Universul, noiembrie 1950 (Anul 67, nr. 252-276)
1950-11-01 / nr. 252
LMMstoane&B A 33-a ANIVERSARE A MARII REVOLUŢII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE CHEMĂRILE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST (BOLŞEVIC) AL UNIUNII SOVIETICE Moscova 30 (Agerpres). — TASS transmite chemările Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice cu prilejul celei de a 33-a aniversări a M Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie: 1 — Trăiască cea de a 33-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie ! 2. — Salut frăţesc tuturor podarelor care luptă pentru pace, democraţie şi socialism! 3. — Salut frăţesc oamenilor muncii din ţările de democraţie populară care construesc cu succes socialismul 1 4. — Salut frăţesc marelui popor chinez care a cucerit libertatea şi independenţa ţării sale şi care întăreşte cu succes regimul de democraţie populară ! 5. — Salut frăţesc poporului coreian care apără eroic independenţa ţării sale! 6. — Trăiască Republica Democrată Germană! Salut forţelor democratice ale Germaniei care luptă pentru o Germanie unită, independentă, democratică şi iubitoare de pace ! 7. — Salut popoarelor Iugoslaviei care duc lupta de eliberare împotriva regimului fascist al clicii lui Tito, împotriva lacheilor Imperialismului ! 8. — Oameni ai muncii din toate ţările ! Demascaţi şi zădărniciţi planurile criminate ale aţâţătorilor 1» un nou război 1 Lărgiţi şi întăriţi puternicul front al partizanilor păcii 1 Să aparăm cauza păcii In Intreaga lume! 9. — Trăiască prietenia între popoarele Angliei, Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Sovietice în lupta lor pentru o pace trainică, împotriva aţâţătorilor la un nou război! 10. — Salut frăţesc popoarelor din ţările coloniale şi dependente careluptă pentru libertatea şi independenţa lor naţională! 11. — Glorie forţelor armate ale Uniunii Sovietice care stau strajă păcii şi securităţii patriei noastre ! 12. — Trăiască grănicerii sovietici — sentinele vigilente ale hotarelor sfinte ale patriei noastre ! 13. — Glorie Eroilor Uniunii Sovietice şi Eroilor Muncii Socialiste — cei mai buni fii şi fiice ale patriei noastre 1 14. — Muncitori, ţărani şi intelectuali ai Uniunii Sovietice 1 Desfăşuraţi mai larg întrecerea socialistă 1 Luptaţi pentru îndeplinirea înainte de termen a planului economiei naţionale pe 1950 Prin noi fapte de eroism dIe muncă, întăriţi puterea statului socialist sovietic ! 15. — Oameni ai muncii din Uniunea Sovietică! Prin realizarea cu succes a măreţelor construcţii — staţiunile hidroelectrice Kuibîşev, Stalingrad şi Kahovka, principalul canal Turcmen şi canalele din Sudul Ucrainei şi Nordul Crimeii — să aducem o nouă contribuţie la opera de construire a comunismului 1 Ifi. — Oameni ai muncii din Uniurtea Sovietică ! Introduceţi cu şi mai mult curaj’ în producţie realizările ştiinţei, tehnicei şi experienţei înaintate ! Sporiţi necontenit productivitatea muncii — baza desvoltării şi înfloririi continue a Statului nostru Socialist! 17. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni ! Luptaţi pentru cea mai strictă economie de materii prime, materiale, combusti, bii şi energie electrică 1 Căutaţi să obţineţi o cât mai bună folosire a utilajului 1 Reduceţi preţul de cost, îmbunătăţiţi calitatea producţiei 1 18. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria carboniferă! Luptaţi pentru o completă mecanizare a tuturor proceselor de extracţie a cărbunelui ! Construiţi cât mai repede noi mine! Să dăm mai mult cărbune econom, miei naţionale a ţării ! 19. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria petroliferă! Intensificaţi ritmul extracţiei şi prelucrării ţiţeiului! Foraţi mai repede puţuri şi puneţi în exploatare noi Zăcăminte petrol! !fere ! Mai mult ţiţei şi produse ! petrolifere pentru economia socialistă ! 20. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria metalelor feroase şi neferoase! Luptaţi pentru un nou avânt al producţiei de metal ! Folosiţi la maximum capacităţile agregatelor şi mecanismelor ! Folosiţi pe scară cât mai largă experienţa metalurgişilor fruntaşi ! Să dăm ţării mai multă fontă, oţel, laminate şi metale neferoase ! 21. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni de la staţiunile de energie electrică ! Măriţi producţia de energie electrică ! Puneţi mai repede în funcţiune noile capacităţi energetice ! Asiguraţi aprovizionarea neîntreruptă a economiei naţionale cu energie electrică ! 22. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile pentru construcţia de maşini! înzestraţi economia naţională a ţarii cu tehnica înaintată ! Mai multe maşini pentru industrie, construcţii, transport şi agricultură ! 23. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria de automobile şi tractoare ! îmbunătăţiţi procesele de producţie ! Faceţi tot ce vă stă în prutinţă pentru a mări producţia de automobile şi tractoare ! 24. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria chimică! Luptaţi pentru introducrea tehnicei noi şi tehnologiei înaintate! Măriţi producţia de îngrăşăminte minerale ! Mai multe produse chimice pentru economia naţională a ţarii I 25. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria construcţiei de vase ! Perfecţionaţi tehnica construcţiei de vase ! Construiţi cât mai repede noi vase ! Şi creăm o puternică liotă a puterii sovietice ! 26. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni — constructori ! Insuşiţi-vă tehnica construcţiei rapide ! Puneţi cât mai repede în funcţiune noi întreprinderi, locuinţe, instituţii culturale şi sociale! Reduceţi preţul de cost şi îmbunătăţiţi calitatea construcţiei! 27. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria materialelor de construcţie! Foto, siti la maximum capacităţile de producţie ! Mai mult ciment, cărămizi, sticlă, carton asfaltat, materiale de căptuşire şi alte materiale pentru construcţiile patriei noastre! 28. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria lemnului şi a hârtiei ! îmbunătăţiţi folosirea maşinilor, ridicaţi productivitatea muncii în stailunik pentru depozitarea lemnului! Măriţi prin toate mijloacele tăierea şi transportul lemnului de cherestea! Sădăm ţării mai multe materiale lemnoase şi hârtie! 29. — Muncitori şi muncitoare, ingineri şi tehnicieni din industria uşoară! Alai multe ţesături, încălţăminte, îmbrăcăminte, tricotaje şi alte mărfuri pentru populaţie! Luptaţi pentru economia de materii prime, pentru o calitatea superioară şi im bogat asortiment al mărfurilor de mare consum! 30. — Muncitori din industria alimentară, a cărnii, laptehii şi peşterii! Desvoltaţi producţia de produse alimentare şi îmbunătăţiţi calitatea lor! Mai mult zahăr, unt, carne, produse lactate, peşte şi alte produse pentru populaţie! 31. — Muncitori din industria locală şi cooperaţia meşteşugărească! Produceţi mai multe bunuri din materiile prime locale! Ridicaţi calitatea mărfurilor de mare consum! Deserviţi mai bine nevoile de zi cu zi ale oamenilor friudiiî ! 32. — Muncitori şi muncitoare, arhitecţi, ingineri şi tehnicieni din economia municipală şi din construcţia de locuinţe! Intensificaţi ritmul şi îmbunătăţiţi calitatea construcţiei de locuinţe şi instituţii culturale şi sociale! Luptaţi pentru o bună amenajare a oraşelor şi aşezărilor muncitoreşti! 33. — Muncitori din transportul feroviar! Luptaţi pentru depăşirea planului de trafic, acceleraţi ritmul circulaţiei vagoanelor! Îmbunătăţiţi deservirea pasagerilor! Măriţi ritmul şi calitatea construcţiei feroviare, reduceţi preţul de cost al acesteia! Să asigurăm o activitate exemplară a transportului în timp de iarnă! 34. — Muncitori diin flota maritimă şi fluvială! Măriţi volumul traseului, intensificaţi ritmul circulaţiei vaselor! Livraţi mai repede încărcăturile pentru economia naţională! Pregătiţi vă în mod exemplar pentru sezonul de navigaţie din 1951! 33. — Muncitor! din agricultură! Căutaţi să obţineţi noi succese în desvoltarea agriculturii socialiste şi creşterii vitelor! Să Creăm belşug de alimente pentrutopurafie şi de materii prime pentru industrie! 36. — Colhoznici şi colhoznice, muncitori şi muncitoare din SMT şi sovhozuri, specialişti din agricultură! Introduceţi pe scară largă in producţia din colhozuri şi sovhozuri realizările ştiinţei agricole şi experienţa înaintată a colhozurilor, sovhozurilor şi SMT-urilor! Sporiţi vârtdirile fruntaşilor în agri,cultură şi in creşterea vitelor! 37. — Colhoznici şi colhoznice! Sporiţi bogăţia obştească a colhozurilor, întăriţi disciplina în muncă! Respectaţi cu sfinţenie statutul artestului agricol ■ - legea fundamentală a vieţii colhoznice! 38. — Glorie colhoznicilor şi colhoznicelor, muncitorilor şi muncitoarelor din SMT şi sovhozuri, care şi-au îndepplinit cu cirsîc amgajamentele către stat. 39. — Colhoznici şi colhoznice, muncitori şi muncitoare din sovhozuri, zootehnicieni şi veterinari! Desvoltaţi la maximum creşterea vitelor — proprietate obştească, — măriţi şeptelul şi sporuî-i productivitatea! Organizaţi cu succes iernatul vitelor! 40. — Muncitor? dhtră, tractorişti, combringi, meca, nici din SMT şi sovhozuri! Folosiţi mai bine tehnica agricolă, sporiţi productivitatea muncii! Duceţi mai departe electrificarea agriculturii şi creşterea vitelor şi silvicultură! Luptaţi pentru îndeplinirea înainte de termen a planurilor de plantare a perdelelor forestiere pentru protecţia ogoarelor! Introduceţi mai repede asolamentele corecte, introduceţi noul sistem de irigaţie, desfăşuraţi pe scară şi mai largă construirea de iazuri şi rezervoare, de apă! Să asigurăm recolte bogate şi stabile! 49. Muncitori din comerţul sovietic, cooperaţie şi Întreprinderi alimentare publicel Faceţi tot ce va stă în putinţă pentru desvoltarea unui comerţ sovietic civilizat la oraşe şl sate! Îmbunătăţiţi deservirea consumatorului sovietici 43. — Salariaţi ai instituţiilor de stat! Îmbunătăţiţi munca aparatului administrativ sovietic, întăriţi disciplina de stat, acordaţi atenţie cererilor şi nevoilor oamenilor muncii ! 44. — Oameni ai ştiinţei sovietice! Îmbogăţiţi ştiinţa şi tehnica Patriei noastre prin noi cercetări descoperiri şi invenţii! întăriţi legătura dintre ştiinţa şi producţie" 45. — Oameni ai literaturii, ar fi şi cinematografiei ! Ridicaţi nivelul artei voastre, creaţi noi opere de artă cu Un înalt citiţifist ideologic, demn de marele potior sovietic! 46. — învăţători şi Învăţătoare, muncitori pe tărâmul învăţământului public! înarmaţi tineretul studios cu cunoştinţe temeinicee bazelor ştiinţei! Educaţi tineretul nostru în spiritul patriotismului sovietic ! Creşteţi cetăţeni cultivaţi şi instruiţi ai societăţii socialiste, luptători activi pentru comunistul 47. — Muncitori pe tărâmui medicinei! îmbunătăţiţi calitatea asistenţei medicale a populaţiei! Aplicaţi realizările ştiinţei medicale sovietice! Luptaţi pentru o activitate exemplară a instituţiilor medicale şi sanitare! 48. — Să înconjurăm tu grija întregului popor pe invalizii Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi familiile eroicilor ostaşi sovietici care şi-au dat viaţa pentru libertatea şi independenţa Patriei noastre ! 49. — Sindicate sovietice! Desfăşuraţi şi mai larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului economiei naţionale pe anul 1950! Popularizaţi experienţa inovatorilor în producţie! Manifestaţi o grijă neobosita pentru ridicarea continuă a nivelului material şi cultural de mal al muncitorilor si funcţionarilor! Trăiască sindicatele sovietice, şcoală a comunismului! 50. — Femei sovietice! Luptaţi pentru înflorirea continuă a economiei naţionale şi culturii Patriei noastre! Trăiască femeile sovietice — constructoare active ale comunismului! 51. — Trăiască Grmsomolul leninist-stalinist, detaşament de avangardă al tinerilor constructori ai comunismului, ajutor de nădejde şi rezervă a Partidului Bolşevic ! 52. — Tineri şi tinere sovietice! însuşiţi-vă neobosit ştiinţa, tehnica şi cultura înaintată! Fiţi neclintiţi şi cu vugaşi, gata să învingeţi orice greutăţi! Munciţi cu abnegaţie pentru binele Patriei noastre! 53. — Pionieri şi şcolari! însuşiţî-vă cunoştinţele, pregătiţi-vă să devenţi luptători neclintiţi pentru cauza lui Lettin-Stalin! 54. — Comunişti şî Come o moli,,ti! Fiţi în primele rânduri ale luptătorilor pentru un nou şî puternic avânt al economiei şi culturii, pentru întărirea continuă a puterii Statului Sovietic! 55. — Trăiască Marea noastră Patrie Sovietică — citadelă a prieteniei şi gloriei popoarelor ţării noastre! 56. — Trăiască Marele Partid Bolşevic — Partidul lui Lenin- Stalin, avangarda călită în krou a poporului sovietic, inspiratorul și organizatorul victoriilor noastre! 57. — Sub steagul lui Lenin, sub conducerea lui Stalin — înainte spre victoria comunismului! COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST (BOLȘEVIC) AL UNIUNII SOVIETICE ! 4L fi . 25 DE ANI DE LA MOARTEA LUI M. V. FRUNZE Acum 25 de ani, poporul sovietic l-a pierdut pe Mihail Vasilievici Frunze, imul dintre cei mai buni fii ai săi, care şi-a dat toate puterile şi toată viaţa, Patriei Sovietice. Mihail Vasilievici Frunze a fost un eminent activist de Partid şi om de stat, om înflăcărat tribun al Revoluţiei, un fervent apărător al intereselor poporului muncitor, un talent,' comandant de oaste proletar, teoretician militar, tovarăş de luptă credincios şi încercat al lui Benin şi Stalin. Mihail Vasilievici Frunze s’a născut la 2 Februarie 1885, în oraşul Pispec, azi capitala R.S.S. Krghize, care-i poartă numele. Fiind încă student la Institutul politehnic din Petersburg, el s-a alăturat mişcării revoluţionare. In Noembrie 1904, a intrat in rândurile partidului bolşevic, a desfăşurat muncă de propagandă, a organizat greve. La Petersburg, in cursul unei demonstraţii împotriva ţarimului, a fost rănit, arestat şi deportat. De atunci, M. V. Frunze a păşit pe drumul de luptă al revoluionarului bolşevic de profesie. Activitatea revoluţionară a lui M. V. Frunze se desfăşoară la Ivanov , Vosnssensk şi la Suia, centre ale intdustriei textile. Sub conducerea lui, a izbucnit in Mai 1995, vestita grevă politică de 72 de Zile a ţesătorilor din Ivanovo-Vosnesensk, sprijinită de ţărănime şi de intelectuali. In Aprilie 1906, muncitoriiau delegat la cel de-al 6-lea Congres de unificare al Partidului bolşevic, la care Frunze a ascultat întâia oară cuvântările lui Lenin şi Stalin şî s’a împrietenit cu Voroslav. Întâlnirea cu eminenţii activişti ai partidului bolşevic, precum şi participarea la lucrările Congresului au întărit şi mai mult spiritul combativ al tânărului bolșevic. 48 De la începutul primului război mondial, M. V. Frunze apivaă cu hotărire linia leninistă a luptei împotriva războiului de jaf, împotriva politicii imperaste de cotropire a teritoriilor străite. Fiind pe front, el explică neobosit somaţilor, adevăratele scopuri ale imperialiştilor in război, pune in faţa soldaţilor sarcina de a transforma războiul imperialist într’un război civil, într’un război împotriva aservitorilor oamenilor muncii. In zilele decisive, premergătoare Revoluţiei din Octombrie, partidul o trimite din nou pe M. V. Frunze la Şuia. Bolşevicii din localitate bolşevizează organele locale ale puterii, unităţile din garnizoană şi asigură victoria Sovietelor în timpul Revoluţiei. La 30 Octombrie 1917, M. V. Frunze vine la Moscova cu un detaşament înarmat compus din 2000 de ţesători de la Şuia şiVârlovo- Vesnespnsk, ajutând pe muncitori să sdrobească forţele contrarevoluţiei.Tânăra Republică Sovietică a fost nevoită să dea o luptă crâncenă împotriva intervenţiei străine şi forţelor contrarevoluţiei interne. In primăvara anului 1916, C.C. al Partidului Bolşevic îl trimite ,pe M. V. Frunze pe frontul de Răsărit. Paralizând activitatea de sabotaj a trădătorului Troţki, el realizează sdrobirea armatei albe a lui Kolbeac, un protejat al imperialiştilor din Antantă. In August 1919, el conduce trupele sovietice de pe frontul din Turkestan, unde câştigă victoria. Popoarele Asiei Centrate au fost eliberate de jugul odios al bailor şi feudalilor. M. V. Frunze depune o muncă imensă mâiul populaţiei musulmane, explicând ţăranilor esenţa politicii naţionale leninist- staliniste. Astfel, încă din 1920, M. A. Frunze a pus bazele întăririi unitatii naţionale şi prieteniei dintre popoarele Asiei Centrale, unde au crescut mai târziu cinci Republici unionale: Uzbecă, Tadjică, Turcmenă, Cazahă si Kirghiză. in Septembrie 1920, Antanta a început a treia campanie împotriva Republicii Sovietice. La propunerea lui I. V. Stalin, C.C. al Partidului I a însărcinat pe M. V. Frunze cu comanda frontului de Sud. Prin și o puternică lovitură a tripelor sovietice conduse de M. V. Frunze, I armata albă din Climesa a fostndrobită. Operaţia din Crimeea, elaborată pe baza directivelor lui Stalin şi realizată în mod strălucit, a dovedit remarca cu talent de comandant de oaste al lui M. V. Frunze. In postul de comandant al forţelor armate ale Ucrainei Sovietice, M. V. Frunze a acordat multă atenţie activităţii de Stat. Realizând politica naţională teninist-stalinistă, el a avut grijă de înflorirea economiei şi calibiei poporului ucrainian, a întărit prin toate mijloacele prietenia seculară dintre popoarele ucrainian şi rus. M. V. Frunze a fost unul din constructorii eminenţi ai statului sovietic. El a acordat o atenţie excepţională operei de întărire a apărării ţării. Prin hotărîrea Partidului şi a Guvernului din Ianuarie 1925, el este numit în fruntea forţelor armate ale U.R.S.S M. V. Frunze a elaborat şi realizat o serie de măsuri foarte importante privitoare la întărirea apărării primului stat socialist din lume. El a crescut şi educat cu dragoste cadrele militare. Una dintre cele mai vechi Academii militare ale U.R.S.S. poartă numele lui glorios. M. V. Frunze a lăsat o preţioasă moştenire militar-ştiinţifică. El a adus o importantă contribuţie la ştiinţa militară sovietică, dând o profundă fundamentare teoretică principiilor construcţiei militare sovietice. M. V. Frunze a dus o luptă neîmpăcată împotriva duşmanilor poporului — Troţki şi acoliţii săi— care căutau să submineze şi să slăbească Armata Roşie. A fost necruţător faţă de duşmanii Ţării Sovietelor. După moartea lui V. I. Lenin, M. V. Frunze a intrat în sâmburele conducător al Partidului Bolşevic, care a salvgardat curăţenia marelui steag al lui Lenin în lupta stăruitoare împotriva troţkiştilor, buharinîştilor şi altor duşmani ai Partidului şi ai Statului Sovietic. In ziua nvorţii lui M. V. Frunze, C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. a scris: „Tovarăşul Frunze a făcut parte din acea gardă glorioasă, de oţel, a bolşevicilor, care, în ilegalitate, a subminat bazele absolutismului blestemat, care in mijlocul unui întuneric de nepătruns a ştiut să organizeze massele, să unească rândurile Partidului bolşevic de nedistrus, să ducă la luptă milioane de oameni ai muncii revoluţionare, care a ştiut să conducă victoria in lupte nemaivăzute in istoria omenirii, care a dus şi duce Partidul şi prin el, întregul popor, spre marea construcţie a socialismului“. MERSUL OPERAŢIUNILOR MILITARE BIN In comunicatul înaltului comandament al Armatei Populare a KPD Coreene din luna de 29 octombrie sa arată că pe toate fronturile, unităţile armatei populare au dus crâncene lupte defensive împotriva trupelor americane şi sud-coreene care atacă, la arma luptelor înverşunate care au avut foc în regiunea de la Nord de Phenian, unităţile armatei populare au încercuit şi nirmij cu regimentul al troilea al diviziei a 6-a de infanterie a trupelor , sud-coreene, provocând inamicii- răul pierderi grele. Au fost făcuţi prizonieri şi a fost capturat material de război. Inamicul aruncă în luptă noi trupe de infanterie şi tancuri şi încearcă să reia ofensiva. Unităţile armatei popular© stăvilesc prin contraatacuri hotărîtd ofensiva inamicului. Luptele continuă. Pe coasta de Est, unităţile armate populare au dus lupte defensive împotriva inamicului care atacă la Nord de Kanko și la Nord-Est de Banthen. Succesele armatei populare de eliberare din Malaya SINGAPORE, 30 (Agerpres). — Armata populară de eliberare din Malaya continuă să dea grele lovituri cotanialiștilor englezi. Astfel, agenţia REUTER anunţă că în urma atacurilor armatei populare traficul feroviar pe linia Singapore—Kuala Lumpur (capitala Malayei) a fost întrerupt timp de trei zile. !\iäj ríítoVVh <GUI\Dlărt ' i.W -,*# ®ESSÖW51Í Propunerile sovietice ajută la înlăturarea divergenţelor ! Guvernul R.P. Chineze protestează la O.N.U. împotriva dintre marile puteri şi la consolidarea unor noi agresiuni ale aviaţiei militare americane Organizaţiei Naţiunilor Unite Peking 29 (Agerpres). — Impă cum anunţă Agenţia CHINA NOUA, la 7 şi 14 Octombrie, avioane militare americane, pătruniSui in spaţiul aerian al provinciei Shantung, au efectuat un sier de recunoaştere la o mică înălţime şi au bombardat şi mitraliat un vas de pescuit chinez în apropiere de coasta profelftciei Shantung. La 28 octombrie, miniştrii fatscerlor externe al Republicii Populare Chineze, Chi En Lai, au adresat secretarului general al ONU, Trygwe Lie, următoarea telegramă, spre a fi transmisă Preşedintelui celei de a 5-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor E Unice, Entezam, şi preşedintelui Consiliului de Securitate Austin • Faptul că avioane militare americane au violat în repetate rânfuri spaţiul aerian chinez, în scopul de a efectua sboruri de recunoaştere, precum şi în vederea bombardării şi mitralierii şi făptui că au atacat un vas de «tescuit chinez, dovedeşte că gu cmamiwai/»aii«aij^»RWgiii^uiw*s»gw» vernul Statelor Unite îşi extinde acţiunile sale criminale, exprimate prin cotropirea teritoriului chine* — Taiwan şi prin violarea frontierelor aeriene ale Chinei de Nord-Est în regiunile de coastă ala Chinei. Poporul chinez nu va tolera în niciuil caz acest lucru. In numele Guvernului Central Popular al HP Chineze, protestez prin prezenta cu hotărire împotriva unor asemenea acte criminale de agresiune săvârşite de avioane militare americane şi ridic din nou acuzaţia în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite, cerând ca Consil Iul de Securitate al ONU să ia imediat măsuri efective în vederea încetării acestor acţiuni agresive din partea Statelor Unite şi a retragerii forţelor armate americane care săvârşesc o agresiune împotriva teritoriului chine® — Taiwan şi a unei ţări limitrofe cu China—Coreea. Este extrem de necesar ca aceste măsuri să fie luate fără Întârziere. Cuvântarea şefului delegaţiei R. S. S. Ucriniene, Baranovski, in cadrul discuţiilor din Comitetul Politic NEW YORK 30 (Agerpres). — După cum transmite TASS, în şedinţa din după amiaza zilei de 27 octombrie, Comitetul Politic a continuat discutarea proiectului de „Declaraţie cu privire la înlăturarea ameninţării unui nou război şi întărirea păcii şi securităţii popoarelor". Primul a luat cuvântul şeful delegaţiei RSS Ucrainiene, Baranovski care a subliniat că adoptarea proiectului de declaraţie sovietic prezintă o deosebită importanţă in actuala situaţie internaţională când guvernele Statelor Unite şi ale ţărilor dependente de Statele Unite duc o politică de forţă care şi-a şi găsit expresia în cursa înarmărilor şi in transformarea Statelor Unite într'un stat militar înarmat până în dinţi. Reprezentantul RSS Ucrainiene a citat o serie de fapte convingătoare dovedind că, guvernele Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei care nesocotesc cu totul hotărârile de la Potsdam cu privire la demilitarizarea Germaniei, refac acum cu fehricitate industrie grea şi de armament a Germaniei Occidentale, adaptând-o planurilor lor militare strategice Reprezentantul RSS Ucrainiene a demascat cu hotărîre caracterul calomnios al discursurilor reprezentanţilor Australiei şi Greciei cu privire la politica externă a Uniunii Sovietice. Baranovski a expus apoi motivele care stau la baza clacurilor anumitor delegaţi împotriva Apelului de la Stockholm. Fapt este că acest apel a pus în încurcătură guvernele care duc intense pregătiri de război. Şeful delegaţiei RSS Ucrainiene a c criticat aspru declaraţia reprezen- t tarţilor Statelor Unite şi a altor ţări care au afirmat ca agresitt- nea militară poate fi împiedicată numai prin intensificarea marină- ’■ rior. Explicând amănunţit însemnătatea proiectului de declaraţie prezentat de delegaţia UrSS, reprezentantul RSS Ucrainiene a subliniat că acest proiect cuprinde măsuri practice efective pentru realizarea unei păci trainice. Kardnovski a declarat în Încheiere că războiuil nu este inevitabil. Adoptarea Declaraţiei sovietice ar idee ca statele Care tu pornit pe calea politicii constituirii de grupuri să revină la principiile Charter ONU. Declaraţia va ajuta la înlăturarea divergen-ţelor dintre marile puteri şi to ’ consolidarea ONU. Delegaţia ucrainiană sprijină întru totul dettieraţia prezentată de delegaţia URSS şi va vota pen- • tru adoptarea ei Reprezentantul Argentinei, care a luat apoi cuvântul, s'a împotri- vit proiectului da declaraţie sovietic şi a propus conexarea tu- ' turor rezoluţiilor pe baza r-'roiec- j luhii prezentat de delegaţia boli- i viană.* In şedinţa din 28 octombrie, şeful delegaţiei sovietice A. I. Vâş’nski, a rostit o amplă cuvântare cere a fost risculista cu atetole încordată de întreaga asistență. : parlamentul Republicii Polone a ratificat tratatul și asupra demarcării frontierei polono-germane Varşovia 29 (Agerpres). — TASS transmite : Parlamentul Republicii Polone a ratificat, în şedinţa sa din 28 octombrie, tratatul asupra demarcării frontierei dintre Reînt-birea Democrată Germană şi Republica Polonă, semnat la 6 iulie a. c. în oraşul Zgozelec. Skszeszewski, ministrul adjunct al afacerilor externe al R. Polone, a arătat că, în contrast izbitor cu planurile de război ale blocului imperialist, tratatul de la Zgozelec este un tratat de pace și pune bazele unei colaborări largi în toate domeniile. ______ A încetat din viaţă un mare luptător şi fruntaş politic al poporului chinez, Jen Bi Şi Peking, 29 (Agerpres). — Agenţia CHINA NOUA transmite următorul comunicat al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez.: Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez anunţă cu o deosebită durere că Jen Bi Si, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, a încetat din viaţă la 27 octombrie, orele 12,36 în urma unei hemoragii cerebrale după o boală gravă de peste un an. Comunicatul arată că Jen Bi Si a fost unul din primii membri şi organizatori ai Partidului Comunist Chinez. Timp de 30 ani, din 1920 când a devenit membru al Uniunii Tineretului Socialist la vârsta de 16 ani, şi până la încetarea sa din viaţă în vârstă de 46 ani, el şi-a consacrat întreaga viaţă poporului şi clasei muncitoare chineze, măreţei cauze revoluţionare a eliberării ţării şi în special muncii organizatorice a Partidului Comunist Chinez şi muncii politice în timpul războiului de eliberare naţională. v’ra Rxaj mwpsmmemmmme B Schimbarea sistemului monetar in Republica Polonă VARŞOVIA, 30 (Agerpres). —i 'S3 transmite: La 28 Octombrie, Seimul (Adu- I narea Naţională) R. Polone a exa- j minat proiectul de lege cu privire la schimbarea sistemului monetar, prezentat de Consiliul de Stat şi f ile Consiliul de miniştri al R. Po- I Ionel Raportul asupra acestei chfis- tiuni a fost prezentat, de ministrul de finanţe, Dombrowski, Seimul a aprobat în unanimitate acest proiect de lege. Cu Începere dela 30 Octombrie ?.. c. în R. Polonă se introduce, în baza legii cu privire la schimbarea sistemului monetar, o nouă unitate monetară, stabilă—zlotul—pe bază de acope- rire in aur. Acoperirea aur a noului zlot este stabilită in proporţie de 0.222.168 grame aur pur. După cum se subliniază în hotârlrea Consiliului de miniştri al R. Polone, schimbarea sistemului monetar a devenit posibilă în urmaţiei economice în R. Polonă şi reprezintă o nouă creştere a puterii de cumpărare a zlotului, precum şi o ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii. Datorită reformei monetare, se spune mai departe, In hotârire, zlotul polonez va ocupa în rândul valutelor internaţionale locul corespunzător puterii economice reale a R. Polone. Valoarea lui va fi determinată la paritate cu rubla, valuta puternicului stat socialist, cea mai puternică şi mai stabilă valută din lume. Preschimbarea banilor vechi se va efectua între 30 Octombrie şi 8 Noembrie a. c. Preţurile mărfurilor şi salariile, precum şi depunerile oamenilor muncii la casele de economii se recalculează astfel: pentru 100 zloţi vechi se vor primi 3 zloţi noi. Preschimbarea banilor în numerar se va face astfel: 100 zloţi vechi pentru un zlot nou. HOTĂ« DELA PRAGA DESCHID HOI POSIBILITĂŢI IH LUPTA PENTRU MENŢINEREA PAC» BERLIN, /29 (Agerpres).TASS transmite : La 26 şi 27 Octombrie a avut loc la Berlin cea de a 3-a plenară a Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania. In rezoluţia adoptată se arată că Comitetul Central al Partidului , Socialist Unit din Germania saluota cu o deosebită satisfacţie hotărî-rile Conferinţei de la Praga. Rezol juţia subliniază că hotărîrile dela Praga deschid o nouă fază şi noi posibilităţi în vederea luptei pentru menţinerea păcii în Europa şi pentru unitatea Germaniei. Comitetul Central al Partidului Socialist Unit din Germania chiinună pe toţi membrii Partidului să facă cunoscute hotăririle de la Praga şi însemnătatea lor în rândurile maselor largi ale poporului. Comitetul Central adresează tuturor patrioţilor şi în primul rând tineretului german — în special tineretului din Germania Occidentală şi din sectoarele occidentale ale Berlinului — îndemnul să-şi definească atitudinea faţa de hotăririle de la Praga in deplină conştiinţă a răspunderii ce apasă asupra lor. ★ BERLIN, 30 (Agerpres).—TASS transmite : In ziua de 29 octombrie a avut loc la Berlin prima conferinţă a partizanilor păcii din Marele Berlin. La conferinţă a fost ales comitetul luptătorilor pentru pace al Marelui Berlin, precum şi delegaţi la primul Congres german al luptătorior pentru pace, care va avea loc la Berlin între 4—5 Noembrie a.c. Participanţii la conferinţă au adoptat în unanimitate o rezoluţie, în care se subliniază că declaraţia de la Praga a celor opt miniştri ai afacerilor externe „are o însemnătate deosebită’’ şi „coraslitue un program de acţiune pentru partizanii păcii din Berlin”. REPUBLICA POPULARA CHINEZĂ, REDUTABILĂ FORŢĂ A PĂCII Stânga — sus: O echipă lucrând la generatorul staţiunii electrice din Penhsi. Jos : Podul de cale ferată de peste râul Luang Ko, reconstruit. Dreapta — sus : într’un atelier fruntaş din uzina de construcţii mecanice de la Mukden. Jos : o festivitate emoţionantă la oţelăria de la Prin resursele sale economice şi prin uriaşul potenţial uman de care dispune, Republica Populară Chineză aduce un aport excepţional la întărirea forţei materiale a lagărului păcii. Construcţia economică paşnică din marea ţără, locuită de un sfert de omenire, se desfăşoară puternic, ea constituind o nouă victorie pentru forţele păcii, o nouă locttş fi un bolt avertisment pentru aţâţătorii la război imperialişti, cari ar încerca să violeze, printr un atac armat, pacea puterii şi independenţa, proaspăt cucerită, a poporului chinez. 1 (Clișeele sunt reproduse după iita „Timpuri fAaiffjj