ateliere. La fabrica nouă de maşini, începând cu anul acesta se va introduce revizia periodică a maşinilor, pregătind totodată piesei« necesare înlocuirii celor uzat®. INOVAŢII LA SCHELA PETROLIFERA THS Târgovişte, 30 (Agerpres). — Un obiectiv important al întrecerii socialiste organizate la schela Tei* a societăţii Sovrompetrol este sporirea eforturilor în vederea îmbunătăţirii procesului tehnologic. In acest scop muncitorii au pornit bătălia pentru realizarea cât mai multor Invenţii şi inovaţii. De curând maistrul şef-mectetic Bălăşescu Gheorghe, ajutat de un colectivde muncitori, a construit din materiale vechi un nou dispozitiv de încălzire a aparatelor de nivel. Ei au sudat o ţeavă de pate, ţoii în interiorul uneia de şase ţoii, având amândouă capetele în forfotă de semi-cerc, care îmbraci din toate părţile aparatele de nivel, lăsându-se liberă numai faţa pentru supravegherea şi demararea ţiţeitelui nn separatoare. Prin această inovaţie se face o economie de materiale de ÎS 3* sută la fiecare lucrare, prin simplificarea întregii instalaţii, tuprifîiindu-se numeroase holedere, stobîxe, terii, ventile, reducţii, ţeavă de aramă, etc. Noul dispozitiv s’a dovedit a fi mai eficace decât cel folosit până acum. Experimentat în schelele petrolifere Teîş ş’ Stiţa, el a dat rezultatele aşteptate. it La uzinale Sovrammetii Reşiţa s’au luat importante măsuri pantm îndeplinirea sarcinilor Tehnicienii dela numeroase secţii ale uzinelor Sovrommetaî Reşiţa au luat o serie de măsuri care *« asigure îndeplinirea «arcelor in cadrul Planulu’ de Stat pe 1050. Colectivul As tehnicieni dela Şedinţa festivă de deschidere a cursurilor in ştiinţa si tehnica organizate de Institutul de Energetica al Academiei R.P.R. Duminică dimineaţă a avut loc şedinţa festivă de deschidere a cursurilor de ştiinţă şi tehnica organizate de Institutul da Energetica al Academiei Republicii Populare Române. Au participat la această festivitate membri ai guvernului, academicieni, profesori, tehnicieni şi numeroşi studenţi. Cuvântul de deschidere a fost rostit de acad. prof. Gheorghe Nicolau, secretar general al Academie! R.P.R« Prin opere de reîmprospătare şi de actualizare a cunoştinţelor de specialitate se di cursiftitor posibilitatea de a-fi însuşi al folosi în arunca lor mărite realizări ale ştiinţei şi tehnicei soviete.In încheiere, acad. prof. Gheorghe Nicolau a exprimat recunoştinţa oamenilor de ştiinţă şi tehnicienilor din ţara noastră pentru grija permanentă a Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului pentru desvoltarea activităţii ştiinţifice şi tehnice. A luat apoi cuvântul d. prof. N. Teodorescu care a făcut o prezentare a programului cursurilor. Programul cuprinde probleme ştiinţifice şi tehnice legate de Planul de Stat la 1950, precum şi prelegeri despre metod® matematice în tehnică, fizică teoretică şi tehnică, chimie, electricitate şi energetică, hidrotehnică, construcţie, siderurgie şi metalurgie, statistică Industriei?.. Vorbitorul a arătat că Institutul de Energetică va urmări, în cadrul acestor prelegeri, combaterea cosmopolitismului şi obiectivismului în ştiinţă şi tehnică. A urmat lecţia de deschidere ţinută de add. prof. N. Profiri, ministrul Comunicaţiilor, cu subiectul: Ştiinţă şi tehnică. (Agerpres). MSEA OPERA DE CONSOLIDARE A PĂCII {t)*aaav« «H» pag&tta I*a) fel, popoarele lumii îşî însuşesc politica de pace a Uniunii Sovietice, singura politică menită să asigure cooperarea paşnică între toate popoarele lumii. Eliberată de Armata sovietică ţara noastră păşeşte de câţiva ani pe drumul construirii socialismului, integrându* se în marele Front de apărare a Păcii. Republica noastră de democraţie populară rupându* se din lanţul capitalismului, a pus bazele proprietăţii sociali* te de stat, izgonind clica de profitori, care era pusă în slujba capitalului internaţional. Prin aceasta Republica noastră, sprijinită diplomatic şi economic d© Uniunea Sovietică, şi-a salvat independenţa naţională şi a devenit un factor activ de pace aici în Balcani, unde imperialiştii au întreţinut ani şi ani de zile butoiul cu pulbere şi vrajba între popoare. Este semnificativ, aşadar, că Apelul Comitetului Congresului Mondial al Partizanilor Pacat a fost citit în Marea Adunare Naţională, în timpul votării bugetului pe anul 1950, an în care poporul nostru a păşit mai departe pe drumul construirii socialismului. Acest buget, este un buget al înfăptuirilor paşnice. Sumele destinate dezvoltării industriei, agriculturii, transporturilor, şcolilor, sănătăţii publice sunt dela sine grăitoare. Ar fi deajuns să men*ţionăm că îtttr’um buget, eft aî Statelor Unite doar l*/t este destinat şcolilor, în timp ce 76® o merge la înarmări, pentru a ilustra prin opoziţie, caracterul paşnic şi constructiv al regimului nostru de democraţie populară, regim preocupat, în primul rând, de ridicarea nivelului de trai al masselor muncitoare. Căci o politică de ridicarea bunei stări materiale amasselor muncitoare merge mână în mână cu o politică fermă de apărare a păcii. Al. Dimiariu-Păușești DUPĂ CINCI ANI (Urmare «SIs» pagina I-a) naţionale care creşte pe zi ce tre- bese despre îmbunătăţirea condtence, sarcinile Sindicatelor sunt de a mobiliza masse cât mai largi în cadrul întrecerii socialista, de a întări raporturile de colaborare dintre administraţii şi sindicate, de a veghea la respectarea contractelor colective şi a legilor iniţiate de Partid şi Guvern. Sarcinile măreţe ce stau în faţa mişcării sindicale în perioada de construire a Socialismului, (aşa cum se arata marii dăscăli ai proletariatului), au fost sintetizate şi trasate mişcării sindicale din ţara noastră de rezoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. din 22-24 Decembrie 1648 asupra problemei syndicate. „Sindicatele, ca cea mai largă organizaţie a clasei muncitoare, reprezintă principala curea de transmisiune între Partid şi massa proletarUudid. Ele sunt principalul ajutor a! Partidului în ruunca de mobilizare şi educare a clasei muncitoare”. — Iată sarcini principale pe care Partidul Muncitoresc Român le trasează mişcării sindicate din ţara noastră şi pe care Confederaţia Generală a Muncii le îndeplineşte cu cinste. Astăzi două milioane de oameni ai muncii sunt încadraţi în rândurile mişcării sindicale. Confederaţia Generala a Muncii împleteşte activitatea sa de mobilizare a masselor în bătălia întrecerilor socialiste la sprijinirea măsurilor luate de Partid şi Guvern pentru îmbunătăţiri condiţiilor de muncă şi de trai ale salariaţilor. 3.891 cantine, 143 treşe şi 583 cămine de zî, lată cifre-1*-» vnr- WPBg»B8B«B5ig ■naeww lor de viaţă ale oamenilor misicii. Prin grija C.G.M.-trM anul trecut 172.500 de salariaţi şi-au petrecut concediul de odihnă în diferite staţiuni ale ţării, urnit altădată doar capitaliştii şi odraslele lor îşi puteau „omorî" timpul La acţiunea de alfabetizare şi masselor muncitoare, C.G.M-ul participă din plin, min d mii de cursuri de alfabetizare blând fiinţa prin grija sindicatelor. Au fost înfiinţate cluburi, colţuri roşii şi biblioteci cu un numărr de 3.751.117 volume şi prin aceste realizari ca şi prin multe altele sindicatele contribuie la opera de culturalizare a poporului nostru muncitor. Deasemenea aproape 150.000 salariaţi desfăşoară o largă sctvitate artistică in cele 2094 coruri, 2125 echipe de dansuri, 762 orcheatrui şi fanfare, etc. Şi sindicatele au deasemenea un mare rol In stimularea activităţii sportive a muncitorilor. Până in prezent funcţionează 1899 grupări sportive. La cinci ani de la constituirea Confederaţiei Generale a Mussei din Republica Populară Română, mişcarea sindicală mobilizează Sft lupta pentru construirea socialismului masse tot mai larg sie oamenilor muncii de la oraşe şi deui sate, devenind în acelaşi timp un factor tot mai puternic al mişcării muncitoreşti ,internaţionale, în lupta pentru pace, împotriva planurilor imperialiste de înrobire a popoarelor. Aurel ftatea IN EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC roman a apărut: ! Despre pământ $i inventar in Gospodăria Agricolă Colectivă 36 pag Itti . Drama şi Teatrul de SOH MARIN SADÖVEÄNU Teatrul Naţional (Sala Comedia), „Trei surori”, piesă in 4 acte de Anton Cehov, in româneşte de d-na Violeta Jianu Arion Cehov este fără îndoială unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai literaturii realiste de la sfârşitul sec. XIX. Dramele şi povestirile lui au căpătat iute o faimă universală, restrângând starea de lucruri din Rusia veche, ajunsă în pragul unor radicale prefaceri. In opera lui Cehov se resfrânge societatea Rusiei ţariste de la sfârşitul sec. XIX, marasmul, boală pe care această societate a adus-o în sufletele cinstite cari tânjeau după libertate şi dreptate, dar nu găseau încă drumul eliberării. Această cale nu putea fi găsită, după cum nici nu s-a găsit, decât prin furtuna care a atestat totul, revoluţii care a adus schimbarea radicală a realităţilor Rusiei ţariste, schimbare pe care însuşi Cehov o întrevedea fără să poată înţelege de unde va veni. Descriind adânca boală socială a vremurilor sale cu neîndurare critică, Cehov este însă In acelaşi timp şi un luminat înainte mergător. In orice medii s’ar aşeza subiectele dramelor sale, frământarea, avânturile generoase înfrânte de nelimpezire şi neajutorare surd prezent®. Fîe îa lumea intelectuaîiîor şî artiştilor dar ,şî a proprietarilor rurali (Unchiul Varrta şi Livada cu vişini), fie în lumea scriitorilor^! Iarăşi a artiştilor (PescărişBDi’ille tet tames, mai tare privită, a cercurilor militare şi burgheziei orăşeneşti (Trei Surori), pretutindeni se văd tendinţele bune încătuşate, suferinţele unor firi adesea generoase, incapabile însă sa realizeze practic ceva care le-ar putea schimba înăbuşită viaţă. Aproape în fiecare piesă de a lui Cehov se găsesc personagii care să fixeze poziţii variate şi de trecere între cei doi pol extremi: preţupeţimea idealurilor şî mohorârea înfrângerii. Piesa „Trei surori“ prezentată acum de Teatrul Naţional se caracterizează prin acel suflu aducător de înnoiri pe care îl stat el va veni cele mai multe dintre personagii. II simt că va veni, fără să ştie exact nici cum, nici de unde, nici când. 11 simt că va veni pentru a le schimba mohorâta existenţă în care rând pe rând I se frâng toate idealurile. Cete trei surori Olga, Mara şî Irine, fetele unui general mor, urzesc dintr’un colţ de provincie visuri pentru ele şî pentru fratele tei Vidrei Oarecare stare, creştere şi învăţătură şi mai cu seamă un ideal de muncă eliberatoare au. Dar până la urmă ce rămâne din toate acestea? Nimic,o sfărâmare, şi nu, numai a lor dar şi a altora croiţi pe aceleaşi premize: Nicolai Lvovici Tuzenbach, de pildă şi în parte şi locotenentul-colonel Verşinin. Pe toţi îi macină forţa brutală, fără ideal, fără morală a aşezărilor lumii a cărei tipică reprezentantă este Natalia Ivanovna, soţia lui Andrei. In poziţiile personalster despre care vorbeam, unul dintre ei a şi ajuns la sfârşitul destrămării complete: e medicul Ivan Romanovici Cebutâchin, ros de neajutorare şi alcoolism. Desprins de realităţi, şi aceasta este povara cea mai grea a păcatului său, Cebutâchin e o umbră vană şi absurdă. E forma cea mai înspăimântătoare şi pentru Cehov şi pentru noi prin insensibilitate şi nihilism. Toţi oamenii aceştia se sbat fără să facă grîmic pentru, a-şî schimba viaţa pe care singuri o găsesc de nesuportet. O putere netăgăduită, o voinţă îi .; împărtăşire de foarte mare scriitor îl prind pe spectator în faţa unui spectacol ca lucrarea „Trei surori”. Lucrul se datoreşte realismului lui Cehov. Viaţa însăşi, în caracteristicile ei este prinsă în fiecare dintre personaje şi adâncită până la puternice conflicte morale. Prezentarea piesei pe scenele noastre, cu o distribuţie aleasă, este o adevărată sărbătoare pentru iubitorii noştri de teatru. Traducerea doamnei Violeta Jianu este corectă, deşi câteodată îngreunată de forme mai puţin lapidare şi stringente ca cele întrebuinţate e scriitor. Decorurile domnului Alexandr Brătăşanu ca şi costumele d-nei Elena Barlo, de un realism strict, în acord cu epoca, evocator şi de un măsurat simţ artistic. In spectacolul Teatrului Naţional direcţia de scenă a d-lui Mony Ghelerter şi-a dobândit mari merite. Dânsul a ales o foarte bună distribuţie. Nu numai ,atât. Printr’o prelucrare atentă a valorilor cehoviene, el a desfăşurat mersul acţiunii cu mult .simţ artistic, ştiind maiales să1 găsească rit—ti* jr'A de necesar ori cărei dram* a lui Cehov. Şî a isbutit să desvăluie, fără urme, adevărurile artistice Interpreţilor săi. Astfel Olga doamnei Aura Buzescu construită pe aceleaşi caracteristici de mediu ca şi surorile ei, şi-a păstrat totuşi minunat caracteristicile reclamate de roloaşa doamnei Elvira Godeanu, maibuciumată de patimi, şi-a dat măsura morală în cinstea unei mărturisiri, în care drămuirea artistică a interpretei a păstrat închegarea firească. La fel Irina doamnei Maria Botta n’a frânt cercul celor trei. O sensibilitate aleasă a ştiut să adaoge bucuria, primăvara celui mai proaspăt suflet pornit şi el cel din urmă pe calea tristelor măcinări. Câte şi treie artistele s’au străduit şi au izbutit să păstreze legătura morală şî sufletească a grupului, ceeace era esenţial. Aşa nî s’au prezintat, cu succes, în toate scenele, de deschidere a piesîl şi finali, şi în multe altele. Poate singuri scena centrală din actul al llî-lea si cere o mai strânsă închegare. Linia frântă a rolului Tuf Andre 'Serghievici, fratele lor, care realizează mai mult decât celelalte personaje denivelarea dintre iluziile începutului și prăbuşirea finală, a fost minunat realizată de interpretarea d-lui C. Antoniu, mai ales în partea a doua, iar rolul Nataliei îl socotim a fi una dintre cele mai izbutite lucrări artistice ale d-nei Tanţi Cocea. In colonelul Verşinin, d. M. Bălţăţeanu reuşeşte o isbutită creaţie. O rudă mai tânără sufletească a lui Versinin e Tuzenbach pe ale cărui cotituri de viaţă d-l Radu Benigan a ştiut să umble cu paşi siguri. Mediocrul şi automatizatul Culîghin aproape un „om din cutie”, bun din comoditate, a fost înţeles şi înviat în culorile sale de interpretarea precisă a d-lui Finţeşteanu. D. Alexandrescu Vrancea ne-a dat un inadaptabil cu tradiţie în amintiri literare prin căpitanul Solibnâi. Fără îndoială că nu uşoară a fost sarcina d-lui Marcel Anghelescu căruia i-a revenit rolul medicului ratat Cebutiehta. De la o sentimentalitate artificială, prin scene de beţie şi până la urî Indiferentism ce merge pină la asistenţe criminale, rolul era greu de nuanţăt. Artistul a realizat prin săvârşiri autentice problemele ce i se puneau, întregind şi legând valabil personajul, ceea ce era foarte greu. Compoziţii desăvârşite în două rotare mici ne-au dat d-na Sonia Cluceru în bătrâna Anfisa şi d-l Mircea Constantinescu în Ferapont. Şi vioiciunea d-lor Igor Bardu şi A Condarcea au fost de folos ca să creeze atmosfera şi ritmul just a! Interpretării, înfăţişându-ne pe cei doi tineri ofiţeri. Întregul spectacol al aplicatului colectiv dovedeşte muncă atentă, dragoste pentru o bună înfăptuire şi mai ales tacnt ţî prtecepere. Se şi cuvenea ca Teatru! Naţional să izbândească şi această lucrare, una din gloriile Teatrului de Artă de la Moscova, mai cu seamă acum când, printr’o bună reprezintare, se putea einstî jubileul de 90 de ani de la naşterea marelui şi premergătorului Anton Cehov. Or, pe drept cuvânt petent spune că spectacolul Teatrului Naţional cinsteşte acest jubileu. Bina un spectacol cu adevărat reuşit.